Feed on
Posts
Comments

LA MULTI ANI !

la multi ani

 

Ca in fiecare an, impartasim bucuria Craciunului cu cei pe care ii pretuim.
Va urez Sarbatori minunate si un An Nou generos, cu prieteni de incredere si impliniri pe masura viselor!

La multi ani!

Primarul comunei Corbi
Virgil Baciu

Autorităţile locale, în frunte cu primarul comunei Corbi, Virgil Baciu, au gazduit o sărbătoare a portului popular şi a obiceiurilor păstrate cu sfinţenie din moşi strămoşi: Festivalul de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou Florile Dalbe 2014, ediţia cu numărul 35. Şi de această dată, spectacolul a fost susţinut pe scena Căminului cultural din Stăneşti.

YouTube Preview Image

Pământul – iubirea dintâi şi cea de pe urmă a ţăranului român – a stârnit discordie între locuitorii dintre cele două comune de pe valea Râului Doamnei. La început a fost un zvon, care s-a dovedit întemeiat: 4 ha teren din izlazul situat pe hotar, care aparţineau comunei Corbi, au fost înregistrate în cadastrul Nucşoarei. Sâmbăta trecută, la un botez de la Căminul Cultural, unul dintre crescătorii de ovine le-a spus consătenilor că s-a pierdut acea păşune. Oamenilor înfierbântaţi nu le-a trebuit prea mult până la formularea unor acuzaţii de furt. Ieri dimineaţă, mulţi dintre ei s-au dus la sediul administraţiei publice locale, ca să-i ceară socoteală primarului Virgil Baciu.
corbi
“Am avut o adunare ad-hoc cu locuitorii din comună, pe această temă. Despre problemă am aflat acum câtva timp şi am avut mai multe discuţii cu primarul Ion Cojocaru, de la Nucşoara, în cursul cărora i-am cerut să repunem situaţia în legalitate. Menţionez că le-am trimis vecinilor mai multe adrese cu această cerere, ultima fiind din data 27 noiembrie. Până acum nu s-a rezolvat ceva. Din ceea ce am aflat până în prezent, este vorba despre o suprafaţă de pământ de 40.000 mp, situată în punctul La Poduri, pe zăvoiul de la Sboghiţeşti. În 2011, pe când erau primari d-nii Mihai Ungurenuş şi Cornel Berevoianu, la Corbi, respectiv Nucşoara, s-a făcut un cadastru pe acel izlaz. În schiţă, din câte am înţeles, s-a prins şi suprafaţa de 4 ha care aparţinea comunei noastre şi era concesionată către Asociaţia crescătorilor de ovine Corbii de Piatră. Personal vreau să rezolvăm totul pe cale amiabilă, dar dacă nu vom găsi înţelegere, vom apela la instanţă. Pentru lămurirea situaţiei am făcut primii paşi, luând legătura cu OCPI şi cu alte instituţii”, ne-a declarat primarul Virgil Baciu, care a primit mandatul după alegerile din 2012. În aceeaşi situaţie se află şi omologul nucşorean, Ion Cojocaru, pe care n-am reuşit să-l contactăm , dar pentru care avem toată deschiderea pentru a-i prezenta versiunea privitoare la acest caz.
ARTICOL ZIARUL ARGES EXPRES

Plati fermieri simplificate prin PAC 2015-2020Politica Agricola Comuna (PAC) 2015 – 2020 are la baza un nou set de reglementari care trebuie respectate de fermieri in vederea accesarii platilor directe. Pentru a raspunde intereselor fermierilor romani, MADR a optat pentru continuarea schemei de plata unica pe suprafata pana in anul 2020. In cadrul acestei scheme, platile directe sunt structurate in sensul unei recompensari mai corecte a fermierilor activi.

Plati_fermieri_simplificate_prin_PAC_2015-2020

Astfel, fermierii activi care respecta conditiile de eco-conditionalitate vor beneficia de plata de baza si de plata redistributiva, la care se adauga plata de inverzire, daca fermierul aplica normele specifice acestui tip de plata. In cazul in care fermierul are sub 40 de ani, acesta poate beneficia si de plata pentru tinerii fermieri. De asemenea, fermierii care desfasoara anumite activitati agricole cuplate de productie pot beneficia de plati specifice aditionale. Toate aceste de plati, insumate, reprezinta pachetul total al platii unice pe suprafata de care poate beneficia, din fonduri europene, un fermier activ. La acest pachet se adauga si Ajutoarele Nationale Tranzitorii, alocate din Bugetul National.

SCHEMA DE PLATA DE BAZA SI PLATILE CONEXE

PLATA UNICA PE SUPRAFATA (Plata de baza)
PLATA REDISTRIBUTIVA
PLATA PENTRU PRACTICI AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMA SI MEDIU (Plata de inverzire)
PLATA PENTRU TINERII FERMIERI (daca este cazul)
PLATA PENTRU SPRIJINUL CUPLAT FACULTATIV (daca este cazul)
FONDURI FEGA
AJUTOARELE NATIONALE TRANZITORII
BUGET NATIONAL

In sensul simplificarii, noul PAC ofera statelor membre posibilitatea de a stabili o schema simpla si specifica destinata micilor fermieri care sa inlocuiasca toate platile directe (1-6) printr-o singura plata care sa cumuleze cuantumul total datorat fermierilor in fiecare an. Simplificarea consta in reducerea, printre altele, a obligatiilor impuse micilor fermieri, cum sunt cele legate de depunerea cererilor pentru sprijin, de practicile agricole benefice pentru clima si mediu sau eco-conditionalitate.

SCHEMA SIMPLIFICATA PENTRU MICII FERMIERI

Astfel, Schema simplificata pentru micii fermieri presupune ca:
Fermierul primeste un cuantum al platilor directe egal cu valoarea totala a platilor la care acesta are dreptul in fiecare an, dar nu mai mult de 1250 euro;
Pe durata participarii la schema pentru micii fermieri, acestia vor trebui sa pastreze hectarele eligibile declarate in 2015 si sa indeplineasca cerintele minime ce trebuie respectate pentru a primi plati directe;
In cazul in care s-a constatat ca, incepand cu 18 octombrie 2011, au creat in mod artificial conditiile pentru a beneficia de Schema pentru micii fermieri, solicitantii vor fi exclusi de la plata;
Dupa cel putin un an, fermierii pot opta sa treaca la schema pentru micii fermieri din PNDR, schema care prevede acordarea a 120% din nivelul platilor directe la care fermierul are dreptul, daca acesta se angajeaza sa transfere definitiv altui fermier intreaga lui exploatatie.

Sprijinul financiar va fi acordat doar FERMIERILOR ACTIVI care desfasoara o activitate agricola, asa cum este aceasta definita la art. 4.1.c din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. Fermieri activi sunt persoanele fizice sau juridice sau grupuri de persoane fizice sau juridice care:
pot dovedi dreptul legal de a utiliza exploatatia;
desfasoara in cadrul exploatatiei lor o activitate agricola – cultiva terenul si cresc animale, mentin prin tehnologii uzuale suprafata agricola in conditii adecvate pentru pasunat sau cultivare sau efectueaza activitati minime pe suprafetele agricole adecvate in mod natural pentru pasunat sau cultivare;
in cazul in care, in anul anterior de plata, au primit plati directe ce depasesc cuantumul de 5000 euro, pot dovedi ca activitatea agricola desfasurata in exploatatia lor reprezinta principala lor activitate, astfel:
cuantumul anual al platilor directe este cel putin 5% din veniturile sale totale obtinute din activitati neagricole, in cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi, sau
veniturile totale obtinute in cadrul exploatatiei, din activitatile agricole, reprezinta cel putin o treime din veniturile totale obtinute, in cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi.

PLATA UNICA PE SUPRAFATA

Schema de Plata unica pe suprafata (plata de baza), potrivit Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, Art. 36, consta in acordarea unei plati unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, platibila o data pe an si decuplata de productie. Pentru a beneficia de aceasta plata, fermierii activi vor trebui sa respecte normele de eco-conditionalitate.

RO aloca minim 47 % din plafonul national anual FEGA.

PLATA REDISTRIBUTIVA

Plata redistributiva, potrivit Regulamentului CE 1307/2013, Art. 41-42, reprezinta o plata care se adauga platii unice mentionata la punctul 1, platibila o data pe an si decuplata de productie. Pentru a beneficia de aceasta plata, fermierii activi vor trebui sa respecte normele de eco-conditionalitate.

Nu beneficiaza de plata redistributiva fermierii care au creat conditii artificiale pentru a beneficia de sprijin, respectiv cei care si-au impartit exploatatiile dupa 18 octombrie 2011 doar in scopul de a beneficia de plata redistributiva sau fermierii ale caror exploatatii sunt rezultatul impartirii respective.

Plata redistributiva se acorda pentru primele 30 de ha, indiferent de marimea exploatatiei, si se aloca gradual, pe doua niveluri – pentru primele 5 ha si pentru restul de 25 ha.

RO aloca aprox. cca. 5,3 – 5,7% din plafoanele nationale FEGA 2015 – 2020.

PLATA PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMA SI MEDIU

Potrivit Regulamentului CE 1307/2013, Art. 43-47, Plata pentru practici agricole benefice pentru clima si mediu (Plata pentru inverzire) se acorda fermierilor eligibili pentru plata unica mentionata la punctul 1 care respecta, pe hectarelele lor eligibile, incepand cu 1 ianuarie 2015, urmatoarele practici agricole benefice pentru clima si mediu:
Diversificarea culturilor – se aplica exploatatiilor care detin teren arabil intre 10 si 30 ha (2 culturi diferite) si celor care detin teren arabil peste 30 ha (3 culturi diferite); exploatatiile care detin teren arabil sub pragul de 10 ha se califica automat pentru aceasta componenta a platii pentru inverzire;
Mentinerea pajistilor permanente existente la nivel national;
Prezenta unei zone de interes ecologic pe suprafata agricola – se aplica exploatatiilor care detin peste 15 ha teren arabil; fermierii trebuie sa se asigure de faptul ca cel putin 5% din terenul arabil al exploatatiei este acoperit cu una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic listate mai jos:
terase – 1 m;
elemente de peisaj:
garduri vii/fasii impadurite – cu o latime de pana la 10 m;
arbore izolat – diametrul coroanei de minim 4 m;
arbori in aliniament – diametrul coroanei de minim 4 m iar spatiul dintre coroane nu trebuie sa depaseasca 5 m;
grup de arbori/palcuri arbusti din zona de campie – max 0,3 ha;
margini de camp – latime cuprinsa intre 1-20 m, fara productie agricola;
iazuri – cel mult 0,1 ha;
rigole – latime de maxim 6 metri.
zone tampon de-a lungul cursurilor de apa – protejate de:
GAEC 1 – Crearea / mentinerea benzilor tampon de-a lungul cursurilor de apa – Dimensiuni: 1 – 5 m;
SMR 1 – Protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole – Dimensiuni: 1 – 50 m;
SMR 10 – Utilizarea produselor de protectie a plantelor – Dimensiuni: 1 – 50 m.
zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de productie – Salcia;
zonele impadurite (in arabil);
zone cu culturi secundare sau strat vegetal;
zonele cu culturi fixatoare de azot – mazare, fasole, soia, linte, lupin, naut, bob, fasolita, trifoi, lucerna, sparceta.

Romania aplica factorii de conversie si de ponderare, propusi in Anexa X a R. 1307/2013.

Exploatatiile care detin teren arabil sub pragul de 15 ha si suprafetele de teren cultivate cu culturi permanente se califica automat pentru aceasta componenta a platii pentru inverzire.

RO aloca 30% din plafonul national anual FEGA.

PLATA PENTRU TINERII FERMIERI

Potrivit Regulamentului CE 1307/2013, Art. 50-51, Plata pentru tinerii fermieri presupune acordarea unei plati anuale fermierilor eligibili pentru plata unica, mentionata la punctul 1 si care se califica pentru conditiile specific acestei scheme:
se stabilesc pentru prima data intr-o exploatatie agricola ca sef de exploatatie sau care s-au stabilit deja in cei cinci ani anteriori primei depuneri a unei cereri in cadrul schemei de plata unica pe suprafata, mentionata la punctul 1 si
care nu au mai mult de 40 de ani in anul depunerii cererii de plata.

RO aloca 2% din plafonul national anual FEGA.

SPRIJINUL CUPLAT VOLUNTAR

Sprijinul cuplat voluntar se acorda potrivit Regulamentului CE 1307/2013, Art. 52-55, numai in acele sectoare sau in acele regiuni in care anumite tipuri de agricultura sau anumite sectoare agricole care sunt deosebit de importante din motive economice, sociale sau de mediu sunt afectate de anumite dificultati.

Sectoare si productii vizate: soia, lucerna, mazare boabe pt. procesare, fasole boabe pt. procesare, canepa, orez, samanta cartof, hamei, sfecla de zahar, tomate procesare, castraveti procesare, legume din sere, legume din solarii, prune pentru procesare, mere pentru procesare, cirese si visine pentru procesare, caise si zarzare pentru procesare, ciuperci, cartofi timpurii, semitimpurii si de vara, ovine/caprine pentru carne, taurine pentru carne, vaci pentru lapte, bivolite pentru lapte, viermi de matase.

RO aloca 13,7% in anul 2015 si 14,9% in anul 2020 din plafonul national anual FEGA.

AJUTOARELE NATIONALE TRANZITORII

Ajutoarele nationale tranzitorii, potrivit Regulamentului (UE) 1307/2013, Art. 37, reprezinta plati suplimentare care se acorda fermierilor din sectoarele vegetal si zootehnic care au beneficiat de plati nationale directe complementare in anul 2013. Conditiile de acordare a ajutoarelor nationale tranzitorii sunt identice cu cele autorizate pentru acordarea platilor aferente anului 2013.

Legislatie

Cadrul general de acordare a platilor directe in agricultura, in conformitate cu mecanismele prevazute de legislatia europeana, este prevazut in urmatoarele acte normative:
Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind platile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin in cadrul Politicii Agricole Comune si de abrogare a Reg.(CE) nr. 637/2008 al Consiliului si a Reg. (CE) nr. 73/2009 al Consiliului;
Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11.03.2014 de completare a Reg. (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a unor norme privind platile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin in cadrul Politicii Agricole Comune si de modificare a Anexei X la regulamentul mentionat;
Regulamentul de punere in aplicare (UE) nr. 641/2014 al Comisiei din 16 iunie 2014 de stabilire a normelor de punere in aplicare a Reg. (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a unor norme privind platile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin in cadrul Politicii Agricole Comune;
Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 decembrie 2013, privind finantarea, gestionarea si monitorizarea Politicii Agricole Comune si de abrogare a Reg. (CEE) nr. 352/1978, Reg. (CE) nr. 165/1994, Reg. (CE) nr. 2799/1998, Reg. (CE) nr. 814/2000, Reg. (CE) nr. 1290/2005 si Reg. (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului;
Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Reg. (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European si al Consiliului in ceea ce priveste sistemul integrat de administrare si control si conditiile pentru refuzarea sau retragerea platilor si pentru sanctiunile administrative aplicabile in cazul platilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurala si al ecoconditionalitatii;
Regulamentul de punere in aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European si al Consiliului in ceea ce priveste sistemul integrat de administrare si control, masurile de dezvoltare rurala si ecoconditionalitatea.

A.P.I.A.
www.apia.org.ro

Platile nationale tranzitorii inlocuiesc platile directe din agriculturaModificarea sistemelor de ajutor direct pentru agricultori in cadrul Politicii Agricole Comune pentru anul 2014 vizeaza o schema de plata nationala tranzitorie in locul platilor nationale directe complementare care se aplica in prezent.

Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu, a semnat marti, 2 decembrie a.c., decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 26/ 2014 privind modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 125/ 2006 pentru aprobarea schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare, care se acorda in agricultura incepand cu anul 2007, si pentru modificarea Art. 2 din Legea nr. 36/ 1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura.
Platile_nationale_tranzitorii_inlocuiesc_platile_directe
Masura indeplineste prevederile din Regulamentul (UE) nr. 1310/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 decembrie 2013.

Prin actul normativ se reglementeaza:
o noua schema de plata, respectiv schema de ajutoare nationale tranzitorii;
conditiile de acordare a ajutoarelor nationale tranzitorii sunt similare cu cele autorizate pentru acordarea platilor nationale directe complementare aferente anului 2013;
modul de implementare, conditiile specifice, criteriile de eligibilitate si termenii de referinta pentru aplicarea schemelor de ajutoare nationale tranzitorii se aplica in mod corespunzator cu cele prevazute pentru platile nationale directe complementare aferente anului 2013;
daca in anul 2014, in sectorul agricol, se acorda ajutoare nationale tranzitorii, nu se mai acorda plati nationale directe complementare;
clarificarea conditiei privind normele de ecoconditionalitate;
responsabilitatea privind valabilitatea si legalitatea documentelor pentru a dovedi dreptul de folosinta si utilizarea terenului agricol, revine fermierului/autoritatii emitente;
recuperarea sumelor necuvenite acordate sub forma de sprijin din fondurile europene si/sau din fondurile publice nationale aferente acestora se realizeaza cu aplicarea accesoriilor calculate conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice nationale aferente acestora, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.142/2012, cu modificarile si completarile ulterioare.

2015 scoaterea sistemului cotei de lapteNoile reglementari si rezultatele implementarii acestora pentru producatorii si cumparatorii din sectorul laptelui si al produselor lactate.
2015_scoaterea_sistemului_cotei_de_lapte

Noi reglementari

Obligativitatea incheierii contractelor de livrare a laptelui crud, intre producator si prim cumparator;
Obligativitatea de a transmite autoritatii competente declaratiile lunare cu cantitatile de lapte achizitionate de la producatori;
Recunoasterea organizatiilor producatorilor si a asociatiilor acestora din sectorul laptelui si al produselor lactate;
Negocierea contractelor de catre organizatiile si asociatiile de producatori, pentru producatorii membri ai acestora;
Consolidarea rolului organizatiilor interprofesionale.

Rezultatele implementarii noilor reglementari

Incurajarea competitivitatii in sectorul laptelui;
Responsabilizarea operatorilor din lantul produselor lactate;
Echilibrarea pretului laptelui si adaptarea ofertei la cerere;
Evitarea anumitor practici comerciale neloiale.

Important!

Cumparatorii de lapte crud vor continua sa declare lunar autoritatii competente cantitatile de lapte crud care le-au fost livrate de catre producatori.

Contacte

Pentru detalii, puteti contacta telefonic Birourile Cotei de Lapte in teritoriu:
ALBA – 0258.836.051
ARAD – 0257.280.484
ARGES – 0248.265.290
BACAU – 0234.516.737
BIHOR – 0259.431.023
BISTRITA-NASAUD – 0263.238.072
BOTOSANI – 0231.517.048
BRASOV – 0268.441.282
BRAILA – 0239.610.120
BUZAU – 0238.726.800
CARAS-SEVERIN – 0255.212.248
CALARASI – 0242.334.072 int.112
CLUJ – 0264.267.011
CONSTANTA – 0241.616.860
COVASNA – 0267.312.255
DAMBOVITA – 0245.216.556
DOLJ – 0251.425.318
GALATI – 0236.462.026
GIURGIU – 0735.197.716
GORJ – 0253.221.700
HARGHITA – 0266.317.174
HUNEDOARA – 0254.221.102
IALOMITA – 0725.226.800
IASI – 0372.798.240
ILFOV – 021.316.07.73
MARAMURES – 0362.419.990
MEHEDINTI – 0252.322.118
MURES – 0265.266.223
NEAMT – 0233.237.327
OLT – 0725.226.919
PRAHOVA – 0244.410.877
SALAJ – 0260.661.793
SATU-MARE – 0261.768.969
SIBIU – 0269.229.957
SUCEAVA – 0230.510.012
TELEORMAN – 0247.316.401
TIMIS – 0256.473.143
TULCEA – 0240.512.010
VALCEA – 0250.745.550
VASLUI – 0235.318.502
VRANCEA – 0237.231.133

Directia Masuri de Piata – Compartiment Administrare Cota de Lapte
021.200.50.18 / 24 / 37

 

În urma contractarii unui credit la CEC Bank, administratia din Corbi a demarat luna aceasta lucrarile la reteaua de alimentare cu apa din comuna.

1397147_763417403695332_2113077208924646508_o

Edilul-sef Virgil Baciu spera ca, într-un an de zile întreaga toate satele comunei vor beneficia de alimentarea cu apa.
“Creditul de la CEC este în valoare de 2 milioane de lei, cu tot cu TVA însa, în urma licitatiei, valoarea de atribuire a fost de 1,6 milioane de lei. S-a dat ordinul de începere a lucrarilor, iar constructorul, RMR Curtea de Arges, organizeaza santierul. Vom începe din Corbsori, acolo unde exista un bazin de captare, reteaua urmând a se întinde spre Corbsori, Stanesti si Poduri. Reteaua deja existenta de la Corbi si Jgheaburi o vom racorda la bazinul din Corbsori. La Poenarei exista un proiect separat. Am amplasat acolo un bazin de 23 mc si vom contracta lucrarile de executie cu o firma privata. În plus, pe partea de aductiune, s-au finalizat lucrarile în cadrul proiectului comun cu Domnesti si Pietrosani. Deja s-au facut probele de presiune, apa ajungând în bazinul de la Corbsori. Urmeaza a se instala statia de tratare a apei.”, a detaliat primarul Virgil Baciu pentru ziarul Viata Satului.

corbi

Întors în localitate sa natală, în urmă cu doi ani, Virgil Baciu, actualul primar al comunei Corbi, s-a implicat în mod direct în dezvoltarea acestei localități. Ales primar în 2012, Virgil Baciu a şi început să-şi pună în practică ideile de dezvoltare a comunităţii sale. Din 2013, de când bugetul local al comunei Corbi a fost creionat de actualul primar, comuna Corbi a cunoscut o dezvoltare vizibilă. Fie că vorbim de şcoală, fie că vorbim de drumuri, fie că vorbim de utilităţi publice, fie că vorbim de sănătate şi chiar de asistenţă socială, în fiecare domeniu s-a cunoscut un progres.

17-01
Încă de la începutul mandatului, Virgil Baciu şi-a pus un target în ceea ce priveşte asfaltarea drumurilor comunale, şi anume asfaltarea a 4–5 kilometri pe an, asta pe lângă pietruirea celorlalte drumuri, chiar şi a drumurilor de câmp.
Iată că, anul acesta, după ce s-au asfaltat străzile Pârâieşti, Poduri şi Piua, în urmă cu două săptămâni s-a asfaltat şi strada Alexandria din satul Jgheaburi.

Cu toate astea, primarul Virgil Baciu nu doreşte să se oprească aici, dorind să asfalteze anul acesta şi strada Dispensarului, chiar dacă nu este prinsă ca şi obiectiv de investiţie pentru anul acesta.

10382279_763419610361778_8278676714895302531_o

 

 

 

Străzile Rugina şi Malul, asfaltate în primăvara anului viitor

Văzând altfel lucrurile în administraţie, adică, procedând în mod normal, nu cum se întâmplă în alte cazuri, azi să se asfalteze şi mâine să se spargă, Virgil Baciu a hotărât să nu mai toarne asfalt anul acesta pe străzile Rugina şi Malul chiar dacă erau  prevăzute pentru asfaltare.  Acest lucru se întâmplă datorită introducerii reţelei de apă, investiţie ce va începe în perioada imediat următoare, fiind contractată o lucrare de alimentare cu apă în toate satele din comuna Corbi.

17-02
,,Un alt obiectiv pentru 2014 a fost asfaltarea străzii Alexandria din satul Jgheaburi. Această lucrare a fost realizată acum 2 săptămâni, chiar până să se strice vremea, semn că şi Dumnezeu ţine cu noi. Anul acesta ne-am îndeplinit targetul propus în ceea ce priveşte asfaltarea drumurilor comunale. Acum, să vedem, dacă ne ajută Dumnezeu, poate asfaltăm şi strada Dispensarului, tot anul acesta, chiar dacă nu era prinsă ca şi obiectiv de investiţie pentru anul acesta, ci pentru anul viitor.
Totodată, vreau să vă mai zic că pe străzile Rugina şi Malul din satul Corbşori nu o să mai asfaltăm anul acesta datorită faptului că am reuşit să contractăm lucrările de introducerea reţelei de apă pe un proiect care alimentează toate satele din comună şi chiar de săptămâna aceasta o să înceapă lucrările de excavare. Aşadar prin săpare pentru introducerea reţelei de apă potabilă stricam asfaltul”, ne-a declarat prim-gospodarul comunei Corbi, Virgil Baciu.
Lucian GHERGUŞ

 

seva3

Seva de mesteacăn este unul dintre cele mai bogate în minerale produse aflate în natură. Această băutură, naturală, este fapt apa extrasă din pământ de mesteceni și amestecată cu mineralele și vitaminele găsite în acești copaci. În România acest produs a fost adus de către Sorin Scalschi, un ieșean care după ce a aflat de proprietățile miraculoase ale acestei băuturi a dorit să le promoveze și în țara noastră.

Sorin Scalschi a avut afaceri în domeniul construcțiilor, dar în urmă cu câțiva ani a ajuns în Borșa, județul Maramureș, iar acolo a aflat de la localnici despre o băutură extraordinară, seva de mesteacăn. După ce a gustat din ea a hotărât că vrea să promoveze acest produs în România. ”Eu am fost în zona Borșa, la munte, și acolo am aflat de la localnici de acest lichid miraculos cu proprietăți terapeutice extraordinare. Mi-a stârnit curiozitatea și pentru că la noi în țară nu exista așa ceva. M-am interesat unde este și am aflat că în Ucraina se colectează, chiar din Carpați, în apropiere cu granița României, lângă Cernăuți. Ei o colectează, o ambalează și apoi o exportă. Firma respectivă este atestată de o companie Elvețiană, este certificat bio și din curiozitate am zis să o încerc și la noi”, povestește ieșeanul.

seva

În țara noastră colectarea ar fi destul de dificilă, deși există mesteceni și aici și s-ar putea aduna sevă, dar pentru a pune bazele unei afaceri este greu.  ”La noi sunt ceva mesteceni, dar sunt foarte rari. Acolo sunt câteva sute de hectare compacte. Aici ar trebui să alergi după ei dintr-o parte în alta pe când dacă sunt concentrați este mai simplu, sunt oamenii care timp de o lună pe an, cât se colectează seva se ocupă doar cu asta”, spune distribuitorul de sevă. În zona de nord, la granița cu Ucraina, maramureșenii din zona de munte adună sevă de mesteacăn, dar în cantități mult mai mici și o păstrează pentru consum propriu. ”O păstrează în beciuri amestecată cu zeamă de lămâie pentru că trebuie să-i fie tăiată fermentația. Se ține la rece și în timpul anului se poate consuma ca și o băutură comună, în loc de apă. Bătrânii spuneau că este foarte foarte sănătoasă”, adaugă ieșeanul.

seva4

Acest produs cu produs cu calități curative deosebite se colectează cam o lună pe an, primăvara când natura se dezgheaţă și vegetația începe să renască. ”Se găurește copacul, 2-3 centimetri se pune un furtun și se colectează în borcane de câte 3 litri. Primăvara, copacul își atrage din pământ apa, această apă se amestecă cu toate mineralele și ce mai este în compoziția copacului, în trunchiul lui și rezultă această sevă. Orice mesteacăn are sevă. Se produce în jur de 80-90 de litri pe zi, iar din aceasta se colectează maxim 10%, undeva la 5 maxim 10 litri pe zi pentru a nu fi afectat nici copacul. Aceasta se conservă, după care pe tot parcursul anului se îmbuteliază în sticlă și se vinde. În formă brută, așa cum a fost scoasă din mesteacăn, sau pur și simplu îi mai adaugă tot felul de arome, de gusturi diferite: măceșe, mentă, urzică”, explică Sorin Scalschi.

stafie1

Țigaia de Serbia este rasa de ovine cu cele mai grele exemplare din Europa și chiar din lume. În partea de sud a României, rasa de oi care atrage toate privirile este legată de numele unui profesor de matematică din Teleorman care a dezvoltat o afacere din vânzarea mieilor de Țigaie sârbească.

Oaia din rasa Țigaie de Serbia se deosebește de cea din alte rase de ovine atât prin culoare, cât mai ales prin statură. Rivala sa este Cap negru de Teleorman, însă sârbii au dezvoltat o rasă care să ofere crescătorului productivitate maximă în producția de carne și lapte, cu dezavantajul unor cheltuieli mai mari de creștere a animalului.

Ciprian Stafie, un profesor de matematică din județul Teleorman, a fost printre primii care a adus Țigaia de Serbia în țara noastră și la expozițiile unde participă cu mioarele lui, acestea devin instant atracția evenimentului: cap și picioare negre, blană albă, urechi lăsate și foarte mari. Proprietarul se mândrește cu ele și nu se dă în lături de la a le prezenta oricui se oprește la boxa lui.

Profesorul de matematică povestește cu amuzament că încă de când era mic iubea mieluții mai mult decât orice jucărie: ”Bunicul meu se ocupa cu creșterea oilor, iar eu am ajuns să le îndrăgesc. Când eram mic, părinții mei dispuneau de ceva bani și îmi cumpărau tot felul de jucării eu, însă, le dădeam la o parte și preferam mieii”.

A crescut mare, s-a făcut profesor, dar dragostea pentru animale nu s-a stins. La început a crescut celebrele Cap negru de Teleorman. ”Prin 2007, dacă îmi aduc bine aminte, eram cu carabașă de Teleorman – capul negru de Teleorman, cum mai este cunoscută, când am văzut prima dată la George Lungu, vecinul meu de boxă de la Târgul Indagra, oile sârbești. Carabașa era o oaie foarte bună, eram înscris în registru, dar ceva probleme care au apărut cu angajații m-au determinat să renunț la ele, însă dragostea pentru oi a rămas”, povestește crescătorul din Teleorman.

stafie2Primele mioare, cumpărate de la Novi Sad

După ce a renunțat la carabașă nu a putut sta prea mult timp fără oi așa că, după o încercare cu Țigaie bulgărească, pe care a adus-o destul de ușor în țară, și-a amintit de Țigaia de Serbia și acel gând i-a rămas în minte.

”După ce am văzut oile aduse de la sârbi m-am hotărât că vreau și eu. M-am tot gândit vreo doi ani cum să ajuns în Serbia și în 2009 am mers la o expoziție la Novi Sad. Norocul meu a fost că o parte dintre oamenii din acea zonă știu românește și am reușit să comunic foarte simplu cu ei. Din păcate, spre deosebire de noi, ei nu au această rasă omologată. Brânza nu e căutată la ei și le țin exclusiv pentru casă și carne. Sunt crescători care au undeva la 50-60 de animale, puțini au 100. Inițial am vrut să le aduc și eu cu acte în regulă, dar nu am reușit din cauza lipsei omologării, așa că le-am adus cum am putut. Am adus la început cam 20 de capete și pe urmă am început să le înmulțesc eu”, își amintește Stafie cum a început aventura sa cu oile sârbești.

250 de euro pentru un miel

Prețul unor astfel de oi nu este tocmai mic, și nici investiția nu a fost una de neglijat, dar Ciprian Stafie și-a recuperat banii destul de ușor și apoi a început să fie pe câștig. ”Când am cumpărat de la Novi Sad, am făcut o selecție a tot ce este mai bun. Am dat și 1.000 de euro pe un berbecuț de trei luni, dar la ora actuală cred că le dau clasă sârbilor. O oaie am ajuns să o aduc cu 500 de euro, cu tot cu transport, dar dacă apucă să nască, în general și-a recuperat investiția. Va face doi mieluți, pe care îi dau cu peste 250 de euro bucata”, spune Ciprian Stafie.

Câștig de 25.000 de euro pe an

Întrebat de câștigul anual de pe urma oilor pe care le are în prezent și dacă creșterea acestei rase poate reprezenta o afacere, profesorul de matematică începe să facă rapid calcule.

”Din 100 de oi, o să-mi nască cam 70, dintre acestea o treime fac un miel, celelalte doi, deci ajung să vând în jur de 100 de bucăți pe an, fără ce îmi opresc eu să împrospătez efectivul, ajung la un venit în jur de 25.000 de euro, ceea ce cred că este decent pentru o familie, te ajută să nu duci grija zilei de mâine. Dar ca afacere nu știu ce să zic, există oieri în țara noastră cu 30.000 de oi, ei pot considera că fac o afacere din asta, dar la Țigaie e mai greu, nu ai cum să ajungi la un astfel de număr. La mine, mulțumirea cea mai mare este cea sufletească, le cresc, îmi plac, le iubesc și sunt mulțumit. Sunt puțini oameni care pot spune că fac ce își doresc”, explică crescătorul de Țigaie sârbească.

Motivul pentru care nu se poate ajunge la efective mari în cazul acestor oi este dat tot de profesor: ”Închipuiți-vă că țurcana noastră românească este o Dacie și țigaia sârbească un Mercedes. Mercedesul merge și el, dar nu îl poți băga pe oriunde. Oaia sârbească este irezistibilă la prima vedere, te îndrăgostești instantaneu de ea, dar reprezintă clasa de lux a ovinelor. Nu e neapărat mai sensibilă, dar având un volum mai mare, direct proporțională este și hrana. Un astfel de animal va mânca lejer cât trei-patru oi obișnuite”.

stafie3Țigaia de Serbia este considerată cea mai grea oaie din Europa. În viu, un exemplar ajunge cam la 150 de kilograme (berbecii chiar 170-180 de kilograme), iar procesul de abator este de 50% – rămâne undeva la 75-80 de kilograme în carcasă. Și cantitatea de lapte pe care o dau aceste oi este destul de bună. Ele produc, în medie, doi litri pe zi, producția totală de lapte pe oaie este de 80-90 de litri. Un alt avantaj al țigaiei sârbești o reprezintă mieii care se nasc cu greutate mare la naștere (5-7 kg la fătări simple şi 4-5 kg din fătări duble) și care iau apoi rapid în grutate, ajungând ca la 3 luni să aibă 30-33 de kilograme.

Ciobanii români fac încrucișări

Datorită acestor caracteristici, dar și aspectului foarte plăcut al animalelor, Ciprian Stafie nu are probleme în a-și vinde mieluții atât fermierilor, cât și iubitorilor de animale. ”Dintre cei care cumpără miei de la mine 70% sunt fermieri și 30% sunt pasionați. Sunt oameni care au o casă frumoasă undeva la munte, dispun de bani și vor două-trei exemplare și un berbecuț să aibă și ei ceva frumos când merg în vacanță. Fermierii, în schimb, cumpără în general berbecuți pentru a aduce plus de carne și plus de lapte în efective. Din încrucișare nu iese o rasă pură, ci una care ia și din rezistența rasei locale și atunci se pretează mult mai bine la ce au nevoie crescătorii de oi – rezistența oilor românești și mărimea și laptele celor sârbești”, conchide crescătorul din localitatea Florica, județul Teleorman.

Exemplarele obținute din alte rade de carne încrucișate cu Țigaia Sârbească sunt foarte căutate mai ales la export către țările arabe.

Older Posts »

SEO Powered by Platinum SEO from Techblissonline