Conditii naturale
ASEZARE:
Dupa ultima reforma administrative savirsita in a doua jumatate a secolului trecut , localitatea Stanesti face parte din comuna Corbi.
E populata de peste 500 de ani .Sta asezata cu temei pe cursul mijlociu al raului Doamnei, acolo unde se ingemaneaza depresiunea subcarpatica Nucsoara-Corbi cu cea intracolinara a Domnestilor.Cele doua depresiuni deosebite ca geneza , sunt separate printr-o stramtura intre Plaiul Tocii si pintenul Ciocul Morii.Spre sud localitatea are ca vecini comuna Domnesti , la nord satul Corbsori, spre est muchia domoala a Plaiului Slanicului ce coboara din Platica, iar spre vest,curmatura dintre dealul Toaca si Dealul Oii o separa de satul Musatesti.
Vatra satului Stanesti corespunde teraselor situate de o parte si de alta a raului precum si golfului depresionar al Vaii Praiestilor.
Mosia satului Stanesti se intrepatrunde cu mosiile satelor vecine ;spre sud pana la marginea nordica a comunei Domnesti , in punctul Balesti , spre nord in bazinul superior al Vaii Lupului, spre vest la curmatura Toaca,dealul Oii iar la est pana la culmea Schitului , o prelungire sudica a Platicai .
Precizam ca , vorbind de Stanesti ne referim si la asezarile Pariesti sau Poduri.
Din 1864 si pana in 1968 aceste catune au constituit comuna Stanesti. Pentru intervale scurte de timp in fosta comuna Stanesti , a fost cuprins si satul Corbsori.
Prin arondarea din 1968 asezarile mentionate au fost integrate comuna Corbi.
Pozitia fiecaruia : catunul Poduri sta la inaltimea terasei din dreapta raului Doamnei , intre Valea Tocii la nord si Valea Boretului la sud.
Stanestiul stapineste terasa din stinca raului , intre Valea cu Tei la nord si Valea Urianului la sud .
Spre est Stanestiul se continua cu catunul Pariiesti, fara o limita naturala . Un punct de reper ar putea fi considerat Valea Itii de linga casa lui Vica Costache.Catunul este dispus in lungul unei vai ce argumenteaza prelungirile sudice ale Platicai pe pantele Malul si Glodul separate de paraiele Patulului, Urianului, Vlezii Pariiestilor.
STUDII:
Conditiile naturale ale localitatii Stanesti au fost cercetate de mai multi specialisti consacrati,dupa cum urmeaza:
Savantul Vintila Mihailescu a poposit mai mult aici impreuna cu studentii sai, a locuit la Nica Stancioiu ,padurar la vremea aceea. S-a strecurat printre ripile de pe Vlezea si Cioc, a masurat gropile de sufoziune din scoarta , a observat obarsia torentilor s-a minunat de arhitectura felurita a Piramidelor de pamant.
Observatiile si constatarile sale le-a publicat in lucrarea „Cele sapte Muscele”.
Geograful Petre Cotet, insotit de studentii sai , a zabovit mai mult timp la Valsanesti , gazduit de prof. Vasile Nicolaescu.
El a demonstrat , in studiul elaborat, ca in subsolul de pe raza Stanestiului sunt bogati apreciabile: in Godeanul apar ingramadiri de carbune, lignit inferior , depozitat la mica adincime.
Pe Valea Lupului si Coasta Morii , adincul este captusit cu piatra de var si gips lamelar numit de sateni piatra pisicii.prin probele luate si studiate in capitala a dovedit ca apa Paraului de Leac din Bulduri, are proprietati curative si poate fi folosita la vindecarea unor boli de piele.
-„Fata mea,” spunea Marioara lui Surdeacu , s-a imbolnavit de bube dulci pe obraz. Am spalat-o de mai multe ori cu apa limpede din Pariul de Leac si s-a vindecat.
Prof. universitar Eugen Nedelcu din Cimpulung, a calcat si el meleagurile localitatii noastre, fiind gazduit la familia Toader Marian. Sotia acestuia Sevastita , era sora cu tatal profesorului Eugen Nedelcu , a studiat structura rocilor , a stabilit vechimea stratelor sedimentare si incadrarea lor in erele geologice.
Atentia sa a fost indreptata in special asupra gresiei in care este sculptata biserica rupestra din Corbi.
In lucrarea sa, geografia judetului Arges scoate in evidenta fenomenul aparitiei sedimentelor ce formeaza roca ajunsa la zi , ca urmare a eroziunii diferentiate savirsita de raul din apropiere, numita de specialist „Gresia de Corbi „unica in Romania.
In afara savantilor mai susmentionati si-au indreptat atentia asupra locurilor cuprinse in „Geografia Stanestilor „ personalitati marcate cum ar fi :Aurelia Barco , Victor Tufescu si Grigore Pasca care numesc formele caracteristice sculptate de impactul picaturilor de ploaie si de siroirea apei in roci nisipo-argiloase ca „relief de eroziune”
RELIEFUL:
Localitatea este asezata in zona subcarpatilor meridionali, zona ce desfasoara de la poala Fagarasului pana la Talfa Intunericului din Ganesti .
Dealul Toaca 895 m si Plaiurile Platicai 1134 m domina spre nord-vest si nord-est localitatea Stanesti.Ultima ridicatura se continua spre sud-vest si sud prin mai multi pinteni: Dimul , Ciocul Morii, Fata Dealului , Ciocul Mare, Staneica , Piscul Inalt , Scortarul , Bubulaul , Poiana lui Bran, Ristoaia, pinten ce se termina printr-o coasta abrupta in fata bisericii din Pariiesti.
Toaca are forma unui masiv constituit din conglomerate acoperite cu nisipuri si pietrisuri.
Ciocul Morii asezat in fata acestuia dincolo de Raul Doamnei se desprinde din culme Platicai orientindu-se spre sud-vest printr-o succesiune de insiruiri si ridicaturi numite Spoiala „Dimul Mare si Dimul Mic „ .
Ciocul Mare , ca si vecinul de la nord se desprinde din Platica in dereptul Schitului , ajunge la Poiana Ceausului , Poiana Mare, Poienita cu Pietre.
El se prezinta ca un tricorn cu un virf spre Ciocul Mare altul gata sa se prabuseasca peste scoala si camin, ultimul sta de straja satului Pariiesti.
RESURSE:
Nisipuri, pietrisuri, bolovanisuri din albiile vailor si raului .
Gipsul roca de precipitatie chimica , calcare forominifere si coraligene , marne, argila inferioara, ligniti inferiori, ape minerale .
CLIMA:
Temperat continentala determinata de latitudine , orientarea pantelor si masa de aer dominanta .
Temperatura medie anuala : 8 grade C.
Temperatura minima -30 grade C.
Temperatura maxima +38 grade C.
Vinturi dominante din nord-vest.
Brizele de zi si de noapte.
Media precipitatilor 800 l/ m patrat.
HIDROGRAFIE:
Raul Doamnei care inainte de domnia basarabilor se numea Raul Negru.
Afluientii lui : Valea Lupului cu toate paraiele inghitite de ea, Valea Tocii , Valea Ghinei, Valea Boretului , Valea Boasii, Valea Urianului, Valea Pariiestilor si Valea Vlezii.
FAUNA, FLORA,SOLURI :
Interfluviile sunt acoperite cu fagete si stejarisuri.
In ultimul timp au aparut coniferele mai ales duglasul .
Pe terenurile aride s-a raspindit salcimul . In lungul vailor se dezvolta aninele si plopul.
Nu lipsesc teiul , artarul , jugastrul si mesteacanul. Este prezent desisul de aluni, muri, lemn cainesc , porumbarii.
Elementele faunistice sunt cele specifice zonei noastre:urs,mistret, lup, vulpe, bursuc, veverita, iepure, cerb, caprioara.
Intre pasari a aparut gugustucul ,dar a disparut pitpalacul si lastunul
Apa raului este saraca in pesti , au disparut cu totul , doar mrenele se mai zaresc printre pietrele raului .
Solurile aluvionare in lunca iar pe pantele dealurilor , podzoluri negre argiloase si galbene .
Gg U & Mg U