Feed on
Posts
Comments

b_750_350_16777215_00_images_poze_2017_07_Virgil_Baciu_primarul_comunei_Corbi.jpg

Foarte mulți primari argeșeni sunt nemulțumiți de serviciul de salubritate din localitățile lor, care a fost stabilit la nivelul județului prin ADI Servsal Argeș. Nemulțumirile lor s-au accentuat și mai mult în urma controalelor efectuate de inspectorii Curții de Conturi, care au descoperit la unele primării din Argeș adevărate ,,găuri negre” în bugetele locale provocate de modalitatea de plată stipulată în contractul încheiat  cu firma de salubritate desemnată de ADI Servsal Argeș.  Cu toate acestea, din păcate, sunt puțini primari care vorbesc de aceste nemulțumiri, mulți alegând să tacă probabil de frica șefilor de la județ.

Însă, cel mai vocal primar în acest sens a fost Virgil Baciu, primarul comunei Corbi,  care de la bun început nu a acceptat acea modalitate de plată a serviciului de salubritate pentru populația comunei,  care dezavantaja bugetul local, după cum s-a putut observa la celelalte primării.

Astfel, Virgil Baciu a ales ca serviciul de salubritate în comuna sa să fie unul de tip individual. Mai exact, operatorul de salubritate trebuia să încheie contracte individuale cu populația comunei și tot operatorul să încaseze contravaloarea acestor servicii, așa cum ar fi normal, am putea spune, într-o țară normală, așa cum procedează orice firmă privată cu clienții săi.

Cu alte cuvinte, pe lângă faptul că acest operator de salubritate, în speță firma Financiar Urban, are exclusivitate în mai multe localități din Argeș, creându-se un sistem de monopol, se mai promovează și  modalitatea de plată care să avantajeze operatorii de salubritate, prin obligația primăriilor de a plăti contravaloarea serviciului de salubritate prestat populației din comună. Prin acest sistem, după plata operatorului, reprezentanții primăriilor sunt obligați să încaseze banii de la populație.

Ei bine, pentru că Virgil Baciu nu a acceptat această modalitate de desfășurare a serviciului de salubritate în comuna Corbi, prin care se ușura foarte mult efortul unei firme private și a ales modalitatea contractuală de tip individual, operatorul de salubritate pare că se răzbună pentru acest fapt.

Probabil de frica creării unui precedent, în sensul că mai multe primării din Argeș ar putea achiesa la modalitatea contractuală de tip individual, prin care operatorul colectează gunoiul de la fiecare cetățean și tot operatorul încasează contravaloarea acestui serviciu, primarul Virgil Baciu susține că ar fi șantajat de către firma Financiar Urban. Primarul a susținut că firma facturează pe Primăria Corbi sume fabuloase atât pentru depășirea cantității de gunoi prevăzută, culmea, chiar în contractele individuale încheiate de operator, dar și pentru persoanele care nu au încheiat încă un contract de salubritate.

Și astfel, de la începutul anului curent și până în prezent, Primăria Corbi a fost bombardată lunar cu numeroase facturi emise de Financiar Urban pentru depășirea cantității, dar și pentru diferența dintre numărul populației și contractele de salubritate încheiate.

Sigur, fiind vorba de un abuz, în opinia celor de la Primăria Corbi, prin faptul că nu poate plăti Primăria contravaloarea serviciilor prestate unui operator economic din localitate, spre exemplu, fiind chiar și o deturnare de fonduri, reprezentanții Primăriei au refuzat să achite acele facturi.

Așa se face că operatorul de salubritate, Financiar Urban, a început procedura de executare a Primăriei Corbi prin executorul judecătoresc Moromete Constantin Cosmin.

# Acuzații grave aduse Executorului Judecătoresc

Așa cum spuneam, având în vedere că Primăria Corbi nu a achitat acele facturi emise de Financiar Urban, Biroul Executorului Judecătoresc Moromete Cosnatantin Cosmin a început procedura de executare silită a Primăriei. Numai că aici au apărut adevăratele probleme pentru firma Financiar Urban, când o parte din acțiunile de executare au fost respinse de prima instanță de judecată.

Totodată, primarul Virgil Baciu acuză executorul  de anumite falsuri folosite în această acțiune și spune că îi va face plângere atât la Parchet cât și la Corpul Executorilor Judecătorești.

,,În primă fază ne-au executat pentru o factură de 7 mii lei. După care în urmă cu două săptămâni am primit o altă notificare că ni s-au blocat conturile pentru suma de 17 mii, reprezentând aceleași probleme: diferența de cantitate și diferența dintre numărul de locuitori și numărul de contracte încheiate.

Însă urmează să-i facem executorului judecătoresc plângeri atât la Parchet, cât și la Corpul Executorilor Judecătorești pentru că el a făcut niște falsuri. A depus niște documente care nu sunt în regulă, nesemnate. Pe noi ne-a executat, să zic așa, ilegal”, ne-a declarat primarul comunei Corbi, Virgil Baciu.

# Primele victorii în instanță ale Primăriei Corbi

Deși a reușit să obțină în unele situații executarea Primăriei Corbi, de menționat este faptul că în alte situații de același gen, unele executări înaintate de același executor judecătoresc Primăriei Corbi au fost respinse de prima instanță de judecată, urmând să se judece și recursurile.

Prima acțiune de acest gen respinsă de magistrații Judecătoriei Curtea de Argeș a fost în luna iulie a.c. Suma pe care executorul voia să o recupereze de la Primăria Corbi era de peste 40 de mii lei, fiind incluse mai multe facturi, dar numai că această acțiune a fost respinsă.

După acest refuz al magistraților, Biroul Executorului Judecătoresc Moromete a trecut la executarea defalcată, adică înaintând acțiuni de executare pentru facturile trimise într-o lună.

Aplicând această tactică, speța a fost judecată de mai multe complete, probabil acesta fiind și scopul. Astfel, în unele situații Biroul Executorului Judecătoresc Moromete a avut câștig de cauză, iar în alte situații, deși speța era aceeași, nu avut câștig de cauză.

Ultima împotrivire a instanței pentru executarea Primăriei Corbi a fost pentru facturile din luna septembrie a.c. reprezentând depășirea cantității de gunoi și diferența dintre numărul populației și numărul contractelor încheiate.

Așadar, iată că Primăria Corbi are toate șansele să anuleze aceste facturi în instanță, facturi care în opinia primarului Virgil Baciu nu au nicio esență, mai ales cele pe depășire cantitate gunoi, unde au fost descoperite grave probleme de colectare.

,,Data trecută au venit cu gunoi în mașină, avem fotografi în acest sens. Pe de altă parte, după ce încarcă gunoiul din Corbi, se opresc în Domnești, la Centrul de Colectare Fier Vechi și încarcă gunoi și de acolo, fiind văzuți de oameni din Corbi, chiar de viceprimar. Astfel este normal să apară diferențe”, ne-a mai declarat Virgil Baciu.

JUDETUL  ARGES

PRIMARIA COMUNEI CORBI

PROGRAMUL PENTRU PRIMIRE A CERERILOR SI DECLARATIILOR PENTRU AJUTORUL DE INCALZIRE A LOCUINTEI –ANUL 2017-2018

Nr. crt. LOCATIA ZIUA ORELE
1. CAMIN CULTURAL STANESTI LUNI

16.10.2017

INTRE ORELE

10.00-15.00

2. CAMIN CULTURAL STANESTI MARTI

17.10.2017

INTRE ORELE

10.00-15.00

3. CAMIN CULTURAL CORBSORI MIERCURI

18.10.2017

INTRE ORELE

10.00-15.00

4. CAMIN CULTURAL CORBSORI JOI

19.10.2017

INTRE ORELE

10.00-15.00

5.  CAMIN CULTURAL POIENAREI                VINERI

20.10.2017

INTRE ORELE

10.00-15.00

6. CAMIN CULTURAL CORBI LUNI

23.10.2017

INTRE ORELE

10.00-15.00

7. CAMIN CULTURAL CORBI MARTI

24.10.2017

INTRE ORELE

10.00-15.00

 

Prin prezenta va facem cunoscut faptul ca, prevederile legale privind acordarea ajutorului pentru incalzirea locuintei raman neschimbate si, prin urmare se vor aplica la fel ca si in sezonul rece 1 noiembrie 2016-31 martie 2017, in acest context se depun cereri si declaratii pe propria raspundere insotite de actele doveditoare pentru acordarea ajutorului de incalzire a locuintei cu combustibili solizi, petrolieri si energie electrica conform OUG nr. 70/2011, privind masurile de protectie sociala in perioada sezonului rece noiembrie 2017-martie 2018, modificata si completata.

Pot beneficia de acest drept familiile sau persoanele singure cu domiciliul sau resedinta in comuna Corbi, care realizeaza venituri nete lunare pe membru de familie de pana la 615 lei.

            ACTE DOVEDITOARE :

1.Cerere si declaratie pe proprie raspundere pentru acordarea ajutorului pentru incalzirea locuintei – formular tip (puse la dispozitie de catre primarie);

2.Componenţa familiei se dovedeşte cu actele de identitate ale solicitantului şi ale membrilor familiei şi, după caz, cu următoarele acte, în copie:

  1. a) buletinul de identitate, cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie, aflate în termenul de valabilitate, în cazul cetăţenilor români;
  2. b) certificatul de căsătorie;
  3. c) certificatele de naştere ale copiilor;
  4.  d) livretul de familie;
  5. e) hotărârea definitivă de încuviinţare a adopţiei, de plasament familial al minorului, potrivit legii;
  6. f) actul din care să rezulte calitatea solicitantului de tutore sau curator;
  7. g) acte din care să rezulte încadrarea, potrivit legii, în categoria persoanelor cu handicap accentuat sau grav ori în gradul I sau II de invaliditate, pentru persoanele aflate în întreţinere;
  8. h) după caz, alte acte doveditoare privind componenţa familiei.

          3.Acte din care sa rezulte calitatea titularului cererii fata de locuinta pentru care solicita ajutorul, proprietar: copie contract de vinzare-cumparare sau adeverinta rol privind proprietatea si componenta familiei; chirias: contract de inchiriere valabil la dat depunerii; imputernicit: imputernicire din partea proprietarului locuintei sau a titularului contractului de inchiriere.

          4.Acte doveditoare privind veniturile nete lunare realizate de catre membrii familiei in luna anterioara depunerii cererii: adeverinta de salariu cu venitul net, cupoane de pensii, cupoane indemnizatii pentru cresterea copilului pana la virste de 2 sau 3 ani, cupoane indemnizatii lunare pentru persoanele cu handicap , cupoane alocatii pentru minorii dati in plasament familial sau incredintati spre crestere si educare, acte doveditoare ale veniturilor provenite din inchirieri, dobanzi , dividente, parti sociale, rente, declaratie privind alte venituri realizate;

      5.copie după hotărârea judecătorească de divorţ sau certificat de deces atunci când e cazul;

  1. cupon indemnizaţie şomaj din luna anterioara depunerii cererii;

      7.adeverinţă eliberată de Direcţia Generală a Finanţelor   Publice pentru membrii  familiei care nu realizează venituri impozabile (adeverinta de venit –fisc Curtea de Arges ) ;

  Anexa nr.5

    (Anexa nr.4   la Normele metodologice)

 

LISTA BUNURILOR CE CONDUC LA EXCLUDEREA ACORDĂRII

AJUTORULUI PENTRU INCALZIREA LOCUINTEI

Bunuri imobile
1 Clădiri sau alte spaţii locative în afara locuinţei de domiciliu şi a anexelor gospodăreşti
2 Terenuri de împrejmuire a locuinţei şi curtea aferentă și alte terenuri intravilane care depăşesc 1.000 mp în zona urbană şi 2.000 mp în zona rurală            

 

Bunuri mobile*
1 Autoturism și/sau motocicletă cu o vechime mai mică de 10 ani cu excepţia celor adaptate pentru persoanele cu handicap sau destinate transportului acestora sau persoanelor dependente precum şi pentru uzul persoanelor aflate în zone greu accesibile
2 Doua sau mai multe autoturisme si/sau motociclete cu o vechime mai mare de 10 ani
3 Autovehicule: autoutilitare, autocamioane de orice fel cu sau fără remorci, rulote, autobuze, microbuze
4 Şalupe, bărci cu motor, scutere de apă, iahturi
5 Utilaje agricole: tractor, combină autopropulsată
6 Utilaje de prelucrare agricolă: presă de ulei, moară de cereale
7 Utilaje de prelucrat lemnul: gater sau alte utilaje acţionate hidraulic, mecanic sau electric
(*)Aflate în stare de funcţionare

 

Depozite bancare
   1         Depozite bancare cu valoare de peste 3000 lei

 

Terenuri /animale și/sau păsări
   1         Suprafețe de teren, animale și păsări a căror valoare netă de producție anuală depășește suma de 1.000 euro pentru persoana singură, respectiv suma de 2.500 euro pentru familie

        NOTĂ:Deţinerea unuia dintre bunurile menţionate conduce la excluderea acordării ajutorului de incalzire  a locuintei.

Intocmit,

Asistent-Social

Stancescu Cecilia-Eugenia

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020

Măsura 19 – Dezvoltarea locală LEADER  / Sub-Măsura 19.4 : „Sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare”

Nr. contract de finanțare subsecvent nr.1, nr. C19401144011630310301 / 05.12.2016

Beneficiar : Asociația Grupul de Acțiune Locală Făgărașul de Sud -Ținutul Posadelor

 

Nr. înregistare GAL                                                                             Nr.înregistrare primăria comunei

 

303  din  04.09.2017                                                                                                 Corbi

 

                                                                                                                                           din 04.09.2017

 

 

 

Proces- Verbal

 

Încheiat astăzi :  4  septembrie 2017

 

Între, Asociația GAL Făgărașul de Sud-Ținutul Posadelor și Primăria comunei Corbi   prin care se confirmă afișarea la avizierul primăriei a următoarelor anunțuri  :

  • Anunț apel de selecție pentru măsura M6/1B/6B – „Investiții în infrastructura socială a teritoriului” (varianta simplificată)
  • Anunț apel de selecție pentru măsura M8/2B/2B – „Sprijin pentru tinerii fermieri” (varianta simplificată),

aferente sesiunii de depunere a proiectelor la GAL din perioada 11.09 – 16.10.2017, conform celor două anexe la prezentul PV.

 

 Responsabil tehnic zonal                                                     

    Animator GAL                                                                    Primaria comunei Corbi

………………………………………..

LS


Numărul de referință al sesiunii cererii de proiecte : M6/1B/6B – 01/17 – 16.10.2017                                                    Anexa 1 la Procesul -Verbal                            

Numărul anunțului : 301 din 04.09.2017                                                                                                               Data publicării/afișării/postării : 04.09.2017

 

ANUNȚ APEL DE SELECȚIE

– VARIANTA SIMPLIFICATĂ –

 

Asociația Grupul de Acțiune Locală Făgărașul de Sud-Ținutul Posadelor (GAL FS-TP în cele ce urmează) anunță lansarea în perioada 11.09. – 16.10.2017 a primei sesiuni din 2017 de depunere a Cererilor de finanțare pentru măsura  M6/1B/6B – „Investiții în infrastructura socială a teritoriului”, măsură prevăzută în Strategia de Dezvoltare Locală 2017-2023 a GAL FS-TP.

 

Data lansării apelului de selecție: proiectele se pot depune începând cu data de 11.09.2017, ora 09.00.

 

Tipurile de beneficiari eligibili (beneficiari direcți):

  • ONG-urile din teritoriul GAL FS-TP;
  • GAL FS-TP (în cazul în care nici un alt solicitant nu-și manifestă interesul în cadrul primului apel de selecție lansat și se aplică măsuri de evitare a

conflictului de interese).

 

Fondurile disponibile pentru măsura lansată prin apelul de selecție :

 

Măsura Fondul disponibil / măsură (Euro) Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată unui proiect (Euro)
M6/1B/6B –

„Investiții în infrastructura socială a teritoriului”

222.655 – maximum 190.000 de euro (sumă nerambursabilă) pentru proiectele aplicate de ONG-uri care sunt    negeneratoare de venit, sub rezerva aplicării art. 61 din R (UE) nr. 1303/2013;

– maxim 152.000 de euro(sumă nerambursabilă) pentru proiectele aplicate de ONG-uri care sunt generatoare de venit.

 

Data limită de primire a proiectelor: proiectele se pot depune până la data limită : 16.10.2017, ora 16.00.

 

Locul unde se pot depune proiectele: la sediul GAL FS-TP din comuna Domnești, satul Domnești, Bd. Al.I.Cuza nr.4, județul Argeș, în oricare zi lucrătoare, între orele 09.00 și 16.00.

 

IMPORTANT ! Informații detaliate privind accesarea și derularea măsurii lansate prin acest apel de selecție sunt cuprinse în Ghidul solicitantului pentru accesarea măsurii M6/1B/6B – „Investiții în infrastructura socială a teritoriului”, disponibil pe www.gal-tinutulposadelor.ro, secțiunea Măsuri de finanțare.

 

Datele de contact unde solicitanții pot obține informații suplimentare sunt următoarele:

  • telefon:0348 52 03 89, în oricare zi lucrătoare, în intervalul orar 09.00 – 16.00
  • e-mail: tinutulposadelor@gmail.com
  • pagina web : gal-tinutulposadelor.ro

 

IMPORTANT ! La sediul GAL FS-TP este disponibilă versiunea pe suport tipărit a informațiilor detaliate aferente măsurii lansate.

 

Prezentul apel de selecție a fost aprobat prinHotărârea Consiliului Director al GAL FS-TP nr.10 din 21.08.2017.

Numărul de referință al sesiunii cererii de proiecte :      M8/2B/2B–01/17–16.10.2017                                                       Anexa 2 la Procesul-Verbal

Numărul anunțului : 302 din 04.09.2017                                                                                                             Data publicării/afișării/postării : 04.09.2017

 

 

ANUNȚ APEL DE SELECȚIE

– VARIANTA SIMPLIFICATĂ –

 

Asociația Grupul de Acțiune Locală Făgărașul de Sud-Ținutul Posadelor (GAL FS-TP în cele ce urmează) anunță lansarea în perioada 11.09. – 16.10.2017 a primei sesiuni din 2017 de depunere a Cererilor de finanțare pentru măsura M8/2B/2B – „Sprijin pentru tinerii fermieri”, măsură prevăzută în Strategia de Dezvoltare Locală 2017-2023 a GAL FS-TP.

 

Data lansării apelului de selecție : proiectele se pot depune începând cu data de 11.09.2017, ora 09.00.

 

Tipurile de beneficiari eligibili (beneficiari direcți) :

  • Tânărul fermier așa cum este definit în art.2 din R (UE) nr. 1305/2013 *, care se instalează ca unic șef al exploatației agricole;
  • Persoană juridică cu mai mulți acționari unde un tânăr fermier, așa cum este definit în art. 2 din R (UE) nr. 1305/2013 se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație şi deţine cel puţin 50+1 % din acţiuni.

* Art. 2 (1) n -„tânăr fermier“ înseamnă o persoană cu vârsta de până la 40 de ani la momentul depunerii cererii, care deține     

   competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al

   respectivei exploatații.

 

Fondurile disponibile pentru măsura lansată prin apelul de selecție :

Măsura Fondul disponibil / măsură (Euro) Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată unui proiect (Euro)
M8/2B/2B – „Sprijin pentru tinerii fermieri” 440.000 – 30.000 de euro pentru exploatațiile între 12.000 S.O. și 17.999 S.O.

– 40.000 de euro pentru exploatațiile între 18.000 S.O. și 30.000 S.O.

 

Data limită de primire a proiectelor : proiectele se pot depune până la data limită 16.10.2017, ora 16.00.

 

Locul unde se pot depune proiectele : la sediul GAL FS-TP din comuna Domnești, satul Domnești, Bd.Al.I.Cuza nr.4, județul Argeș, în oricare zi lucrătoare, între orele 09.00 și 16.00.

 

IMPORTANT ! Informații detaliate privind accesarea și derularea măsurii lansate prin acest apel de selecție sunt cuprinse în Ghidul solicitantului pentru accesarea măsurii M8/2B/2B – Sprijin pentru tinerii fermieri„, disponibil pe www.gal-tinutulposadelor.ro, secțiunea Măsuri de finanțare.

 

Datele de contact unde solicitanții pot obține informații suplimentare sunt următoarele :

  • telefon : 0348 52 03 89, în oricare zi lucrătoare, în intervalul orar 09.00 – 16.00
  • e-mail : tinutulposadelor@gmail.com
  • pagina web : www.gal-tinutulposadelor.ro

 

IMPORTANT ! La sediul GAL FS-TP este disponibilă versiunea pe suport tipărit a informațiilor detaliate aferente măsurii lansate.

 

Prezentul apel de selecție a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Director al GAL FS-TP nr.10 din 21.08.2017.

 

Ziua de 19 august 2017 va intra cu siguranţă în istoria comunei Corbi. Şi nu prin faptul că atunci s-a desfăşurat – potrivit tradiţiei, în prima sâmbătă după sărbătorirea Adormirii Maicii Domnului, a XIV-a ediţie a Întâlnirii Fiilor satului Poenărei – ci prin declaraţia ctitorului acesteia şi a factorului determinat al dezvoltării localităţii din ultimii 5 ani, primarul Virgil Baciu. Ea a picat ca un trăznet din senin asupra capetelor participanţilor la eveniment. „Voi rămâne însă activ, fie din postura de consilier local, poate în altă parte, fie consultant pentru un primar care vrea să facă bine oamenilor, fie în altă poziţie. Iată, am lângă mine pe viceprimarul Aldea, omul cu care am făcut echipă, cu care am lucrat foarte bine în aceşti ani şi de care comunitatea locală are nevoie în continuare. Dane, tu să nu faci ca mine!” – a sunat îndemnul lui Virgil Baciu rostit cu vocea alterată de emoţie de la microfonul cu care se adresa asistenţei. „Aţi obosit atât de repede, d-le primar, numai după 5 ani?!…” „Nu-i vorba despre asta, d-le prefect, ci despre un cumul de fapte şi întâmplări care-mi impun asemenea decizie. Consider că fiecare avem datoria să ne oprim atunci când avem motive să credem că n-ar fi altă rezolvare mai bună!”

Festivitatea de premiere în cadrul căreia se înregistra acest schimb de replici a continuat cu luări de poziţie ce au încercat să-l determine pe Baciu să-şi schimbe decizia, dar a fost mai mult decât evident faptul că n-aveau cum să-l întoarcă din drum pe un om consecvent cu el însuşi, prea puţin dispus să mai accepte marasmul compromisurilor gratuite.

Pe drumul de costişă ce duce la… Poenărei

Călătorul care a năzuit sâmbătă să ajungă la Poenărei s-a putut orienta după podul peste Râul Doamnei de la Corbşori şi, mergând înainte spre Corbi, a avut în faţa ochilor troiţa de la intrarea spre satul natal al primarului Virgil Baciu. Acolo a putut părăsi carosabilul destul de cariat al Drumului Judeţean, intrând pe asfaltul proaspăt turnat şi marcat, pe care câţiva tineri biciclişti trăgeau din greu să ajungă la inscripţia deja celebră „Welcome to Poenarei City”, semn că mai aveau puţin de parcurs până la Biserica Sf. Paraschiva, unde debutează toate ediţiile sărbătoririi anuale prin tradiţionala slujbă religioasă oficiată de parohii comunei. În imediata vecinătate a intrării lăcaşului de cult ortodox, privirea călătorului obosit de caniculă putea fi bucurată de imaginea unei ţâşnitori cu apă limpede, plasată în imediata apropiere a monumentelor de pomenirea a eroilor locali. Asfaltul şi apa constituiau semnele noului în vechiul sat de munte care slujise drept ultim adăpost pentru „Haiducii Muscelului”, luptătorii antibolşevici de la jumătatea secolului trecut, care fuseseră prinşi prin trădare la Râpa cu Brazi, condamnaţi şi executaţi prin împuşcare la Jilava, în 1959. 

Te-Deum oficiat de cinci preoţi

Biserica a fost mai puţin populată decât cu alte ocazii şi ceea ce a uimit pe participanţii tradiţionali la eveniment a fost faptul că numărul locuitorilor din Poenărei care altădată umpleau spaţiul a fost mai mic decât oricând. N-au lipsit însă prietenii constanţi ai primarului Baciu, cum ar fi prof Gheorghe Nicuţ, cel care vine la fiecare ediţie, lipsind numai acum doi ani din motive cu totul obiective, primarii Nicolae Barbu (Valea Iaşului) şi Ştefan Benonie (Aninoasa), cărora mai apoi li s-au alăturat viceprimarul de la Brăduleţ, Ion Stan şi primarul de la Coşeşti, Nicolae Pană, sosit mai târziu, cu vicepreşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Simona Brătulescu. Pentru prima dată din 1870 – după cum spunea artistul localnic Constantin Samoilă, satul Poenărei a fost vizitat de un prefect, căci a venit şi Emilian Dragnea. Sfântul lăcaş, renovat acum câţiva ani printr-o sponsorizare oferită de omul de afaceri Virgil Baciu – ca de altfel, şi celelalte din Corbi – a fost clădit pe baza planurilor arh. D. Ionescu Berechet începând cu anul 1937, iar sfinţirea s-a făcut în timpul războiului, în 1943, când erau gata şi picturile interioare realizate de pictorul I. Fleşaru, în timpul domniei regelui Mihai, patriarh al B.O.R. fiind Nicodem Munteanu. Ctitori au fost familiile Poenăreanu, dr. Mitulescu şi general Victor Nanu, iar preot paroh – Ioan Constantinescu, cel care avea să fie executat în lotul „haiducilor”, la Jilava. După oficierea „Veşnicei pomeniri”, primarul i-a invitat pe participanţi să urmeze datina până la capăt, după care s-au făcut pozele de grup pe treptele bisericii şi s-a intrat în desfăşurarea programului

Muzeul satului „Constantin Samoilă”

Pentru inspiratul artist, fiu al satului, octogenarul cu inimă veşnic tânără Constantin Samoilă, care a fost unul dintre factorii catalizatori ai organizării Muzeului satului, primarul Virgil Baciu a obţinut o hotărâre de consiliu prin care instituţiei i s-a dat numele celui care străluceşte prin lucrările sale de metaloplastie, ce se regăsesc în interior, dar şi în Căminul Cultural din vecinătate. Cultul eroilor, dar şi al păstrării şi promovării valorilor tradiţionale este evident prin exponate – costume populare, unelte, documente, fotografii, lucrări de artă – dar şi prin grija cu care sunt păstrate, evidentă la fiecare pas. Răspunzând elogiilor şefului administraţiei publice locale, Constantin Samoilă a ţinut să-i mulţumească pentru faptul că a oferit spaţiu expunerii lucrărilor sale „în cel mai frumos sat din lume”, care altfel s-ar fi pierdut în anonimat, pe sub saltele sau pe sub pat şi s-a angajat să realizeze în centru, unde era desenat un cerc alb, o statuie care să înfăţişeze un ţăran poenărean cu trăsăturile lui Virgil Baciu! A fost evident faptul că unii au început să caute cu privirile nemărginirea boltei cereşti, de parcă ar fi căutat acolo răspuns la nişte întrebări pe care nu-şi permiteau să le dea glas în public…

„Am început să pictez prin nasturii şi mustaţa lui Stalin!”

Aşa a sunat mărturisirea făcută de către pictorul de origine dobrogeană, căsătorit în Bucureşti, unde a lucrat aproape jumătate de secol la I.O.R., Institutul de Cercetări în Construcţii (peste 37 ani) şi la încă o firmă vestită cu ani în urmă, Petre Petcu, care şi-a găsit o a doua casă în Poenărei, unde a fost adoptat de comunitate. Dumnealui are expuse câteva tablouri speciale în Căminul Cultural, realizate pe o tehnică specială, pe coji de ouă şi a decis să doneze instituţiei unul dintre ele. Tehnica de lucru este – pentru un nespecialist – provocatoare prin faptul că oferă o anumită profunzime lucrărilor, prin faptul că are capacitatea de a trezi curiozitatea de a afla ce anume se ascunde în partea nevăzută a lucrărilor sale. „Am început să pictez pe când eram elev şi pentru că profesorul meu de desen descoperise că aveam ceva talent, mă punea să pictez nasturii de la vestoanele lui Stalin şi mustaţa personajului. Mai apoi am făcut o pasiune din pictură şi, după ce am văzut pictura aceea cu Rondul de noapte a lui Rembrandt, mi-a venit ideea să încerc o tehnică nouă, care să sugereze vechimea prin crăpături. Aşa am ajuns la ideea cu pictura pe coji de ouă, dar mi-a luat destul de mult timp să pun tehnica la punct…” Lucrările sale se găsesc în colecţii din Israel, SUA, Italia, Franţa şi chiar Australia, pe unde le-au dus nepoatele şi nepoţii cărora le-a dăruit cu toată dragostea, pentru că n-a avut fericirea ca viaţa sa şi a soţiei, alături de care va împlini curând 60 ani de căsnicie, să le fie luminată şi de apariţia unui copil măcar. Rudele mai tinere s-au stabilit pe meleaguri străine, dar familia Petcu a rămas pe pământul strămoşesc…

Chestionat cum a ajuns la Poenărei, a povestit că şi-a dorit dintotdeauna cu soţia o casă la ţară şi în timpul lui Ceauşescu găsise una care-i plăcuse mult pe Valea Doftanei: „Am vrut s-o cumpăr, dar n-am putut, căci aveam deja o casă şi atunci nu era permis să avem mai multe. Prin 1990, un vecin, regretatul meu amic, Nicu Andreescu, m-a rugat să-l aduc aici cu maşina, ca să ducă la Bucureşti un porc de Crăciun. Am venit, am văzut locurile, mi-au plăcut, am revenit cu soţia şi anul următor am cumpărat o casă bătrânească părăsită, pe care am renovat-o, am modernizat-o şi în care trăim cam cinci luni în fiecare an, din mai până la 1 noiembrie, când ne întoarcem la Bucureşti”.

Festivitate de premiere

Tradiţia s-a respectat şi în ceea ce priveşte acordarea unor diplome VIP-urilor, merituoşilor şi prietenilor vechi. Dintre cei onoraţi astfel, amintim: prefectul Emilian Dragnea, Araxy Negoşanu (şefa Cenrului Cultural Judeţean Argeş, căreia i s-a înmânat şi diploma pentru preşedintele Consiliului Judeţean, dr. Dan Manu), Nicolae Barbu, Ştefan Benonie şi vicele de la Aninoasa, Daniel Iosif, prof. Gheorghe Nicuţ, primar la Curtea de Argeş între 1996 şi 2008, participant de la prima ediţie a evenimentului, Constantin Samoilă, Toma Combes (cetăţean francez, nepotul Doinei Cornea, care s-a decis să se stabilească în ţara bunicii ca să promoveze turismul, considerând că sunt posibilităţi uluitoare nefructificate), meşterului popular Ioan Rodoş, cel ce se ocupă de Clasa de sculptură în lemn de la Corbi, ziariştilor Monica Popa, Lucian Gherguş, Constantin Băjenaru (Societatea civilă), Alin Precup şi multor altora. 

Virgil Baciu nu i-a uitat nici pe colaboratorii din rândul consilierilor locali – care au fost prezenţi la Poenărei: Dionisia Burilă, Vasile Grigoroiu, dr. Ion Săvescu, Ilie Groşanu şi viceprimarul Dan Aldea au primit diplome şi au avut parte de cuvinte de apreciere. N-au fost pomeniţi alţi aleşi locali precum Vişinel Banu, Gheorghe Moroiu, Constantin Vlăduţ Mogaru, Mihai Ungurenuş, Gheorghe Zaharia, Gheorghe Dedinoiu sau Mihai Bădescu. N-a fost chiar de mirare, căci astfel de absenţe s-au înregistrat şi cu alte ocazii, dar parcă nu chiar atât de multe… Virgil Baciu a refuzat să dezvolte subiectul anunţului de renunţare la funcţie şi la altă candidatură motivând că era o rană prea dureroasă, ce ţinea de ingratitudinea unor oameni robiţi unor interese mărunte. Dar şi din aceste cuvinte sărace se pot trage concluzii bogate!…

Cântece şi dansuri vechi din lada de zestre a naţiunii

Absenţa actriţei Doina Ghiţescu a fost suplinită cu brio încă o dată de Elena Picu de la Antena 1 Piteşti, care a fost foarte inspirată şi a ştiut să anime atmosfera prin dialoguri spumoase cu artiştii şi cu publicul, căruia nu i-a trebuit prea mult pentru a se lăsa provocat să se prindă în hore. Multora le-a fost greu să se ridice de la mesele pline cu bunătăţi din roadele acestui pământ atât de generos când este sfinţit cu sudoarea trudei cinstite. Au evoluat mai multe ansambluri, începând cu cel local, „Ciobănaşul”, coordonat de Claudia Rotaru, cu „Muguraş de fluier” de la Piteşti, fluieraşii de la Vaideenii Vâlcei şi alţi artişti vestiţi, precum cei de la Corbu sau Polovragi. Momentul de-a dreptul solemn a fost cel de la ora 14.40, când primarul şi prietenii apropiaţi au cântat cu patos hit-ul ultimilor ani – „Nu ne vindem ţara!” Unul dintre fluieraşii de la Vaideeni, vârstnicul Nicolae Gioancă, născut în Novaci, ne-a povestit că Drumul Regelui, pe care s-a construit în anii noştri Transalpina, ar fi fost inaugurat în 1916 de către Ferdinand I, care i-ar fi dăruit unui strămoş al lui, ce-i cântase nişte doine monarhului la festivitate, patru galbeni de aur, zicându-i: „Asta să-ţi fie simbria!” Tot dumnealui ne-a recitat câteva dintre versurile acelea vechi şi adevărate şi acum, când românii s-au răspândit prin lume: „Fraţi români, veniţi acasă/ Că-i frumoasă ţara voastră/ Şi-aveţi apă în fântână/ Mereu rece, mereu bună!…”

Petrecerea, conform tradiţiei, a ţinut până târziu, ca pe vremurile strămoşilor ce urcă spre dacii antici, care iubeau cerul senin, alungând norii cu săgeţile, ca să-şi arate liber faţa Sfântul Soare, zeu venerat de întreaga omenire. La despărţire s-a urat încă o dată şi încă o dată, „La Mulţi Ani, Poenărei!” şi s-au făcut legăminte de revedere în prima sâmbătă de după prăznuirea Adormirea Maicii Domnului.

Written by Doru BOBI on . Posted in ARGES EXPRES

Privesc cu atenţie ceea ce se întâmplă în peisajul cultural argeşean de câţiva ani buni. Sunt lucruri care bucură pe iubitorul de cultură, dar şi pe simplul privitor. Încerc, uneori, să fiu echidistant şi să judec ca atare. Rar mi-a fost dat să văd o comunitate aşa de mică cum este cea de la Poenărei-Corbi (atestată documentar în 1528 [7037] noiembrie 10, cf. DRH, B, ŢR, vol. III, doc. 66), cuprinsă de o efervescenţă nemaivăzută, organizând, în prima sâmbătă de după Sf. Maria, încă din 2004, Întâlnirea cu fiii satului, sărbătoare ajunsă, astăzi, la cea de-a XIV-a ediție.
Încercarea de a reda, în câteva rânduri, aspecte şi semnificaţii ale sărbătorilor comunităţilor locale argeşene se dovedeşte dintru început atât pentru cercetătorul avizat, cât şi pentru iubitorul împătimit al acestor petreceri câmpeneşti, cu evidentă tentă culturală, o întreprindere pe cât de riscantă, pe atât de dificil de înfăptuit. Căci primul trebuie să folosească puterea argumentului pentru a explica aspectele istorice şi rolul acestora în configurarea spiritualităţii satelor, unitatea culturii universale exprimată prin diversitatea culturilor naţionale, cultura influenţelor, a interferenţelor şi a împrumuturilor.
Suntem tributari istoriei și nu putem a nu aminti de Bordeiul partizanilor, amenajat pe Dealul Toaca (895 m), în Râpile cu Brazi din Poenărei, care a constituit ultimul adăpost, în anii 1952-1958, al membrilor Grupării de Rezistenţă armată anticomunistă «Haiducii Muscelului»: Petre şi Toma Arnăuţoiu, Constantin Jubleanu, Maria Plop şi al fetiţei acesteia, Ioana, născută, în 1956, în bordei. De Troiţa luptătorilor din rezistenţa anticomunistă amplasată în curtea gospodăriei preotului martir Ioan Constantinescu, consacrată eroilor din Gruparea de partizani «Haiducii Muscelului», formaţiunea care „a supravieţuit cel mai mult în România [1948-1958], comparativ cu alte detaşamente de partizani anticomunişti”. Textul incizat este edificator vremurilor: „Jertfindu-vă, sub steagul sfânt / al patriei, prin timp, durate, / aţi semănat acest pământ / cu dor nestins de libertate”.
Anii trec, satul românesc îşi schimbă înfăţişarea, multe obiceiuri se uită, căci tinerii au alte aspiraţii şi alte sisteme de valori. Dar fiecare tendinţă generală este însoţită de excepţii. Cu cât sunt mai puţine, cu atât mai valoroase. 


Aşa simţim aici, la Poenărei, unde „OMUL providențial” Virgil Baciu, astăzi primarului comunității corbenești, fiu al satului, plecat în lume să-şi găsească destinul, a reuşit pe deplin, iar această reuşită a lui a vrut să o întoarcă spre comunitatea în care s-a născut. Nu a uitat niciodată locul de unde a plecat, iar, după ani, s-a gândit să-i reunească pe toţi, organizând o sărbătoare a lor, a celor rămaşi şi a celor plecaţi din sat. Ce e mai frumos ca un sat cu puţin de o sută de suflete să se trezească la viaţă, an de an, în luna lui gustar.
Sunt unul dintre cei care au participat la toate întâlnirile de la Poenărei, nu ca fiu al acestei comunităţi de pe Valea Râului Doamnei, ci ca prieten al multora dintre cei care îşi trag rădăcinile de aici.
Scriu astăzi pentru aceşti oameni, dar şi pentru a înţelege spusele filologului spaniol Giulio Carlo Aragon, care a afirmat că „poporul român este singurul din continentul european care a reuşit să înfăptuiască, alături de o civilizaţie rurală marcată de inedite şi sublime ritualuri, o civilizaţie ale cărei valori se constituie într-un inestimabil tezaur de aleasă şi decantată spiritualitate”.
Îmi place ceea ce se întâmplă aici, îmi place că am găsit un nucleu bine închegat în ani: generozitatea și buna organizare rar întâlnită a lui Virgil Baciu, coroborată cu maturitatea artistului plastic Constantin Samoilă. Nu trebuie uitat nici profesorul Grigore Constantinescu, fiu al satului, care ani de-a rândul a fost redactorul revistei «Poenărei – străbuna vatră natală» şi autorul monografiei satului.
Rezultatele muncii lor și a oamenilor de bine din localitate sunt vizibile. O biserică deosebit de frumoasă care îi reuneşte ca un magnet pe localnici şi pe cei plecaţi din sat, dar şi un muzeu care îţi aduce aminte de înaintaşi şi care stă mărturie a unei realităţi ce continuă să inspire şi să fascineze, de sâmbătă, 18 august a.c. purtând numele artistului plastic Constantin Samoilă.
Din această „ţesătură” plină de forme şi culori, putem desluşi adevăratul suflet românesc care se dezvăluie puţin câte puţin, din poemele cusute cu delicateţe pe ii, din grădinile pline de flori ale covoarelor, din stilizările crestăturilor în lemn, din armonia simbolurilor şi culorilor zămislite pe vasele de ceramică, din fiecare obiect pe care casa tradiţională sau modernă îl adăposteşte pentru folosinţă sau pentru frumuseţea lui.
Şi dacă cineva se îndoieşte de aceste adevăruri, nu are decât să meargă şi să le cunoască, pentru a se convinge, asemenea unui călător străin altădată, cu câtă dragoste, cu cât simţământ artistic înnăscut îşi împodobesc localnicii din Poenărei casele şi mormintele lor, crucile din cimitire, de la fântâni sau de pe drumuri, ca semne ale adâncii şi caldei lor sensibilităţi.
L-am întrebat, acum mulți ani, pe unul dintre oamenii locului, Ion Vlad, vestit în ale gastronomiei, astăzi plecat la ceruri, ce crede că am putea transmite prin cuvinte, în câteva rânduri, străinilor despre îndeletnicirile noastre. Mi-a răspuns, fără să stea prea mult pe gânduri: „să vină să ne vadă şi să ne calce pragul casei, ca să ne cunoască mai bine!”.
Iar aceste vorbe spuse din suflet mi-au evocat ideile poetului Octavian Goga, care încerca, asemenea mie, să dea „în treacăt câteva noţiuni explicative pentru o carte care va înfăţişa realitatea autentică a unui popor, dincolo de invenţia subiectivă Un străin nu poate bănui această cascadă de senzaţii, cascadă care nu va avea niciodată putinţa de a curge pe hârtie. Ca s-o verifice, va trebui să se ducă el însuşi acolo – pe muchea unui deal, la poala muntelui, într-o duminică de vară, să vadă fetele şi feciorii la horă, să desprindă, din mlădierile lor, ritmul antic al mişcărilor încremenite în desenul vaselor greceşti, să se uite în treacăt la crestăturile unei măciuci de cioban, sau să rămâie uimit de eleganţa macaturilor şi chilimurilor munteneşti”.
Închei această scurtă incursiune în spaţiul spiritual al acestui străvechi sat muscelean, cu urarea regretatului actor Gheorghe Dinică, făcută localnicilor în 2006, cel care, ani de-a rândul, a participat în Poenărei, la Întâlnirea cu fiii satului: „Urez tuturor oamenilor care sunt aici, la Poenărei, să aibă multă sănătate şi o viaţă bună şi să mai lăsăm că o să vedem noi. Să înceapă, de acum, a-şi schimba nivelul de trai, pentru că e păcat de Dumnezeu ca lumea asta inteligentă şi cu un suflet frumos să nu se simtă mai bine.”. Primaria Arges Corbi Virgil Baciu

Dr. Sorin MAZILESCU

mai multe foto click aici :

Posted by Primaria Arges Corbi on 19 August 2017

 

În urma conceptului ’’Zilele Diasporei,, lansat de RePatriot anul trecut , în acesta luna au loc o serie de programe, seminarii și actiuni comune pentru românii din diaspora în cel puțin 20 orase și comune din România. Scopul acestora este de a aduce românii din afara granițelor mai aproape de comunitațile în care s-au născut , ca prin experiența acumulată peste hotare și prin viziunea lor occidentală , sa aducă plus valoare comunitații în care s-au născut .

În acest sens îi invitam pe toti românii din diaspora si nu numai, veniți în vacantă pe plaiurile natale să participe la cest eveniment ’’ZILELE DIASPOREI,, în vederea conectării acestora cu mediul de business din Romania      ( Romanian Business Leaders ) precum si pentru prezentarea unor opurtunitati de business .

Va asteptam cu drag pe 19.08.2017 la Căminul Cultural Poienarei  începand cu orele 10.30

 

Compania Bayer CropScience organizează , un eveniment dedicat pomiculturii și soluțiilor pe care le are în portofoliu și care pot veni în sprijinul cultivatorilor de pomi fructiferi. Reuniunea cu fermierii are loc în Com Corbi , sat Stanesti, în județul Argeș și este transmisă în direct pe pagina de Facebook Agrointeligența și pe site-ul www.agrointel.ro.

b_750_350_16777215_00_images_poze_2017_06_Asfaltari-Corbi.jpg

În urmă cu câteva luni vă anunțam că în comuna Corbi urmează să se realizeze o investiție de mare anvergură. Acestă investiție se referea la asfaltarea a 11 km de drumuri comunale din localitate, investiție ce se ridică la suma de 43 de miliarde lei vechi, bani care vin de la Guvern.

Astfel că, după ce a fost pregătit terasamentul pe unele străzi, ieri au sosit și primele mașini cu asfalt. Așa cum ne-a obișnuit, primarul Virgil Baciu, chiar dacă era o căldură toropitoare, a preferat să stea lângă muncitorii care turnau asfltul pentru a se asigura că lucrare va fi una calitativă. Baciu a fost surprins cum dădea indicații muncitorilor, fiind foarte atent la felul cum se executa lucrarea, mai ceva ca un diriginte de șantier.

De altfel, orice constructor care  a lucrat cu Primăria Corbi, de când aceasta este condusă de Virgil Baciu, a avut de trecut testul rigozității primarului în ceea ce privește calitatea lucrării.

Această investiție presupune asfltarea mai multor străzi din comună, lucrările fiind realizate în paralel.

,,Avem prevăzute lucrări de asfaltare în satele Corbșori, Stănești, Poienărei, Poduri, Pârâiești și Corbi. În momentul de față se lucrează în paralel în mai multe zone, iar de săptămâna viitoare constructorul ne-a spus că va începe lucrările și în satul Corbi, pe Drumul Carului”, ne-a declarat primarul Virgil Baciu.

Iată cum comuna Corbi se dezvoltă de la an la an, iar veștile bune pentru corbeni nu se opresc aici. O altă investiție de mare anvergură este pe cale să înceapă în comună. Este vorba despre introducerea rețelei de canalizare în satele Corbi și Jgheaburi, dar și de reabilitare rețelei de apă, fapt pentru care lucrările de asfaltare au fost evitate în aceste două sate.

Această investiție este în faza de licitație și se va realiza pe fonduri europene.

 

Older Posts »

Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.