Feed on
Posts
Comments

Paste fericit !

Sărbători fericite încărcate de lumină, seninătate, bucurie şi dragoste!

3X7V-paste-fericit

În noaptea Învierii,
când clopotele bat,
cu lumânări aprinse,
cu sufletul curat,
să spunem împreună
HRISTOS A ÎNVIAT!
Paşte fericit!

PRIMAR,

    VIRGIL  BACIU

Personal nu văd altă concluzie mai potrivită pentru acest final de mandat. Deşi nu am pretenţii de mare orator sau scriitor, am să încerc să sintetizez câteva din problemele cu care m-am confruntat direct alături de ceilalţi aleşi local. Acum patru ani am intrat în competiţia electorală animat de dorinţa de a da un alt curs al lucrurilor în localitatea natală. Consideram că am rămas mult în urma altora şi mă temeam că orice întârziere va face imposibilă recuperarea decalajelor. Ştiam că nu-mi va fi uşor şi am avut de furcă inclusiv cu familia şi prietenii care mă sfătuiau să-mi văd de treburile mele şi să nu-mi bag gâtul în jugul dracului – cum plastic se exprima un amic. Mi-am argumentat poziţia şi am candidat, reuşind să conving cetăţenii din Corbi să-mi acorde încrederea. Am început prin repararea drumurilor de câmp şi am depus eforturi considerabile pentru continuarea şi finalizarea proiectului de alimentare cu apă, care era blocat la acel moment. Nu l-am omis nici pe cel privind infrastructura rutieră locală. Nu vreau să fac acum un bilanţ triumfalist, pentru că dvs., cei care citiţi aceste rânduri, ştiţi mai bine ceea ce s-a făcut şi ceea ce nu am reuşit să ducem la finalizare. Am rămas poate datori cu îndeplinirea unor speranţe şi cei care au făcut promisiuni fără acoperire vor fi taxaţi la vot. De fapt, cu toţii vom fi la judecata oamenilor, care ne vor acorda sau nu încrederea de a continua ceea ce am început. Aşa este normal şi aşa trebuie să funcţioneze democraţia. Iar dacă vrem normalitate, trebuie să ne supunem voinţei exprimate de electorat prin vot. Majoritatea decide şi minoritatea trebuie să se supună – aceasta este regula esenţială a jocului.

corbi (1)

În aceşti primi patru ani în care am fost primar am descoperit, la început cu stupoare, că eforturile depuse pentru a face bine oamenilor lângă care trăieşti pot fi minate tocmai de cine nu te-ai aştepta. Şi fac trimitere direct către birocraţia în care lucrează instituţiile statului. Au fost momente în care eram pe cale să renunţ, dar am reuşit să depăşesc slăbiciunea de o clipă. Mărturisesc că mi-am pierdut prieteni şi mi-am câştigat duşmani pentru că n-am acceptat jocurile unora sau altora. Chiar dacă m-au făcut să sufăr prin acţiunile lor ulterioare, nu regret că nu le-am făcut pe plac. Şi-i asigur pe toţi cei care vor veni la mine că-i voi sprijini în tot ceea ce este legal, dar nu mai mult. Mărturisesc că am descoperit laturi nebănuite ale naturii umane în aceşti patru ani. Dar, ca şi alţi colegi primari am descoperit ce greu e să te descurci prin hăţişurile şi capcanele birocraţiei. Sunt legi care se bat cap în cap, aşa cum a fost până de curând Codul fiscal, care aproape ne-a băgat în spital şi pe noi, cei care lucrăm în administraţia publică locală, dar şi pe cetăţenii puşi în imposibilitate de a achita anumite taxe aberant stabilite. Din fericire, tocmai am aflat că vor interveni clarificări şi modificări absolut necesare, pe care noi le-am cerut insistent. Cetăţenii din Corbi trebuie să ştie că noi, aleşii lor, am menţinut la limita inferioară permisă de lege taxele şi impozitele locale. Ele alcătuiesc veniturile proprii ale comunităţii şi interesul general este să fie stabilite la cote rezonabile, care să permită încasarea şi să nu existe diferenţe mari sau imposibil de acoperit între sumele prevăzute şi cele efectiv colectate. Grija pentru veniturile proprii trebuie să fie permanentă, cu atât mai mult cu cât probabil că la ora actuală nu există localitate în România care să dispună de buget anual pe măsura nevoilor. Noi, primăria şi legislativul local, ne-am străduit şi consider că am reuşit să asigurăm un echilibru între secţiunile de funcţionare şi dezvoltare din buget, în ciuda greutăţilor cu care ne-am confruntat în acest mandat. Argumentul meu de susţinere ţine de ceea ce s-a făcut efectiv din vara lui 2012 până în prezent.

Înainte de a încheia, ţin să le mulţumesc tuturor consilierilor locali pentru modul în care am colaborat, pentru că fără înţelegerea dumnealor, nu făceam mare lucru. Toţi ne-am străduit să realizăm ceva pentru comună, am avut uneori opinii uneori divergente, dar eu nu pot gândi decât că acestea au fost generate de modul diferit în care vedeam rezolvarea problemelor. Repet: ne-am făcut fiecare datoria cum am ştiut şi cum am putut mai bine!

Virgil Baciu, primar

Localitatea de pe valea Râului Doamnei şi-a schimbat radical în bine imaginea faţă de aceea din urmă cu patru ani. Perioada de stagnare pare să fi rămas istorie. Realizările noii administraţii publice locale din acest mandat sunt semnificative şi dintre ele merită amintite câteva: reabilitarea drumurilor de câmp, continuarea proiectului de alimentare cu apă care se blocase, dar a ajuns la etapa branşărilor gospodăriilor, care vor fi urmate de proiecte pentru canalizare, amenajarea de terenuri de sport multifuncţionale, cu gazon sintetic în satele Corbi, Corbşori şi Stăneşti, reabilitarea şi modernizarea unor artere rutiere care au fost asfaltate în mai multe sate ale comunei, modernizarea clădirilor căminelor culturale de la Corbşori şi Poenărei (lucrare demarată recent), accesarea de fonduri europene prin GAL „Ţinutul Posadelor” prin proiecte prezentate de administraţia publică sau de particulari şi altele. Perspectivele sunt atrăgătoare, iar meritul aparţine edililor, cărora primarul Virgil Baciu a ţinut să le adreseze sincere mulţumiri pentru colaborare, după cum urmează:

Viceprimar

– Dan Aldea.

Consilieri locali

– Ion Săvescu;

– Dionisia Burilă;

– Vişinel Banu;

– Constantin Mogaru;

– Vasile Grigoroiu;

– Romeo Precup;

– Mihai Ungurenuş;

– Ion Ioniţă;

– Iosif Mogoiu;

– Tiberiu Zaharia;

– Gheorghe Moroiu;

– Ion Maria.

Delegaţi săteşti

– Sorinel Păunescu;

– Mădălin Anghelescu

10952146_895190607184677_8129594141657877432_o 11884681_890508857652852_4379270301327022764_o 12186841_921222114581526_3877217738428886811_o 12189335_920951551275249_6530770664670563157_o 12189399_917995161570888_8549738356636683440_o 12238506_922374034466334_4577003633620497330_o 12916892_999847750052295_4170803180463874327_o 12967300_999852973385106_7569193251881931484_o

  

Reprezentanții celor 86 de asociații membre ale Federației Oierilor de Munte din România (FOM) s-au întâlnit la finalul lunii februarie 2016, la Adunarea Generală. Ce îi nemulțumește pe crescătorii de ovine din zonele montane și ce le cer aceștia celor care conduc Agricultura:

1. Subvențiile pentru animale și pășuni să fie date în timp util, astfel încât fermierii să se poată folosi de ele atunci când au nevoie, nu după ce ajung să-și vândă animalele pe nimic sau să le sacrifice, ca să evite falimentul;
2. Implicarea abuzivă a politicului (prin intermediul primarilor) în deciziile asociațiilor, prin presiuni asupra membrilor consiliilor directoare, prin distribuirea pășunilor pe criterii preferențiale doar către cei agreați de primari sau prin refuzul de a organiza licitații pentru pășuni duce la haos și la un pășunat necontrolat;
3. Primăriile nu respectă legile cu privire la pășuni, mai exact stabilirea chiriilor ținând cont de procentul de 50% din valoarea masei verzi/ha;
4. Direcțiile Agricole să nu stabilească norma anuală de venit, cantitatea și valoarea pentru masa verde la hectar fără consultarea majorității asociațiilor reprezentative din județ;
5. Am cerut lămuriri privind stadiul proiectului de modificare a Legii vânătorii. Solicităm permiterea pășunatului în păduri, cu excepția plantațiilor, regenerărilor și parcelelor monitorizate silvic;

Avem nevoie de ameliorare genetică!
6. Este necesară implementarea unui program național de ameliorare genetică pentru creșterea rezistenței naturale la Scrapie și pentru a facilita exportul. Îmbunătățirea riscului de țară va conduce la creșterea încrederii terților și la deschiderea exportului către țările arabe, fără a mai avea probleme la tranzitarea Turciei;
7. Vrem revenirea la subvențiile pentru zona defavorizată sau la o altă modalitate de acordare de subvenții pentru zonele unde creșterea animalelor implică o valoare ridicată a costurilor. Propunem bonitarea berbecilor de către ANZ și atribuirea unui nucleu de 30 de ovine pe fiecare reproducător, iar efectivele bonitate să fie incluse în secțiunea secundară din Registrul Genealogic și să se dispună implementarea măsurilor necesare pentru a intra la sprijinul cuplat zootehnic. Acest lucru se impune pentru evitarea consangvinizării, care a ajuns la stadii alarmante, de 80% din efectivele de ovine din România;

Nu desființați cooperativele! De ce s-a pus carul înaintea boilor?
8. În acest moment, transformarea asociațiilor în cooperative este practic imposibilă, și foarte multe asociații au contracte și investiții în derulare. Tot ceea ce timp de 20 de ani s-a făcut cu foarte multă greutate pur și simplu se va distruge, și membrii asociațiilor își vor pierde iremediabil încrederea în ideea de asociere;
9. Cerem analizarea și clarificarea situației create de neconcordanța dintre Ordinul 619/2015, Ordinul 234/2016 și Legea 104/2015 cu privire la cine depune cererile pentru pășunile închiriate de asociații;
10. Până la apariția unei legi și a unor reglementări clare și care pot fi puse în practică, asociațiilor să li se permită să depună cererea de subvenții pe pășunile contractate, deoarece, chiar prin statut, ele au înscris că pot face activitate agricolă și automat pot fi „fermieri activi”. În acest moment, mutarea patrimoniului asociației într-o cooperativă nou înființată nu este posibilă legal și trebuie ținut cont și de faptul că niciodată toți membrii asociației nu vor fi de acord cu transformarea în cooperative. În acest caz, ce vom face? De ce s-a pus carul înaintea boilor, de ce se desființează asociațiile înainte de adoptarea modificărilor la legea cooperativelor? Totodată, autoritățile (MADR, APIA, ANSVSA) trebuie să explice clar și concret cum se vor trece în folosință animalele pe cooperative, fără ca fermierii să fie forțați să le treacă în proprietatea cooperativei;
11. Fărâmițarea suprafețelor pășunilor prin desființarea asociaților va duce la pierderea investițiilor făcute de asociații pe pășuni și la neefectuarea lucrărilor de întreținere și igienizare a pășunilor. Din cauza asociațiilor care au lucrat defectuos, nu trebuie pedepsite toate asociațiile care și-au făcut datoria așa cum trebuie;
12. Este vitală menținerea/reintroducerea adeverinței eliberate de asociații care atestă statutul de crescător de animale, adeverință ce nu este respinsă de Regulamentele UE. (…).Dacă au fost asociații/persoane care nu au respectat legea, să fie sancționate corespunzător, dar, pentru o mică parte, să nu aibă de suferit și majoritatea, care sunt corecți;

Ne-am săturat de monopolul medicilor concesionari!
13. Identificarea animalelor are costuri mari. Asociațiile ne-ar ajuta să avem costuri mai mici, dar nu pot face această activitate, pentru că statul nu subvenționează manopera decât în cazul efectuării identificării de către medicii veterinari concesionari;
14. Să se renunțe la reglementările privind monopolul medicilor concesionari, iar fiecare fermier să fie liber să-și aleagă medicul veterinar;
15. Fiecare fermier să aibă o parolă personalizată în SNIIA, care să-i permită să vizualizeze toate mișcările făcute de medicul veterinar și, când constată neconformități, să fie anunțate medicului, pentru a fi remediate urgent, după sistemul actual de la APIA;

Să se desecretizeze cererile depuse la APIA!
16. Să se desecretizeze cererile depuse la APIA (așa cum a fost până în 2010), și să vadă oricine, în fiecare localitate, cine și pentru câte animale a depus cerere de subvenție, să se vadă cine și pentru câte hectare a depus cerere pentru pășuni, metodă prin care s-ar evita fraudele și multe alte nereguli;
17. Legislația sa fie coerentă și stabilă, să nu se mai schimbe an de an. Înființarea camerelor agricole să se facă pe cerințe reale. Este o birocrație mare și inutilă pentru accesarea fondurilor europene;
18. Fermierii să fie consiliați și ajutați să înțeleagă rolul COP și RG (…). În 2015, APIA nu a făcut nici o acțiune de informare pentru ca fermierii să știe ce-i așteaptă în 2016;
19. Să se dea ajutoare de stat pentru cumpărarea animale de rasă, dar nu ca în 2014, când această activitate a fost făcută pentru a câștiga bani doar câțiva oieri cu influență, iar restul au fost păcăliți cu miei în loc de berbeci. Propunem un ajutor de minimis și pentru tineretul femel de înlocuire matcă;
20. Nu putem vinde laptele, deoarece procesatorii refuză să vină în zona de munte să-l colecteze, din cauza infrastructurii proaste;
21. Forța de muncă este foarte greu de găsit;
22. Transhumanța este o tradiție care este necesar să fie protejată la nivel guvernamental și care ar trebui să aibă reguli clare, stabilite de autorități împreună cu reprezentanții crescătorilor de ovine;
23. Este nevoie de conceperea unui program de organizare de târguri și expoziții pe zone, în mai multe perioade ale anului.

Articol publicat in revista Ferma nr.6(167) 1 – 14 aprilie 2016

Pachet de masuri dezvoltare clasa de mijloc la satePachetul guvernamental ”Clasa de Mijloc la Sate” isi propune sa vina cu solutii inovatoare de dezvoltare economica pentru clasa de mijloc la sate, prin valorificarea fondurilor europene, simplificarea legislativa, implementarea masurilor deja existente introduse de reforma PAC (orientate spre agricultura de mijloc) si implementarea unor masuri noi, cum ar fi: acordarea de vouchere pentru zilieri si mestesugari independenti (metoda simplificata de plata a taxelor); dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic agricol, implementarea programului National ‘Primul Utilaj Agricol’; constituirea unor instrumente de garantare si creditare din surse nationale (inclusiv microcreditare); dezvoltarea economiei rurale prin eco si agro-turism.

Pachet_de_masuri_dezvoltare_clasa_de_mijloc_la_sate

Agricultura de subzistenta este principala sursa din care provin noile generatii de persoane defavorizate. Saracia rurala afecteaza peste trei milioane de romani intr-o masura mai mare sau mai mica. Guvernul condus de Dacian Ciolos a lansat de curand un pachet anti-saracie. In acest pachet se acorda o atentie speciala saraciei din mediul rural, ca problema specifica ce necesita solutii dedicate. Prin acel pachet, statul roman ofera, din bani europeni, o plasa sociala de siguranta si o crestere a accesului la servicii publice pentru cei mai dezavantajati locuitori ai satelor.

Pachetul de politici „Clasa de Mijloc la Sate” vine sa concretizeze initiative deja demarate dar disparate si propune politici noi care raspund unei nevoi identificate de strategiile elaborate in ultimii ani (vezi caseta), dar ignorate pana acum la nivel de implementare si consecventa. Prin acest pachet, se propune un plan care sa:
Umple golul de dezvoltare al satelor, prin impulsionarea dezvoltarii unei clase de mijloc rurale
Completeze masurile anti-saracie rurala, oferind o sansa de crestere pentru fermierii de semi-subzistenta si de consolidare pentru fermierii mijlocii.

Directiile strategice propuse de pachetul ”Clasa de Mijloc la Sate” cuprind trei categorii de politici: De Crestere – pentru micii agricultori / locuitori ai satelor prinsi in activitati non-agricole de mici dimensiuni; De Consolidare – pentru cei deja intrati in clasa de mijloc; Privind Comunitatea – masuri de dezvoltare a satului ca o comunitate activa, solidara si cu acces la sanatate si educatie apropiat de standardele urbane.

Directiile strategice propuse de pachetul Clasa de Mijloc la Sate

Directiile_strategice_propuse_de_pachetul_Clasa_de_Mijloc_la_Sate (1)

Un plan national de dezvoltare rurala mai accesibil micilor fermieri si micului intreprinzator

97% dintre gospodarii raman in afara PNDR-ului din cauza pragului ridicat de eligibilitate (8000 Euro PS). Dintre ei, 73% traiesc in subzistenta. Pentru a deschide PNDR-ul, o solutie cu efect imediat este coborarea pragului de eligibilitate la valoarea de 4000 de euro PS si largirea bazei potentialilor beneficiari de la 61 mii la 374 mii.

Guvernul actual va demara procedura de schimbare a PNDR, care trebuie agreata in Comitetul de Monitorizare si cu Comisia Europeana. Ghidurile masurilor aferente vor fi lansate in conditiile curente de eligibilitate (pentru a nu intarzia lansarea), dar urmatoarele runde de finantare se vor desfasura cu noile conditii de eligibilitate (in toamna 2016).

Simplificarea ghidurilor de finantare si ”taierea” hartiilor care ingreuneaza procesul de accesare a fondurilor europene reprezinta o prioritate in noua viziune pentru clasa de mijloc. Printre exemple se numara eliminarea conditiei ca exploatatia sa-si mentina criteriul de selectie referitor la dimensiunea economica, extinderea sprijinului catre mai multe categorii de asocieri agricole sau clarificarea aspectelor legate de infiintare versus modernizare.

Schimbarea de generatii in agricultura si un nou rol pentru Ferma de Familie

O serie de masuri cu multiple beneficii pentru agricultura de mijloc: reducerea varstei medii a fermierilor activi, imbunatatirea managementului, transferul intergenerational si facilitarea comasarii terenurilor in favoarea altor membri ai comunitatii. Concret, se traduce in beneficii de ordin financiar precum cresterea veniturilor fermei din activitati agricole, economic, stimuleaza iesirea din economia informala si pregatirea profesionala – absolventii de studii in domeniul agricol si agroalimentar primesc punctaje mai mari.

Ferma de familie, asa cum este in prezent definita de OUG 43/2013, este mai degraba o bariera birocratica decat o oportunitate reala. Ferma de familie trebuie definita legal in mod flexibil, trebuie sa aduca avantaje fiscale si de reglementare si trebuie sa fie un obiectiv de politica publica: ferma de familie este nucleul clasei de mijloc din agricultura.

Redefinirea conceptului de ”ferma de familie” cuprinde si modificarea limitei superioare de accesibilitate la o valoare de 100.000 euro / an si posibilitati de angajare formala a membrilor de familie la propria ferma (pentru a beneficia de asigurari sociale si de sanatate).

Asocierea pentru intrarea pe piata – Cheia pentru dezvoltare

Asocierea ca instrument principal de transformare a peisajului economic rural in care micii producatori locali ies pe piata sub umbrela unei organizatii cu management profesionist si putere de desfacere pe lanturi scurte sau lungi. Printre beneficii se numara cooperarea intre actori locali in scopul comercializarii, realizarea de parteneriate cu ONG-uri si autoritati publice, o mai buna integrare pe piata a producatorilor locali.

Investitii in mediul rural

Masurile de investitii din PNDR vizeaza atat fermierii individuali cat si comunitatea. Acest guvern isi asuma prin pachetul lansat acum o serie de tinte concrete pentru anul 2016 si pregatirea proiectelor pentru un impact maxim la finalizarea Programului, in 2023. Masurile pentru ferme sunt orientate pe categorii, de la fermele mici (15.000 Euro / per ferma) la proiectele de investitii pentru fermele mijlocii (maxim 200.000 euro) care vor permite modernizarea productiei si orientarea spre pietele de desfacere de la orase.

Accesul fermierilor la credite ieftine si garantare

Instrumente financiare dedicate dezvoltarii rurale desfasurat pe mai multe directii de suport – micro-creditare, co-finanatare si garantare – a fermierilor din PNDR, cat si din afara lui. Totodata, propunem un fond de micro-creditare din fonduri nationale, dedicat fermierilor care nu sunt eligibili din PNDR (sub 4000 Euro PS), pentru a le da sansa cresterii.

Dezvoltarea economiei rurale prin eco si agroturism

Clarificarea si relaxarea cadrului legal pentru incurajarea antreprenorialului rural de mici dimensiuni. In functie de specificul local, se doreste adaptarea legislatiei pentru a permite consumul de produse din gospodarie in lantul eco si agro turistic. Preluarea la nivel de politica publica a bunelor practici de eco-turism certificat, prin dezvoltarea organismelor de management al destinatiei. Autoritatile locale si afacerile de mici dimensiuni vor fi cointeresate in folosirea potentialului cultural si natural al zonelor protejate.

O noua misiune pentru Grupurile de Actiune Locala

In noua directie se inscriu si centrele suport pentru servicii adresate populatiei rurale si mic urbane alaturi de retele si clustere orientate catre sprijinul pentru cooperarea orizontala si verticala intre actorii din mediul rural si mic urban. Totodata, GAL-urile isi pastreaza rolul clasic de motor al comunitatii rurale in programul LEADER, avand in vedere perspective si abordari care sa dezvolte comunitatea prin proiecte atipice, complementare PNDR.

Cod fiscal – Impozitare terenuri agricole din intravilanGuvernul a modificat si completat, printr-o Hotarare adoptata in sedinta extraordinara de vineri seara, normele de aplicare ale Codului fiscal. Astfel, conform ultimelor modificari anuntate de Guvern, proprietarii terenurilor agricole amplasate in intravilan nu vor mai fi nevoiti sa plateasca pentru 400 de metri patrati din tren impozitul aferent unui teren cu constructii.
Cod_fiscal_-_Impozitare_terenuri_agricole_din_intravilan

„400 de metri patrati din orice teren de genul acesta era impozitat ca si cum ar fi avut o constructie pe aceasta suprafata si doar restul primea statul specific de impozitare. S-a renuntat la aceasta prevedere”, a declarat purtatorul de cuvant al Guvernului, Dan Suciu.

Noua modificare prevede in acest caz ca „impozitul pe terenurile amplasate in intravilan, inregistrate in registrul agricol la alta categorie de folosinta decat cea de terenuri cu constructii, in limita a 400 de metri patrati, calculati o singura data, se determina de la categoria de folosinta teren neproductiv”.

sursa: Guvern

 

Autorităţile locale din localitatea de pe valea Râului Doamnei, aşa cum se întâmplă mai peste tot în ţară, întâmpină mari dificultăţi în privinţa încasării taxelor şi impozitelor locale, generate de nemulţumirile legate de creşterile prevăzute prin Codul fiscal intrat în vigoare anul acesta.

corbi (1)

Primarul Virgil Baciu ne-a informat că supărarea cetăţenilor vine din faptul că au crescut semnificativ suprafeţele cuprinse la categoria „curs construcţii”, care se impozitează suplimentar. În aceste condiţii, sumele de achitat sunt mult mai mari decât cele de anul trecut. „Este de-a dreptul aberant ceea ce se întâmplă! Consider că atunci când s-a întocmit acest Cod fiscal, s-a urmărit atragerea unor sume suplimentare la bugetele locale. Din păcate, nu s-a luat în considerare capacitatea reală de plată a cetăţenilor şi s-ar putea ca în loc să crească, sumele colectate să scadă. După părearea mea, s-ar impune o reanalizare a situaţiei, pentru a se face corecţiile fără de care noul Cod fiscal nu poate fi funcţional, în sensul de a-şi atinge scopul”, a declarat primarul Baciu.

Written by Doru BOBI. Posted in Administratie

Evenimentul s-a desfăşurat sâmbătă, în satul Stăneşti, pe Valea Râului Doamnei. În ciuda timpului destul de friguros, judecând după temperaturile din urmă cu câtva timp, ceva mai bine de 200 persoane – prieteni şi apropiaţi ai familiei primarului Virgil Baciu, fie din localitate, fie din zone mai îndepărtate – au ţinut cu tot dinadinsul să nu lipsească de la un moment cu totul deosebit. Şi aveau ce să vadă căci, pe suprafaţa de teren destul de generoasă, şi-au găsit loc potrivit un teren multifuncţional cu gazon sintetic, dotat şi cu nocturnă, unde se poate juca tenis de câmp, baschet, handbal, mini-fotbal, o clădire care adăposteşte o sală vastă, dotată cu echipament de fitness, pistă de bowling, mese de biliard sau de tenis, precum şi spaţii în care se poate servi o cafea, băuturi răcoritoare, dar şi alcoolice, toalete moderne cu dotările aferente, dar şi o piscină de dimensiuni 25×12,5 m, cu toate echipamentele necesare pentru a fi omologată. 

Slujbă de sfinţire şi cuvinte frumoase

Tradiţionala slujbă a fost oficiată de un sobor alcătuit din şapte preoţi ortodocşi în frunte cu protosinghelul Caliopie, trimis special al ÎPS Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului. Acesta a şi stropit cu agheasmă, la final, zidurile şi întreaga învestiţie, după ce a adresat cuvântul de salut al superiorului său pentru întreaga adunare, în care a lăudat vrednicia celor care s-au străduit să pună la dispoziţia argeşenilor şi nu numai acest loc de relaxare şi de menţinere a sănătăţii. Primarul Virgil Baciu a precizat că investiţia este una particulară, pe fonduri europene de 240.000 euro, obţinute printr-un proiect finanţat prin GAL „Ţinutul Posadelor”, la care s-a adăugat o cofinanţare de 40.000 euro, asigurată de către asociatul majoritar Maria Baciu şi cel minoritar, Garofiţa Vrabie. Cum aceste sume excludeau dotarea, în sarcina dumnealor a căzut şi asigurarea ei, iar rezultatul este unul de excepţie, pornind de la concepţia arhitecturală şi sfârşind cu tot ceea ce este pus la dispoziţia beneficiarilor serviciilor oferite. De reţinut ar fi faptul că investiţia inaugurată urmează să aducă la bugetul local taxe şi impozite de 100 milioane lei anual, asigurând şi 5-6 locuri de muncă pe teritoriul comunei Corbi. Acţionarul majoritar, Maria Baciu, a confirmat cele spuse şi i-a îndemnat pe toţi cei prezenţi să se informeze asupra posibilităţilor de accesare de fonduri pentru investiţii prin GAL-uri, dacă vor să se ridice deasupra necesităţii stricte de supravieţuire de azi pe mâine şi să-i ajute, în acelaşi timp, şi pe membrii comunităţilor în care trăiesc. 

La final, toţi participanţii au fost invitaţi să ciocnească tradiţionala cupă de şampanie şi să consume din preparatele de bufet de post, parte din ele fiind asigurate de vestitul laborator de produse de patiserie şi cofetărie QUARK-Ilea de la Curtea de Argeş, aduse personal de către omul de afaceri Aurel Ilea. Evenimentul s-a încheiat cu un scurt program de dans artistic oferit de nişte copii minunaţi de la Domneşti şi Nucşoara – Andra, Virgil şi Corina – care i-au încântat pe cei prezenţi. Toate instalaţiile şi terenurile au fost puse apoi gratis la dispoziţia celor prezenţi şi s-au încins partide de biliard, tenis de câmp şi de masă, nefiind ocolită nici pista de bowling. Cei care sunt interesaţi să petreacă momente de relaxare la acest nou centru pot să-şi facă rezervare la numărul de telefon 0752426902, a anunţat Maria Baciu. Mult succes tuturor!

 

inverzire

Fermierii care respectă bunele practici agricole benefice pentru climă şi mediu cunoscute de agricultori  ca plata pe ”înverzire” primesc pentru anul de cerere 2015 o sumă de 53, 90 de euro în plus pe hectar, după cum a declarat recent ministrul agriculturii. Pentru a primi plata pentru înverzire, care reprezintă 30% din plafonul naţional anual, beneficiarii trebuie să respecte anumite condiţii precum diversificarea culturilor, menţinerea păşunilor permanente, prezenţa zonelor de interes ecologic pe suprafaţa agricolă.

 

Unde se poate aplica plata pe înverzire

Fermierii care au dreptul la plata unică pe suprafaţă aplică în mod obligatoriu pe toate hectarele lor eligibile următoarele practici agricole benefice pentru climă şi mediu:

  1. Diversificarea culturilor;
  2. Menţinerea pajiştilor permanente existente;
  3. Prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă.

 Beneficiază implicit fermierii care practică agricultura ecologică şi deţin document justificativ emis de un organism de certificare şi inspecţie aprobat de MADR, fermierii ale căror exploataţii se află integral sau parţial în zone care fac obiectul Directiva habitate 92/43/CE, Directiva apă 2000/60/CE, Directiva conservare păsări sălbatice 2009/147/CE şi aplică practici agricole benefice pentru climă şi mediu care corespund cu obiectivele acestor directive fermierii care au suprafaţa totală a explotaţiei acoperită cu culturi permanente.

Diversificarea culturilor în teren arabil presupune

-Pentru suprafaţa de teren arabil cuprinsă între 10-30 ha trebuie realizate 2 culturi din care cultura principală (preponderant) < =75% din terenul arabil;

– Pentru suprafaţa de teren arabil de peste 30 ha trebuie realizate 3 culturi din care cultura principală (preponderentă)  < =75% din terenul arabil şi principalele două culturi <= 95% din terenul arabil.

Excepţie diversificarea culturilor:

>75% din suprafata arabilă a exploatatiei este pârloagă/iarbă/combinaţii, dacă restul suprafaţei arabile < =30 ha

> 75% din suprafaţa agricolă a exploatatiei este pajişte permanentă, dacă restul suprafeţei arabile <= 30 ha

> 50% este teren arabil nou declarat şi tot terenul arabil este cu altă cultură faţă de anul anterior.

Menţinerea suprafeţei de pajişti permanente: trebuie menţinute suprafeţele de pajişti permanente declarate astfel:

– Interdicţia de a converti/ara suprafeţele de pajişti permanente situate în ariile naturale protejate desemnate în baza legislaţiei naţionale  care transpune prevederile Directivei 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică  şi ale Directivei 2009/147/CE  din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice.

– Proporţia dintre suprafaţa totală cu pajişti permanente şi suprafaţa agricolă totală declarate la APIA, nu trebuie să scadă cu mai mult de 5% faţă de proporţia de referinţă stabilită în anul 2015.

 

– În cazul în care proporţia de referinţă a scăzut cu peste 5 % la nivel naţional, se instituie obligaţii la nivel de exploataţie de a reconverti terenul în pajişti permanente pentru acei fermieri care au la dispoziţie teren care a fost convertit din teren cu pajişti permanente în teren pentru alte utilizări într-o perioadă din trecut.

Prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă

Fermierii ale căror exploatații sunt mai mari de 15 ha se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic de mai jos:
-Terase;
-Elemente de peisaj – garduri vii/fâșii împădurite; arbori izolați, arbori în grup/ pâlcuri arbustive din zona de câmpie sau arbori în aliniament; margini de câmp; iazuri; rigole;
-Zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare;
-Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție;
-Terenuri agricole împădurite;
-Zone cu strat vegetal;
-Zone cu culturi fixatoare de azot (soia, lucernă, mazăre, fasole, etc.).

În ceea ce priveşte cuantumul sumelor pentru înverzire, Ordonaţa de Urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 prevede: “Art. 21 – Cuantumul plăţii pentru înverzire se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului.”

plati

Pentru a beneficia de plăţile directe prevăzute la art. 1 alin. (2) al Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020,  fermierii trebuiesa îndeplineasca condiţiile  de la  art. 8. alin (1) din acelaşi document:

-Să declare toate parcelele agricole, precum şi zonele de interes ecologic prevăzute la art. 20 alin. (1);”,

-Să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc utilizarea terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conţin zone de interes ecologic, precum şi a animalelor. Aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile cel puţin până la data de 1 decembrie a anului de cerere;”,

-Să identifice, să declare, să delimiteze şi să localizeze  parcelele agricole utilizate în aplicaţia electronică GIS, pusă la dispoziţie de către APIA, care permite prelucrarea datelor spaţiale şi alfanumerice privind suprafeţele declarate, şi să utilizeze datele cadastrale disponibile.”

Atenție! La depunerea cererii, fiecare solicitant bifează schema/schemele, măsura/măsurile pentru care solicită plată în cererea unică de plată. Bifele de solicitare sunt completate în aplicaţia IPA-online în conformitate cu informaţiile completate în Declaraţia de suprafaţă, Declaraţia zone de interes ecologic (ZIE), Calcul pondere culturi pentru diversificarea culturilor.

În lipsa bifei se consideră că solicitantul nu doreşte sprijinul aferent schemei/măsurilor.

 

 APIA a demarat de la 1 martie campania de primire a cererilor unice pentru 2016, invitând fermierii să completeze cererea unică, să își identifice suprafețele în aplicația IPA online și apoi să se prezinte la centrele teritoriale sau județene cu documentele doveditoare pentru a finaliza procedura.

malita 139

În conformitate cu art.5 din OMADR nr.249/2016, „Cererea unică de plată pentru anul 2016 se completează, în format electronic, de către fermieri, prin aplicaţia electronică pusă la dispoziţie de către APIA, în urma digitizării parcelelor agricole declarate şi a completării în aplicaţie a datelor privind animalele din exploataţie pentru care solicită sprijin/ajutor financiar. Cererea unică de plată se listează la centrele APIA şi va conţine numai datele declarate de către fermieri şi schemele de plată/măsurile de sprijin/ajutor solicitate.”

Referitor la procedura de depune a cererilor, aceasta se face și în acest an pe bază de programare. Astfel, în conformitate cu art.2 alin.3 din OMADR nr.249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016 „Cererea unică de plată se depune la centrele judeţene ale APIA, pentru fermierii care solicită la plată o suprafaţă de peste 50 hectare teren agricol şi la centrele locale ale APIA, pentru fermierii care solicită la plată o suprafaţă de până la 50 hectare teren agricol.”

Fiecare fermier va merge la sediul APIA, conform programării şi va depune o singură cerere unică de plată, chiar dacă deţine suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe şi indiferent de schemele accesate (sectoarele:vegetal, zootehnie, agromediu), finalizarea şi închiderea cererii realizându-se în aceeaşi zi – dacă beneficiarul prezintă, la depunere, toate documentele solicitate şi parcurge toate etapele preliminare despre care a fost informat.

În Campania 2016, fermierii completează cererea unică de plată folosind aplicaţia IPA Online şi realizează electronic operaţiunea de digitizare a parcelelor şi actualizare a declaraţiei de suprafaţă conform Manualului de utilizare IPA Online (accesibil în aplicaţie). La actualizarea digitizării parcelelor în aplicaţia IPA Online 2016, fermierii care în anul/anii precedenţi de cerere au fost controlaţi pe teren, clasic sau prin teledetecţie, vor utiliza în mod obligatoriu rezultatele controalelor, prin activarea straturilor de măsurători şi se vor asigura că suprafaţa declarată este conformă cu suprafaţa utilizată, după caz.

Cererea unică de plată, completată de fermieri se depune la centrele judeţene/locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în perioada 1 martie – 16 mai 2016, dar poate fi depusă şi după data de 16 mai, în termen de 25 de zile calendaristice, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la data de 16 mai 2016. Fermierii pot depune modificări ale cererii unice de plată după data de 31 mai 2016, până la data limită de depunere a cererilor unice de plată, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă modificarea cererii unice de plată ar fi fost depusă până la data de 31 mai 2016.

Programarea pentru depunerea cererilor unice de plată se realizează de către Centrele judeţene/locale APIA/Centrul Municipiului Bucureşti.

Fermierul primeşte o Invitaţie scrisă de la APIA, în care sunt specificate ora, data, persoana, centrul judeţean/local APIA şi documentele cu care acesta trebuie să se prezinte, pentru a completa formularul de cerere unică de plată.

În Campania 2016, programarea fermierilor se poate face prin următoarele metode:

-trimiterea simplă a invitaţiilor prin poştă, fără confirmare de primire, pe baza unui borderou confirmat de unitatea poştală;
-înmânarea personală a invitaţiilor, această acţiune realizându-se numai pe bază de borderou, cu semnăturile de primire ale fermierilor. Acest borderou utilizat pentru înmânare personală a invitaţiilor va conţine: nr.crt., nume şi prenume fermier, CNP/CUI/CF, data primirii invitaţiei, semnătura de primire a invitaţiei. Borderourile vizate de unitatea poştală sau cele completate la înmânarea personală se arhivează la Centrele judeţene/locale APIA.

De asemenea, se vor afişa listele cu programarea fermierilor la primăriile pe raza cărora au parcelele declarate şi la Centrele judeţene/ locale APIA de care aparţin.

 

Pentru a eficientiza timpul pe care Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură îl are rezervat pentru primirea cererilor unice de plată pentru anul 2016, instituţia noastră recomandă fermierilor să se prezinte la centrele judeţene/locale APIA, la data și ora la care sunt programaţi, în scopul de a evita aglomerarea din ultimile zile de depunere şi eventualele decalaje în procesul de primire a cererilor unice de plată.

În cazul în care există fermieri, care, din diverse motive nu pot respecta programarea, aceştia vor fi reprogramaţi, pentru o dată ulterioară, în termenul prevăzut de legislaţia în vigoare (APIA venind astfel în sprijinul beneficiarilor, pentru ca aceştia să nu ajungă în imposibilitatea de a depune cererea unică de plată).

Fiecare angajat al Centrului judeţean/local/Centrul Municipiul Bucureşti – APIA are repartizat un număr de fermieri de care va fi responsabil de la depunerea cererii până la autorizarea plăţii. Repartizarea personalului este efectuată de către Şeful Serviciului IACS/Şeful Centrului local.

Pentru Campania 2016 procedura de lucru se desfăşoară în baza Ordinului MADR nr. 234/2016, privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art.1 alin.(2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 – 2020 şi pentru modificarea art.2 din Legea nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, şi pentru abrogarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate, precum şi a Ordinului MADR nr. 249/2016, privind aprobarea formularului – tip al cererii unice de plată pentru anul 2016.

Solicitările privind schemele de plată din sectorul zootehnic vor fi preluate electronic prin modulul de captare date sector zootehnic, datele fiind apoi transferate în aplicația electronică de generare a cererii de plată IPA online.

ATENȚIE! APIA recomandă fermierilor ca înainte să vină la APIA să se prezinte la primărie pentru verificarea situaţiei din Registrul Agricol a terenului pe care îl utilizează, iar dacă are animale în exploataţie, să se prezinte la medicul veterinar concesionar pentru verificarea situaţiei din Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE).

O altă recomandare importantă adresată fermierilor este ca aceștia să își verifice foarte atent cererea unică de plată înainte de a o semna, pentru a evitare astfel eventualele erori.

Programul APIA pentru depunerea cererilor

Programul de lucru la APIA este de la 8.30 la 16.30, însă pentru a veni în sprijinul fermierilor, funcţionarii publici din cadrul centrelor judeţene/locale/Centrul Municipiului Bucureşti/APIA-aparat central, efectuează, în funcţie de necesităţi, ore suplimentare peste programul normal de lucru în baza unor note interne de serviciu semnate de conducerea instituției.

Finalizarea și închiderea cererii unice de plată în IPA online se face în prezenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, după verificarea acesteia şi corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic. Fermierul poate solicita asistenţă centrelor judeţene/locale APIA în vederea realizării unei identificări şi digitizări corecte a parcelelor agricole şi a elementelor ZIE (zone de interes ecologic).

Sursa informațiilor: Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură

Older Posts »