Inginerul Petre Grigore, administratorul societăţii Simongrig, se află printre puţinii fermieri din judeţul Galaţi care, anul trecut, au introdus în cultură rapiţa de primăvară. Şi cu rezultate bune
„Un fermier adevărat trebuie să ştie carte, domnule! Să aibă disponibilitate la efort, tot timpul şi tot anul, apoi, să se gândească cât mai puţin la concediu
Petre Grigore, Administrator SC Simongrig SRL Galaţi
„Rapiţa de primăvară este o soluţie pentru situaţia în care nu poţi cultiva rapiţă de toamnă. Respectiv, anul trecut, ştim că suprafaţa cu rapiţă de toamnă a fost destul de redusă, nu s-a putut însămânţa din cauza condiţiilor vitrege.
Eu am cultivat rapiţa de primăvară pe un teren ce a însumat 30 de hectare şi am în intenţie să cultiv şi anul acesta. Producţia medie pe care am obţinut-o a fost de aproximativ 1.500 kg la hectar”, spune Petre Grigore.
La preţurile practicate pe piaţă, cultura este rentabilă, iar venitul realizat de societate a fost de aproximativ 3.000 de lei pe hectar. Pentru acest an, în ferma din incinta fostului lac al Brateşului se aşteaptă realizarea unei producţii de rapiţă de primăvară mai bune, de pe o suprafaţă mult mai mare decât cea cultivată anul trecut.
Potrivit interlocutorului meu, condiţiile noului ciclu de producţie sunt propice înfiinţării acestei culturi tehnice, iar maşinile şi utilajele pentru lucrările agrotehnice sunt pregătite să intre în brazdă.
Un sol gleic
Inginerul Petre Grigore cunoaşte bine zona. O bună bucată de timp a fost directorul fostului IAS Galaţi, care avea în exploatare terenurile din baltă. În arealul dintre Prut şi Dunăre, unde se află ferma, sunt soluri gleice şi pseudogleice; procesul de solificare având loc în prezenţa apei. Conţinutul substanţelor organice este destul de redus în această zonă.
Există, totuşi, un avantaj – pânza freatică este la mică adâncime, iar udările – căci terenurile sunt amenajate la irigat – trebuie făcute în doze mici şi dese, pentru menţinerea unei rezerve optime de apă în sol.
Profil de exploataţie
Exploataţia agricolă Simongrig din Galaţi ocupă locul întâi pe judeţ şi un binemeritat loc doi pe ţară între microîntreprinderile din domeniul agriculturii, pe anul 2009. Societatea cultivă o suprafaţă de 600 hectare cu cereale şi plante tehnice şi 200 hectare cu legume. Exploataţia agricolă a inginerului Petre Grigore este renumită în ţară pentru producţia de ceapă.
Anul trecut, SC Simongrig SRL Galaţi a accesat fonduri europene pentru înnoirea parcului tehnic şi construirea unui spaţiu modern pentru depozitarea producţiei. În fermă lucrează un număr de 20 de salariaţi, coordonaţi de trei ingineri agronomi.
Patul germinativ, „ca pentru ceapă”
Rapiţa – ca, de altfel, toate culturile – cere ca terenul să fie curăţat corespunzător de resturile vegetale. „Secretul, dacă ar fi un secret!, constă în pregătirea terenului pentru semănat. Patul germinativ l-am pregătit – aşa cum este o expresie deja consacrată printre noi, agronomii, – „ca pentru ceapă”, adică foarte bine mărunţit!”
Am efectuat două treceri cu combinatorul, ultima în preziua semănatului, după care am efectuat lucrarea de tăvălugit, la o adâncime de semănat de 2 cm”, ne-a declarat Petre Grigore.
Lecţie de tehnologie
În continuare, specialistul ne-a „servit” o lecţie din tehologia culturii de rapiţă, cu aplicaţie la condiţiile specifice ale acestei exploataţii agricole. Am reţinut câteva file din „manualul rapiţei”. Semănatul a fost făcut de timpuriu, în prima urgenţă, sămânţa folosită fiind din soiul Bolero.
Cantitatea de sămânţă este la fel ca la cultura rapiţei de toamnă, 8-15 kg/ha, în funcţie de calitatea pregătirii patului germinativ, textura şi starea umidităţii solului, iar densitatea optimă de semănat – 150-180 boabe germinative/mp, pentru asigurarea unei densităţi optime la recoltare de 80-100 plante/mp.
“Importantă este şi fertilizarea, acordăm o atenţie deosebită fertilizării cu: azot (80-180 kg/ha), fosfor (50-80 kg/ha) şi potasiu (60-80 kg/ha). Dar nu trebuie uitată combaterea dăunătorilor. Înfloritul plantelor de rapiţă se dezvoltă atunci când sunt temperaturile ridicate, concomitent cu apariţia unor dăunători, cum ar fi păduchele cenuşiu. Sigur, nu este greu de combătut, dar dacă nu este tratat la momentul potrivit, păduchele poate duce la compromiterea culturii.
Trebuie avut în vedere că perioada de vegetaţie la rapiţă, ca şi la celelalte culturi de primăvară, este foarte scurtă – şi trebuie să dai îngrăşăminte cu un grad ridicat de asimilabilitate, care să fie folosite rapid de plante, de regulă, îngrăşăminte complexe. Nu-i mare filozofie!”, a ţinut să precizeze Petre Grigore.
„Compania Saaten Union nu recomandă ca rapiţa de primavară să fie utilizată în scopul înlocuirii spaţiilor libere din cultura de rapiţă de toamnă, a greşurilor de la semănat sau a porţiunilor distruse de îngheţ
Reprezentanţii Saaten Union
ŞTIRI
DA SAU NU
Cultivăm rapiţă de primăvară?
Soiurile de primăvară înregistrate în Catalogul oficial sunt Bolero, Heros, Hunter, Lambada, Olga şi Star, însă prea puţini dintre fermieri le cultivă. Motivul principal fiind randamentul mic de producţie. Totuşi, pentru cei care n-au apucat să semene în toamnă rapiţă, soluţia constă în cultivarea soiurilor de primăvară. În ambele situaţii există şi avantaje, şi dezavantaje.
În cazul rapiţei de primăvară riscul de îngheţ este inexistent, dar media producţiilor este undeva la 1.300 şi chiar 1500 kg/ha, pe când la rapiţa de toamnă există riscul de îngheţ, care poate compromite parţial sau în întregime cultura, însă producţiile pot ajunge şi la 2500-3000 kg/ha.
Potrivit reprezentanţilor Saaten Union, care comercializează în România soiul de primăvară Heros, rapiţa de primăvară are un avantaj major reprezentat de perioada scurtă de vegetaţie, care permite vânzarea timpurie a recoltei, precum şi input-uri mai puţine. Aşadar, costurile sunt mai mici decât la cultura de toamnă, dar şi producţiile scad cu cel puţin 10-15 la sută.
“Noi promovăm soiul de primăvară Heros, întrucât este cel mai adaptat condiţiilor pedo-climatice din România, are o tehnologie simplă şi este foarte productiv”, ne-au precizat specialiştii Saaten Union.
Caracteristici tehnologice
Sămânţa trebuie să provină din recolta precedentă, deoarece după trei ani de la recoltare, îşi pierde germinaţia; puritatea minimă: 97%; MH: 61-68 kg/hl; MMB: 3,5-5,6 gr; germinaţia minimă: 85%; cantitatea de sămânţă la hectar: 8-10 kg.
Se seamănă timpuriu, în prima urgenţă; densitatea optimă de semănat: 150-180 sg/mp, care asigură o densitate la recoltare de 80-100 plante/mp, iar adâncimea 1,5-2,5 cm;
Concomitent cu semănatul sau după semănat se recomandă o tăvălugire uşoară;
Fertilizare fazială:
– Nutritiv 20:20:20 (aport de N20%, P20%, K20% + microel.): 2,5 l/ha
– Nutrileaf (aport de N20%, P20%, K20% + Mg.): 2,5 l/ha
– Nitrofoska (aport de N20%, P19%, K19% + Mg, B, Cu, Fe, Mn, Mb, Zn): 2-5 l/ha
– Folifag (aport de N72%, P25%, K38% + microelemente, procaină, vit. B1, fenolftaleină): 1,5-2,5 l/ha
– Fertitell (aport de N, P, K + microelemente): 1,5-2,5 l/ha
– Biofert (foliar): 2-4 l/ha.
Recoltarea se face când seminţele sunt brunificate şi au umiditatea sub 16%.
Ferma