Feed on
Posts
Comments

SATUL STANESTI

apr. 20th, 2011 by

Conditii naturale

ASEZARE:
Dupa ultima reforma administrative savirsita in a doua jumatate a secolului trecut , localitatea Stanesti face parte din comuna Corbi.
E populata de peste 500 de ani .Sta asezata cu temei pe cursul mijlociu al raului Doamnei, acolo unde se ingemaneaza depresiunea subcarpatica Nucsoara-Corbi cu cea intracolinara a Domnestilor.Cele doua depresiuni deosebite ca geneza , sunt separate printr-o stramtura intre Plaiul Tocii si pintenul Ciocul Morii.Spre sud localitatea are ca vecini comuna Domnesti , la nord satul Corbsori, spre est muchia domoala a Plaiului Slanicului ce coboara din Platica, iar spre vest,curmatura dintre dealul Toaca si Dealul Oii o separa de satul Musatesti.

Vatra satului Stanesti corespunde teraselor situate de o parte si de alta a raului precum si golfului depresionar al Vaii Praiestilor.
Mosia satului Stanesti se intrepatrunde cu mosiile satelor vecine ;spre sud pana la marginea nordica a comunei Domnesti , in punctul Balesti , spre nord in bazinul superior al Vaii Lupului, spre vest la curmatura Toaca,dealul Oii iar la est pana la culmea Schitului , o prelungire sudica a Platicai .
Precizam ca , vorbind de Stanesti ne referim si la asezarile Pariesti sau Poduri.
Din 1864 si pana in 1968 aceste catune au constituit comuna Stanesti. Pentru intervale scurte de timp in fosta comuna Stanesti , a fost cuprins si satul Corbsori.
Prin arondarea din 1968 asezarile mentionate au fost integrate comuna Corbi.
Pozitia fiecaruia : catunul Poduri sta la inaltimea terasei din dreapta raului Doamnei , intre Valea Tocii la nord si Valea Boretului la sud.
Stanestiul stapineste terasa din stinca raului , intre Valea cu Tei la nord si Valea Urianului la sud .
Spre est Stanestiul se continua cu catunul Pariiesti, fara o limita naturala . Un punct de reper ar putea fi considerat Valea Itii de linga casa lui Vica Costache.Catunul este dispus in lungul unei vai ce argumenteaza prelungirile sudice ale Platicai pe pantele Malul si Glodul separate de paraiele Patulului, Urianului, Vlezii Pariiestilor.

STUDII:
Conditiile naturale ale localitatii Stanesti au fost cercetate de mai multi specialisti consacrati,dupa cum urmeaza:
Savantul Vintila Mihailescu a poposit mai mult aici impreuna cu studentii sai, a locuit la Nica Stancioiu ,padurar la vremea aceea. S-a strecurat printre ripile de pe Vlezea si Cioc, a masurat gropile de sufoziune din scoarta , a observat obarsia torentilor s-a minunat de arhitectura felurita a Piramidelor de pamant.
Observatiile si constatarile sale le-a publicat in lucrarea „Cele sapte Muscele”.
Geograful Petre Cotet, insotit de studentii sai , a zabovit mai mult timp la Valsanesti , gazduit de prof. Vasile Nicolaescu.
El a demonstrat , in studiul elaborat, ca in subsolul de pe raza Stanestiului sunt bogati apreciabile: in Godeanul apar ingramadiri de carbune, lignit inferior , depozitat la mica adincime.
Pe Valea Lupului si Coasta Morii , adincul este captusit cu piatra de var si gips lamelar numit de sateni piatra pisicii.prin probele luate si studiate in capitala a dovedit ca apa Paraului de Leac din Bulduri, are proprietati curative si poate fi folosita la vindecarea unor boli de piele.
-„Fata mea,” spunea Marioara lui Surdeacu , s-a imbolnavit de bube dulci pe obraz. Am spalat-o de mai multe ori cu apa limpede din Pariul de Leac si s-a vindecat.
Prof. universitar Eugen Nedelcu din Cimpulung, a calcat si el meleagurile localitatii noastre, fiind gazduit la familia Toader Marian. Sotia acestuia Sevastita , era sora cu tatal profesorului Eugen Nedelcu , a studiat structura rocilor , a stabilit vechimea stratelor sedimentare si incadrarea lor in erele geologice.
Atentia sa a fost indreptata in special asupra gresiei in care este sculptata biserica rupestra din Corbi.
In lucrarea sa, geografia judetului Arges scoate in evidenta fenomenul aparitiei sedimentelor ce formeaza roca ajunsa la zi , ca urmare a eroziunii diferentiate savirsita de raul din apropiere, numita de specialist „Gresia de Corbi „unica in Romania.
In afara savantilor mai susmentionati si-au indreptat atentia asupra locurilor cuprinse in „Geografia Stanestilor „ personalitati marcate cum ar fi :Aurelia Barco , Victor Tufescu si Grigore Pasca care numesc formele caracteristice sculptate de impactul picaturilor de ploaie si de siroirea apei in roci nisipo-argiloase ca „relief de eroziune”

RELIEFUL:
Localitatea este asezata in zona subcarpatilor meridionali, zona ce desfasoara de la poala Fagarasului pana la Talfa Intunericului din Ganesti .
Dealul Toaca 895 m si Plaiurile Platicai 1134 m domina spre nord-vest si nord-est localitatea Stanesti.Ultima ridicatura se continua spre sud-vest si sud prin mai multi pinteni: Dimul , Ciocul Morii, Fata Dealului , Ciocul Mare, Staneica , Piscul Inalt , Scortarul , Bubulaul , Poiana lui Bran, Ristoaia, pinten ce se termina printr-o coasta abrupta in fata bisericii din Pariiesti.
Toaca are forma unui masiv constituit din conglomerate acoperite cu nisipuri si pietrisuri.
Ciocul Morii asezat in fata acestuia dincolo de Raul Doamnei se desprinde din culme Platicai orientindu-se spre sud-vest printr-o succesiune de insiruiri si ridicaturi numite Spoiala „Dimul Mare si Dimul Mic „ .
Ciocul Mare , ca si vecinul de la nord se desprinde din Platica in dereptul Schitului , ajunge la Poiana Ceausului , Poiana Mare, Poienita cu Pietre.
El se prezinta ca un tricorn cu un virf spre Ciocul Mare altul gata sa se prabuseasca peste scoala si camin, ultimul sta de straja satului Pariiesti.

RESURSE:
Nisipuri, pietrisuri, bolovanisuri din albiile vailor si raului .
Gipsul roca de precipitatie chimica , calcare forominifere si coraligene , marne, argila inferioara, ligniti inferiori, ape minerale .

CLIMA:
Temperat continentala determinata de latitudine , orientarea pantelor si masa de aer dominanta .
Temperatura medie anuala : 8 grade C.
Temperatura minima -30 grade C.
Temperatura maxima +38 grade C.
Vinturi dominante din nord-vest.
Brizele de zi si de noapte.
Media precipitatilor 800 l/ m patrat.

HIDROGRAFIE:
Raul Doamnei care inainte de domnia basarabilor se numea Raul Negru.
Afluientii lui : Valea Lupului cu toate paraiele inghitite de ea, Valea Tocii , Valea Ghinei, Valea Boretului , Valea Boasii, Valea Urianului, Valea Pariiestilor si Valea Vlezii.

FAUNA, FLORA,SOLURI :
Interfluviile sunt acoperite cu fagete si stejarisuri.
In ultimul timp au aparut coniferele mai ales duglasul .
Pe terenurile aride s-a raspindit salcimul . In lungul vailor se dezvolta aninele si plopul.
Nu lipsesc teiul , artarul , jugastrul si mesteacanul. Este prezent desisul de aluni, muri, lemn cainesc , porumbarii.
Elementele faunistice sunt cele specifice zonei noastre:urs,mistret, lup, vulpe, bursuc, veverita, iepure, cerb, caprioara.
Intre pasari a aparut gugustucul ,dar a disparut pitpalacul si lastunul
Apa raului este saraca in pesti , au disparut cu totul , doar mrenele se mai zaresc printre pietrele raului .
Solurile aluvionare in lunca iar pe pantele dealurilor , podzoluri negre argiloase si galbene .

Gg U & Mg U

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

Corbeanul bun crescator de animale si pomicultor

apr. 20th, 2011 by

Comuna Corbi face trecerea de la zona de deal la zona de munte. Este proprietarul unor suprafete mari de teren. In zona de deal suprafata pasunabila este de aproximativ 680 ha, iar in zona de munte circa 1684 ha. S-au infiintat doua asociatii de animale care pastoresc aceste pasuni:
– Corbii de piatra si
– Floare de colt.

Aceste asociatii se ocupa cu intretinerea si exploatarea acestor pasuni. Se fac lucrari de fertilizare cu ingrasaminte organice si prin târlire in perioada de primavera – toamna (cca 130 zile) cat animalele raan pe pasune.
Curatirile de lăstăriş, muşuroaie, pietre se executa annual de catre cele doua asociatii. Pentru intretinerea acestor pasuni cele doua asociatii primesc subventii de la APIA. Se vor imbunatatii:
– drumurile de acces in pasune;
– sursele de apa;
– adaposturile pentru animale;
– adaposturile pentru ingrijitorii de animale si pentru produsele obtinute de la ele. Corbi este comuna cu effective mari de animale:
– oi: 38.000;
– vaci: 850;
– capre: 2200;
– cai: 220;
– porci: 2500.
Tot pe raza comunei intalnim suprafete de pasuni si fanete proprietate privata a locuitorilor comunei, cat si terenuri cu livezi de pomi fructiferi.
Predomina plantatii cu mar, prun, par, nuc, cires, visin, etc. Fiind un bazin pomicol important al judetului s-au infiintat si doua asociatii pomicole:
– Horticola Corbi 2009;
– Argesul de Nord.
Indemnam cetatenii comunei Corbis a se inscrie in una din aceste asociatii pentru a putea accesa mai usor fonduri de la APIA Arges.
In zona se practica o agricultura ecologica, fara ingrasaminte chimice si pesticide. Problema numarul unu a corbeanului o reprezinta desfacerea produselor.
Speram ca intr-un viitor foarte apropiat sa-si indrepte atentia si spre Corbi, unii investitori care sa colecteze aceste produse curate, netratate. Se poate discuta in zona de unele produse traditionale ca:
– tuica de Corbi;
– telemeaua si branza de burduf;
– pastrami.
In ultimii ani imaginea comunei Corbi a fost mult schimbata. Locuitorii comunei au primit ajutor din partea organelor locale si judetene.
Beneficiaza de retea de drumuri asfaltate. Drumurile din camp au fost amenajate in toamna anului 2010.

Fiind terenuri in panta, aceste drumuri trebuiesc intretinute annual, astfel incat locuitorii comunei sa-si poata transporta produsele agricole obtinute de pe aceste terenuri. Comuna Corbi este frumoasa, cetatenii comunei sunt rugati sa participle la intretinerea curateniei, atat in gospodariile personale cat si in fatal or. Fiecare cetatean are obligatia sa-si intretina santurile de evacuarea apei si spatiile verzi din fata locuintei.

Sef serviciu,
Ing. Georgescu Ion

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

Zestrea spirituală a Comunei Corbi

apr. 20th, 2011 by

Când vorbim despre Comuna Corbi, ne ducem cu gândul la relieful frumos, creat de Bunul Dumnezeu după inima oamenilor de aici, care au ridicat in decursul a sute de ani clădiri frumoase specifice zonei și îndeletnicirilor lor. Locuitorii comunei noastre sunt oameni harnici, bine legați la trup, așezați la minte și la vorbă, cinstiți, ambițioși în a-și atinge un scop în viață, păstrători și apărători ai tradițiilor locale și a credinței strămoșești.

Așezate în mijlocul satelor componente ale comunei cele opt biserici sunt îngrijite, frumos împodobite și intens popularizate, cu turlele semețe, ridicate spre cer și veghetoare asupra vieții religioase a oamenilor zonei. Realizăm că aici în Comuna Corbi județul Argeș viața religioasă a oamenilor este trăită la intensitate maximă. Nimeni și nimic nu-i poate clinti pe oameni de la credința lor ortodoxă.
Știm că nimic nu este întâmplător în lumea aceasta. Totul se derulează după un plan al lui Dumnezeu. El a luminat mintea jinarilor din Transilvania, care în secolul al XVIII –lea fiind forțați să tracă la religia catolică au renunțat la case și moșii pentru a-și păstra credința. Aproximativ 200 de familii în frunte cu preotul lor, protopopul Bucur, se așează aici la Corbi, unde găsesc localnici ospitalieri, harnici și credincioși. Împreună, participă la cultul religios care se desfășoară în jurul bisericilor de mir și a mânăstirii din stâncă unde monahii făceau slujbele zilnic.
Mânăstirea de la Corbii de Piatră are un rol foarte important în viața duhovnicească a oamenilor din zonă și de pretutindeni. Ea este foarte valoroasă datorită vechimii sale, fiind menționată în pragul veacului al XIV-lea, deci, tocmai în vremea de început a organizării ca stat a Țării Românești, dar având probabil, o existență cu mult anterioară. Acest lăcaș de cult ortodox este impodobit cu cel mai vechi ansamblu de pictură cunoscut astăzi în Țara Românească. Din anul 1809 până în anul 2003 așezământul monahal de la Corbi va funcționa ca biserică de mir,iar din data de 23 martie 2003, din înțeleapta inițiativă a Înalt Preasfințitului Calinic, Arhiepiscop al Argeșului și Mușcelului s-a reînființat așezământul monahal sub îngrijirea Prea Cuviosului Părinte Stareț Ignatie Gorunescu.
Alături de mânăstire, celelalte biserici de mir din comună prin clerul angajat au avut un rol important în educația religioasă din zonă și în călăuzirea oamenilor pe calea mântuirii. Și astăzi biserici frumoase construite pe locul altora mai vechi odihnesc ochiul și inima enoriașilor.
În satul Stănești, cătunul Pârâiești se află biserica purtând hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” construită în anul 1816, iar slujbele religioase sunt oficiate de către preotul paroh Ghiorghioiu Cornel. Monumentul de arhitectură ecleziastică a fost pictat în zilele M.S.Carol I și ale Î.P.S.Mitropolit D.A.Conon.
În centrul satului Corbi se află biserica veche a satului, declarată monument istoric, purtând hramul ,,Sfânta Treime”. A fost ridicată în anul 1828 pe locul altor edificii religioase mai vechi și a fost sfințită în anul 1830. Ea adăpostește o frumoasă colecție de icoane și cărți foarte vechi, valoroase, la care se adaugă colecția de icoane pictate pe sticlă de artistul plastic Samoilă Constantin. Alături de biserica aceasta se află biserica mare a satului dată în folosință în anul 1963, cu hramul ,,Sfânta Treime” aflată în grija preotului paroh Sturzeanu Dumitru-Victor ajutat de preoții Stăncescu Ioan și Roșu Ion-Irinel.

De o valoare la fel de mare ca a bisericilor mai sus menționate se află și biserica cu hramul ,,Sfânta Treime” din satul Stănești, datând din anul 1834, în care preotul paroh Preda Alen oficiază slujbele religioase și îi călăuzește spiritual pe cei cărora le este duhovnic.
În satul Corbșori Sfânta Liturghie este oficiată de către preotul paroh Ghiniță Alexandru în biserica ridicată în anul 1857, sfințită în 1861, având hramurile ,,Nașterea Maicii Domnului” și ,,Sfântul Ierarh Nicolae”.
De o frumusețe rară biserica satului Poienărei veghează de acolo de sus din vârf de deal alungând duhurile rele prin dangătul clopotelor și prin cântecul de toacă. A fost construită între anii 1937 și 1943 reprezentând o chintesență a artei meșterilor cruceri dăltuitori în lemn din Muntenia. Deși comunitatea este puțin numeroasă, slujbele religioase sunt oficiate cu regularitate de către preotul paroh Tuță Ion .
Cea de a opta biserică a comunei Corbi, situată în parohia Alexandria (Jghiaburi) are hramurile ,,Nașterea Maicii Domnului”și ,,Sfântul Ioan Botezătorul” fiind ridicată in anul 1960. Deosebit de frumoasă, primește călduros pe oricine vine să asculte Sfânta Liturghie oficiată de către preotul paroh Răducu Gicu neobositul slujitor la acest Sfânt Altar.
Aceste Sfinte Biserici, prin preoții care de-a lungul vremii au menținut și răspândit credința noastră ortodoxă, prin enoriașii harnici și pioși au dat Bisericii comori duhovnicești . Amintim astfel de marele cărturar Naum Râmniceanu, monah născut în Corbi la 27 noiembrie 1764, fiul protopopului Bucur venit din Jina Sibiului.
O altă personalitate pe care satul Corbi o dă Bisericii Ortodoxe este actualul Mitropolit al Moldovei Teofan Savu, născut la 19 octombrie 1959. Neobosit propovăduitor al credinței și păstrător al tradițiilor creștinești, Înaltul nostru Ierarh aduce prin harul arhieriei și prin cuvântul său mult folos duhovnicesc Bisericii Ortodoxe.
Comuna Corbi a dat naștere multor monahi și monahii, viețuitori ai așezămintelor monahale din țară și din Sfântul Munte Athos,multor preoți de mir, oameni de cultură, și desigur, multor sfinți aflați în cimitirele parohiale, dar neștiuți de noi. Ei sunt ,, făclii aprinse” pentru toți cei din jur pe care i-au format spiritual.
Așadar Comuna Corbi se bucură de o zeste spirituală bogată pe care noi cei de astăzi suntem datori să o apărăm , să o îmbogățim și să o lăsăm moștenire urmașilor noștri.

Pr. Dumitru-Victor Sturzeanu – Parohia Corbi

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

Legenda sarbatorii pascale de dinainte de Hristos

apr. 18th, 2011 by

Crestinii vor sarbatori cu entuziasm Pastele. Nu conteaza cat de bogati sau saraci sunt, nu conteaza cat de credinciosi sau atei sunt in sufletele lor, e important pretextul pentru o adunare vesela, o masa bogata si pentru tot felul de surprize de „Iepuras”.

SEMNIFICATIE. E bine ca micutii sa cunoasca si istoria sarbatorilor, nu doar modul de a le petrece
– Denumirea romaneasca a sarbatorii isi are originea in limba ebraica: „pesah” insemnand azima (turta), denumire ce s-a transformat in „pasca”.
– Anglo-saxonii numesc Pastele „Easter” si istoria lor explica foarte bine faptul ca aceasta sarbatoare este de origine precrestina: sarbatoarea care celebra zeita renasterii naturii si a muncilor de primavara – Eastre. In conditiile existentei acestei sarbatori pagane, a fost relativ usor pentru misionarii veniti sa crestineze populatiile anglo-saxone sa induca in constiinta viitorilor crestini faptul ca renasterea naturii poate coincide cu Invierea lui Iisus Hristos.

Numele zeitei Eastre a devenit, de-a lungul secolelor de dupa crestinare, Easter

De la zeita Eastre au ramas pana in zilele noastre simbolurile acestei sarbatori:
Iepurasul, care era considerat simbolul pamantului si, implicit, al zeitei Eastre. Emigrantii germani au adus acest simbol in America, dar el nu a fost adoptat de catre americani decat dupa incheierea Razboiului Civil;
Oul de Paste este, de asemenea, un simbol precrestin al renasterii naturii: in festivalurile inchinate zeitei Eastre, oamenii schimbau intre ei cosulete cu oua fierte si colorate in infuzii de flori si frunze (aducatoare de noroc). In timpul acestor schimburi, ei isi urau sanatate si recolte bogate in noul an (pentru ca, in vechime, echinoctiul de primavara era considerat Anul Nou).

Semnificatiile ancestrale ale sarbatorii au fost uitate sau deformate, cu consecinte negative pentru sufletele noastre. Faptul ca in aceste zile alegem abundenta mesei in defavoarea credintei si a purificarii sufletului nu ne este de niciun folos. Faptul ca indemnam copiii sa se bucure mai mult daca oul de Paste e urias, strident colorat si facut din ciocolata este lipsit de insasi semnificatia sarbatorii si are legatura cu abundenta, egoismul si toate celelalte „nevoi” ale societatii in care traim. O poveste spusa de bunici nepoteilor, in care acestia ar afla semnificatia evenimentului, ar fi o proba de adevarata credinta. Un cosulet cu „de-ale Pastelui” daruit unui om defavorizat de „vremuri” ar fi un simbol al adevaratei credinte. O lumanare aprinsa la capataiul rudelor si prietenilor trecuti in lumea umbrelor ar simboliza tot adevarata credinta. Un gand bun, de adanca multumire adus Dumnezeului Atotputernic pentru viata noastra, cu bune si rele (caci toate au rostul lor!), ar fi adevarata credinta si speranta.

Autori: Lucretia Gutila

Homepage

Tags: ,

Posted in corbi arges | No Comments »

Pastele sarbatoarea crestina a Invierii

apr. 15th, 2011 by

Pastele sarbatoarea crestina a Invierii

Ultima saptamana a postului care precede sarbatoarea este saptamana mare, care incepe cu duminica Floriilor si se termina cu duminica pascala. Sarbatoarea incepe de fapt cuduminica Floriilor, cand se sarbatoreste intrarea lui Hristos in Ierusalim.

Saptamana mare are menirea impartasirii chinurilor lui Iisus. In aceasta saptamana se termina postul de 40 de zile, si natura renaste. In ziua de joi a saptamanii mari clopotele inceteaza sa mai bata, vor mai bate doar Sambata Mare. Aceasta zi este totodata si inceputul chinurilor Mantuitorului.

Sarbatoarea Pastelui incepe in dupa masa zilei de sambata. Cel mai important moment al zilei este sfintirea apei botezatoare la biserica. Se spunea ca prima persoana care urmeaza sa fie botezata cu aceasta apa „noua” va avea noroc toata viata.
Apa prezinta un rol important si duminica. Crestinii mergeau la biserica ducand mancarea si vinul
pregatit pentru a fi sfintite. Postul se termina oficial prin consumarea acestor bucate. In unele regiuni aceasta traditie este vie si in zilele noastre. Se spunea ca daca gainile apuca sa manance din ramasitele acestor mancaruri vor oua mult. Se obisnuia ca oul sfintit sa fie consumat in mijlocul familiei, pentru ca in cazul in care careva s-ar rataci sa isi aminteasca cu cine a mancat si sa isi regaseasca calea spre casa. Mancarea traditionala este carnea de miel pregatita dupa mai multe retete specifice. Mielul este simbolul lui Hristos…
Inainte de anul 325 i.H. Pastele se sarbatorea in diferitele zile ale saptamanii, chiar si vinerea,
sambata si duminica. In acel an, s-a convocat consiliul de la Nicaea de catre imparatul Constantin. A emis legea pascala care stabilea ca aceasta sarbatoare sa aiba loc in prima duminica dupa luna plina de sau dupa echinoxul de primavara sau prima zi de primavara.

Istoria Sarbatorii Pastelui

Desi multi sarbatoresc si astazi Pastele, majoritatea oamenilor nu mai au in vedere semnificatia cestei sarbatori. Pentru multi, Pastele nu mai are nimic de a face cu Dumnezeu, este doar un prilej de mâncare si bautura.

In ceea ce priveste crestinii, Dumnezeu a reinnoit legamântul facut cu israelitii, de data aceasta nu printr-un om, (Moise) ci prin Fiul Sau,
Iisus Mesia. Legamantul cel nou nu mai este un legamant facut doar cu evreii, ci cu toate popoarele, care vor sa primeasca iertarea pacatelor prin jertfa lui Iisus Hristos. Legamantul cel vechi purta sigiliul sangelui unui miel care trebuia sacrificat de Pasti dupa instructiunile date de Dumnezeu. Cu ocazia iesirii din Egipt, cand au sarbatorit pentru prima data Pastele, toti evreii trebuiau sa ia un miel si sa il sacrifice. Apoi, cu sangele mielului erau unse ramele de lemn ale lor de la casele in care locuiau acestia. In noaptea aceea, ingerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a omorat toti fiii intai nascuti ai egiptenilor in casele care nu aveau pe usa sangele mielului. In casele israelitilor, nu a murit nimeni, pentru ca acestia ascultasera porunca lui Dumnezeu si au pus sângele mielului pe usile lor. Sângele mielului oferea o garantie, un semn vizibil prin care credinciosii dadeau de inteles ca au luat in serios avertismentul lui Dumnezeu.
In Noul Testament mielul a fost junghiat prin Mântuitorul Iisus, iar sangele lui care a curs pe cruce este sangele rascumparator.

La Cina cea de taina, in noaptea cand a fost tradat, inainte de a fi prins si arestat, Domnul Iisus a instituit sarbatoarea Pastelui nou testamental, dupa porunca ce I-a fost data de Dumnezeu. Dumnezeu vrea ca toti crestinii sa isi aminteasca de pretul care a fost platit pentru rascumpararea
noastra din sclavia pacatului.

Obiceiuri de paste

Vechii saxoni au sarbatorit venirea primaverii aducand omagii zeitei primaverii, Eastre. Cand in secolul al II-lea misionarii crestini au ajuns in mijlocul triburilor nordice cu serbarile lor pagane, au incercat sa ii converteasca la crestinism. Au reusit, insa numai intr-o masura oarecare. Pentru noii crestini interdictia de a-si serba vechile sarbatori pagane ar fi insemnat moartea. Pentru a salva vieti, misionarii au decis sa isi popularizeze mesajul religios incet, permitand populatiilor sa isi continue celebrarile pagane insa acesteatrebuiau sa fie in maniera crestina.
Asa cum s-a intamplat, sarbatoarea pagana Eastre avea loc la aceeasi data ca si sarbatoarea crestina a renasterii Domnului. Astfel s-a alterat festivalul insasi, devenind o sarbatoare crestina, iar numele vechi de Eastre s-a schimbat in varianta moderna de Easter (Pastele in limba engleza).
Elementele precrestine amalgamate in sarbatoarea pascala sint evidente inca din denumirea data in unele parti ale lumii celei mai mari sarbatori a crestinatatii. Daca in limbile romanice, numele sau vine de la Pesah, sarbatoarea iudaica in timpul careia a avut loc rastignirea lui Iisus, in cele anglo-saxone se folosesc termeni derivati de la numele unor divinitati pagine. Englezescul Easter sau germanul Ostern vin de la Eostre sau Eastre, zeita a fertilitatii la popoarele din nordul Europei. Astfel de divinitati existau la mai toatepopoarele europene, din nord pina in bazinul mediteranean, ele fiind sarbatorite primavara, moment al renasterii naturii.

Simboluri crestine ale pastelui

Crucea – simbolizeaza crucificarea, opusul invierii. Totusi, la consiliul de la Nicaea, in anul 325 i.H.,
Constantin a decretat ca intocmai crucea sa fie simbolul oficial al crestinismului. Crucea nu este numai simbolul pascal, ea este utilizata foarte mult si de biserica catolica, ca simbol al credintei.

Iepurasul – nu este o inovatie moderna si simbolizeaza fertilitatea. Simbolul provine inca din vremea festivalurilor pagane de Eastre. Simbolul pamantesc al zeitei Eastre era iepurele. Germanii au adus cu ei simbolul iepurasului pascal in America. Numai dupa razboiul civil devine raspandit ca fiind simbol crestin. De fapt sarbatoarea Pastelui nu era celebrata in America pana la acea data.

Oul – simbolizeaza invierea. Ouale rosii aveau menirea de a tine raul departe si simbolizau sangele lui Hristos.

Mielul -reprezinta victoria vietii asupra mortii. Il simbolizeaza pe Mantuitor care S-a jertfit pentru
pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat. Mieii sunt membrii turmei lui Dumnezeu.

Magarul – crucea alba de pe greaban, magarul o are gratie faptului ca L-a adus pe Iisus la Ierusalim in Duminica Floriilor.

Fluturele – simbolizeaza viata lui Iisus: omida reprezinta intruparea omeneasca; coconul este moartea trupeasca, fluturele simbolizeaza Invierea.

Paunul – este simbolul vietii vesnice, deoarece in trecut se creadea ca este nemuritor.

Scorpionul – este simbolul lui Iuda.

Pasca – se coace de catre gospodinele crestine numai o data pe an, de Sfintele Pasti. Ea are o forma rotunda pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Avind la mijloc o cruce, pasca este impodobita pe margini cu aluat impletit. In momentul in care se pune in cuptor, femeile de la tara fac semnul crucii cu lopata pe peretii cuptorului, spunind: „Cruce-n casa,/ Cruce-n piatra,/ Dumnezeu cu noi la masa,/

Maica Precista pe fereastra” Legenda pascai care spune ca, in timp ce predica impreuna cu apostolii, Iisus a gazduit la un om foarte primitor care le-a pus in traista, la plecare, piine pentru drum fara stirea lor.

Intrebindu-l pe Hristos cind va fi pastele, Mintuitorul le-a spus ca atunci cind vor gasi piine in traista. Cautind apostolii au gasit in traista ce le pusese acel om. De atunci fac femeile pasca.

Lumanarea de Inviere – este cea care in noaptea invierii fiecare credincios o poarta in mina si pe care o va aprinde din lumina adusa de preot de pe masa Sfintului Altar. Aceasta luminare este simbolul Invierii, al biruintei vietii asupra mortii si a luminii lui Hristos asupra intunericului pacatului. Multi pastreaza restul de luminare ramasa nearsa dupa slujba si o aprind in cursul anului in cazul in care au un mare necaz in casa.

Cum se serbeaza pastele in Romania?

•In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele.

•In zona Campulung Moldovenesc, datina se deosebeste prin complexitatea simbolurilor, a credintei in puterea miraculoasa a rugaciunii de binecuvantare a bucatelor. In zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa binecuvanteaze bucatele din cosul pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oranduiala stramosilor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se asaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie. *

In partile Sibiului, exista obiceiul ca de Pasti sa fie impodobit un pom (un arbust) asemanator cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul globurilor se agata oua vopsite (golite de continutul lor). Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii sporeste cu o podoaba de acest fel.

• La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si…cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci . Pe langa datina cosului pascal, se mai pastreza cateva obiceiuri deosebite: ele vestesc intampinarea Pastelui cu bucurie si dragoste pentru semeni.

• O foarte frumoasa datina se pastreaza in Maramures, zona Lapusului. Dimineata in prima zi de Pasti, copiii (pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor “Sarbatori fericite”. La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.

• In Arges, printre dulciurile pregatite de Sfintele Pasti se numara covrigii cu ou (numiti asa pentru ca in compozitia lor se adauga multe oua, 10-15 oua la 1 kg de faina). Fiecare gospodar se straduieste sa pregateasca o astfel de delicatesa, care este si simbolul belsugului.

• In Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti (vin+paine sfintite). In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.

• In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine, si a fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat “hotii”, cat si “pagubasii”. Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.

• Pe valea Crisului Alb, la Almas, toata suflarea comunei se aduna in curtea bisericii. Femeile si fetele din localitate se gatesc in straie de sarbatoare, si vin in curtea bisericii unde vopsesc si „impistritesc” (incondeiaza) oua.
Sarbatoarea renasterii si a invingerii mortii constituie un element de baza in numeroase sisteme religioase precrestine. In zilele in care vegetatia revine la viata, perioada ce coincide cu echinoctiul de primavara, in imperiul roman aveau loc celebrari dedicate lui Attis, divinitate de origine frigiana, despre care se spune ca ar fi fost nascut dintr-o fecioara. Acest Attis, care era iubitul lui Cybelle, zeita fertilitatii, murea si invia in fiecare an in perioada echinoctiului. Festivaluri ale primaverii aveau loc la toate popoarele vechi aleEuropei si, potrivit unor autori, atunci cind misionarii crestini ai secolului al II-lea au ajuns in nordul continentului, ei au incercat sa-i converteasca treptat pe oameni, permitindu-le acestora sa-si mentina traditiile si sarbatorile, in care au introdus incetul cu incetul elemente crestine. Aceasta tehnica de a tolera si ingloba traditiile locale in credinta crestina se foloseste si astazi, in special de catre Biserica Catolica, cu precadere in Africa, pentru a nu trezi resentimentele triburilor obligindu-le sa renunte brusc la datinile lor. Celebrate in aceeasi perioada a anului, sarbatoarea Pastelui si cea a primaverii s-au intrepatruns, numele divinitatii pagine pastrindu-se in denumirea sarbatorii crestine.
Pentru prima data Pastele a fost sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos. In aceasta zi evreii au parasit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu. Scriptura in cartea Exod (Iesirea) din Vechiul Testament ne ofera instructiunile date de Dumnezeu pentru sarbatorirea Pastelor in timpul lui Moise. Evreii din antichitate isi aminteau de faptul ca Dumnezeu i-a salvat din robia in care se aflau in Egipt.

Tags: , , ,

Posted in corbi arges | No Comments »

SE FACE PLATA AJUTORULUI PENTRU INCALZIREA LOCUINTELOR

apr. 13th, 2011 by

Primăria Corbi efectueaza plata ajutorului pentru încălzirea locuinţelor. Este vorba despre ajutorul pentru încălzirea cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri.

Programul pentru efectuarea platilor este zilnic între orele 08 şi 15,30 .

    Primar ,
    Mihai Ungurenus

Tags: ,

Posted in corbi arges | No Comments »

Lucrările lunii aprilie

apr. 7th, 2011 by

Legume

Plantarea în solarii a tomatelor, ardeilor şi vinetelor şi în câmp a cartofilor timpurii preîncolţiţi. Semănatul pentru producerea răsadurilor de ceapă de apă, praz şi ţelină.
În ultima decadă a lunii se plantează în câmp tomatele timpurii, se seamănă fasolea de grădină, castraveţii, pepenii galbeni şi verzi, sfecla roşie, dovleceii. Se recoltează eşalonat legumele verdeţuri însămânţate din toamnă şi se continuă semănatul noilor suprafeţe cu legume verdeţuri.

Au loc lucrări de îngrijire a culturilor de varză şi conopidă timpurie, gulioare şi legume verde­ţuri (praşile, fertilizări, combaterea bolilor şi dăunătorilor – musca cepei, musca verzei, puricii verzei). Se efectuează lucrări de îngrijire a răsadurilor.

Pomi

Se văruiesc trunchiurile pomilor şi se tratează rănile. Se transportă în livezi materiale pentru produs fum. În nopţile cu temperaturi scăzute, de 1-2° C, se aprind grămezile fumigene. Pentru a combate brumele şi îngheţurile, fumul trebuie să fie dens şi să persiste până dimineaţa mai târziu. Pentru o bună polenizare a florilor se aduc în livadă stupi de albine. Se fac udările necesare, precum şi tratamentele împotriva bolilor şi dăunătorilor care au apărut.

Viţa-de-vie

Se leagă coardele de sârmele spalierului şi se plantează noile viţe. La viţele plantate toamna, se sparge crusta şi se afânează solul de pe muşuroaie. Are loc combaterea făinării şi păianjenilor la viţa-de-vie.

Valentina Şoimu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2011

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

Cum se îngraşă un miel în 100 de zile?

apr. 7th, 2011 by

Această tehnologie se bazează pe consumul laptelui matern sau a substituentului de lapte, suplimentat cu furaje fibroase şi nutreţuri concentrate de bună calitate, administrate la discreţie în funcţie de sezonul de fătare şi modul de organizare a masei verzi.

Materialul biologic pretabil pentru acest sistem de îngrăşare este provenit de la rasele de carne, carne-lână, lână-carne, precum şi de la metişii rezultaţi în urma încrucişării raselor de carne cu rase locale.

Mielul este finisat pentru sacrificare la vârsta de 100-120 zile la mase corporale de cca 30 kg, rezultând carcase cu mase de 14-18 kg. Dintre rasele noastre, cea mai pretabile ar fi rasele Merinos de Palas şi Merinosul de Cluj.

Îngrăşarea mieilor de lapte se desfăşoară în două variante, în funcţie de sistemul de alăptare şi cel de furajare, şi anume:

– alăptare naturală şi administrare de suplimente proteice;

– înţărcarea timpurie a mieilor şi hrănirea în continuare cu substituienţi de lapte.
Sistemul de îngrăşare prin alăptare naturală

Se aplică, în general, la rasele de carne şi lână-carne, carne-lână, care au o capacitate ridicată de alăptare, creşterea şi îngrăşarea durând cca 100-120 zile, realizându-se mase corporale de 30-35 kg şi carcase de 14-18 kg. Pentru o bună reuşită a acestui sistem trebuie ca oile mame să asigure o producţie de 1,00-1,20 l lapte în primele 60 de zile şi de 0,8-0,7 l lapte în următoarele zile. După 7-8 zile se va putea administra mieilor şi hrană suplimentară, dar dacă laptele este în cantitate normală consumul nutreţului suplimentar va fi scăzut. În acest caz, oile nu sunt mulse, iar densificarea fătărilor nu se practică decât limitat. Metoda are o aplicabilitate mai redusă.
Hrănirea cu înlocuitor de lapte

Acest sistem se caracterizează prin faptul că înţărcarea mieilor se face în jurul vârstei de o lună de zile. De la înţărcare până la 60 de zile se administrează la discreţie înlocuitor de lapte, se asigură 150-160 g P.D./ U.N, practicându-se şi în acest caz, după 7-8 zile, administrarea unui amestec de fân şi concentrate de bună calitate. Până la 20 de zile se administrează ca supliment făină de porumb, din care mieii consumă circa 15-30 g/zi.

De la această vârstă se administrează nutreţuri concentrate formate din 70-75% cereale, 22-27% nutreţuri proteice (şroturi, boabe de leguminoase) şi câte 1% CaCO3, sare şi zoofort specific mieilor sugari. Din acest nutreţ mieii vor consuma 50-60 g/zi până la vârsta de 30-35 zile şi 100-120 g/zi până la 45 de zile. După această vârstă până la valorificare se poate utiliza un nutreţ combinat format din 20-25% fân de lucernă, 50-57% cereale, 15-20% nutreţuri proteice şi câte 1% CaCO3 şi zoofort, consumul din acest nutreţ fiind estimat între 150-250 g zilnic.

În perioada de la 60 de zile până la livrare se asigură 1-1,1 U.N./cap şi zi, iar conţinutul raţiei în P.D. scade la nivelul de 110-125 g P.B.D./U.N., putându-se folosi reţete cu un conţinut ridicat în glucide, iar din totalul de proteină 20% va fi de origine animală. Se realizează acumulări medii zilnice de masă de 300 g şi chiar mai mult, cu un consum specific de 2,0-2,4 U.N. până la vârsta de 60 de zile; 2,8-3,0 U.N. în intervalul 60-90 de zile; 3,5-3,8 U.N. în intervalul 90-120 zile.

Mieilor sugari li se poate administra, în loc de apă, lapte ecremat, cu condiţia ca igiena vaselor şi a adăpostului să fie menţinută într-o stare perfectă.

Prof. Stelian DĂRĂBAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2010

Posted in corbi arges | No Comments »

TEHNICA PASUNATULUI

apr. 7th, 2011 by

Pasunatul pe parcele . Primavara, înainte de scoaterea vacilor la pasunile naturale trebuie sa se ia urmatoarele masuri tehnice:


• lucrari de întretinere a pasunilor (distrugerea musuroaelor, curatirea terenurilor de arboret , de cioturi, pietre, buturugi, resturi vegetale etc.);

• lucrari de nivelare a terenului si de drenare a locurilor de exces de umiditate si împrejmuirea terenurilor baltoase;

• distrugerea buruienilor si plantelor toxice, care afecteaza calitatea pasunilor si sanatatea animalelor;

• fertilizarea pasunilor cu îngrasaminte organice sau minerale;

• grapatul în scopul intensificarii aerarii, retinerii apei si mineralizarii mai intense a materiei organice;

• supraînsamântarea, combaterea eroziunii solului si îmbunatatirea regimului de umiditate din sol (irigare) în primaverile secetoase;

• dezinfectia surselor de apa;

• determinarea înaltimii ierbii cu ajutorul erbometrului;

• la pasunile cultivate se efectueaza lucrari diverse (irigare de rasarire, combaterea chimica si mecanica a buruienilor etc.); pajistile cultivate se exploateaza în primul an de la înfiintare prin cosire.

Programul de pasunat pe parcele trebuie sa cuprinda urmatoarele:

• stabilirea duratei de pasunat în functie de zona (3-6 luni);

• stabilirea perioadei de tranzitie de 10-15 zile de la regimul de hranire uscat, la cel verde;

• fixarea datei începerii pasunatului în functie de gradul de zvântare al solului (optim dupa zvântare), de regimul de precipitatii, de înaltimea plantelor (14 cm la plantele cu talie mica, 15-20 cm la cele cu talie mare etc.);

• stabilirea înaltimii optime de pasunat, care trebuie sa varieze în functie de tipul de pasune (4-6 cm);

• fixarea programului zilnic de pasunat (8-10 ore) si eventual de hranire suplimentara daca se impune;

• stabilirea frecventei pasunatului pe o parcela, care depinde de talia plantelor, de capacitatea de refacere si de rezistenta lor la calcare;

• întretinerea pasunilor în perioada de pasunat prin grija consiliilor locale comunale, a crescatorilor, obstilor sau asociatiilor de crescatori, detinatoare de suprafete destinate pasunatului.

Pasunatul pe parcele asigura un grad sporit de consumabilitate a ierbii (70-75%), diminuând pierderile prin limitarea pasunatului selectiv, a calcarii si batatorii pasunilor. De asemenea, usureaza lucrarile de îngrijire a pasunii. În consecinta, asigura productii superioare de lapte si profitabile.

Pasunatul în benzi sau dozat (fig. ). Aceasta reprezinta o metoda intensiva de folosire a pasunii. Din punct de vedere tehnic aplicarea acestei metode necesita urmatoarele:

• stabilirea zilnica a benzilor de pasunat, care se delimiteaza cu gardul mobil electric;

• obisnuirea vacilor cca. 2 zile cu aceasta metoda;

• stabilirea în fiecare seara a parcelei pentru a doua zi si amplasarea gradului electric.

Pasunatul în benzi are o serie de avantaje (asigura vacilor nutret proaspat si curat, evita la maximum pierderile, foloseste eficient plantele care nu rezista la calcare, sporeste productia cu 10-30%). Poate fi utilizat numai în cazul pasunilor de mare randament.

Pasunatul limitat . Metoda se aplica în cazul pasunilor cu productii ridicate de masa verde sau pe lucerniere. Din punct de vedere tehnic necesita:

• pasunatul vacilor zilnic, timp de 2-3 ore;

• completarea ratiei prin nutret verde, cosit si administrat la iesle.

Pasunatul liber intensiv. Din punct de vedere tehnic consta în împartirea pasunii în 2 parcele si anume:

• parcele A (40%) se foloseste prin pasunat primavara, iar vara se coseste;

• parcela B (60%) se coseste primavara si se pasuneaza vara;

• toamna se pasuneaza ambele parcele.

Este o metoda simpla si eficienta (organizarea si dirijarea pasunatului sunt facile, animalele sunt linistite, vegetatia este uniforma), dar necesita cheltuieli pentru întretinere si fertilizare si determina riscuri de îmbolnaviri.

Tetania de iarba. Aceasta reprezinta o stare convulsiva a vacii întâlnita primavara, în special datorita unor erori tehnice de alimentatie (tranzitie necorespunzatoare). Tetania de iarba este cauzata de carenta în magneziu a ierbii tinere dar si de bogatia în potasiu si substante azotate. Este favorizata de fluctuatiile mari de temperatura si se întâlneste mai frecvent la vacile foarte productive.

Tetania de iarba se poate preveni prin urmatoarele masuri:

• evitarea folosirii ierbii prea tinere;

• introducerea unui bol magnezian în rumen la începutul perioadei de pasunat;

• analiza solului în magneziu la 3 ani, avându-se grija sa se foloseasca la fertilizarea pasunii îngrasaminte magneziene, evitându-se excesul de îngrasaminte potasice si azotoase;

• suplimentarea ratiei cu concentrate cu continut suficient de magneziu (50 g magneziu/vaca sau cu nutreturi mai sarace în proteine (porumb murat);

• scoaterea progresiva a vacilor la pasune mentinând în ratie nutretul uscat, administrat înainte de iesirea la pasune;

• evitarea pasunatului în zilele friguroase si ploioase.

Tags: ,

Posted in corbi arges | No Comments »

Rapiţa de primăvară este o cultură rentabilă

apr. 7th, 2011 by

Inginerul Petre Grigore, administratorul societăţii Simongrig, se află printre puţinii fermieri din judeţul Galaţi care, anul trecut, au introdus în cultură rapiţa de primăvară. Şi cu rezultate bune

„Un fermier adevărat trebuie să ştie carte, domnule! Să aibă disponibilitate la efort, tot timpul şi tot anul, apoi, să se gândească cât mai puţin la concediu
Petre Grigore, Administrator SC Simongrig SRL Galaţi

„Rapiţa de primăvară este o soluţie pentru situaţia în care nu poţi cultiva rapiţă de toamnă. Respectiv, anul trecut, ştim că suprafaţa cu rapiţă de toamnă a fost destul de redusă, nu s-a putut însămânţa din cauza condiţiilor vitrege.

Eu am cultivat rapiţa de primăvară pe un teren ce a însumat 30 de hectare şi am în intenţie să cultiv şi anul acesta. Producţia medie pe care am obţinut-o a fost de aproximativ 1.500 kg la hectar”, spune Petre Grigore.

La preţurile practicate pe piaţă, cultura este rentabilă, iar venitul realizat de societate a fost de aproximativ 3.000 de lei pe hectar. Pentru acest an, în ferma din incinta fostului lac al Brateşului se aşteaptă realizarea unei producţii de rapiţă de primăvară mai bune, de pe o suprafaţă mult mai mare decât cea cultivată anul trecut.

Potrivit interlocutorului meu, condiţiile noului ciclu de producţie sunt propice înfiinţării acestei culturi tehnice, iar maşinile şi utilajele pentru lucrările agrotehnice sunt pregătite să intre în brazdă.

Un sol gleic

Inginerul Petre Grigore cunoaşte bine zona. O bună bucată de timp a fost directorul fostului IAS Galaţi, care avea în exploatare terenurile din baltă. În arealul dintre Prut şi Dunăre, unde se află ferma, sunt soluri gleice şi pseudogleice; procesul de solificare având loc în prezenţa apei. Conţinutul substanţelor organice este destul de redus în această zonă.

Există, totuşi, un avantaj – pânza freatică este la mică adâncime, iar udările – căci terenurile sunt amenajate la irigat – trebuie făcute în doze mici şi dese, pentru menţinerea unei rezerve optime de apă în sol.

Profil de exploataţie

Exploataţia agricolă Simongrig din Galaţi ocupă locul întâi pe judeţ şi un binemeritat loc doi pe ţară între microîntreprinderile din domeniul agriculturii, pe anul 2009. Societatea cultivă o suprafaţă de 600 hectare cu cereale şi plante tehnice şi 200 hectare cu legume. Exploataţia agricolă a inginerului Petre Grigore este renumită în ţară pentru producţia de ceapă.

Anul trecut, SC Simongrig SRL Galaţi a accesat fonduri europene pentru înnoirea parcului tehnic şi construirea unui spaţiu modern pentru depozitarea producţiei. În fermă lucrează un număr de 20 de salariaţi, coordonaţi de trei ingineri agronomi.

Patul germinativ, „ca pentru ceapă”

Rapiţa – ca, de altfel, toate culturile – cere ca terenul să fie curăţat corespunzător de resturile vegetale. „Secretul, dacă ar fi un secret!, constă în pregătirea terenului pentru semănat. Patul germinativ l-am pregătit – aşa cum este o expresie deja consacrată printre noi, agronomii, – „ca pentru ceapă”, adică foarte bine mărunţit!”

Am efectuat două treceri cu combinatorul, ultima în preziua semănatului, după care am efectuat lucrarea de tăvălugit, la o adâncime de semănat de 2 cm”, ne-a declarat Petre Grigore.

Lecţie de tehnologie

În continuare, specialistul ne-a „servit” o lecţie din tehologia culturii de rapiţă, cu aplicaţie la condiţiile specifice ale acestei exploataţii agricole. Am reţinut câteva file din „manualul rapiţei”. Semănatul a fost făcut de timpuriu, în prima urgenţă, sămânţa folosită fiind din soiul Bolero.

Cantitatea de sămânţă este la fel ca la cultura rapiţei de toamnă, 8-15 kg/ha, în funcţie de calitatea pregătirii patului germinativ, textura şi starea umidităţii solului, iar densitatea optimă de semănat – 150-180 boabe germinative/mp, pentru asigurarea unei densităţi optime la recoltare de 80-100 plante/mp.

“Importantă este şi fertilizarea, acordăm o atenţie deosebită fertilizării cu: azot (80-180 kg/ha), fosfor (50-80 kg/ha) şi potasiu (60-80 kg/ha). Dar nu trebuie uitată combaterea dăunătorilor. Înfloritul plantelor de rapiţă se dezvoltă atunci când sunt temperaturile ridicate, concomitent cu apariţia unor dăunători, cum ar fi păduchele cenuşiu. Sigur, nu este greu de combătut, dar dacă nu este tratat la momentul potrivit, păduchele poate duce la compromiterea culturii.

Trebuie avut în vedere că perioada de vegetaţie la rapiţă, ca şi la celelalte culturi de primăvară, este foarte scurtă – şi trebuie să dai îngrăşăminte cu un grad ridicat de asimilabilitate, care să fie folosite rapid de plante, de regulă, îngrăşăminte complexe. Nu-i mare filozofie!”, a ţinut să precizeze Petre Grigore.

„Compania Saaten Union nu recomandă ca rapiţa de primavară să fie utilizată în scopul înlocuirii spaţiilor libere din cultura de rapiţă de toamnă, a greşurilor de la semănat sau a porţiunilor distruse de îngheţ
Reprezentanţii Saaten Union

ŞTIRI

DA SAU NU
Cultivăm rapiţă de primăvară?

Soiurile de primăvară înregistrate în Catalogul oficial sunt Bolero, Heros, Hunter, Lambada, Olga şi Star, însă prea puţini dintre fermieri le cultivă. Motivul principal fiind randamentul mic de producţie. Totuşi, pentru cei care n-au apucat să semene în toamnă rapiţă, soluţia constă în cultivarea soiurilor de primăvară. În ambele situaţii există şi avantaje, şi dezavantaje.

În cazul rapiţei de primăvară riscul de îngheţ este inexistent, dar media producţiilor este undeva la 1.300 şi chiar 1500 kg/ha, pe când la rapiţa de toamnă există riscul de îngheţ, care poate compromite parţial sau în întregime cultura, însă producţiile pot ajunge şi la 2500-3000 kg/ha.

Potrivit reprezentanţilor Saaten Union, care comercializează în România soiul de primăvară Heros, rapiţa de primăvară are un avantaj major reprezentat de perioada scurtă de vegetaţie, care permite vânzarea timpurie a recoltei, precum şi input-uri mai puţine. Aşadar, costurile sunt mai mici decât la cultura de toamnă, dar şi producţiile scad cu cel puţin 10-15 la sută.

“Noi promovăm soiul de primăvară Heros, întrucât este cel mai adaptat condiţiilor pedo-climatice din România, are o tehnologie simplă şi este foarte productiv”, ne-au precizat specialiştii Saaten Union.

Caracteristici tehnologice

Sămânţa trebuie să provină din recolta precedentă, deoarece după trei ani de la recoltare, îşi pierde germinaţia; puritatea minimă: 97%; MH: 61-68 kg/hl; MMB: 3,5-5,6 gr; germinaţia minimă: 85%; cantitatea de sămânţă la hectar: 8-10 kg.

Se seamănă timpuriu, în prima urgenţă; densitatea optimă de semănat: 150-180 sg/mp, care asigură o densitate la recoltare de 80-100 plante/mp, iar adâncimea 1,5-2,5 cm;
Concomitent cu semănatul sau după semănat se recomandă o tăvălugire uşoară;

Fertilizare fazială:
– Nutritiv 20:20:20 (aport de N20%, P20%, K20% + microel.): 2,5 l/ha
– Nutrileaf (aport de N20%, P20%, K20% + Mg.): 2,5 l/ha
– Nitrofoska (aport de N20%, P19%, K19% + Mg, B, Cu, Fe, Mn, Mb, Zn): 2-5 l/ha
– Folifag (aport de N72%, P25%, K38% + microelemente, procaină, vit. B1, fenolftaleină): 1,5-2,5 l/ha
– Fertitell (aport de N, P, K + microelemente): 1,5-2,5 l/ha
– Biofert (foliar): 2-4 l/ha.

Recoltarea se face când seminţele sunt brunificate şi au umiditatea sub 16%.

Ferma

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

« Newer Posts - Older Posts »

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.