Feed on
Posts
Comments

 

În urma contractarii unui credit la CEC Bank, administratia din Corbi a demarat luna aceasta lucrarile la reteaua de alimentare cu apa din comuna.

1397147_763417403695332_2113077208924646508_o

Edilul-sef Virgil Baciu spera ca, într-un an de zile întreaga toate satele comunei vor beneficia de alimentarea cu apa.
“Creditul de la CEC este în valoare de 2 milioane de lei, cu tot cu TVA însa, în urma licitatiei, valoarea de atribuire a fost de 1,6 milioane de lei. S-a dat ordinul de începere a lucrarilor, iar constructorul, RMR Curtea de Arges, organizeaza santierul. Vom începe din Corbsori, acolo unde exista un bazin de captare, reteaua urmând a se întinde spre Corbsori, Stanesti si Poduri. Reteaua deja existenta de la Corbi si Jgheaburi o vom racorda la bazinul din Corbsori. La Poenarei exista un proiect separat. Am amplasat acolo un bazin de 23 mc si vom contracta lucrarile de executie cu o firma privata. În plus, pe partea de aductiune, s-au finalizat lucrarile în cadrul proiectului comun cu Domnesti si Pietrosani. Deja s-au facut probele de presiune, apa ajungând în bazinul de la Corbsori. Urmeaza a se instala statia de tratare a apei.”, a detaliat primarul Virgil Baciu pentru ziarul Viata Satului.

corbi

Întors în localitate sa natală, în urmă cu doi ani, Virgil Baciu, actualul primar al comunei Corbi, s-a implicat în mod direct în dezvoltarea acestei localități. Ales primar în 2012, Virgil Baciu a şi început să-şi pună în practică ideile de dezvoltare a comunităţii sale. Din 2013, de când bugetul local al comunei Corbi a fost creionat de actualul primar, comuna Corbi a cunoscut o dezvoltare vizibilă. Fie că vorbim de şcoală, fie că vorbim de drumuri, fie că vorbim de utilităţi publice, fie că vorbim de sănătate şi chiar de asistenţă socială, în fiecare domeniu s-a cunoscut un progres.

17-01
Încă de la începutul mandatului, Virgil Baciu şi-a pus un target în ceea ce priveşte asfaltarea drumurilor comunale, şi anume asfaltarea a 4–5 kilometri pe an, asta pe lângă pietruirea celorlalte drumuri, chiar şi a drumurilor de câmp.
Iată că, anul acesta, după ce s-au asfaltat străzile Pârâieşti, Poduri şi Piua, în urmă cu două săptămâni s-a asfaltat şi strada Alexandria din satul Jgheaburi.

Cu toate astea, primarul Virgil Baciu nu doreşte să se oprească aici, dorind să asfalteze anul acesta şi strada Dispensarului, chiar dacă nu este prinsă ca şi obiectiv de investiţie pentru anul acesta.

10382279_763419610361778_8278676714895302531_o

 

 

 

Străzile Rugina şi Malul, asfaltate în primăvara anului viitor

Văzând altfel lucrurile în administraţie, adică, procedând în mod normal, nu cum se întâmplă în alte cazuri, azi să se asfalteze şi mâine să se spargă, Virgil Baciu a hotărât să nu mai toarne asfalt anul acesta pe străzile Rugina şi Malul chiar dacă erau  prevăzute pentru asfaltare.  Acest lucru se întâmplă datorită introducerii reţelei de apă, investiţie ce va începe în perioada imediat următoare, fiind contractată o lucrare de alimentare cu apă în toate satele din comuna Corbi.

17-02
,,Un alt obiectiv pentru 2014 a fost asfaltarea străzii Alexandria din satul Jgheaburi. Această lucrare a fost realizată acum 2 săptămâni, chiar până să se strice vremea, semn că şi Dumnezeu ţine cu noi. Anul acesta ne-am îndeplinit targetul propus în ceea ce priveşte asfaltarea drumurilor comunale. Acum, să vedem, dacă ne ajută Dumnezeu, poate asfaltăm şi strada Dispensarului, tot anul acesta, chiar dacă nu era prinsă ca şi obiectiv de investiţie pentru anul acesta, ci pentru anul viitor.
Totodată, vreau să vă mai zic că pe străzile Rugina şi Malul din satul Corbşori nu o să mai asfaltăm anul acesta datorită faptului că am reuşit să contractăm lucrările de introducerea reţelei de apă pe un proiect care alimentează toate satele din comună şi chiar de săptămâna aceasta o să înceapă lucrările de excavare. Aşadar prin săpare pentru introducerea reţelei de apă potabilă stricam asfaltul”, ne-a declarat prim-gospodarul comunei Corbi, Virgil Baciu.
Lucian GHERGUŞ

 

seva3

Seva de mesteacăn este unul dintre cele mai bogate în minerale produse aflate în natură. Această băutură, naturală, este fapt apa extrasă din pământ de mesteceni și amestecată cu mineralele și vitaminele găsite în acești copaci. În România acest produs a fost adus de către Sorin Scalschi, un ieșean care după ce a aflat de proprietățile miraculoase ale acestei băuturi a dorit să le promoveze și în țara noastră.

Sorin Scalschi a avut afaceri în domeniul construcțiilor, dar în urmă cu câțiva ani a ajuns în Borșa, județul Maramureș, iar acolo a aflat de la localnici despre o băutură extraordinară, seva de mesteacăn. După ce a gustat din ea a hotărât că vrea să promoveze acest produs în România. ”Eu am fost în zona Borșa, la munte, și acolo am aflat de la localnici de acest lichid miraculos cu proprietăți terapeutice extraordinare. Mi-a stârnit curiozitatea și pentru că la noi în țară nu exista așa ceva. M-am interesat unde este și am aflat că în Ucraina se colectează, chiar din Carpați, în apropiere cu granița României, lângă Cernăuți. Ei o colectează, o ambalează și apoi o exportă. Firma respectivă este atestată de o companie Elvețiană, este certificat bio și din curiozitate am zis să o încerc și la noi”, povestește ieșeanul.

seva

În țara noastră colectarea ar fi destul de dificilă, deși există mesteceni și aici și s-ar putea aduna sevă, dar pentru a pune bazele unei afaceri este greu.  ”La noi sunt ceva mesteceni, dar sunt foarte rari. Acolo sunt câteva sute de hectare compacte. Aici ar trebui să alergi după ei dintr-o parte în alta pe când dacă sunt concentrați este mai simplu, sunt oamenii care timp de o lună pe an, cât se colectează seva se ocupă doar cu asta”, spune distribuitorul de sevă. În zona de nord, la granița cu Ucraina, maramureșenii din zona de munte adună sevă de mesteacăn, dar în cantități mult mai mici și o păstrează pentru consum propriu. ”O păstrează în beciuri amestecată cu zeamă de lămâie pentru că trebuie să-i fie tăiată fermentația. Se ține la rece și în timpul anului se poate consuma ca și o băutură comună, în loc de apă. Bătrânii spuneau că este foarte foarte sănătoasă”, adaugă ieșeanul.

seva4

Acest produs cu produs cu calități curative deosebite se colectează cam o lună pe an, primăvara când natura se dezgheaţă și vegetația începe să renască. ”Se găurește copacul, 2-3 centimetri se pune un furtun și se colectează în borcane de câte 3 litri. Primăvara, copacul își atrage din pământ apa, această apă se amestecă cu toate mineralele și ce mai este în compoziția copacului, în trunchiul lui și rezultă această sevă. Orice mesteacăn are sevă. Se produce în jur de 80-90 de litri pe zi, iar din aceasta se colectează maxim 10%, undeva la 5 maxim 10 litri pe zi pentru a nu fi afectat nici copacul. Aceasta se conservă, după care pe tot parcursul anului se îmbuteliază în sticlă și se vinde. În formă brută, așa cum a fost scoasă din mesteacăn, sau pur și simplu îi mai adaugă tot felul de arome, de gusturi diferite: măceșe, mentă, urzică”, explică Sorin Scalschi.

stafie1

Țigaia de Serbia este rasa de ovine cu cele mai grele exemplare din Europa și chiar din lume. În partea de sud a României, rasa de oi care atrage toate privirile este legată de numele unui profesor de matematică din Teleorman care a dezvoltat o afacere din vânzarea mieilor de Țigaie sârbească.

Oaia din rasa Țigaie de Serbia se deosebește de cea din alte rase de ovine atât prin culoare, cât mai ales prin statură. Rivala sa este Cap negru de Teleorman, însă sârbii au dezvoltat o rasă care să ofere crescătorului productivitate maximă în producția de carne și lapte, cu dezavantajul unor cheltuieli mai mari de creștere a animalului.

Ciprian Stafie, un profesor de matematică din județul Teleorman, a fost printre primii care a adus Țigaia de Serbia în țara noastră și la expozițiile unde participă cu mioarele lui, acestea devin instant atracția evenimentului: cap și picioare negre, blană albă, urechi lăsate și foarte mari. Proprietarul se mândrește cu ele și nu se dă în lături de la a le prezenta oricui se oprește la boxa lui.

Profesorul de matematică povestește cu amuzament că încă de când era mic iubea mieluții mai mult decât orice jucărie: ”Bunicul meu se ocupa cu creșterea oilor, iar eu am ajuns să le îndrăgesc. Când eram mic, părinții mei dispuneau de ceva bani și îmi cumpărau tot felul de jucării eu, însă, le dădeam la o parte și preferam mieii”.

A crescut mare, s-a făcut profesor, dar dragostea pentru animale nu s-a stins. La început a crescut celebrele Cap negru de Teleorman. ”Prin 2007, dacă îmi aduc bine aminte, eram cu carabașă de Teleorman – capul negru de Teleorman, cum mai este cunoscută, când am văzut prima dată la George Lungu, vecinul meu de boxă de la Târgul Indagra, oile sârbești. Carabașa era o oaie foarte bună, eram înscris în registru, dar ceva probleme care au apărut cu angajații m-au determinat să renunț la ele, însă dragostea pentru oi a rămas”, povestește crescătorul din Teleorman.

stafie2Primele mioare, cumpărate de la Novi Sad

După ce a renunțat la carabașă nu a putut sta prea mult timp fără oi așa că, după o încercare cu Țigaie bulgărească, pe care a adus-o destul de ușor în țară, și-a amintit de Țigaia de Serbia și acel gând i-a rămas în minte.

”După ce am văzut oile aduse de la sârbi m-am hotărât că vreau și eu. M-am tot gândit vreo doi ani cum să ajuns în Serbia și în 2009 am mers la o expoziție la Novi Sad. Norocul meu a fost că o parte dintre oamenii din acea zonă știu românește și am reușit să comunic foarte simplu cu ei. Din păcate, spre deosebire de noi, ei nu au această rasă omologată. Brânza nu e căutată la ei și le țin exclusiv pentru casă și carne. Sunt crescători care au undeva la 50-60 de animale, puțini au 100. Inițial am vrut să le aduc și eu cu acte în regulă, dar nu am reușit din cauza lipsei omologării, așa că le-am adus cum am putut. Am adus la început cam 20 de capete și pe urmă am început să le înmulțesc eu”, își amintește Stafie cum a început aventura sa cu oile sârbești.

250 de euro pentru un miel

Prețul unor astfel de oi nu este tocmai mic, și nici investiția nu a fost una de neglijat, dar Ciprian Stafie și-a recuperat banii destul de ușor și apoi a început să fie pe câștig. ”Când am cumpărat de la Novi Sad, am făcut o selecție a tot ce este mai bun. Am dat și 1.000 de euro pe un berbecuț de trei luni, dar la ora actuală cred că le dau clasă sârbilor. O oaie am ajuns să o aduc cu 500 de euro, cu tot cu transport, dar dacă apucă să nască, în general și-a recuperat investiția. Va face doi mieluți, pe care îi dau cu peste 250 de euro bucata”, spune Ciprian Stafie.

Câștig de 25.000 de euro pe an

Întrebat de câștigul anual de pe urma oilor pe care le are în prezent și dacă creșterea acestei rase poate reprezenta o afacere, profesorul de matematică începe să facă rapid calcule.

”Din 100 de oi, o să-mi nască cam 70, dintre acestea o treime fac un miel, celelalte doi, deci ajung să vând în jur de 100 de bucăți pe an, fără ce îmi opresc eu să împrospătez efectivul, ajung la un venit în jur de 25.000 de euro, ceea ce cred că este decent pentru o familie, te ajută să nu duci grija zilei de mâine. Dar ca afacere nu știu ce să zic, există oieri în țara noastră cu 30.000 de oi, ei pot considera că fac o afacere din asta, dar la Țigaie e mai greu, nu ai cum să ajungi la un astfel de număr. La mine, mulțumirea cea mai mare este cea sufletească, le cresc, îmi plac, le iubesc și sunt mulțumit. Sunt puțini oameni care pot spune că fac ce își doresc”, explică crescătorul de Țigaie sârbească.

Motivul pentru care nu se poate ajunge la efective mari în cazul acestor oi este dat tot de profesor: ”Închipuiți-vă că țurcana noastră românească este o Dacie și țigaia sârbească un Mercedes. Mercedesul merge și el, dar nu îl poți băga pe oriunde. Oaia sârbească este irezistibilă la prima vedere, te îndrăgostești instantaneu de ea, dar reprezintă clasa de lux a ovinelor. Nu e neapărat mai sensibilă, dar având un volum mai mare, direct proporțională este și hrana. Un astfel de animal va mânca lejer cât trei-patru oi obișnuite”.

stafie3Țigaia de Serbia este considerată cea mai grea oaie din Europa. În viu, un exemplar ajunge cam la 150 de kilograme (berbecii chiar 170-180 de kilograme), iar procesul de abator este de 50% – rămâne undeva la 75-80 de kilograme în carcasă. Și cantitatea de lapte pe care o dau aceste oi este destul de bună. Ele produc, în medie, doi litri pe zi, producția totală de lapte pe oaie este de 80-90 de litri. Un alt avantaj al țigaiei sârbești o reprezintă mieii care se nasc cu greutate mare la naștere (5-7 kg la fătări simple şi 4-5 kg din fătări duble) și care iau apoi rapid în grutate, ajungând ca la 3 luni să aibă 30-33 de kilograme.

Ciobanii români fac încrucișări

Datorită acestor caracteristici, dar și aspectului foarte plăcut al animalelor, Ciprian Stafie nu are probleme în a-și vinde mieluții atât fermierilor, cât și iubitorilor de animale. ”Dintre cei care cumpără miei de la mine 70% sunt fermieri și 30% sunt pasionați. Sunt oameni care au o casă frumoasă undeva la munte, dispun de bani și vor două-trei exemplare și un berbecuț să aibă și ei ceva frumos când merg în vacanță. Fermierii, în schimb, cumpără în general berbecuți pentru a aduce plus de carne și plus de lapte în efective. Din încrucișare nu iese o rasă pură, ci una care ia și din rezistența rasei locale și atunci se pretează mult mai bine la ce au nevoie crescătorii de oi – rezistența oilor românești și mărimea și laptele celor sârbești”, conchide crescătorul din localitatea Florica, județul Teleorman.

Exemplarele obținute din alte rade de carne încrucișate cu Țigaia Sârbească sunt foarte căutate mai ales la export către țările arabe.

Animalele din aceasta rasa sunt foarte rezistente la boli, sunt nepretentioase, se adapteaza usor la exploatarea pe pasune, au o maturizare rapida si o conversie foarte buna a furajelor in carne. 

Rasa de vaci Aberdeen Angus s-a format in Scotia. La inceputuri, rasa avea roba de mai multe culori, insa pe parcursul anilor a fost supusa selectiei pentru culoare neagra. Recent au fost acceptate in registrele genealogice si animale de culoare rosie.

Coarnele sunt absente. Sunt animale cu talie joasa, insa cu greutati mari. Capul este mic, scurt si larg, membre scurte si musculoase, cu osatura fina, trunchi foarte lung, cu toracele amplu si profund. Pielea este moale si elastica.

Talia medie a vacilor este cuprinsa intre 1,10 si 1,25 m, iar taurii au talia de circa 1,35 m. Greutatea medie a vacilor este de 550 – 650 kg, iar a taurilor de 900 – 1.000 kg.
Avantaje crestere vaci carne Angus
Este o rasa de vaci de talie mica, membre scurte, trunchi larg, adanc, lung si rotund. Scheletul este in general fin si musculatura dezvoltata, astfel ca procentul oaselor in carcasa nu este mai mare de 15-16%. Se ingrasa foarte bine si dau un randament de 62-66% la taiere. Carnea cea mai buna se obtine de la tineretul ingrasat pana in 400 kg.

Raspandire

Avantaje crestere vaci carne Angus 2Este o rasa foarte raspandita in toata lumea: in Europa (Scotia, Anglia, Irlanda, Germania, Romania, Cehia), America de Nord (S.U.A. si Canada), America de Sud, Oceania (Australia, Noua Zeelanda), Asia (Japonia), Africa de Sud.

Taurii Aberdeen Angus sunt utilizati pe scara larga la incrucisarea industriala cu vaci din diferite rase de carne, mixte sau de lapte, produsii obtinuti manifestand aptitudini foarte bune pentru carne.

De asemenea, rasa Aberdeen Angus a fost folosita pentru formarea a numeroase rase noi cum ar fi: Brangus (3/8 Brahma; 5/8 Angus), Chiangus (Chianina x Angus), Red Brangus, Simangus (1/8 sau 7/8 Simmental; 7/8 sau 1/8 Angus), Murray Grey (Shorthorn x Angus).

Caractere de exploatare si de carne

Animalele din aceasta rasa sunt foarte rezistente la radiatiile solare si la boli (mai ales la cancerul ocular). Sunt nepretentioase, se adapteaza usor la exploatarea pe pasune, insa necesita pasuni de buna calitate.

Au un temperament bun si linistit, manifestand o buna precocitate atat pentru reproductie (prima fatare la 26 – 28 luni), cat si pentru productia de carne (la 18 luni, tineretul ingrasat in sistem intensiv poate sa ajunga la greutatea de 450 – 500 kg).

Are o viteza de crestere mare (1,1 – 1,2 kg/zi), cu un consum specific bun (6 U.N./kg spor).

Avantaje crestere vaci carne Angus 3

In urma sacrificarii furnizeaza carcase mari, cu un randament la sacrificare ridicat (65 – 70%, in functie de varsta si starea de ingrasare), cu un raport carne oase favorabil (5:1), insa cu un indice mare de seu. La tineretul ingrasat, aceasta depunerea de seu apare destul de precoce.

Carcasa contine 70% carne de buna calitate (frageda, suculenta, perselata, marmorata si gustoasa), insa de culoare mai inchisa si uneori cu destul de multa grasime.

Avantajele cresterii vacilor din rasa Angus sunt:

    • Maturizare rapida, instinct maternal pronuntat
    • Foarte robusta si extrem de usor adaptabila la diferite conditii de mediu (frig excesiv, umiditate si caldura), rezista de la -40 de grade pana la +40 de grade
    • Aport zilnic crescut, bazat pe hrana verde in sistem extensiv
    • Usor de intretinut – nu necesita adaposturi sofisticate
    • Vaca de pasune – pasuneaza toata perioada anului iarba verde si uscata
    • Pasunat neselectiv. Vacile Angus au un tip de pasunat prin taiere (cositoare) care face ca iarba sa regenereze fata de pasunatul prin extragere (ripping) practicat de alte rase de bovine
    • Conversia furajelor in carne foarte buna
    • Rasa rustica cu trasaturi naturale alese
    • Temperament linistit, docila, blanda, prietenoasa
    • Productie buna de lapte, care permite o crestere rapida in greutate a viteilor
    • Precoce – varsta la prima monta de 14 – 15 luni (min 350kg)
    • Prolifica – 1 vitel pe an, cu fatari usoare 98,6%, desfasurate cu regularitate
    • Fara probleme – durata gestatiei de 9 luni, intarcarea viteilor intre 8 – 10 luni
    • Spor mediu zilnic ridicat, 1000 – 1300g
    • Profitabilitate ridicata
    • Longevitate
    • Acherata (fara coarne-caracter genetic ce se transmite la descendenti)
    • Greutatea la varsta de 16-17 luni=650kg. (greutatea de sacrificare) – rasa precoce
    • Randament ridicat la sacrificare in carcasa: 65-76%
    • Carne in carcasa 5/1 (cel mai mare randament)
    • Carne naturala, marmorata, (caracter genetic) suculenta, gustoasa o face a fi cea mai apreciata pentru gratar

Medic veterinar
Dr. Diana Galatanu

 

Conceptul fermei de familie este asociat cu valori familiale precum solidaritatea, continuitatea si angajamentul. Din punct de vedere economic, ferma de familie se identifica cu abilitati antreprenoriale specifice, management, evaluarea riscurilor, rezistenta si implinire profesionala. Fermele de familie ofera mai mult decat o ocupatie profesionala, acestea reflectand stilul de viata a numerosi cetateni romani si europeni.

 

Fermele de familie

 

Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR) saluta sustinerea fermelor de familie de catre factori de decizie de nivel national si european.

Cel mai raspandit model operational din domeniul agriculturii, la nivelul Uniunii Europene, este reprezentat de fermele de familie. Majoritatea celor 12 milioane de ferme europene este constituita sub forma fermelor de familie, transmise de la o generatie la alta, contribuind astfel la sustenabilitatea socio-economica a zonelor rurale. Acest tip de ferme contribuie la asigurarea securitatii alimentare, crescand astfel nivelul sigurantei alimentelor, calitatii, valorii, originii si diversitatii mancarii.

Recomandarile Organizatiei Natiunilor Unite, care a declarat anul 2014 Anul International al Fermelor de Familie, privind dezvoltarea acestui sector economic la nivel national, includ accesul la finantare al fermierilor, crearea conditiilor pentru cresterea demografica si economica in zonele rurale, disponibilitatea programelor de educatie specializata si accesul la terenuri, resurse naturale si piete de desfacere.

Masurile din noul PNDR 2014-2020 pentru fermele de familie

Oportunitatea de dezvoltare a agriculturii romanesti pleaca de la sustinerea consolidarii fermelor de familie. CCIR sustine masurile incluse in noul PNDR 2014-2020 referitoare la accesul la cofinantare pentru fermele de familie, prin acordarea de microcredite in conditii avantajoase, garantate de autoritati in proportie de 80%. Salutam seria de masuri din PNDR adresata dezvoltarii sectorului fermelor de familie si a resurselor umane din cadrul acestora, precum sub-masura 1.1, ce ofera sprijin pentru formarea profesionala si dobandirea de competente, sub-masura 4.1, care incurajeaza investitiile in agricultura si aloca resurse distincte fermelor de familie, sau sub-masura 6.3, care priveste direct catre dezvoltarea fermelor mici si a celor de familie, cu un ajutor public nerambursabil de pana la 15.000 EUR.

CCIR si Sistemul Cameral din Romania incurajeaza aceste masuri, care reprezinta esenta politicilor guvernamentale si europene de sustinere a afacerilor mici si mijlocii din agricultura. Constituirea fermelor de familie drept beneficiari ai masurilor de sprijin in cadrul PNDR 2014-2020 va contribui la fiscalizarea acestor activitati, consolidand astfel bugetul autoritatilor publice si sporind baza de investitii pentru dezvoltarea ulterioara.

Camerele de Comert si Industrie din Romania sustin dezvoltarea agriculturii romanesti. Potentialul mediului rural este urias si urmarim sa contribuim activ si eficient la o crestere sustenabila si durabila a acestuia.

 

Presedinte Comitet pentru Politici in Productie, CCIR
Mihai Apopii, Presedinte CCI Neam

Cultura si beneficii ciuperci Pleurotus

 

Genul Pleurotus cuprinde ciuperci carnoase, de dimensiuni mari, care se cultiva pe scara industriala, nu cuprinde ciuperci otravitoare si in total insumeaza cca 300 specii. Se mai numesc si bureti sau pastrav de fag.
Valoarea nutritiva a ciupercilor Pleurotus spp. este data de continutul ridicat in proteine (2,7-4,0% s.u.), de hidratii de carbon (3,5–5,0% s.u.) si de saruri minerale (0,1-1,0%). Continutul in proteina la ciupercile proaspete este de 3-5% in functie de specie si hibrid. In structura proteinelor complexe sunt prezenti 18 aminoacizi din care 8 esentiali.

In urma analizelor s–a stabilit ca 100-200 g ciuperci uscate consumate de catre om intr-o zi pot inlocui consumul de carne si-i asigura un echilibru azotat normal. Ciupercile sunt singurele din regnul vegetal care contin vitamine din complexul B (tiamina, riboflavina, piridoxina, cobalamina, niacina si acid pantotenic). Vitamina D (colecalciferol)este un grup de substante prezente in organismele animale, iar dintre plante se gaseste numai in ciuperci – din acest grup, cea mai importanta este vitamina D2 (calciferol) al carei rol esential este resorbtia calciului si fosforului alimentar.

Ciupercile au gust si aroma deosebite si de aceea pot fi consumate ca aliment de baza pentru cei sanatosi sau pentru diabetici, deoarece nu contin amidon care in organism se transforma in zahar. Ciupercile contin putina sare si nu contin colesterol, zaharuri si grasimi saturate care devin nocive in organismul uman.

Ciupercile sunt considerate ca proteina vegetala ce ocupa locul doi dupa soia pe plan mondial. Dintre speciile de ciuperci din care se extrag diferite substante active se afla si cele de Pleurotus spp. si de Agaricus bisporus care se cultiva in tara noastra.

Cu extracte din Pl.ostreatus si Pl.eryngii s-a produs PROVASTIN care are proprietatile de a preveni infarctul de miocard, previne ateroscleroza, scade colesterolul si este si un supliment alimentar. Din alta specie de ciuperci,Tremella mesenterica, s-a obtinut TREMELLASTIN ce se administreaza ca adaptogen pentru o sanatate buna si vitalitatea organismului.

Cultura ciupercilor Pleurotus

Pe langa cele enumerate anterior ciupercile au ciclul de cultura foarte scurt fata de plantele superioare, fiind o cultura preponderent intensiva. In cadrul acestei specii unde exista mai multe hale de cultura se pot obtine si 9-11 cicluri pe an.

Cultura ciuperci PleurotusTehnologia de cultura de asemenea este mai usor de aplicat in mediul rural. Substratul poate fi din paie de grau, fan, ciocalai de porumb, scoarta si frunze de la arbori foiosi, orice reziduuri celulozice de la plante precum soia, rapita, mustar, mazare, cartofi, stuf etc. Materialele se toaca sau se zdrobesc de la 4-6 cm in cazul paielor la 1-2 cm la ciocalai de porumb. Se introduce in apa fierbinte la 80 grade C si se mentin 4-6 ore apoi se scot se scurg bine si se lasa sa se raceasca pana la 25 grade.

Un calcul empiric ar fi urmatorul: dintr-un kg de paie uscate, obtineti 3 kg dupa oparire si cca 1 kg ciuperci la recoltare.

Inainte de insamantare se recomanda sa se aplice 2 kg de ipsos la 100 kg materiale scurse si 3 sau 4 kg miceliu romanesc. Se amesteca bine si se introduce materialul in saci perforati la 15 cm intre orificiile cu diametrul de 2 cm.

Dintr-un kg de miceliu de calitate se pot insamanta 3-4 saci in greutate de 10 kg fiecare. Un kg de miceliu poate costa intre 10-15 lei. Daca la 100 kg substrat adaugati si 2 sau 3 kg de malai randamentul este de 3 sau 4 kg de ciuperci pe sac cu substrat in greutate de 10 kg.

Pentru tehnologia completa de cultura va recomand cartea Pleurotus – tehnologia de cultura.
Dr. ing. Ioana Tudor
Tel. 0745420536

 

Ajutorul specific sub forma de plati anuale suplimentare se acorda pentru exploatatiile din productia vegetala si animaliera care sunt inregistrate in perioada de conversie (de trecere de la agricultura conventionala la agricultura ecologica).

sprijin pentru agricultura ecologica

Valoarea ajutorului specific pentru imbunatatirea calitatii produselor agricole in sectorul de agricultura ecologica pentru anul 2014 a fost suplimentata la nivel national la suma de 7.098.000 euro, din care 5.798.000 euro pentru productia vegetala si 1.300.000 euro pentru productia animala.

Cuantumul platii anuale suplimentare/exploatatie se calculeaza de catre Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, dupa finalizarea tuturor verificarilor, prin raportarea plafonului alocat pentru fiecare sector la numarul exploatatiilor eligibile, avand in vedere plata anuala suplimentara maxima/exploatatie pentru fiecare categorie de dimensiune a exploatatiei.

In cazul in care plafonul solicitat depaseste plafonul alocat pentru fiecare sector, plata anuala suplimentara maxima/exploatatie se diminueaza procentual cu aceeasi valoare pentru toate categoriile de dimensiune a exploatatiei ale sectorului respectiv.

In situatia in care beneficiarii nu utilizeaza in totalitate plafonul alocat unui sector pentru care se acorda ajutor specific, respectiv productie vegetala sau productie animaliera, diferenta se redistribuie catre celalalt sector.

Tinerii fermieri vor primi maxim 50.000 euro prin măsura specifică din PNDR 2014-2020, iar plata integrală a sprijinului va fi condiţionată de vânzarea unei părţi din producţia realizată prin investiţia pentru care primesc banii.

758439_810084141_artBig

„Nu se vor verifica achiziţia, facturi şi alte documente, ci pentru tranşa a doua se va verifica dacă a comercializat producţia realizată. (…) Din sprijinul de 50.000 de euro se va primi un avans de 80%, asta este propunerea cu care am mers noi la Comisia Europeană. Ei consideră că sunt cam mari sumele şi rămâne să vedem unde ajungem în urma negocierilor, urmând ca la tranşa a doua să îi dăm restul de 20%, cu condiţia ca el să fi comercializat cel puţin 20% din valoarea avansului primit. Dacă nu, atunci se cer banii înapoi”, a declarat secretarul de stat George Turtoi, la IndAgra 2014.

Sancţiuni pentru proiecte supraevaluate

Solicitanţii de fonduri europene prin PNDR 2014-2020 care îşi vor supraevalua proiectele în cererile de finanţare nu vor mai avea voie să solicite fonduri nerambursabile timp de doi ani. „Dacă un beneficiar, cu bună intenţie, induce în eroare Agenţia printr-o supraevaluare exagerată a proiectului, nu va ma avea voie să depună timp de doi ani de zile proiect”, a declarat George Turtoi.

Violeta Mâţ

Etichete: conditii noi in pndr, george turtoi, sanctiuni proiecte, proiecte supraevaluate

În urma contractării unui credit la CEC Bank, administraţia din Corbi a demarat luna aceasta lucrările la reţeaua de alimentare cu apă din comună.

Edilul-şef Virgil Baciu speră ca, într-un an de zile întreaga toate satele comunei vor beneficia de alimentarea cu apă.
corbi
“Creditul de la CEC este în valoare de 2 milioane de lei, cu tot cu TVA însă, în urma licitaţiei, valoarea de atribuire a fost de 1,6 milioane de lei. S-a dat ordinul de începere a lucrărilor, iar constructorul, RMR Curtea de Argeş, organizează şantierul. Vom începe din Corbşori, acolo unde există un bazin de captare, reţeaua urmând a se întinde spre Corbşori, Stăneşti şi Poduri. Reţeaua deja existentă de la Corbi şi Jgheaburi o vom racorda la bazinul din Corbşori.

La Poenărei există un proiect separat. Am amplasat acolo un bazin de 23 mc şi vom contracta lucrările de execuţie cu o firmă privată. În plus, pe partea de aducţiune, s-au finalizat lucrările în cadrul proiectului comun cu Domneşti şi Pietroşani. Deja s-au făcut probele de presiune, apa ajungând în bazinul de la Corbşori. Urmează a se instala staţia de tratare a apei.”, ne-a detaliat primarul Virgil Baciu.
Tot pe parcursul lunii octombrie, la Corbi s-au reabilitat 15 km de drumuri de câmp.

ziarul : Viata Satului octombrie 2014

Older Posts »

SEO Powered by Platinum SEO from Techblissonline