Feed on
Posts
Comments

Ghid montan

TRASEE  MONTANE  CORBI ARGES

Corbi sat Corbi – Muscelele Argesului – Dl Chiciura –Muntele Muchea Plesilor/Raul Doamnei – Biserica „Sfanta Treime” 1830, monument Naum Ramniceanu

Corbi sat Jgheaburi – Muscelele Argesului – Muntele Muchea Plesilor – Dl. Chiciura/raul Bratia – Pestera Jgheaburi – Manastirea „Corbii de Piatra” (M)- Schit rupestru din sec.14 (monument istoric) cel mai vechi ansamblu de pictura din Tara Romaneasca – mister: Duhul locului-tacerea – Slujba la manastire se tine o data pe an – 29 iunie/Sf. Petru si Pavel (triunghi magic impreuna cu Manastirea Namaesti si cu Manastirea Cetatuia Negru Voda)

CORBI ARGES

CORBI ARGES

Nucsoara – Muscelele Argesului – Muntii Iezer/Raul Doamnei si raul Valsan – Invartita (lac) – carstic intre formatiuni din gips-unic in tara, 780 m alt, balneo-izvoare ape minerale indicate in afectiuni asociate, clima submontana, tonica, Padurea „Iedu-Cernat” rezervatie forestiera

Nucsoara sat Nucsoara – Muscelele Argesului – Muntii Iezer – Muntii Fagaras/Raul Doamnei – balneo-izvoare ape minerale – sulfatate, calcice, sodice – clima submontana, tonica – Biserica „Intrarea in Biserica a Maicii Domnului” 1880 – Padurea „Iedu-Cernat” rezervatie forestiera, drumetii pe valea Raului Doamnei spre Muntii Clabucet-Nucsoara-1578m, Lacul Cernat, Lacul Dobroneag, Lacul Doamnei, Vf. Draghina Mare (1966m alt), Muntii Oticu (2044m alt)/Muntii Fagaras, Vf. Iezeru Mare/ Muntii Iezer

Nucsoara sat Slatina – 780m alt – Muntii Iezer – Muscelele Argesului – Deal Gruiul Negru (924m alt), Masiv Bahna (1122m alt) – Raul Doamnei – punct plecare spre Creasta principala a Muntilor Fagaras si spre sectorul montan Moldoveanu

Trasee spre Muntii Iezer:

– spre N pe raul Doamnei – confluenta – NV pe Valea Slatina – Valea Izvorul de langa Plai (izvoare)– Vf. Setu (1720m alt) – Vf. Papau (2093m alt) – Curmatura Papau – Vf. Carligele (2171m alt) – Curmatura Groapele (2030m alt) – Vf. Obarsia (2314m alt) – Vf. Iezerul Mic – Crucea Ateneului – Lacul Iezer – N – Vf. Iezerul Mare (2462m alt) – Vf. Rosu (2469m alt) – N – Curmatura Oticului (1860m alt) – Vf. Oticu (2044m alt) – Vf. Mezea (2125m alt) – Saua Mezea – Vf. Catunu (2206m alt) – Vf. Bratila (2274m alt) – Lacul Bratila Curmatura Bratila – Culmea principala a Muntilor Fagaras (numeroase trasee de pe culme)

– spre N pe raul Doamnei – confluenta – Gura Cernatului – NE pe Raul Doamnei – Lacul Bradu – Lacul Draghina – Lacul Baciu – confluenta – NE pe Raul Vasalatu – spre izvoare

– spre N pe raul Doamnei – confluenta – Gura Cernatului – NE pe Raul Doamnei – Lacul Bradu – Lacul Draghina – Lacul Baciu – confluenta – spre N pe Valea Zarna – Gura Vailor – N pe interfluviul dintre Valea Zarna si Valea Rea – Vf. Capatana (1903m alt)

– spre N pe raul Doamnei – confluenta – Gura Cernatului – NE pe Raul Doamnei – Lacul Bradu – Lacul Draghina – Lacul Baciu – confluenta – spre N pe Valea Zarna – Gura Vailor – NE pe Valea Zarna – Bratila – confluenta – trasee pe vaile raurilor spre Culmea principala a Muntilor Fagaras

Pitesti – oras – Valea Argesului – Piemontul Cotmeana/raul Arges la confluenta cu Raul Doamnei – Pitesti (lac) – Manastirea „Trivale” (M) sec.15, Muzeu din 1954, Biserica „Buna Vestire” Greci 1564, „Sf. Ghe. Domneasca” 1656, „Sfanta Treime” 1731, sinagoga 1900, Atheneul, Gabroveni-han, Foisorul de Foc din 1897, mai/”Simfonia lalelelor”- expozitie anuala florala, „Trivale” Parc national, Pitesti- Prundu (lac)

Domnesti – Dealurile Argesului/Raul Doamnei – Muzeu etno si arta feudala, Biserica „Intrarea in Biserica a Maicii Domnului” 1828, „Mirica Ion” casa

Trasee spre Muntii Iezer Papusa:

– pe Valea Raul Doamnei (amonte) – Corbi – Nucsoara – Vf. Bahna (1122m alt) – Slatina – Lacul Baciu (confluenta dintre Vasalatu si Valea Rea)

– N pe Valea Raul Doamnei (amonte) – confluenta cu raul Izvorul Rusului – E – confluenta cu Izvorul de langa Plai – NV pe valea Izvorului de langa Plai – Plaiul Rusului – Vf. Setu (1732m alt) – Vf. Papau (2093m alt) – Vf. Carligele (2172m alt) – Curmatura Groapelor (2038m alt) – E – Vf. Obarsia (2314m alt) – NE – Vf. Iezerul Mic (2408m alt)
Trasee auto sau de picior

TRASEUL – Raul Doamnei

Cu incepere din catunul Lunci, soseaua forestiera din lungul Raului Doamnei urmeaza malul drept (stanga, cum urcam), parcurgand pana in dreptul lacului de acumulare Baciu un foarte frumos traiect, lung de cca 14 km, ingust si desfasurat tot timpul in bruste si numeroase schimbari de directie. Principalele ramificatii ce se desprind din acesta sosea catre masivul Iezer-Papusa (deci pe malul opus, stang, al vaii) sunt:
– Izvoru Grosului, la cca 5 km distanta de Lunci
– Izvorul Mioarelor, la cca 9 km distanta de Lunci
– Izvorul Baciului cu valea Vasalatului, desprinse impreuna din coronamentul lacului Baciu, la cca 14 km din satul Lunci.
Toate aceste ramificatii inainteaza pe distanta de 3 – 5 km, cu exceptia soselei de pe valea Vasalatului (cca 7 km).
Cu incepere de la cca 1 km sud de catunul Lunci, porneste drumul forestier Paraul Rusului – Curmatura Bahnei – valea Rausorului, lung de cca 8 km, lasand la randul sau, doua derivatii secundare pe stanga.


Râul Doamnei.
La ieşirea dinspre nord a localităţii Slatina este borna kilometrică pe care se indică, spre sud, în direcţia oraşului Piteşti, 48 de kilometri până la Piscani. Punem kilometrajul pe zero şi altimetrul la 580 metri. În apropierea bornei kilometrice apar trei semne turistice, cu indicaţii orare: triunghi roşu, spre Vf. Iezer (din Masivul Iezer), 10-12 ore, peste Muntele Păpău; triunghi albastru, spre Vf. Moldoveanu, 12-14 ore, prin Curmătura Maliţa; în fine, punct albastru spre Vf. Dara, 12 ore, marcaj nou.
(La 1 km aval de borna care arată 48 km până la Piscani, din localitatea Slatina mai sunt trei kilometri pe asfalt până în Nucşoara. Acolo se află Lacul Învârtita, cantonat pe gipsuri, cu suprafaţă mare, chiar pe marginea şoselei; loc de parcare, 15.000 lei taxă de pescuit pentru o zi.)
La intrarea pe drumul forestier, Direcţia Silvică Piteşti ne taxează cu 30.000 lei pentru acces cu autoturismul (primim chitanţă). După circa 1 kilometru, cât pe ce să nu recunoaştem locurile: la intrarea în tabăra pentru copii a fost furtună mare, brazi uriaşi fiind smulşi din rădăcini.
La kilometrul 1, 7, la 600 metri altitudine, se desprinde la dreapta drumul forestier către Masivul Iezer, însoţit de triunghiul roşu. La kilometrul 4, 5, la 610 metri altitudine [cartea lui Fratu zice 669 metri…], la stânga se duce drumul forestier spre Curmătura Maliţa, marcat cu triunghi albastru (Acum mulţi ani, ne povesteşte domnul Dinu Boghez, din Râmnicu Vâlcea, se ajungea şi cu autobuzul, pe acest drum, până în Curmătura Maliţa; iar eu nu pot să uit, că tot acum mulţi ani, când unele drumuri forestiere de pe partea sudică a Făgăraşilor erau permanent întreţinute, se putea merge pe multe porţiuni ale lor cu viteze de 80-90 km/ oră).
La kilometrul 6, 8, la 640 metri altitudine, pod la dreapta, peste râu (pare solid, dar accesul cu autoturisme este blocat de o stâncă mare). La kilometrul 11, 4, la 690 metri altitudine, pod peste râu la dreapta, acces pentru autoturisme blocat de o barieră (am fost pe acest drum lateral acum câteva săptămâni; drumul este neîntreţinut, după circa 1, 5 kilometri se întrerupe, fiind rupt de ape).
La kilometrul 12, la 700 metri altitudine, drum forestier la stânga (Călugărul, 5 kilometri lungime). La kilometrul 15, 6, la 750 metri altitudine, drum forestier la stânga (Drăghina, lungime 10, 4 kilometri).
La kilometrul 17, 2, la 780 metri altitudine, suntem deasupra coronamentului Lacului de baraj Văsălatu. Dacă până aici pe talvegul Râului Doamnei de abia curgea apă, în amonte de lac pe Râul Doamnei cât şi pe Văsălatu, care curge dinspre Munţii Iezer, apă din belşug, dând nenumărate frumuseţi. De deasupra coronamentului, privelişte grandioasă spre partea înaltă a Munţilor Iezer: se vede culmea cu cele mai înalte piscuri din masiv (Roşu, 2469 şi Iezerul Mare, 2462), spre amonte şi Muntele Groapele, nu mai puţin chemător. Se poate trece peste baraj cu autoturismele, către căile forestiere din Iezer.
La kilometrul 19, 6, altitudine 810 metri [Fratu zice 878 metri…], sosim la Gura Văilor. Aici se formează Râul Doamnei, din Valea Rea (din amontele căreia vom continua să povestim) şi Zârna. Spre apa Zârnei, pod de beton şi marcajul punct albastru, care ne-a însoţit din localitatea Slatina până aici (pe hărţile [4], [7] şi [8] nu apare acest semn turistic). Când arăt unele diferenţe altimetrice vreau să atrag atenţia asupra unui capitol de informaţii până în prezent prea puţin abordat/ ordonat în descrierile turistice; nu intenţionez să spun că dreptatea este de partea cuiva anume.
La kilometrul 32, stâlp nou de marcaj, cu săgeată indicatoare; triunghi roşu spre Curmătura Maliţa, 3-4 ore, 1105 metri altitudine. (Am să spun ceva în continuare, nu pentru prima dată. Personal apreciez orice realizare – stâlp, săgeată indicatoare, marcaje revopsite, trasee turistice noi – dar nu înţeleg de ce, de ani buni de zile, cei care reuşesc să facă asemenea amenajări nu îşi fac cunoscută munca?!)
La kilometrul 32, 5, 1125 metri altitudine, se desprinde la stânga un drum forestier, pe malul stâng geografic al Pojarnei. La circa 300 metri de la debutul drumului, la primul lui cot spre stânga, este o poieniţă în care putem monta cortul (punctul A, 1140 metri altitudine; din această poieniţă se vede bine Curmătura Maliţa, spre sud) (la kilometrul 32, 4, 1122 metri altitudine, mic izvor pe stânga drumului cum urcăm, sursă foarte importantă pentru a ne fixa prin apropiere bivuacul).
Noi am urcat din punctul A spre Căldarea Galbena – traseu pe care o să-l descriem peste câteva paragrafe – şi am coborât din acea căldare, pe cruce albastră (marcaj se pare făcut în anul 2004, de-a lungul potecii semnalată de noi în revista Munţii Carpaţi, numărul 30, pagina 30), din nou în Valea Rea, la câţiva zeci de metri în aval de stâna din Valea Rea, acolo unde priveliştile spre nord şi vest sunt deosebite (cascade spectaculoase). Pentru mine ajungerea la stâna din Valea Rea a fost o premieră; venisem de câteva ori, dinspre creste, până la vreo 2-300 metri altitudine mai sus de ea, dar nu fusesem la nivelul stânei. Poate nu aş fi amintit acest lucru, dar Cascada Zbuciumatului/ Galbenei, de la est de stână, iată că vine pe calcare, ceea ce înseamnă că hăţişurile din jurul ei trebuie văzute cu atenţie, cu ochi de speolog.
Am să descriu acum, pe scurt, în coborâre, drumul de la stâna din Valea Rea până la drumul forestier care urcă pe Pojarna. De la separarea/ joncţiunea marcajelor cruce albastră şi triunghi roşu (acesta din urmă suind spre refugiul Viştea, de pe creasta principală), 1350 metri altitudine, facem 50 de minute în aval, până în locul unde, o placă mare de beton (un prefabricat), ne arată că din dreapta cum coborâm vine triunghiul roşu dinspre Curmătura Maliţa, până acolo, pe traseu de vară, trebuindu-ne 4 ore. Nu ştiu cum/ pe unde câştigă acest traseu în altitudine, dar mă întreb de ce noi nu l-am intersectat pe urcuşul făcut de-a lungul apei Pojarna (rămâne să aflaţi descrierea mai jos)… De la placa de beton, înaltă de vreo trei metri, începe un drum forestier pe care acum sunt lucrări intense de tăiere şi scoatere a arborilor. Nu am văzut semnele triunghi roşu înspre amontele acestui drum.
La trei minute în aval de placa de beton ajungem la cantonul Nisipuri, 1160 metri altitudine, unde forestierii ocupă o cameră. Iar la 15 minute în aval de aici sosim/ reajungem la începutul drumului forestier ce suie de-a lungul apei Pojarna.
Între cantonul Nisipuri şi confluenţa Valea Rea – Bândea drumul are mai multe zone puternic denivelate de exploatările forestiere; şansa de a urca cu o Dacie mult mai sus de cantonul Nisipuri este extrem de incertă.
Ce minusuri informaţionale putem semnala în urma celor descrise până aici: pe hărţile [7] şi [8], triunghiul roşu de pe Valea Rea, din aval de Balta/ Lacul Pojarna, nu există în teren… Nici Balta Pojarnei se pare că nu mai există. Nu a fost trasată poteca de pe malul drept geografic al Zbuciumatului/ Galbena (acum marcată cu cruce albastră), care urcă de la stâna din Valea Rea până la Lacurile Galbena.

Harti si trasee montane din Arges:

MUNTII FAGARAS:

Masive muntoase din Judetul Arges
Localizare, intindere, limite

M-tii Fagaras fac parte din lantul Carpatilor Meridionali. Ei cuprind intregul complex muntos dintre Dambovita (est) si Olt (vest).
Se disting doua siruri de munti, unul nordic si altul sudic. Intre cele doua siruri se afla culoarul Lovistei, cunoscut la vest sub numele de Tara Lovistei. Sirul nordic apare sub forma unei creste neintrerupte pe directia est-vest. Cel sudic, fragmentat de ape, are ca principali componenti M-tii Iezer-Papusa, Ghitu, Muntisoru-Fruntii si Cozia. In sensul mai obisnuit, folosit si de geografia turistica, prin M-tii Fagaras se intelege numai lantul principal nordic.
Ei se intind in lungime pe cca. 70 km (de la est la vest) si in latime pe cca. 40 km., insumand o suprafata de mai bine de 2000 kmp. Creasta nordica este, inspre extremitati mai scunda, dar in zona centrala atinge cele mai mari inaltimi din tara. Aceasta apare ca o insiruire de varfuri separate prin sei putin adanci.
In cuprinsul M-tilor Fagaras se afla opt din cele 14 varfuri ale muntilor Romaniei care ating altitudinea de 2500 m.: Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535m), Coltul Vistei Mari (2527m), Lespezi (2517m), Vanatoarea lui Buteanu (2507m), Hartopu (2506m), Cornu Caltunului (2505m), si Dara (2500m).
Tot aici se gasesc peste patruzeci si doua de varfuri cu altitudini cuprinse intre 2400 si 2500 m.
Sunt delimitati spre vest de defileul Oltului, iar la est de Curmatura Foii ii desparte de Piatra Craiului; spre nord sesul depresiunii Fagarasului iar spre sud depresiunile subcarpatice ii delimiteaza de subcarpatii sudici.

Clima

Muntii Fagaras, cu inaltimi care depasesc 2500 m au o clima aspra cu caracteristici specifice climei temperate si climei subpolare. Pe crestele muntilor se ajunge la o temperatura medie anuala sub 0 grade Celsius la 1800 m, atingand -2 C sau chiar mai coborate. In zona inalta (la peste 1800 m), iarna poate dura 6-7 luni.
Temperatura medie a lunii celei mai friguroase (Ianuarie) este de -8 C … -10 C iar a lunii cele mai calde (iulie) nu depaseste +7 C. Temperaturile maxime pot ajunge vara la +25 C iar cele minime pot cobori iarna pana la -38 C.
Precipitatiile sunt printre cele mai bogate din tara. Luna cea mai bogata in precipitatii este iunie, iar cea mai saraca, septembrie. Ninsorile pot cadea oricand dar deobicei ele apar pe la inceputul, chiar jumatatea lunii octombrie pana la sfarsitul lunii mai, inceputul lunii inuie. Avalansele constituie cel mai mare pericol obiectiv cu care sunt confruntati cei ce se gasesc iarna in Fagaras. In acesti munti s-au produs cele mai mari si mai periculoase avalanse cunoscute la noi.
Vantul
In zona muntilor Fagaras predomina vantul dinspre vest si nord-vest, care sufla aproape in permanenta.
Nebulozitate. Sunt rare zilele cand cerul este complet senin deasupra Fagarasului. Este cel mai mare generator de nori din tara noastra. Norisorii ce se vad uneori pe cer, mici si albi, sunt, in general, prevestitori de vreme buna.

Flora & Fauna

Este determinata in principal de conditiile climatice, variabile in functie de altitudine, si prezinta o zonare pe verticala.
Se deosebesc doua zone:
1. zona montana a padurilor – intre 600 – 1850 m alt (etajul padurilor de fag, etajul padurilor de fag + rasinoase, etajul padurilor de molid).
2. zona alpina – intre 1600 – si peste 2300 m alt : jnepenisuri si pajisti subalpine; pajisti alpine si tufarisuri scunde.In padurile de fag se intalnesc exemplare de carpen, paltin de munte, mesteacan, zada, etc.
In padurile de tranzitie apar, printre altele, bradul alb, ulmul, frasinul, scorusul, pentru ca in etajul urmator molidul sa ramana dominant.
In zona alpina jneapanul este foarte raspandit. Alaturi de el creste ienuparul pitic si arinul de munte. Uneori se intalnesc exemplare de zambru, relict glaciar, etc. Smirdarul este un fidel insotitor al jneapanului dar il gasim si singur mult mai sus. Afinul are o arie foarte intinsa care coboara pana in etajul padurilor de fag.
Pajistile sunt dominate de graminee ca: parusca, iarba stancilor si teposica. Pe crestele si coastele repezi ale muntelui predomina rugina iar pe varfurile si crestela mai inalte, cat si in caldarile glaciare indelung inzapezite se dezvolta o vegetatie pitica adaptata acestor conditii vitrege. printre speciile predominante cresc diferite olante cu flori viu colorate: floare de colt, sangele voinicului, etc. Ele sunt protejate de lege.
Fauna este reprezentata prin multe specii dintre care, in primul rand, trebuie sa mentionam capra neagra dar si cerbul carpatin, ursul si mai rar rasul si mistretul. In rezervatia din Valea Arpaselului a fost colonizata in 1973 marmota alpina. Dintre pasari amintim cocosul de munte, mierla gulerata, corbul; dintre reptile – vipera; iar dintre pesti – pastravul.

Rauri & lacuri

Fagarasul are o retea hidrografica bogata. Apele de pe versantul nordic sunt relativ scurte si putin bogate in apa. Apele au sapat vai adanci si inguste creand acele muchii nordice Fagarasene de o frumusete rara intalnita in Carpati. Toate apele de pe versantul nordic deverseaza in raul Olt. Intre muchia Sambatei (est) si muchia Puha (vest) se succed urmatoarele cursuri de apa: Sambata, Vistisoara, Vistea Mare, Ucisoara, Ucea Mare, Podragu, Arpasu Mare, Arpaselul, Cartisoara (format din Bilea si pariul Doamnei), Laita si raul mare al Porumbaculul (Paraul Sarata + Serbota).
Raurile din versantul nordic sunt lungi si bogate in apa. Intre culmea Muntelui Cotii, la vest, si Caltunu – Mezea – Oticu, la est, cursurile de apa sunt grupate in bazinele hidrografice ale Boiei, Topologului, Argesului superior, Vilsanului si Raului Doamnei. Raul Capra aduna paraiele ce curg din caldarile Caprei, Caltunului, Paltinului si altele pe care le duce in lacul Vidraru (din acest lac se formeaza Argesul).
Glaciatia cuaternara a lasat in urma ei nu numai custurile ascutite, circuri si vai largi, care ofera maretie Fagarasului, ci si o serie de microdepresiuni in care apa acumulata a format lacuri glaciare.
Cel mai intins lac glaciar fagarasan este Bilea (4,65 ha). Cel mai adanc este Podragu (15,5 m). Lacul Mioarelor (2282 m) si un alt lac sudic (2295 m) au altitudinile cele mai mari din tara.

Traversarea crestelor Fagarasului –
Desenul hartilor realizat de arh. Stefan TANCOU, 1976

Halta CFR Valea Marului – Saua Surului (2110 m) 

Durata: 7-8 h Traseu de patrundere pe creasta principala a Muntilor Fagaras dinspre vest. Iarna deplasarea se poate face si cu schiurile.

Saua Suru (2110 m) – Lacul Avrig (2011 m) – Saua Scarii (2146 m) 

Durata: 4-5 h

Poteca evita urcusul pe cele doua varfuri ale muntelui Suru (Vf. Suru – 2283 m, Capul Surului 2274 m) orientandu-se spre NE spre Muntele Budislavu iesind in saua Budislavului. In dreapta pe spinarea Barcaciului se poate observa cabana cu aceiasi denumire. Coboram in serpentine pana in saua Avrigului si apoi pana pe malul lacului Avrig (2-2 1/2 ore pana aici). Traseul continua cu un urcus pana pe varful Scara (2306 m) apoi se indreapta spre Est ocolind Vf. Scarisoara pana pe Vf. Puha (2177 m) ca in sfarsit sa coboare in Saua Scarii.

Sectorul cuprins intre cabana Suru si Vf. Serbota


Cabana Barcaciu

Saua Scara (2146 m) – Vf. Serbota (2331 m) – Vf. Negoiu (2535 m) – Lacul Caltun 

Durata: 6-7 h

Din Saua Scarii urcam pana pe ultimul varf al Muntelui Mazgavului (2212 m) – 1 ora din saua Scarii. Coboram pana in saua inierbata a Serbotei (2123 m) ca apoi urcand pieptis sa atingem Vf. Serbota (2331 m). Urmeaza apoi o portiune de lespezi, traversam cateva hornuri, trecem printre blocuri de stanci imense si cu mare atentie depasim in lant o serie de obstacole al crestei pana pe al doilea varf din tara – Vf. Negoiul (2535 m).
Din Vf. Negoiu coboram circa 10 minute pana intr-o mica sa de unde se desprind doua variante de traseu:
1. – prin Strunga Dracului se continua marcajul de creasta banda rosie, traseu sustinut de cabluri pe hornul Strunga Dracului (20-30 minute);
2. – prin Strunga Doamnei – banda albastra – varianta ce evita coborarea dificila prin Strunga Dracului, variante recomandabila drumetilor mai prudenti sau celor cu un bagaj foarte greu (40 minute).
Revenind pe traseul de creasta, acesta traverseaza o portiune de grohotis si ne scoate in Portita Caltunului (2180 m) de unde coboram pe malul lacului Caltununde se afla si refugiul cu acelasi nume.

Sectorul cuprins intre cabana Negoiu si Bilea Lac

Lacul Caltun – Vf. Laitelul (2390 m) – Saua Caprei (2315 m) – Durata: 3 h 

De la refugiul Caltun urcam sustinut pana pe Vf. Laitel (2390 m) unde putem admira bogatia de varfuri si vai glaciare ale Fagarasului. Suntem astfel rasplatiti pentru efortul depus pana pe varf.
Traseul continua cu o coborare scurta catre est pana in saua Laitei. De aici creasta devine mai accidentata si mai ingusta; depasim astfel Vf. Laita aflat in stanga noastra si ajungem in saua Doamnei (2294 m) – 1 ora din Vf. Laitel.
Strabatem apoi o zona de stancarii, ne lasam din cand in cand ajutati de cateva cabluri in dreptul Turnului Paltinului si curand ajungem in Saua Paltinului. Mai scurt catre stanga se deschide traseul banda albastra ce conduce direct catre Bilea Lac – 50 minute.
Din saua Paltinului continuam traseul banda rosie pana in Fereastra Bilei si apoi pe deasupra Lacului Capra iese in Saua Caprei (2315 m).

Vf. Negoiu

Vf. Laitel

Lacul Caltun

Sectorul cuprins intre Bilea Lac si cabana Podragu

Cabana si Lacul Balea

Lacul Capra

Saua Caprei – Portita Arpasului – Saua Podragu 

Durata: 5 h

Din Saua Caprei coboram pana pe malul lacului Capra (2230 m), trecem pe langa Monumentul Alpinistilor ca apoi sa ajungem fara prea mare efort intr-o alta caldare glaciara: Fundul Caprei. De aici urcam pana la Portita Arpasului (din portita se desprinde un traseu ce conduce la cabana Podragu pe la lacul Podragel – banda albastra).
In continuare traversam ajutati de lanturi portiunea numita sugestiv „La trei pasi de moarte”, urcam pe langa Vf. Arpasu Mic, facem un scurt popas langa Monumentul Nerlinger inainte de a ataca urcusul greu spre Vf. Arpasu Mare; trecem pe sub Vf. Mircii intr-o alta caldare, ca in final poteca sa ne scoata pe malul lacului Podul Giurgiului si dupa un urcus usor ajungem intr-o ora in Saua Podragului. (de aici cabana si lacul Podragu ne apar in stanga (nord) si daca parasim traseul de creasta putem cobori la cabana in 40 m – triunghi rosu.

CABANA SALVAMONT COTA 2100

LACUL SI CABANA BALEA

FEREASTRA ZMEILOR

LACUL BALEA

Vf. ARPASUL MARE

CREASTA FAGARASULUI IN ZONA NUMITA „LA TREI PASI DE MOARTE”

Creasta in zona Fereastra zmeilor

Lacul Buda

Monumentul Nerlinger – in memoria alpinistului austriac Nerlinger decedat aici in iarna anului 1936

Creasta Fargarasului in apropierea Ferestrei Zmeilor

Vedere Transfagarasan spre Ardeal

Valea Paraului Capra

La Trei Pasi de Moarte

Vedere de pe creasta spre Ardeal

Sectorul cuprins intre cabana Podragu si cabana Urlea

Saua Podragu – Vf. Vistea Mare – Fereastra Mare a Simbatei 

Durata: 7 h

Din saua Podragu ocolim Vf. Tarita si Podul Giurgiului si coborim in saua Ucei Mari. Urcusul devine apoi obositor strecurindu-se pe fetele sudice ale varfurilor Ucea Mari pana in saua Ucisoarei (2321 m). De aici pe sub varful Ucisoara (2418 m) traseul se inscrie pe deasupra abisurilor din miazanoapte pana in Fereastra Orzanelelor. Aici un scurt popas ne ajuta sa invingem urcusul pieptis de 222 metri diferenta de altitudine pana pe Vf. Vistea Mare (2527 m).
De aici vom parasi marcajul nostru si ne vom abate catre sud pe poteca marcata cu punct rosu pentru a putea atinge cel mai inalt punct din tara noastra Vf. Moldoveanu (2544 m) – 25 minute din Vistea Mare.
Dupa ce savuram impresionanta priveliste de pe varful Moldoveanu ne intoarcem pe Vistea Mare si ne continuam traseul de creasta. Acesta coboara in serpentine cca 30 minute pana la Portita Vistei (2310 m). Aici un indicator ne arata traseul marcat cu triunghi rosu ce conduce spre nord prin valea Vistei Mari in orasul Victoria, iar spre sud (dreapta) prin Valea Rea la Slatina. In caldarea vaii Rele se afla si un refugiul Salvamont. De la aceasta rascruce pana la Fereastra Mare a Simbetei mai avem cca 3 ore. Vom traversa intai clinul sudic al varfului Hatapa Ursului pentru a intra in gavanul caldarii Mioarelor ca apoi, sa coboram in saua Vistisoarei (2291 m) de unde incepem un ultim urcus pe Galasescu Mare al carui varf (2471 m) il lasam in nord pentru a ne indrepta putin spre sud pe sub Vf. Galasescu Mic (2410 m).
Urcam panta sudica a varfului Slanina pana in Fereastra Mare (2188 m).
De aici ne putem abate spre nord catre cabana Simbata (1405 m) triunghi rosu.

Fereastra Mare a Simbatei – Curmatura Zarnei

Durata: 3-4 h

Traseul ne conduce de la Fereastra Mare catre Vf. Urlea pana in Saua de vest a Mogogului (2230 m), punct in care se desprinde spre stanga traseul ce conduce la cabana Urlea prin Vf. Urlea (2423 m) triunghi albastru.
Condusi de marcajul nostru evitam Vf. Iezerului (2429 m), Vf. la Fundul Bindei (2424 m) si ne indreptam catre plaiurile largi ale muntelui Leota pana deasupra vaii Zirna ca poi sa coboram in curmatura Zirnei pana in apropierea refugiului cu acelasi nume, punct de desprindere al traseului marcat cu punct rosu spre cabana Urlea.

Curmatura Zirnei – Curmatura Lerescului Mic

Durata: 6-7 h

Din curmatura Zirnei incepem sa depasim pe rand Vf. Fata Unsa (2246 m), Vf. La Fundul Langii (2240 m), Vf. Ludisor si coboram in curmatura Bratilei (2122 m). Lasind apoi in urma mai multe varfuri atingem ultimul varf important al acestei etape: Vf. Berivoiul Mare (2300 m) unde se afla si un refugiu. De aici marcajul devine mai rar ca si punctele de orientare. Domoliti muntii Fagarasului se sting iar la orizont incepe sa se vada muchia Pietrei Craiului.
Coboram spre Vf. Comisu (1883 m) ca in final sa atingem Saua Lerescului Mare (1390 m). Aici vom parasi creasta si urmam poteca spre stanga de unde printr-o padure de molid ajungem in Curmatura Lerescului Mic.
De aici recomandam traseul spre Rudarita, canton silvic, ca apoi dupa 9 km sosea, cabana Plaiu Foii.

Paraul Capra pe Transfagarasan

Muntii Piatra Craiului

Piatra Craiului, o inalta si “subtire lama de calcare”, lunga de cca 22 km, se afla intre vaile joase ale Dambovitei si Barsei pe de o parte si depresiunea Tarii Barsei pe de alta (alt. max. : varful Piatra Craiului sau Omu -2238 m). Rai al alpinismului, alaturi de Bucegi. masivul ofera drumetilor trasee in lungul si de-a curmezisul abrupturilor sau pe cunoscuta creasta principala ingusta.

Trasee montane si turistice in Arges

Trasee turistice si montane din zona Muntilor Fagaras, pe traseul Transfagarasan. Trasee turistice marcate, pentru singuranta Dvs, pentru drumetii de neuitat, si pentru aerul curat. Nu uitati inainte de a merge pe munte sa consultati cateva din sfaturile profesionistilor.

*  Traseu montan Turnu Rosu – Chica Pietrelor
Marcaj: cruce rosie
Timp de parcurs: 2-3 ore

*Traseu montan  Saua Scarii – Cab. Negoiu
Marcaj: cruce albastra
Timp de parcurs: 1 ora

* Traseu montan Saua Scarii – Valea Topologului
Marcaj: cruce albastra
Timp de parcurs: 13 ore

*Traseu montan Cabana Negoiu – Cabana Barcaciu
Marcaj: punct rosu
Timp de parcurs: 2 ore

* Traseu montan Cabana Negoiu – Saua Scarii
Marcaj: cruce albastra
Timp de parcurs: 2 ore

* Traseu montan Cab. Negoiu – Piatra Pranzului – Vf. Negoiu
Marcaj: triunghi albastru si banda rosie
Timp de parcurs: 3 ore

* Traseu montan Cab. Negoiu – Piatra Pranzului – Strunga Ciobanului
Marcaj: triunghi albastru si cruce rosie
Timp de parcurs: 3 ore

* Traseu montan Varful Negoiu – Lacul Caltun
Marcaj: banda rosie
Timp de parcurs: 1-2 ore

* Traseu montan Lacul Caltun – Vf. Laitelul
Marcaj: banda rosie
Timp de parcurs: 1-1,5 ore

* Traseu montan Lacul Caltun – Piscul Negru
Marcaj: triunghi albastru
Timp de parcurs: 1-2 ore


* Traseu montan Lacul Avrig – Vf. Scara
Marcaj: banda rosie
Timp de parcurs: 1-1,5 ore

* Traseu montan Piatra Pranzului – Strunga Ciobanului – Portita Caltunului
Marcaj: cruce rosie
Timp de parcurs: 1-2 ore

* Traseu montan Vf. Laitel – Vf. Paltinului
Marcaj: banda rosie
Timp de parcurs: 2 ore

*Traseu montan Izvorul Paltinului – Canton Piscul Negru
Marcaj: punct albastru
Timp de parcurs: 2 ore

* Traseu montan Cab. Cota 2000 – Tunel _ Lacul Caltun
Marcaj: cruce albastra
Timp de parcurs: 2,5-3 ore

* Traseu montan Vf. Paltinului – Cab. Balea Lac
Marcaj: banda albastra
Timp de parcurs: 1-1,5 ore

* Traseu montan Vf. Paltinului – Saua Caprei
Marcaj: banda rosie
Timp de parcurs: 2 ore



*Traseu montan Saua Caprei – Fereastra Zmeilor
Marcaj: banda rosie
Timp de parcurs: 2 ore

* Traseu montan Lacul Balea – Saua Caprei
Marcaj: triunghi albastru
Timp de parcurs: 45 min.

* Traseu montan Saua Caprei – Vf. Vanatoarea
Marcaj: cruce albastra
Timp de parcurs: 45 min.

* Traseu montan Lacul Capra – Cab. Cota 2000
Marcaj: cruce albastra
Timp de parcurs: 1,5-2 ore

* Traseu montan Lacul Capra – Cab. Capra
Marcaj: banda albastra
Timp de parcurs: 2 ore

* Traseu montan Lacul Balea – Valea Vaiuga – Vf. Vanatoarea
Marcaj: punct albastru
Timp de parcurs: 2 ore

* Traseu montan Lacul Balea – Vf. Netedu – Balea Cascada
Marcaj: banda albastra
Timp de parcurs: 3 ore

* Traseu montan Saua Caprei – Fereastra Zmeilor
Marcaj: banda rosie
Timp de parcurs: 2 ore

* Traseu montan Fereastra Zmeilor – Monumentul Nerlinger
Marcaj: banda rosie
Timp de parcurs: 2 ore

* Traseu montan Cabana Capra – Fereastra Zmeilor
Marcaj: triunghi galben
Timp de parcurs: 2,5 ore

* Traseu montan Fereastra Zmeilor – Lacul Podragel – Cab. Podragu
Marcaj: banda albastra
Timp de parcurs: 2,5-3 ore

* Traseu montan Vf. Mircii – Saua Podragului
Marcaj: banda rosie
Timp de parcurs: 1 ora

* Traseu montan Saua Podragului – Vf. Vistea Mare
Marcaj: banda rosie
Timp de parcurs: 2 ore

* Traseu montan Saua Podragului – Cab. Podragului
Marcaj: triunghi rosu
Timp de parcurs: 1 ora

* Traseu montan Saua Podragului – Cab. Valea cu Pesti
Marcaj: triunghi albastru
Timp de parcurs: 12 ore

* Traseu montan Vf. Vistea Mare – Refugiul Vistea
Marcaj: banda rosie
Timp de parcurs: 30 min.



* Traseu montan Refugiul Vistea – Orasul Victoria
Marcaj: triunghi rosu
Timp de parcurs: 5-6 ore

* Traseu montan Refugiul Vistea – Valea Rea – Gura Vailor
Marcaj: triunghi rosu
Timp de parcurs: 6-7 ore

* Traseu montan Refugiul Vistea – Ferastra Mare a Sambetei
Marcaj: banda rosie, triunghi albastru
Timp de parcurs: 2 ore

* Traseu montan Ferastra Mare a Sambetei – Cab. Urlea
Marcaj: banda rosie
Timp de parcurs: 5-6 ore



* Traseu montan Ferastra Mare a Sambetei – Cab. Sambata
Marcaj: triunghi rosu
Timp de parcurs: 2 ore

* Traseu montan Ferastra Mica a Sambetei – Cab. Sambata
Marcaj: triunghi galben
Timp de parcurs: 2 ore

* Traseu montan Fereastra Mare – Cab. Sambata
Marcaj: triunghi rosu
Timp de parcurs: 2 ore

* Traseu montan Fereastra Mica – Cab. Sambata
Marcaj: triunghi galben
Timp de parcurs: 2 ore

Nu uitati inainte de a merge pe munte sa consultati cateva din sfaturile profesionistilor.

Turism in Arges

Curtea de Arges

Generozitatea naturii a oferit plaiurilor argesene variate forme de exprimare a frumuseţii, de la splendoarea crestelor munţilor Fagaras in nord la deschiderea mareaţa a campiei Pitestilor si Gavanu-Burdea in sud . Toate aceste bogaţii naturale, compilate cu dovezile de mareţie si glorie ale inaintasilor care reusesc sa ne vorbeasca peste veacuri despre trecutul nostru, constituie un ţinut mirific, cu un pitoresc aparte, si au favorizat dezvoltarea turismului, prin punerea lor in valoare .

Zona montana, care reprezinta un sfert din suprafaţa judeţului, ofera atracţii deosebite : chei, cascade, pesteri, lacuri, numeroase trasee marcate, posibilitatea practicarii alpinismului si schiului . Turismul montan se practica de fapt in cadrul a doua perimetre : zona Campulung si zona Curtea de Arges .

La 37 km de Pitesti, pe DN 7C, se afla municipiul Curtea de Arges, situat de o parte si de alta a Argesului, veche capitala a Ţarii Romanesti, cunoscut astazi mai mult datorita manastirii cu acelasi nume ridicata in 1517 de catre Neagoe Basarab, dar si pentru monumentele de arhitectura si arta . Urmele materiale descoperite aici dateaza din paleolitic. Atestat documentar in 1330, martor a numeroase fapte si evenimente din trecutul neamului, Curtea de Arges este un ghid de preţ in cercetarea vestigiilor istorice .

Manastirea Argesului

In afara bisericii Manastirii Curtea de Arges de care se leaga legenda mesterului Manole care simbolizeaza sacrificiul uman in cel mai inalt grad, calatorul mai poate vizita Fantana Mesterului Manole ridicata in 1804 pentru a-l omagia pe legendarul constructor, ansamblul Curţii Domnesti care cuprinde Biserica Domneasca si necropola primilor Basarabi – intemeietori ai Ţarii Romanesti si dateaza din secolul XIII . Picturile murale care impodobesc Biserica Domneasca au fost realizate in timpul domniei lui Vladislav I si constituie cel mai valoros ansamblu de fresce din Ţara Romaneasca . intr-un parc natural se afla ruinele Bisericii San Nicoara, monument istoric de la sfarsitul secolului al XIII-lea .

De la Curtea de Arges, urcand in continuare pe DN 7C ajungem pe locurile unde demni urmasi ai mesterului Manole, inarmaţi cu indrazneala, au ridicat hidrocentrala si barajul de la Vidraru care, inalt de 166 metri si lung de 300 metri ţine piept unei ,,mari” in suprafaţa de peste 800 hectare, cu o lungime de 14 kilometri si cu un volum de aproape 500 milioane metri cubi de apa . imprejurimile ofera numeroase locuri de agrement, plimbari pe lac cu barci cu motor, totul fiind vegheat de statuia ,,electricitaţii” .

Baraj Vidraru

Inainte de a ajunge la Barajul  Vidraru, pe partea stanga a soselei se afla  Dealul  Cetaţuia de 850 metri altitudine, pe un varf de stanca situandu-se Cetatea Poenari, cunoscuta si sub numele de Cetatea lui Vlad Ţepes, construita incepand cu prima jumatate a secolului XIV, fiind terminata la jumatatea secolului XV . Turistii care au in itinerar acest obiectiv sunt rasplatiţi cu o perspectiva de o frumuseţe inegalabila asupra crestei Fagarasilor, precum si spre Curtea de Arges.

De la Barajul Vidraru, pe marginea lacului de acumulare, se merge pe un drum, care traverseaza munţii Fagaras pe o lungime de 91,5 km racordandu-se cu DN 1 (Bucuresti – Oradea) in apropierea comunei Arpasu de Jos . Construit in perioada martie 1970 – septembrie 1974, Transfagarasanul datorita particularitaţilor sale este unul din obiectivele cele mai agreate de turistii care viziteaza judeţul Arges . Acesta este situat la cota cea mai inalta de traversare a Carpaţilor (peste 30% din lungimea drumului se desfasoara in zona de gol alpin) ; este singura sosea din ţara cu un tunel in lungime de 882 metri cu banda dubla; este protejat impotriva avalanselor si asigura accesul turistilor la unele din cele mai pitoresti puncte din zona : lacul Balea, cascada Balea, numeroase lacuri carstice si cascade mirifice, stana Capra .

Situat la 51 km de Pitesti, pe DN 73, municipiul Campulung s-a dezvoltat pe terasele inferioare ale Raului Targului, in depresiunea subcarpatica cu acelasi nume . Desi documentar este atestat in anul 1300, descoperirile arheologice indica existenţa sa inca din secolul XII, inainte de inchegarea statului feudal Ţara Romaneasca . Veche capitala a Ţarii Romanesti, centru comercial si al producţiei mestesugaresti, municipiul Campulung este una din pitorestile localitaţi existente pe drumul de traversare din Muntenia in Transilvania prin Culoarul Rucar – Bran, asezata intre livezi si paduri, cu un climat bland, lipsit de vanturi .

Ca obiective turistice in Campulung trebuie avute in vedere : Muzeul Orasenesc, cu secţii de istorie, stiinţele naturii si arta plastica,  ansamblul arhitectural Baraţia, compus din biserica construita in secolele XIV-XV, casa parohiala din aceeasi perioada si turnul Baraţiei ridicat in 1730, Crucea Juramantului – monument istoric din anul 1674, statuia in bronz a domnitorului Negru Voda – opera sculptorului Dimitrie Mirea (1910) . Cel mai valoros si mai reprezentativ monument istoric al orasului este Ansamblul  feudal Negru Voda, care dateaza din anul 1215 .

In jurul municipiului Campulung si de aici pe drumul spre Rucar – Bran se afla cateva localitaţi si obiective turistice care insoţesc calatorul pana in apropierea comunei Fundata, la iesirea din judeţul Arges . inca inainte de a ajunge la Campulung,   venind dinspre Pitesti,   la kilometrul 40,   se afla Schitu Golesti,   centru al exploatarilor carbonifere din judeţul

Arges,  important  din punct de vedere turistic pentru vestigiile sale arheologice demne de interes, printre ele aflandu-se urmele castrului Jidava . La nord de Campulung, la 6 km, pe valea raului Targului, se afla comuna Leresti, frumoasa asezare de munte, vestita pentru clima sa blanda si frumuseţea arhitecturii populare . Localitatea a devenit, datorita si ospitalitaţii oamenilor, un minunat loc pentru vacanţe . De aici, urmand acelasi drum circa 17 km se ajunge la Cabana Voina situata intr-un decor pitoresc, inconjurata de poieni si paduri pe valea raului targului . Cabana, situata la o altitudine de 950 metri constituie un refugiu pentru turistii care doresc odihna si liniste, fiind de asemenea, un punct de plecare pentru ascensiuni in masivul Iezer – Papusa .

Revenind la soseaua Campulung Bran vom intalni satul Namaiesti cu schitul rupestrudin secolul XVI, interesant obiectiv turistic, cu picturi bine conservate, si muzeul memorial ,,George Toparceanu” amenajat in casa unde a locuit autorul ;;Baladei chiriasului grabit” . inainte de a traversa culmea spre Dragoslavele, se poate vizita Mausoleul Mateias, ridicat in memoria eroilor cazuţi in primul razboi mondial, construit din blocuri de piatra de Albesti, cu turn, scara interioara si osuar, dupa planul arhitectului Berechet . inaintand, ajungem in comuna Dragoslavele, menţionata documentar din anul 1377, vestita pentru originalitatea portului popular, pentru arhitectura construcţiilor si frumuseţea peisajului . Aceste locuri amintesc de luptele aprige purtate de ostasii romani in timpul primului razboi mondial in zona Dragoslavele – Rucar . O locaţie mult agreata de turisti este Rucarul, straveche asezare de pe valea Damboviţei, recunoscuta si pentru frumuseţea portului popular. Din Rucar se pleaca in excursii spre masivele Piatra Craiului si Iezer – Papusa, ori pe valea Topologului, spre masivul Fagaras . Pe DN 73, la kilometrul 79, acolo unde se intalneste Damboviţa cu Dambovicioara, se afla satul Podul Damboviţei . Casele de aici, cu prispele lor frumos ornamentate constituie un adevarat muzeu de arhitectura specifica zonei muscelene . Parasind soseaua si mergand pe Valea Dambovicioarei, cale de 4 km, vom intalni Cheile Dambovicioarei si pestera cu acelasi nume, iar in apropiere compexul turistic Brusturet . Zona este bogata in fenomene carstice (pesteri, chei, izbucuri) si constituie punct de plecare pe diferite trasee turistice spre creasta Pietrei Craiului .

Intorcandu-ne la DN 73, ne continuam drumul pe coama dealului Sasului . La kilometrul 83,7 intalnim cetatea de la Oraţii, ruinele unei cetaţi medievale numita in documentele istorice Cetatea Damboviţei, sau in tradiţia locala, ,,Cetatea Neamţului” amintita documentar la 1231 . La numai 2 km se afla Dealul Sasului, cu un decor pitoresc, dupa care drumul coboara lenes iesind din judeţul Arges si te indreapta spre alte frumuseţi care asteapta sa fie descoperite .

Resedinţa judeţului Arges, municipiul Pitesti, are si el de oferit o serie de edificii vechi, putand menţiona aici Biserica Domneasca, cu pridvor etajat, construita de Constantin serban si soţia sa Doamna Balasa in 1656, unde a funcţionat si o scoala domneasca din jurul anului 1700 pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, Muzeul Argesului infiinţat in 1956 cu secţii de istorie si stiinţe naturale (flora si fauna specifice zonei), padurea – parc Trivale ce se intinde pe o suprafaţa de 27 hectare, galeriile de arta care inmanuncheaza o interesanta colecţie de pictura donata de artisti consacraţi, precum si parcul de odihna de pe malul Argesului .

In apropierea municipiului Pitesti se poate vizita casa memoriala ,,Liviu Rebreanu” din satul Valea Mare, Orasul stefanesti, complexul muzeal Golesti situat la 12 km depitesti pe DN 7 spre Bucuresti, organizat in conacul vechii familii a Golestilor care au jucat un rol important in istoria moderna a Romaniei. Acesta cuprinde secţii de istorie, etnografie si arta populara, totaici aflandu-se Muzeul viticulturii si pomiculturii organizat in aer liber.

Deosebit de atractiv poate fi in judeţul Arges turismul balnear, fiind recunoscute aici cateva staţiuni balneo-climaterice deosebit de cautate de bolnavii din toata ţara, datorita climatului dulce si a apelor minerale .

Staţiunea balneo-climaterica Campulung este situata la poalele munţilor Fagaras la numai 20-25 km de inalţimile munţilor in zona dealurilor inalte, in mijlocul unei zone forestiere ce-i intregesc frumuseţea peisajului . Numeroase drumuri te duc spre locuri pitoresti, spre Magura, spre dealul Creţisoara si Maţau sau pe muntele Stramtu . Linistea padurilor ca si miresmele plantelor si intreaga frumuseţe a naturii inconjuratoare au asupra organismului o covarsitoare influenţa binefacatoare . Calitaţile climatice si balneare ale staţiunii ofera largi posibilitaţi de tratament, cum ar fi : climato-terapia, cura cu ape minerale si tratamentul fizio-terapic .

La 3 km de Campulung se afla staţiunea balneo-climaterica Bughea de Sus, asezata pe vaile Bughea, Bughiţa, Magura, Valea Tolii si Valea Rece si pe dealurile Gruiului . Existenţa padurilor de tot felul, lipsa curenţilor si a umiditaţii excesive, fac din Bughea de Sus un minunat loc de recreere . Din comuna, drumul merge mai departe spre Albesti, cu satul Candesti situat la 7 km pe valea Bratiei si care este cunoscut prin carierele de piatra de construcţie . Mergand pe firul vaii Bughii si urcand pe la Paltinet sau Lalu, pe langa stanele ciobanesti, ajungi pe culmea Boldului si mai departe pe curmatura Iezerului a carui frumuseţe iţi rasplateste din plin truda si oboseala drumului .

In orice parte ai merge, plecand din Bughea sau din Campulung, intalnesti locuri de care cu greu te desparţi si pe care nu le uiţi niciodata .

In nordul judeţului Arges, la o altitudine de 628 metri, de o parte si de alta a raului Valsan este situata staţiunea Bradet, la 60 km de Pitesti, 27 km de Curtea de Arges si 40 km  de Campulung . Asezata in partea de nord a comunei Braduleţ, la rasarit se ridica padurea de fag Branistea . inspre miazanoapte se ridica stancile Budurului si privelistea de pe Coasta Frumoasa care duc spre satele Gruiu si Nucsoara . Mergand pe raul Valsan, spre izvor, intri in depresiunea numita Poeni si apoi la asezarea Gura Dobroneagului unde au fost captate apele Valsanului si indreptate pe sub munte catre Arges . Pretutindeni te inconjoara paduri de fag, mesteacan, plop si frasin printre care isi fac loc livezile de pruni si meri intregind frumuseţea peisajului, in murmurul vailor Dosciorului, a sesului si a Iuliei care isi duc apele in Valsan . Prin Bradet ne putem urca pe muntele Ghiţu unde ne asteapta privelisti incantatoare . De aici se poate ajunge, nu cu multa oboseala, pe numeroase culmi ale Fagarasului ca Maracinul, Oticul, Jepii, Zanoaga, Moldoveanul . Toate acestea dau staţiunii Bradet posibilitatea de recreere pentru numerosii vizitatori ce vin an de an pe aceste meleaguri .



sursa : http://www.e-calauza.ro/index.php?afiseaza=trasee-turistice-arges

Leave a Reply

Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.