Feed on
Posts
Comments

 primaria corbi

Primăria comunei Corbi,  cu sediul în localitatea com. Corbi, str. Voicu Corvin, nr. 235 judeţul Argeș organizeazã concurs pentru ocuparea funcţiei contractuale vacante, de:

-Șef serviciu in cadrul Serviciului Comunitar de Utilități Publice al comunei Corbi: 1 (un) post, conform HG 286/23.03.2011. 

Concursul se va desfăşura astfel:

Proba scrisă în data de 02.03.2016,  ora 11,00 ,

Proba interviu în data de 04.03.2016,  ora 11,00.

Pentru participarea la concurs candidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

  1. are cetățenia română, cetatenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau

statelor apartinând Spațiului Economic European si domiciliul in România;

  1. b) cunoaște limba română, scris si vorbit;
  2. c) are vârsta minimă reglementată de prevederile legale;
  3. d) are capacitate deplină de exercitiu;
  4. e) are o stare de sănătate corespunzatoare postului pentru care candidează;
  5. f) are studii superioare de licentă de lungă durată “S” (tehnice sau manageriale);
  6. g) are o vechime in specialitatea studiilor de minm 3 ani.

Candidaţii vor depune dosarele de participare la concurs până în data de 24.02.2016, ora 14,00, la sediul Primăriei comunei Corbi, județul Argeș.

Rezultatul selecției dosarelor se va afisa la sediul Primariei comunei Corbi in data de 25.02.2016, ora 10, contestatiile se primesc pana in data de 26.02.2016 ora, 10,00, rezultatul la contestatii va fi afisat  in aceeasi zi pana la ora 16,00.

Relaţii suplimentare la sediul: Primăriei comunei Corbi, județul Argeș, persoană de contact: Moisescu Mihail telefon: 0248580005,  fax: 0248580005, E-mail : primariacorbi@yahoo.com .

BIBLIOGRAFIE

  1. Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, republicata, modificata si completata;
  1. OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii
  1. HG nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publica din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publica, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii;
  1. Legea nr. 51/2006 serviciilor comunitare de utilitati publice, republicata, modificata si completata;
  1. Legea nr. 241/2006 serviciului de alimentare cu apa si de canalizare
  1. Ordin nr. 202/2014 privind modificarea tarifelor de acordare şi menţinere a licenţelor/autorizaţiilor eliberate în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice;
  1. OG nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, modificata si completata;
  1. Ordin nr. 980/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora stabilite prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere.

COMPONENȚA DOSRULUI DE CONCURS

  • Dosarul pentru concurs, este obligatoriu să conțină următorele documente:
    1. Cerere pentru participarea la concursul organizat pentru ocuparea postului vacant de Șef serviciu SCUP Corbi;
    2. Diplomă de studii sau echivalent (in xerocopie si in original);
    3. Actele de stare civilă ale candidatului (xerocopii de pe BI/CI, certificate naștere, căsătorie, după caz, ceritificate naștere copii minori aflați in intreșinere);
    4. Adeverință de la mediucul de familie in original (din care să reiasă că persona participantă la concurs este aptă pentru muncă);
    5. Cazier judiciar in original sau declarative notarială, cu conditia ca la data angajării să prezinte cazierul judiciar;
    6. Currriculum vitae in original semnat si datat;
    7. Carnet de minca și/sau adeverință din care să reiasă vechimea in muncă și in specialitatea studiilor in xerocopie și original;
    8. Caracterizare de la ultimul loc de muncă, după cazș
    9. Opis al documentelor din dosar, semnat de candidat.

    Documentele mai sus menționate vor fi așezate intr-un dosar plic pe coperta căruia se va inscrie numele și prenumele candidatului, denumirea postului pentru care concurează și data la care va avea loc prima probă de concurs (“candidat numele x prenumele y, pentru participarea la concursul organizat in data de 02.03.2016 in vederea ocuparii postului vacant de Șef serviciu SCUP Corbi”).

Încă de la sfârșitul anului trecut, conducerea administrației din Corbi a depus spre finanțare în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, adică fonduri europene, un proiect de amploare: ”Reabilitare sistem alimentare cu apă în satele Corbi și Jgheaburi și înființare sistem de canalizare în comuna Corbi”

corbi (1)

”Din informațiile noastre, verificarea documentațiilor în vederea stabilirii eligibilității are loc în luna februarie. Prin urmare, vom afla cel mai probabil în primăvara acestui an dacă proiectul nostru va primi fondurile necesare implementării. Desigur, noi considerăm că vom îndeplini un punctaj bun și că nu există motive pentru care să nu fim prinși la finanțare. Dincolo de faptul că proiectul este bine întocmit, cred că toate proiectele privind modernizarea infrastructurii, în special sisteme de apă și canalizare au prioritate, atât pentru cetățeni, cât și în ceea ce privește cerințele Uniunii Europene”, spune primarul Virgil Baciu.

Un alt obiectiv important în acest an pentru primarul comunei Corbi este găsirea unei soluții pentru punerea în funcțiune a sistemului de alimentare cu apă – prin aducțiune, finalizat anul trecut. Este vorba de proiectul conceput în comun cu localitățile Domnești și Pietroșani, investiție pentru care în Corbi a fost finalizată distribuția și a cărei punere în funcțiune depinde de gradul de implementare a obiectivului din celelalte localități.

Înscrierea efectivelor de ovine în Registrul genealogic al rasei și COP, controlul oficial al performanțelor ca și condiție necesară pentru primirea banilor europeni sub formă de sprijin cuplat i-a pus în încurcătură pentru unii oieri care spun că procesul este destul de greoi. Măsura nu este însă cunoscută de ieri, de azi, ci din 2014.

sprijin cuplat ovine 2016

Ce trebuie să facă crescătorii pentru a se înscrie în Registrul Genealogic

Ca să se înscrie în Registrul Genealogic crescătorii trebuie să efectueze mai întâi COP, controlul oficial al performanţelor după origine și productivitate sau după performanță proprie. Fermierii trebuie să se adreseze unei asociații acreditate sau pot merge la prima asociație din județ despre care știu. De menționat că oierul nu trebuie să facă parte din asociația respectivă.

”Fermierul se poate adresa celei mai apropiate Asociații sau Oficiului Județean pentru Zootehnie care să îl orienteze către asociația acreditată din județul respectiv. Asociațiile acreditate sunt obligate să primească cererea fermierului indiferent unde acesta este membru. Dar, ceea ce trebuie să țină cont fermierul este să aleagă o asociație acreditată și mai ales să fie pe rasa pe care o crește el. Adică nu poți merge la o asociație acreditată pe Țurcană dacă tu crești Karakul“, ne-a declarat Ionică Nechifor, fondatorul şi preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine MOLDOOVIS și, totodată Secretar General al Federației Romovis.pă ce fermierul depune cererea că dorește controlul originii și al productivității, o comisie trebuie să se deplaseze la ferma respectivă și să constate că acele animale au apartenență la rasă. “Deci nu pot ca un hibrid să îl introduc în controlul oficial. Pentru înscriere statul român susține 70% din această activitate iar fermierul vine cu 30%. Un exemplu ar fi la producție pielicele unde fermierul vine cu circa 1,70 de lei iar restul de 4,30 este suportat de stat. La producție lapte fermierul vine cu 6, 5 lei și statul român cu 15 lei“, ne-a mai explicat crescătorul.

Fermierii care nu s-au înscris deja NU se mai încadrează pentru sprijinul cuplat alocat anului 2016

Fermierii care depun începând cu 1 martie cererea unică nu se mai pot încadra cu înscrierea în Registrul Genealogic dar pot face demersurile pentru anul 2017.

“Anul acesta fermierii nu se mai pot încadra pentru sprijin dar cei care doresc să beneficieze pentru 2017 pentru că activitatea de control oficial începe cel târziu în luna septembrie și se încheie odată cu aprecierea animalelor și a produșilor sau în funcție de control. Deci crescătorii pot depune cereri, noi demarăm procedura de a introduce animalele în controlul oficial și Registrul Genealogic începând din 2016 care începe cu campania de montă sau autorizarea berbecilor pentru montă dar crescătorul beneficiază de subvenție doar din 2017“, mai spune Ionică Nechifor.

În momentul în care va fi înscris în Registrul Genealogic, fermierul poate vizualiza și online, printr-un program pus la dispoziție de Romovis, animalele care sunt înscrise. De menționat că la înscrierea în Registrul Genealogic nu mai există costuri pentru că statul român intervine 100 la sută cu susținerea cheltuielilor. Secretarul General al Romovisa a ținut să treacă în revistă și avantajele înscrierii în Registrul Genealogic care, spune el, sunt enorme. “În timp fermierul poate spune că are animale cu origine, poate valorifica reproducători și poate beneficia, pe termen lung, de un ajutor de minimis. Și automat și valoarea animalului crește“, a mai completat Ionică Nechifor.

De ce România nu mai poate cere derogare pentru 2016?

Ionică Nechifor ne-a explicat că pentru 2016 România nu ar mai avea  posibilitatea să ceară o derogare în ceea ce privește înscrierea oilor în Registrul Genealogic. Motivul: acesta trebuia trimisă deja la CE până la 30 august 2015. “Nu mai există nicio posibilitate pentru 2016 așa cum a afirmat și domnul ministru Irimescu, și eu știam regula aceasta pentru că la 30 august 2014 s-a notificat pentru derogarea pentru 2015. La 30 august 2015 era data limită la care se puteau face anumite derogări pentru 2016. Dacă aceste lucruri sunt clar stabilite și nu se mai poate face nimic înseamnă că pentru anul 2016 situația este clară“, a menționat secretarul general al Romovis.

El spune că foarte important este să nu se întâmple același lucru și în 2017. “Și atunci până la 30 august 2016 să stăm la masa discuțiilor, să pregătim bine această derogare pe care România să o facă în așa fel încât să ținem cont și de performanță dar și de nevoile fermierilor, ca să nu se mai întâmple și în 2017 același fenomen. Deci totul depinde să aflăm noi la Ministerul Agriculturii dacă se mai poate face ceva astăzi, în prezent, pentru 2016. Dacă nu eu recomand crescătorilor care își doresc acest lucru să demareze cât mai repede procedurile pentru înscrierea în Registrul Genealogic“, a conchis Ionică Nechifor.

Subvenții 2016: când pot afla fermierii exact ce sumă primesc pe hectar

Suma alocată pentru sprijinul cuplat eferent anului 2015 este de 219.064.000 de euro. Potrivit unor informații ale APIA, furnizate pentru Agrointeligența, pentru finanţarea sprijinului cuplat se utilizează maxim 15 % din plafonul naţional anual UE din care cel puţin 2% este utilizat pentru sprijinirea culturilor proteice.

În acest moment, APIA nu a finalizat verificările solicitate de legislaţie, pe baza hectarelor/ efectivelor de animale determinate astfel că nu se știe care va fi cuantumul plăţii pe hectar sau efectivele de animale. Acestea se stabilesc anual prin Hotărâre de Guvern, în urma finalizării tututor verificărilor solicitate de legislaţie, pe baza hectarelor/ efectivelor de animale determinate.

fondul mutual 2016

”Nivelul subvenției se stabilește prin hotărâre de guvern. Mereu a fost așa. Fiind un an de referință 2015 cu schemele noi de plată și cu componente în plus față de anii anteriori. Cuantumul la hectar se raportează la hectarele eligibile asta înseamnă că exact prin similitudine cu subvenția pe cap de animal, unde după ce se fac centralizatoarele și se văd efectivele exacte care sunt eligibile la plată în urma centralizării, se împarte cuantumul alocat la efectivele de animale și astfel se află cuantumul pe cap de animal. Așa ar rezulta și la anumite componente din plata directă pentru că depinde de hectarele eligibile. Adică să zicem că fermierii au declarat 9 milioane de hectare solicitate la plată dar determinate la plată rămân 8 milioane. Deci cuantumul alocat României pentru una dintre plăți se împarte la numărul de hectare eligibile. Vă dau exemplu plata pentru tânăr fermier unde nu am finalizat toate cererile spre plată spre autorizare finală, așadar nu știm în acest moment câți fermieri vor beneficia de sprijin ca să putem știi cuantumul României alocat pentru această schemă. Nu este sigur nici la înverzire dacă este bătută în cuie suma, adică 53,90 euro pe hectar. Dar cel puțin 150 de euro pe hectar sigur va fi adică apropiat de nivelul anului 2014. Suma poate să crească sau să scadă dar cred că va crește undeva cu 10 la sută față de 2014 ”, ne-a explicat directorul APIA Mureș, Ovidiu Săvâșcă.

DSC_0335

Crescătorii de vaci de lapte, dar și cei de porci, primesc în acest an o subvenție specială, achitată de APIA dintr-un sprijin de 11,1 milioane de euro alocat României pentru a atenua efectele crizei cauzate de embargoul rusesc. Ministerul agriculturii a publicat astăzi în dezbatere publică documentul cu criteriile după care se vor împărți banii, urmând ca pentru sectorul de lapte să se plătească 8.773.154 euro.
În sectorul laptelui și produselor lactate, echivalentul în lei se acordă producătorilor de lapte care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) sunt înscrişi în sistemul cotelor de lapte la A.P.I.A., prin Compartimentul de administrare a cotelor de lapte, ca producători cu cote de livrări pentru anul de cotă 2014-2015, respectiv dețin cotă de livrări la data de 31 martie 2015;
b) sunt în activitate, respectiv au încheiat un contract pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii solicitării, cu un prim – cumpărător, şi dețin cel puţin un document fiscal care să ateste livrarea laptelui, aferent contractului;
c) producţia de lapte livrată pe beneficiar este de minimum 5 tone lapte în anul de cotă 2014-2015.

Beneficiază de ajutorul financiar şi producătorii agricoli care, pe parcursul anului de cota 2014/2015 si până la data solicitării acestuia, au intrat în posesia exploatațiilor prin:
a) transferul definitiv al exploataţiei;
b) transfer definitiv între rude de gradul I sau între soţi, transferul definitiv prin trecerea de la o formă de organizare la alta, prin fuziunea sau divizarea exploataţiilor persoanelor juridice, prin fuziunea unor exploataţii aparţinând aceluiaşi proprietar, după caz.

Suma cuvenită fiecărui producător, în cazul ajutorului financiar se calculează de către A.P.I.A. conform cantității de lapte livrată în anul de cotă 2014-2015, pe baza următoarei grile:
a) 240 euro/beneficiar pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte cuprinsă între 5 tone inclusiv şi 20 tone inclusiv;
b) 12 euro/tonă pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte mai mare de 20 tone şi până la 200 tone inclusiv;
c) 2900 euro/beneficiar pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte mai mare de 200 tone.

Pentru obținerea ajutoarelor financiare, producătorii agricoli depun cererea la centrul județean al A.P.I.A, respectiv al municipiului București, însoțită de documente specifice, până la data de 15 martie 2016.

Documentele specifice care însoţesc cererea pentru acordarea ajutorului financiar sunt următoarele:
a) copia contractului încheiat pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii solicitării, cu un prim – cumpărător,
b) cel puţin un document fiscal care să ateste livrarea laptelui, aferent contractului.
c) documente care atestă transferurile în cazul în care nu au fost depuse la APIA.
Plăţile pentru ajutorul sapecial pentru sectorul de lapte se efectuează până la 30 iunie 2016.

protest oieri 2015

Sindicatul Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine, afiliat la Agrostar, pregătește reluarea protestelor, întrucât Protocolul încheiat în urma protestului din Capitală, din luna decembrie a anului trecut, nu a fost respectat. Astfel, în perioada următoare, vor fi organizate proteste la nivel local, urmate de blocarea drumurilor naționale.

„Reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și cei ai Ministerului Mediului au convenit modificarea Legii vânătorii 407/2006, fără a consulta și crescătorii de ovine. Menționăm că singura modificare agreată de Ministerul Agriculturii și Ministerul Mediului se referă la art. 23. lit. C referitor la interzicerea pășunatului în perioada 6 decembrie-24 aprilie și lit. K, unde sunt de acord cu un număr de 6 câini la munte, 4 în zona de deal și 3 în zona de câmpie. Nu putem fi de acord cu această modificare și considerăm că trebuie să i se lase crescătorului de oi posibilitatea de a stabili de câți câini are nevoie. Reprezentanții Ministerului Agriculturii și cei ai Ministerului Mediului au călcat în picioare protocolul încheiat în urma protestului din 15 decembrie 2015, convenind modificări la Legea 407 în disprețul crescătorilor de ovine, neținându-se cont de dreptul la proprietate și lăsându-ne la discreția unor așa-ziși vânători”, declară președintele Sindicatului Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine, Marcel Andrei.

Modificare criterii de eligibilitate Plati APIA

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) a lansat in dezbatere publica un proiect amplu de modificare a actului normativ care prevede conditiile in care fermierii obtin subventiile agricole de la APIA (Ordinul nr. 619/2015). Astfel, se modifica o serie de aspecte referitoare la actele necesare accesarii subventiilor, contractele de arendare, suprapunerile suprafetelor declarate, controalele incrucisate preliminare, precum si subventiile pentru pajisti permanente.
O prima modificare se refera la modul in care agricultorii fac dovada utilizarii terenului, modificandu-se articolul 5 din Ordinul 619/2015. Astfel, documentele care fac dovada utilizarii terenului si care atesta ca terenul este la dispozitia fermierului in 2016 sunt:

    • adeverinta conform inscrisurilor din registrul agricol, aferente anului curent de cerere, care se completeaza pe baza modelului cadru prevazut in anexa nr. 1 la prezentul ordin, si
    • copie conform cu originalul a contractului de inchiriere/concesiune a suprafetei agricole, incheiat intre fermier si unitatile administrativ teritoriale, dupa caz;
    • copie conform cu originalul a contractului de concesiune/arenda a suprafetei agricole, incheiat intre fermier si Agentia Domeniilor Statului, denumita in continuare ADS, dupa caz.

Pentru a beneficia de subventii agricole in anul de cerere 2016, fermierii trebuie sa depuna la APIA, in mod obligatoriu, urmatoarele acte:

    • copie de pe cartea de identitate/buletinul de identitate/pasaport/certificatul de inregistrare la oficiul registrului comertului/certificatul de inregistrare fiscala, dupa caz, iar in cazul reprezentantului, copie de pe datele de identificare, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/pasaport;
    • dovada detinerii unui cont bancar activ;
    • procura notariala, in cazul in care fermierul persoana fizica imputerniceste o persoana pentru depunerea cererii unice de plata in numele sau sau pentru a-l reprezenta in relatia cu APIA.

De asemenea, o serie de modificari apar si in ceea ce priveste contractele de arendare. Cele care sunt incluse pentru dovada utilizarii terenului vor respecta prevederile art. 1.836-1.850 din noul Cod Civil. Contractele de arendare incheiate inaintea intrarii in vigoare a noului Cod Civil continua sa isi produca efectele pana la data incetarii prin modalitatile stabilite prin contract.

In ceea ce priveste suprapunerile suprafetelor declarate „In conformitate cu prevederile art. 8 alin. (8) din ordonanta, in situatia in care se constata ca terenul face obiectul cererilor a doi sau mai multi solicitanti, APIA, in termen de 30 de zile calendaristice, va notifica solicitantii, care au obligatia sa rezolve litigiul. Daca litigiul nu se rezolva in termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificarii, suprafata de teren supradeclarata nu este eligibila la plata in anul curent de cerere, cu exceptia cazurilor in care litigiul este solutionat in instanta judecatoreasca”, se arata in proiectul MADR. Totodata, suprafetele declarate in cererile unice de plata pentru care nu se depun documentele care fac dovada utilizarii terenului pana la data-limita de depunere a cererilor unice de plata sunt neeligibile.

Un nou articol prevede ca cererile unice de plata sa fie supuse controalelor incrucisate preliminare. Comisia Europeana a anuntat inca de anul trecut ca va introduce un sistem de „controale preliminare” al fermierilor care solicita subventii. Aceasta masura este menita sa le ofere fermierilor posibilitatea de a modifica cererile de ajutor si de plata la timp, pentru a evita reduceri si sanctiuni administrative. Rezultatele controalelor incrucisate preliminare se notifica fermierului de catre APIA in termen de 26 de zile calendaristice de la data limita de depunere a cererii unice de plata.

In cazul in care beneficiarul a fost notificat cu privire la rezultatele controalelor preliminare mentionate, acesta poate modifica cererea unica sau cererea de plata pentru a include toate corecturile in ceea ce priveste parcelele individuale in conformitate cu rezultatele respectivelor controale incrucisate, in cazul in care a fost indicata o neconformitate. In acest sens, in termen de maxim 35 de zile calendaristice dupa data limita a depunerii cererii unice de plata fermierul notificat de APIA poate modifica cererea unica de plata in aplicatia IPA online.

In cursul controalelor administrative referitoare la utilizarea terenurilor agricole care fac obiectul cererii unice de plata, functionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plata verifica corespondenta suprafetelor utilizate inscrise in adeverinta, cu suprafetele declarate in cererea unica de plata. In urma verificarilor, functionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plata notifica, dupa caz, fermierul pentru clarificari suplimentare, in urma carora decide daca sunt necesare masuri corective de reducere a suprafetei declarate.

Subventiile pentru pajisti

In ceea ce priveste subventiile pentru pajisti, proiectul de lege prevede documentele prin care fermierii fac dovada utilizarii pajistilor permanente apartinand unitatilor administrativ-teritoriale, respectiv:

    • copie conform cu originalul de pe contractele de concesiune sau de inchiriere incheiate intre, pe de o parte, primarii/consiliile judetene sau ADS si, pe de alta parte, crescatorii de animale sau asociatiile crescatorilor de animale, din care sa reiasa suprafata de pajiste permanenta utilizata, valabile cel putin pana la sfarsitul anului de cerere. Contractele de concesiune sau de inchiriere incheiate in conditiile legii inainte de intrarea in vigoare a prezentului ordin, avand ca obiect utilizarea pajistilor permanente apartinand unitatilor administrativ-teritoriale, continua sa isi produca efectele pana la data incetarii prin modalitatile stabilite in contract;
    • copia cardului exploatatiei, conform Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare si inregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor si bovinelor, aprobata prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 40/2010. In cazul in care fermierul nu detine card de exploatatie trebuie sa prezinte adeverinta eliberata de catre medicul veterinar de libera practica imputernicit, din care sa rezulte codul exploatatiei inscrise in RNE valabil la data depunerii cererii unice de plata.

In cazul pajistilor comunale concesionate/inchiriate in conditiile legii de catre asociatiile crescatorilor de animale, beneficiarii platilor sunt membrii asociatiei, respectiv fermierii activi. Calculul suprafetelor aferente fiecarui membru se efectueaza proportional cu numarul de UVM detinut de fiecare membru in parte la data de 1 martie a anului de cerere, asigurandu-se cel putin incarcatura minima de animale de 0,3 UVM/ha, pentru suprafata concesionata/inchiriata de catre asociatie.

Fiecare membru al asociatiei, solicitant al platilor directe in calitate de fermier activ, prezinta la APIA dovada utilizarii acestor suprafete de pajisti permanente, respectiv copia de pe contractul de concesiune/inchiriere al pajistii de catre asociatie si copia centralizatorului care cuprinde acordul, datele de identificare, numarul de animale detinute de catre fiecare membru al asociatiei, precum si suprafetele alocate acestuia pe blocuri fizice, folosind aplicatia GIS, pusa la dispozitie de catre APIA.

Centralizatorul se intocmeste anual de catre asociatie, se vizeaza de catre primarie si este prevazut in anexa nr. 2 la prezentul ordin. Fiecare membru al asociatiei, in calitate de beneficiar al platilor, declara la APIA in cererea unica de plata suprafetele utilizate de pajiste permanenta comunala care ii revin, folosind codul de cultura aferent pajistilor permanente utilizate in comun.

In cazul suprafetelor utilizate in comun, fara delimitare fizica in teren, sanctiunile se calculeaza proportional cu suprafata declarata de catre fiecare fermier, membru al asociatiei, in blocul fizic in care a fost constatata neconformitatea. Codul/codurile de exploatatie zootehnica si animalele declarate intr-o cerere unica de plata, pentru asigurarea incarcaturii cu animale pe pajistile permanente si/sau pentru solicitarea platilor pentru efectivele de animale, fac obiectul unei singure cereri unice de plata.

Cooperativele agricole prevazute la art. 6 lit. e) din Legea nr. 566/2004, precum si grupurile de producatori care desfasoara activitate agricola in calitate de fermier activ pe pajistile apartinand unitatilor administrativ-teritoriale, cu animalele pe care le detin, pot depune cererea de plata prin reprezentantul legal, in conformitate cu actul constitutiv si/sau statutul formei asociative.

Membrii formelor asociative nu pot depune in mod individual cereri unice de plata in cadrul schemelor de plati pentru suprafetele sau animalele solicitate la plata de catre forma asociativa.

Utilizatorii de pajisti permanente, persoane fizice sau juridice de drept privat, in calitate de fermieri activi, prezinta, la depunerea cererii unice de plata la APIA documentele:

    • copie a cardului exploatatiei zootehnice in care sunt inregistrate animalele sau adeverinta eliberata de catre medicul veterinar de libera practica imputernicit, din care sa rezulte codul exploatatiei inscrise in RNE valabil la data depunerii cererii unice de plata, in cazul in care proprietarul de pajiste permanenta detine animale prin care asigura o incarcatura minima de 0,3 UVM/ha;
    • documentele doveditoare ale valorificarii fanului si/sau declaratiile privind depozitarea fanului pentru consumul cu animalele detinute in cazul persoanelor fizice sau documentele contabile de gestiune pentru depozitarea fanului in cazul persoanelor juridice, pana la data de 15 octombrie a anului de cerere curent, in cazul in care proprietarul de pajiste permanenta nu asigura incarcatura minima de 0,3 UVM/ha, iar activitatea agricola minima consta inclusiv in asigurarea unui cosit anual pe pajistile permanente aflate in proprietate, in perioada 15 iunie – 1 august.

In cazul pajistilor permanente aflate sub angajamente in cadrul subpachetului 3.1 sau pachetului 6 al Masurii 10 – agromediu si clima sau in cadrul variantei 3.1 sau pachetului 6 al Masurii 214 – agro-mediu, cositul se efectueaza numai dupa datele stabilite in fisele masurilor si trebuie efectuat pana la finalul lunii septembrie.

Documentele doveditoare ale valorificarii fanului sunt factura fiscala, in cazul persoanelor juridice, sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, in cazul persoanelor fizice, documentele privind depozitarea/valorificarea fanului, pana la data de 15 octombrie a anului de cerere curent.

In cazul in care proprietarul de pajiste permanenta nu detine animale, iar activitatea agricola minima consta exclusiv in asigurarea unui cosit anual, respectiv:

    • declaratiile privind depozitarea fanului, in cazul persoanelor fizice, sau documentele contabile de gestiune, in cazul persoanelor juridice;
    • fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, in cazul persoanelor fizice, sau factura fiscala, in cazul persoanelor juridice.

Proiectul de modificare a Ordinului 619/2015 se afla in dezbatere publica si ar putea suferi modificari pana la adoptarea sa de catre Guvern. Cetatenii si institutiile interesate pot transmite opinii / propuneri / sugestii in termen de 10 zile de la data publicarii, la adresele de e-mail: tatiana.preda@madr.ro si florin.beiu@madr.ro.

Proiectul de Ordin pentru modificarea si completarea Ordinului 619 din 2015 poate fi descarcat aici >>>

material saditor - soiuri vita-de-vie si pomi fructiferi 2016

Institutele si statiunile de cercetare-dezvoltare agricola, ofera spre vanzare, pentru primavara anului 2016, pomi fructiferi si vita de vie altoite, certificate de calitate si fitosanitar, cu o gama variata de soiuri performante, adaptate la conditiile pedoclimatice din Romania, obtinute in pepinierele proprii autorizate, pentru infiintarea de plantatii comerciale si gospodaresti.

Orice societate comerciala sau fermierii si producatorii agricoli interesati in achizitia de material saditor pentru infiintarea plantiilor pomicole si viticole, pot apela direct la unitatile respective, la numerele de telefon prezentate la sfarsitul articolului.

Pomi fructiferi altoiti

Specia

Unitatea de cercetare

Soiul

Mar

ICDP Maracineni

Florina, Idared, lonathan Golden, Romus 3

Mar

SCDP Bistrita

Florina, Auriu de Bistrita, Idared, Aura, Generos, Golden Delicios, lonathan, Bistritean franc

Mar

SCDP lasi

Idared, Goldspur, Florina, Starkrimson, Charden

Mar

SCDP Baneasa

Florina, Prima, Golden spur, Pionier

Mar

SCDP Voinesti

Romus 3, lonathan, Goldspur, Idared, Frumos de Voinesti, Dacian, Voinea, Ciprian, Starkrimson

Mar

SCDP Constanta

Romus 3, Goldspur, ldared, Florina

Mar

SCDP Tg. Jiu

lonathan, Golden delicios, Florina, Starkimson

Par

ICDP Maracineni

Monica, Cure, William, Argensis

Par

SCDP Bistrita

Conference, Abatele Fetel, Williams, Cure, Abatele franc

Par

SCDP lasi

Cure, Untoasa Hardi, Monica

Par

SCDP Baneasa

Carpica, Argensis, Untoasa G. Triumf

Par

SCDP Voinesti

Euras, Williams alb, Williams rosu, Corina, Untoasa bosc, Cure, Monica

Par

SCDP Tg. Jiu

Cure, Favorita lui Cllap, Cure

Prun

ICDP Maracineni

Agent, Stanley, Centenar, Pitestean, Anna Spath, Tuleu gras

Prun

SCDP lasi

Stanley, DAgen, AnnaSpath,

Prun

Centenar,Minerva,Tuleu gras

Prun

SCDP Baneasa

Anna Spath, Tuleu gras, D’Agen, Stanley, Minerva, Centenar, Diana

Prun

SCDP Voinesti

Record, Tuleu gras, Centenar, Stanley, Pescarus, Anna Spath

Prun

SCDP Constanta

Centenar, Stanley

Cires

ICDP Maracineni

Van, Stella, Kordia

Cires

SCDP Bistrita

Ivona, Gloria, Rubin

Cires

SCDP lasi

Van, Stella, Amar maxut, Amar galata, Boambe de Cotnari, Rubin, Andrei, Maria, Bucium, Ludovic, Alex, Margo, George, Anda, Stefan, Cociu, Mihai, Regina

Cires

SCDP Voinesti

Van, Germersdorf

Visin

SCDP lasi

Crisana, De Botosani, Pitic de lasi,Schattenmorelle

Piersic

ICDP Maracineni

Redhaven, Cardinal, Filip

Piersic

SCDP Bistrita

Cardinal

Piersic

SCDP lasi

Cardinal, Redhaven, Nectared

Piersic

SCDP Baneasa

Cardinal, Congres, Splendid, Superba de toamna, Alex, Redhaven

Piersic

SCDP Constanta

Springold, Cardinal, Raluca, Redhaven, Filip, Florin, Catherine

Nectarin

ICDP Maracineni

Cora

Nectarin

SCDP Baneasa

Tina, Crimsongold, Fantezia

Nectarin

SCDP Constanta

Cora, Delta, Costin, Marina

Cais

ICDP Maracineni

Mamaia, Olimp

Cais

SCDP lasi

Tudor,Umberto, Goldrich, Favorit, Sirena

Cais

SCDP Baneasa

Dacia, Rares, Carmela, Favorit, Excelsior, Olimp, Viorica

Cais

SCDP Constanta

Amiral, Tudor, Mamaia, Goldrich, Olimp, Ovidius

Migdal

SCDP Constanta

Autofertil, Sandi, Feragnes

Gutui

SCDP lasi

Bereczki, Aromate

Gutui

SCDP Baneasa

Bereczki, Aurii de Portugalia

Gutui

SCDP Tg. Jiu

Bereczki, Aromate

Nuc

SCDP Baneasa

Selectionat

Vita de vie altoita, soiuri de vin si masa

Unitatea de cercetare

Soiul

SCDVV Valea Calugareasca

Afuz-Ali, Italia, Timpuriu de Pietroasa, Chardonnay, Risling italian, Fetesca alba, neagra si regala, Merlot, Cabernet Sauvignon, Negru aromat, Cardinal, Italia, Victoria

SCDVV Murfatlar

Chardonnay, Pinot gris si noir, Cabernet Sauvignon, Muscat Ottonel, Feteasca neagra, Tamaioasa romaneasca

SCDVV Blaj

Muscat Ottonel, Feteasca regala si neagra, Victoria, Timpuriu de Cluj, Somesan, Napoca, Transilvania, Brumariu

SCDVV lasi

Muscat Ottonel, Muscat de Adda, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Busuioaca de Bohotin, Aligote, Feteasca alba si regala, Pinot gris, Italia, Gelu, Golia, Napoca, Raluca

SCDVV Bujoru

Muscat de Hamburg, Feteasca neagra si alba, Babeasca gri si neagra, Coarna neagra, Muscat Ottonel, Chasselas Dore, Italia

SCDVV Dragasani

Tamaioasa romaneasca, Cramposie selectionata

SCDVV Minis

Precoce de Minis, Kober

DATE DE CONTACT:

Unitatea de cercetare

Telefon

ICDP Maracineni 0248/278066
SCDP Bistrita 0263/217895
SCDP lasi 0232/214810
SCDP Baneasa 021/2330613
SCDP Voinesti 0245/679123
SCDP Constanta 0241/231300
SCDP Tg. Jiu 0253/212471
SCDVV Valea Calugareasca 0244/401901
SCDVV Murfatlar 0241/234305
SCDVV Blaj 0258/711623
SCDVV lasi 0232/276101
SCDVV Bujoru 0236/340640
SCDVV Dragasani 0250/810821
SCDVV Minis 0257/461426

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Adoptarea noului cod fiscal aduce modificări şi în administraţiile locale care pot să mărească taxele şi impozitele, în unele situaţii, chiar cu 500%. Aşa se face că administraţiile locale au stabilit deja impozitele şi taxele pentru anul 2016, an de când se aplică noul cod fiscal. Sunt administraţii locale care au mărit impozitul pe imobile considerabil, faţă de anii anteriori, dar majoritatea dintre acestea, la nivelul judeţului Argeş, au păstrat aproape aceleaşi  impozite, cu mici excepţii.

În comuna Corbi, condusă de Virgil Baciu, impozitele şi taxele au rămas aproape neschimbate, nivelul de impozitare fiind unul sub cel mediu, însă, permiţându-i noul cod fiscal, Virgil Baciu a ales să impoziteze lenea.

Impozitul pe terenurile nelucrate se va majora cu 500%

Profitând de reglementările noului cod fiscal, primarul comunei Corbi a venit în consiliul local cu o hotărâre ce prevede majorarea taxelor şi impozitelor cu 500% pentru terenurile agricole nelucrate timp de doi ani consecutiv. Această majorare se va aplica şi pentru clădirile şi terenurile neîngrijite aflate în intravilan.
”Toate impozitele şi taxele au rămas neschimbate la Corbi, în general, doar au fost adaptate la noul cod fiscal pentru că sunt anumite taxe şi impozite care sunt reglementate prin lege, în codul fiscal. În principiu, taxele şi impozitele în Corbi sunt la un nivel  sub cel mediu. Ceea ce am mărit şi aş fi mărit mai mult dacă puteam, a fost impozitul pentru terenurile agricole nelucrate. Conform hotărârii de Consiliu Local, am mărit impozitele pentru terenurile agricole nelucrate timp de doi ani consecutiv cu 500%. La fel se va întâmpla cu clădirile şi terenurile neîngrijite situate în intravilan pentru care am aplicat şi aici o majorare tot cu 500%, în aceleaşi condiţii ca şi la paragraful anterior”, ne-a explicat Virgil Baciu, primarul comunei Corbi, vrând să tragă un semnal de alarmă pentru cei leneşi.
Ar fi interesant, dacă acest  impozit s-ar aplica şi în Piteşti, care la ora actuală, în multe zone arată ca un loc straniu, chiar şi în zonele centrale, însă administraţia locală nu se poate pune rău cu electoratul. Pe de altă parte, ar însemna să se impoziteze singuri pentru că sunt multe terenuri ce aparţin domeniului public şi care sunt pline de mărăcini şi ciulini. Cu siguranţă acest impozit va schimba total faţa oraşului dacă ar exista voinţă, aşa cum se întâmplă în alte zone din mediul rural, spre exemplu în Corbi.

”Acest lucru nu face decât să evite abuzurile”

Primarul Virgil Baciu a mai adus în discuţie şi modul de aplicare al acestei suprataxări care nu permite abuzurile vreunei persoane din primărie, chiar şi a primarului. Baciu spune că suprataxarea se aplică doar în urma unei hotărâri de consiliu local, decizia nefiind luată la un nivel singular.
”Ce este interesant şi oamenii nu trebuie să se sperie este că acest impozit nu se aplică în urma unei decizii singulare, a primarului, spre exemplu. Se constată, se analizează şi după aceea, pentru a putea fi impozitat cu 500%, aparatul administrativ din primărie vine cu solicitarea în faţa Consiliului Local şi cu argumente, care să stea la baza solicitării de mărire a impozitului.
Acest lucru nu face decât să  evite abuzurile. În momentul când vii în Consiliul Local, lucrurile vor fi mult mai bine analizate. Dacă îl laşi doar pe primar să decidă acest lucru, poate nu-i place de cineva şi se poate răzbuna invocând tot felul de motive, că nu-i place cum arată gardul sau mai ştiu eu ce motive invocă pentru a-i mări impozitul persoanei pe care vrea să se răzbune”, a mai explicat Virgil Baciu.
Lucian GHERGUŞ

 

nuca

Plantația de nuci forestieri este cultura care aduce câștiguri uriașe. Nu celui care investește, ci copiiilor acestuia care vor moșteni exploatația ajunsă la maturitate și gata pentru recoltarea prețiosului lemn de nuc.

Afacerea cu nuci pentru producția de lemn le poate aduce cultivatorilor 1.500 de euro pe metrul cub vândut. Se știe că lemnul de nuc este râvnit de producătorii de mobilă pentru calitățile sale desăvârșite care îl plasează în categoria luxului și a rafinamentului.

 

cultura de nuc forestier

Plantația de nuc forestier este ușor de înființat întrucât acesta creşte ca şi salcâmul, și nu are nevoie de îngrijiri speciale. Totuși, pentru producția mobilă este necesară creşterea unor anumiți hibrizi de nuc forestier, la care trunchiul este lăsat să crească până la 7-8 metri.

Timpul de așteptare pentru recoltarea acestor hibrizi – nuci franțuzești, de altfel, este destul de mare adică 25-30 de ani pentru că sunt selectați să nu facă fructe. În cazul nucului negru este vorba chiar de 60-70 de ani pentru că acesta face și producție de fructe.

“La nucul negru durează mai multe pentru că produce și fructe astfel că seva este orientată și către acestea. Este ca o mamă care își hrănește puii și astfel își epuizează cumva și resursele. Cei franțuzești sunt mai precoce pentru că toată seva o folosesc pentru masa lemnoasă ceea ce îi ajută să crească mai repede”, ne explică Ovidiu Lazăr, importator de puieți de nuc forestier.

nucul negru

450 mc de lemn recoltat pe hectar

Întrucât beneficiile de pe urma acestor plantaţiilor de nuc forestier se obțin foarte greu, cheresteaua este și ea foarte scumpă. Astfel, de la un copac se poate obţine 0,75 metri cubi. La 600 de copaci de pe un hectar vorbim de 450 de metri cubi, care, înmulţiţi cu 1.500 de euro, cât este în prezent preţul unui metru cub, ar rezulta într-un venit de 600.000 de euro. Acest tip de afacere poate fi o investiţie a părinţilor pentru copiii şi nepoţii lor.

 

Se plantează 600-800 de arbori/hectar

Plantarea nucului forestier se deosebeşte de nucul obișnuit prin faptul că este sădit mult mai des. Dacă în cazul nucilor pentru miez se plantează 100 de pomi pe un hectar, în cazul arborilor pentru lemn se sădesc 600 – 800 de copaci.

Producţia mondială de lemn de nuc acoperă în prezent 25% din cerere.
Cei care vor sa planteze nuci pentru a folosi lemnul în industria mobilei pot cultiva un soi de nuc forestier realizat de francezi. Spre deosebire de nucul românesc, acest soi crește asemănător unui brad și nu are fructe. Practic, ajunge la 90% masă lemnoasă. Ajung la maturitate dupa circa 20-25 de ani si au un metru cub pe fir.

recolta de lemn de nuc

Lemnul de nuc este vedetă în industria de lux

Nucul forestier este important prin obținerea de cherestea, care este considerată ca cea mai buna pentru industria de mobilă, obținerea furnirului de o înaltă calitate sau industria automobilelor și a ambarcațiunelor de lux. Este recomandat și pentru stabilizarea solului prin rădăcinile sale adânc înfipte în pământ.

“Se potrivesc excelent la condițiile de creștere din România deoarece absența fructelor îi face pliabili pe orice fel de teren sau zonă climatică”, ne-a precizat Ovidiu Lazăr. El spune că în România există mii de hectare de teren în paragină și nefolosit căruia i se poate da o valoare prin această investiție.

Un puiet costă 5 euro

Prețul unui puiet de nuc forestier este de 5 euro și este negociabil doar dacă materialul săditor este procurat pentru o suprafață mai mare de 1 hectar. Cu late cuvinte, înmulțind densitatea necesară cu prețul, se ajunge la o investiție de 3.000-4.000 de euro, la care se aadaugă costul cu plantarea.

Odată sădit, nucul creat special pentru producția de lemn nu necesită lucrări și îngijiri speciale și se comportă ca și stejarul, salcâmul sau gorunul. Își poartă singur de grijă. În comparație cu puieții de nuc negru sau nucul comun, cei franțuzești cresc în diametru mult mai repede (5-7 cm pe an).

 

Older Posts »