Feed on
Posts
Comments


YouTube Preview Image

1
În perioada interbelică, mai în glumă, mai în serios, acestei aşezări umane cu rădăcini seculare i s-a spus “Picior de Paris”. Şi asta pentru că premierul Armand Călinescu, acelaşi care a ctitorit şi sanatoriul de la Valea Iaşului, pietruise drumul care urca până sub Râpele cu brazi, făcându-l cel mai modern dintre cele săteşti din ţara noastră. Faima şi-o câştigase însă după război, când fusese ultimul adăpost al “Haiducilor Muscelului”, ce luptaseră împotriva puterii bolşevice. Fraţii Arnăuţoiu şi cei care rămăseseră lângă ei au fost arestaţi de organele de represiune comunistă la Râpele cu brazi. Într-o noapte din vara lui 1959, aceştia şi cei care-i ajutaseră fuseseră executaţi la Jilava. Printre ei se găseau şi câţiva săteni din Poenărei – preoţii Nicolae Andreescu şi Ioan Constantinescu, învăţătorul Gheorghe Popescu şi baciul Nicolae Sorescu. Asta ca să nu mai luăm în calcul şi pe cei condamnaţi la ani de temniţă grea. Satul a avut destul de suferit în timp… Ca să n-o mai lungim, prin 2002, impresia era că intrase în agonie, rămânând doar cu o mână de oameni, cei mai mulţi în vârstă, şi parcă rupt de restul comunei Corbi, căci drumul de acces era o adevărată Golgotă pentru cei ce s-ar fi încumetat să-l ia în picioare, chemaţi la zi de sărbătoare creştină de clopotele bisericii cu hramul Sf. Paraschiva. Atunci, unul dintre fiii satului, Virgil Baciu, a concluzionat că trebuia făcut ceva pentru scoaterea satului din agonie.

Un proiect reuşit

Ideea de la care s-a pornit a fost aceea de a organiza întâlniri anuale ale fiilor satului. Zis şi făcut, iar rezultatul a fost acela că personalităţile aduse de Virgil Baciu la aceste reuniuni au atras pe lângă fii ai satului prieteni şi cunoscuţi, iar vestea despre frumuseţea locurilor s-a răspândit în cele patru colţuri ale lumii. Dintre cei veniţi la început din curiozitate, unii au prins rădăcini acolo: au cumpărat pământ ieftin şi şi-au construit case de vacanţă. Exemplul lor a fost urmat şi de prieteni din marile oraşe, iar acum se poate afirma fără teama de a greşi că proiectul iniţial reprezintă o izbândă a spiritului perseverent de care a dat dovadă Virgil Baciu. Tânărul om de afaceri bucureştean s-a întors la vatra părintească şi, din 2012, i-a convins pe oamenii locului că era nevoie de o schimbare, pe care el o putea aduce. Ajuns primar şi-a implementat primele proiecte de modernizare a comunei, încercând să recupereze timpul pierdut de către predecesori. Şi iar a reuşit, dovadă fiind mulţumirea comunităţii faţă de prefacerile din ultimul timp. Acum nu numai satul Poenărei, dar şi întrega comună de pe valea Râului Doamnei pare să fi revenit la o viaţă nouă.

3
Test picat de cei cu suflete mici

Anul acesta, când începea un nou ciclu al sărbătoririi Zilei satului Poenărei, Virgil Baciu a făcut un test de seriozitate cu oamenii care se înghesuiau an de an la eveniment. Cum era cunoscut faptul că se desfăşura în prima zi de sâmbătă de după prăznuirea creştină a Adormirii Maicii Domnului, n-a mai trimis invitaţii oficiale. Rezultatul oferă imaginea clară a calităţii umane: a avut surpriza ca la slujba de pomenire şi la serbarea câmpenească să nu mai vină politicienii de altădată, dar nici măcar urmaşii martirilor luptei anticomuniste! Explicabil de ce la “Veşnica pomenire” din biserică, după oficierea slujbei de către un sobor de 8 preoţi, mulţi dintre credincioşi au avut surpriza de a-l vedea pe Virgil Baciu cu ochii înlăcrimaţi…

2
“Rămân fiu al satului Poenărei!”

Iniţiatorului şi susţinătorului constant al evenimentului îi aparţine această declaraţie emoţionantă, făcută în curtea şcolii din sat, locul tradiţional de desfăşurare: “Vă rog să vedeţi în mine nu pe primarul comunei, pentru că este o chestiune de timp şi de vot. Eu sunt prin naştere şi voi rămâne pentru totdeauna fiu al satului Poenărei!”, a spus Virgil Baciu vizibil emoţionat, trăgând cu ochiul spre clădirea şcolii, care adăposteşte muzeul local, despre care îi informase în biserică pe cei prezenţi că fuseseră vandalizat de curând de inconştienţi fără suflet. Apelul său la solidaritate umană a venit în completarea celui lansat de preotul pensionar Ioan Grigorescu, alt fiu al satului prezent la slujba de la biserică: “Dacă vă voi simţi alături, voi fi încurajat să facem tot ceea ce este posibil legal pentru a îmbunătăţi viaţa comunităţii. Să fim mai buni, renunţând pe cât posibil la egoism şi vom reuşi mai mult în vaţă”.

w
Familia Wolf, la petrecerea câmpenească

Criza economică s-a făcut resimţită şi la sărbătorirea de sâmbătă: faţă de alţi ani, n-au mai venit artişti cu nume pentru a-i distra pe participanţi. Unii, precum Gheorghe Dinică sau Paul Everac s-au mutat într-o lume poate mai bună…Partea bună a fost aceea că au fost supliniţi cu brio de formaţiunile artistice locale (ansambluri de dans sau solişti, între care a strălucit David Sturzeanu – deşi avea o mână în ghips), dar şi oaspeţii dragi veniţi de la Cornu, judeţul Olt, cu vestita formaţie de căluşari şi dansuri populare). CD-urile au completat firesc programul artistic, iar distracţia a fost totală pentru participanţi, indiferent de vârstă. Aceştia s-au putut bucura de produsele culinare tradiţionale – brânza de burduf şi telemeaua de oaie cu mămăliguţă, frigăruile şi mititeii – udate cu bere rece şi cu vestita ţuică de Poenărei. Organizatorii au acordat din partea primăriei şi Căminului cultural Corbi, condus de Claudia Rotaru diplome de suflet pentru formaţiunile artistice, de participare pentru preoţii Alin Preda, Ion Oprescu (“Mi-aş dori ca şi primarul nostru din Nucşoara să organizeze astfel de evenimente!”), Alexandru Hirică, Victor Sturzeanu şi parohul local, Ion Tuţă, dar şi prietenilor primari, începând cu Constantin Dinuţ (Cornu – Olt) şi continuând cu Ştefan Benonie (Aninoasa), Nicolae Barbu (Valea Iaşului) şi Gheorghe Nicuţ (nelipsit la vreuna dintre ediţiile evenimentului, de la lansare până în prezent), ca şi pentru mass-media, inclusiv ziarul nostru. Prezenţa inedită a ediţiei, a fost familia Wolf (în traducere Lupu), sosită tocmai din Germania! N-au lipsit horele, cântecele, evocarea celor care nu mai sunt printre noi, dar nici tradiţionalul foc de tabără, aprins după ce s-a lăsat întunericul. Ca în fiecare an, vremea a fost îngăduitoare, n-a plouat, iar la final participanţii s-au despărţit urând din adâncul sufletelor “La Mulţi Ani Poenărei!” şi dându-şi întâlnire pentru ediţia a XII-a, din 2015, în prima sâmbătă de după Sf. Maria.
Written by Doru Bobi on 18 August 2014. Posted in Actualitate

grup
Cea de-a XI-a ediţie a acestei manifestări sa va desfăşurat – potrivit tradiţiei înrădăcinate – în prima sâmbătă de după prăznuirea Adormirii Maicii Domnului. Aşa a decis ctitorul acestei sărbători, fiul satului, Virgil Baciu care, de acum doi ani este şi primarul comunei Corbi. Ideea de bază a fost aceea de a da acestui sat cu rădăcini istorice o şansă de revitalizare, într-un moment în care părea să fi intrat în agonie, căci tinerii plecaseră şi mai rămăseseră să facă umbră pământului pe uliţe numai oamenii de la vârsta a treia în sus. La primele întâlniri ale fiilor satului s-a insistat şi pe comemorarea jertfelor date în lupta antibolşevică din anii ’50 ai secolului şi mileniului trecut, explicabil câtă vreme Poenăreii au fost ultimul adăpost al “Haiducilor Muscelului”. Toate manifestările încep cu o slujbă de pomenire, la biserica din sat, refăcută cu sprijinul lui Virgil Baciu – ca şi altele din comună – şi continuă cu o serbare câmpenească încheiată a doua zi. Demn de remarcat este faptul că timp de 10 ani au participat la această sărbătoare locală mulţi oameni cu nume grele din toate domeniile, dintre care merită să-i amintim pe regretaţii Gheorghe Dinică, Paul Everac şi Nicolae Derviş sau pe acad. Gheorghe Păun, reputatul istoric şi fiu al satului Grigore Constantinescu, precum şi pe actorii Doina Ghiţescu şi Alexandru Lulescu ori solişti ca Ştefania Rareş şi mulţi alţii.
formatie
Sâmbătă, slujba de la Biserica Sf. Paraschiva, oficiată de un sobor de preoţi, a început la ora 11.00, apoi au urmat celelalte manifestări cunoscute de către iniţiaţi, între care o prezenţă constantă a rămas fostul primar din Curtea de Argeş, prof. Gheorghe Nicuţ. Ca de obicei, invitaţii au fost primiţi cu braţele deschise, potrivit bunului obicei moştenit din bătrâni.

22

hora2

1 2

LUCRARI IN CORBI

Primaria si Caminul Cultural din Corbi -foto mare-

Administratia locala din comuna Corbi si-a propus pentru acest an realizarea mai multor investitii care privesc in principal alimentarea cu apa in satele Corbsori , Stanesti si Poduri ,
2014-07-24 14.29.47

reabilitarea drumurilor si podurilor afectate de inundatiile din ultimele zile
2014-07-03 12.15.04

dar si construirea unei baze sportive in satul Corbi ( teren multisport situat in punctul Frasini ).
2014-07-28 12.56.27

Stimați cetățeni,
Urmare a ploilor abundente din acest an, s-au creat viituri pe cursurile de apă și de asemena creşteri semnificative in canalele și șanțurile de colectare a apelor pluviale, iar datorită faptului că acestea au fost şi sunt neȃntreținute au condus la deversarea pe drumurile publice și in gospodariile populației, provocand pagube materiale.

DSCN7621
In acest sens, autoritățile publice locale ale comunei Corbi, județul Argeş, vă aduc la cunostință, inca o dată, că in conformitate cu prevederile art. 10, lit. e) si k) din OG nr. 21/2002 cu privire la gospodarirea localităților urbane si rurale, precum si Hotarȃrea Consiliului Local nr. 6 din 29.03.2013 pentru aprobarea unor măsuri de gospodarire a comunei Corbi, fiecare proprietar sau administrator (persoană fizică sau juridică) al imobilelor (terenuri si construcții) de pe raza comunei Corbi, județul Argeș, are obligația de a intreține permanent șanțurile de scurgere a apei pluviale, a podețelor din dreptul locuinței, respectiv a terenurilor pe care le dețin sau administrează, precum și menținerea curățeniei pe trotuare, pe partea carosabilă a strazii sau a drumului, pe porțiunea din dreptul gospodăriei sau a terenului pe care il folosesc.
Vă informăm că obligațiile ce le aveți și sunt menționate de noi mai sus, vă fac direct responsabili, in cazul nerespectării acestora și ca atare atrage răspunderea dumneavoastră contravențională.

dsc_76721
In speranța că nu ve-ți neglija atribuțiunile cetațenești pe care le aveți cu privire la buna gospodarire a localitații și pentru a nu fi nevoițti să aplicăm sancțiunile prevăzute de legislația in vigoare, cu convingerea că in comuna Corbi, mai există incă spirit civic bine conturat și insușit de cetățenii care locuesc și se gospodăresc pe acest mirific teritoriu, Primaria comunei Corbi, vă mulțumește anticipat !

Cu stimă,
Primarul comunei Corbi – Baciu Virgil

Viiturile de la începutul lunii iulie au provocat pagube semnificative în comuna Corbi. 3 podețe, 2 în Valea Ureanului și 1 în Valea Mărului, au fost afectate în urma inundațiilor, devenind impracticabile. Probleme s-au înregistrat și pe 10 km de drumuri comunale în satul Corbșori și în cătunul Pârâiești, rutele fiind deteriorate și necesitând reparații. Apa a pătruns și în mai multe curți și grădini, inundând de asemenea și o societate comercială din localitate.
corbi (1)

corbi (2)
”Pentru noi, ca administrație locală, efortul de a remedia pagubele provocate de aceste inundații este unul foarte mare, ca să nu mai spun că viiturile au distrus și tot ceea ce realizasem anterior, și mă refer aici la lucrările de consolidare și apărare împotriva inundațiilor. Sunt total nemulțumit de modul în care cei de la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) văd această problemă. Neputința ANIF de a curăța, regulariza văile cursurilor de apă ne creează probleme serioase, ori de câte ori plouă mai mult. De ani de zile, această instituție nu mai știe ce înseamnă o intervenție, și astfel se ajunge la astfel de pagube în urma inundațiilor. Cetățenii, noi, plătim impozite la stat, toți banii se duc la București, și apoi aceste instituții ne lasă să ne gospodărim singuri. Păi cu ce?! Aceste instituții trăiesc din banii noștri și pe noi nu ne ajută nimeni. Nu este firesc ca o instituție plătită din banii noștri, ai contribuabililor, să nu-și facă treaba, să nu se implice, să nu ajute autoritățile locale, mai ales în asemenea situații”, ne-a declarat primarul Virgil Baciu.
DSC_7688primar

Supărarea edilului din Corbi este cu atât mai mare cu cât localitatea a mai fost lovită anterior de alte viituri, înregistrându-se de fiecare dată pagube notabile. În scopul prevenirii unor astfel de situații, cetățenii din Corbi vor fi notificați de Primărie cu privire la îndatoririle pe care le au legat de curățirea și decolmatarea șanțurilor.

Conditiile si modalitatile de acordare a platilor directe, conform reglementarilor europene si nationale pe care trebuie sa le respecte fermierii, sunt:
exploatarea unui teren agricol cu o suprafata de cel putin 1 ha, cu suprafata parcelei agricole de cel putin 0,3 ha. In cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbustilor fructiferi, suprafata minima a parcelei este de cel putin 0,1 ha (conform art.7 alin.1 lit..a din O.U.G. nr. 125/2006, cu modificarile si completarile ulterioare); in cazul livezilor traditionale, suprafata minima eligibila a parcelelor pentru Pachetele 1si 2 ale Masurii 214 este de 0,3 ha (conf. PNDR 2007-2013, versiunea consolidata);
respectarea cerintelor de eco-conditionalitate reglementate prin legislatia nationala, pe toata suprafata agricola a exploatatiei, respectiv:
control_APIA_suprafete_agricole
Bunele conditii agricole si de mediu (GAEC),
Cerintele legale in materie de gestionare (SMR),
Cerintele minime (relevante pentru masura de agro-mediu);
respectarea cerintelor specifice pachetelor de agro-mediu solicitate; pentru masura 214 — plati de agro-mediu este obligatorie tinerea evidentei agricole (caietul de agro-mediu trebuie completat si pastrat pe toata perioada de desfasurare a angajamentului conform legislatiei in vigoare), fiind conditie de eligibilitate.

Facem precizarea ca incepand cu anul 2014 au fost implementate si se verifica, prin control la fata locului, respectarea SMR-lor din domeniile Sanatate publica, sanatatea animalelor si sanatatea plantelor si Notificarea bolilor:
SMR 9 — Introducerea pe piata a produselor de protectie a plantelor. Fermierul va tine evidenta la zi, in Registrul de evidenta a tratamentelor cu produse de protectie a plantelor, dupa efectuarea fiecarui tratament;
SMR 10 — Interzicerea utilizarii anumitor substante cu efect hormonal, tireostatic si beta-agoniste in cresterea animalelor;
SMR 11 — Principii si cerinte generale ale legislatiei alimentare si proceduri in domeniul sigurantei produselor alimentare;
SMR 12 — Prevenirea, controlul si eradicarea anumitor forme de encefalopatii spongiforme transmisibile (EST);
SMR 13 — Masuri de combatere a febrei aftoase;
SMR 14 — Masuri de combatere a anumitor boli la animale: boala veziculoasa a porcului, variola ovina si caprina, pesta porcina africana si pesta porcina clasica;
SMR 15 — Masuri de combatere si de eradicare a febrei catarale ovine (boala limbii albastre — bluetongue).

In cazul in care solicitantul refuza sau restrictioneaza accesul in exploatatie a reprezentantilor APIA, pentru efectuarea controlului la fata locului, cererea prin care s-a solicitat sprijin pe suprafata devine neeligibila.
APIA

Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) pentru perioada 2014-2020 are prevazuta o masura speciala care se refera la prima impadurire a terenurilor degradate din punctul de vedere agricol, a declarat sambata directorul general al Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva, Adam Craciunescu.
Impadurirea_terenurilor_agricole_degradate
“Sunt probleme deosebite pentru a extinde fondul forestier national, pentru ca, odata cu aplicarea legilor retrocedarii, actualii proprietari de terenuri agricole, chiar daca sunt proprietari, nu inteleg intotdeauna ca ar putea sa apeleze la partea de silvicultura sa impadureasca aceste terenuri, lucru mult mai benefic pentru Romania, iar in conditiile schimbarilor climatice, ar fi mult mai benefica extinderea suprafetelor impadurite. Apare PNDR pentru perioada 2014-2020, unde este o masura speciala cu prima impadurire si exista posibilitatea ca o parte a terenurilor degradate din punct de vedere agricol sa fie impadurite iar proprietarii de teren sa aiba un beneficiu de pe urma padurii care creste pe aceste terenuri. In aceste conditii, noi, silvicultorii, depunem oferta noastra si venim cu materialul saditor pe piata, cu sponsorizari pentru persoane fizice si pentru unitatile administrativ teritoriale, pentru ca toate terenurile degradate sa fie impadurite in perioada urmatoare. Este o prioritate a Regiei Nationale a Padurilor ca sa ne aducem contributia la imbunatatirea calitatii mediului”, a afirmat Craciunescu intr-o conferinta de presa sustinuta la Cheile Gradistei.

Potrivit acestuia, pe langa prima impadurire, RNP are obligatia, conform legislatiei, de a infiinta perdele forestiere, dar nici in aceasta privinta nu se poate face pasul important daca nu exista acordul proprietarilor de terenuri, avand in vedere ca, in momentul in care s-a elaborat planul infrastructurii nationale, nu s-a tinut cont ca este nevoie de perdele forestiere.

La randul lui, secretarul de stat in Ministerul Mediului Catalin Diaconescu a afirmat ca la nivelul conducerilor Ministerului Mediului si Ministerului pentru Ape, Paduri si Piscicultura se lucreaza la solutii pentru ca finantarile pentru prima impadurire, dar si pentru perdelele forestiere si drumurile forestiere sa fie cat mai mari. “De asemenea, in colaborare cu organizatiile nonguvernamentale, cu asociatiile de proprietari, in special cu micii proprietari, lucram la elaborarea unei fise de masuri pentru compensatii in echivalent cu cele care se dau in agricultura pentru micii proprietari care se asociaza, care isi fac amenajamente silvice si care iau niste masuri de protejare a padurii suplimentare fata de legislatia actuala. Toate aceste reglementari si aceste preocupari fac parte din strategia noastra care o va ingloba pe cea nationala”, a explicat secretarul de stat.

Aceste masuri se doresc a fi finalizate pana la sfarsitul acestui an, a mai spus Diaconescu.

Cu toate ca Romania are un fond forestier de cca 6,4 milioane de hectare, reprezentand 27% din suprafata tarii, comparativ cu tarile europene, suprafata acoperita cu paduri este departe de a fi buna. Circa doua treimi din paduri sunt situate in zona montana si colinara, ponderea lor fiind scazuta la campie, sub 10%, unde, din aceasta cauza, se resimte puternic efectul exceselor climatice. Regia Nationala a Padurilor a impadurit in ultimii ani o suprafata de 255.000 de ha si a regenerat o suprafata de 230.000 de ha, a spus directorul general al Regiei Nationale a Padurilor.

Adam Craciunescu si secretarul de stat in Ministerul Mediului Catalin Diaconescu au participat sambata la Cheile Gradistei la cea de a XXIV-a editie a Zilei Silvicultorului.

Agentia Nationala de Presa AGERPRES

APIA informeaza fermierii cu privire la obligatia de a respecta Bunele conditii agricole si de mediu (GAEC 5 si GAEC 8), conform carora nu este permisa arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil, si nici a vegetatiei uscate pe pajistile permanente.

APIA informeaza fermierii cu privire la obligatia de a respecta Bunele conditii agricole si de mediu (GAEC 5 si GAEC 8), conform carora nu este permisa arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil, si nici a vegetatiei uscate pe pajistile permanente.

Incendierea_miristilor_si__vegetatiei_uscate

Referitor la GAEC 5: precizam ca nu este permisa arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil, obiectivul acestei conditii fiind mentinerea materiei organice in sol prin aplicarea masurilor de gestionare minima a miristilor.

Agricultorii care utilizeaza teren arabil (inclusiv pajisti temporare) nu trebuie sa arda miristile si/sau resturile vegetale rezultate dupa recoltarea culturilor (paie de cereale paioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, rapita s.a.), inclusiv miristile sau iarba ramasa dupa cosirea pajistilor temporare.

Agricultorilor care nu respecta conditia GAEC 5 li se vor aplica reduceri la suma totala de plata, conform modului de aplicare a sanctiunilor pentru nerespectarea GAEC, indiferent de suprafata arsa.

Referitor la GAEC 8: precizam ca nu este permisa arderea vegetatiei uscate pe pajistile permanente, obiectivul acestei conditii fiind mentinerea unui nivel minim de intretinere a solului prin protejarea pajistilor permanente.

Agricultorii care utilizeaza pajisti permanente nu trebuie sa arda vegetatia, inclusiv iarba ramasa dupa cositul pajistilor.

Agricultorilor care nu respecta aceasta conditie li se vor aplica reduceri la suma totala de plata, conform modului de aplicare a reducerilor si excluderilor pentru nerespectarea GAEC, indiferent de suprafata arsa.

Precizam ca Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura a incheiat cu Garda Nationala de Mediu (GNM) si cu Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (IGSU) Protocolul de colaborare nr. 148/ 3655/ 77288 din 06.06.2014 privind actiunile de monitorizare a modului de respectare de catre fermieri a bunelor conditii agricole si de mediu referitoare la arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil (GAEC 5) si la arderea pajistilor permanente (GAEC 8).

Se urmareste, prin actiuni comune, reducerea cazurilor de ardere a miristilor si a vegetatiei, prin sanctionarea celor care incalca aceste dispozitii, de catre toate cele trei institutii semnatare ale protocolului.

Ca urmare a numarului mare de incendieri din anii precedenti, ca masura de prevenire si combatere a fenomenului, APIA a luat decizia ca nerespectarea GAEC 5 si GAEC 8 sa fie incadrata la gravitate mare si sa-i fie atribuita sanctiunea maxima in acest sens, prevazuta de Regulamentul (CE) nr. 73/ 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori in cadrul politicii agricole comune si de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultor.

După 25 de ani de la Revoluţie, iată că mai sunt şi cazuri, cei drept, în mediul rural, şi acestea izolate, unde nu există reţea de alimentare cu apă potabilă curentă. Se întâmplă şi în comuna Corbi, unde doar în două sate există reţea de alimentare cu apă, pe care  însă curge apă de râu, fi ind folosită de oameni în activităţile agricole.

Aflându-se la primul mandat, primarul Virgil Baciu, fost om de afaceri, a luat hotărârea de a contracta de la o bancă un credit pentru a introduce reţea de apă potabilă în toată comuna.

corbi

,,În ceea ce priveşte introducerea reţelei de alimentare cu apă potabilă vreau să spun că suntem în faza de a organiza licitaţia pentru această lucrare. Aducţiunea ce ţine de localitatea Corbi este gata. Mai au  de adus şi de montat doar staţia de tratare şi de clorinare a apei. Am făcut un credit cu CEC Bank  pentru această investiţie mult aşteptată de cetăţeni. Am luat toate avizele necesare, iar acum ne pregătim să organizăm licitaţia pentru introducerea reţelei de apă în satele: Corbşori, Poduri – Stăneşti şi Pârâieşti. În satele Corbi şi Zghiaburi trebuie doar să racordăm reţeaua existentă la bazinele de acumulare. Pentru  satul Poenărei avem un proiect separat pe care îl vom începe tot anul acesta.

Până la anul, toată comuna va avea reţea de apă potabilă”, ne-a explicat primarul comunei Corbi, Virgil Baciu.

Continuă lucrările de modernizare a drumurilor

Anul trecut primarul Virgil Baciu a pus accent foarte mult pe modernizarea drumurilor comunale, dar şi cele agricole. Şi anul acesta, după cum ne-a declarat, are în vedere modernizarea drumurilor, prin pietruire, fiind o etapă premergătoare asfaltării acestora, dar şi prin turnarea de covor asfaltic pe mai bine de trei kilometri de drumuri comunale.   Până în momentul de faţă, s-a reuşit turnarea covorului asfaltic pe o porţiune de 1,3 km, iar în perioada imediat următoare se va mai asfalta încă 2 km de drum comunal în satul Corbi.

Strada Paraiesti

,,Am continuat şi anul acesta campania de pietruire a drumurilor comunale pe care o facem în fiecare an. Această pietruire este ca o etapă premergătoare asfaltării drumurilor comunale pe care ni le-am propus în următorii ani. Mergem din pas în pas cu pregătirea terasamentului. nu am reuşit să ieşim pe drumurile de câmp datorită ploilor. Aceste drumuri agricole au fost pietruite anual, de către noi, fiind esenţiale pentru agricultorii de la noi din comună, care sunt numeroşi. Suntem o comună, zic eu, de oameni gospodari. Anul acesta,  până acum, am asfaltat  aproape 1,5 km, 700m pe strada Poduri şi 600  m pe strada Pârâieşti. Am adus utilajele şi dacă ne lasă Dumnezeu, o să asfaltăm cât de curând şi în satul Corbi aproape 2 km”, ne-a mai declarat Virgil Baciu.

Strada Poduri

Teren de sport multifuncţional în satul Corbi

Aşa cum a promis tinerilor în platforma program a sa, amenajarea a trei terenuri de sport multifuncţionale, primarul Virgil Baciu, după ce anul trecut a construit un teren de sport multifuncţional în satul  Corbşori, anul acesta a venit rândul tinerilor din satul Corbi să beneficieze de un teren de sport multifuncţional, iar conform previziunilor primarului, dacă vremea va fi prielnică, tinerii vor putea să se joace pe acest teren spre sfârşitul lunii acesteia.

Primarul Virgil Baciu, verificand

,,Ne-am apucat de construcţia terenului de sport din satul Corbi. Deja este pregătit terasamentul, iar acum aşteptăm să turnăm fundaţia şi placa de beton, dacă ne va lăsa vremea.  Dacă timpul ne permite, cred că până la sfârşitul lunii iunie este gata. Aici, lângă terenul de sport, vrem să facem şi un parc pe fonduri europene prin GAL-ulul din care facem parte şi al cărui preşedinte sunt”, a  mai spus Virgil Baciu.

Lucian GHERGUŞ

         

 

ANUNT

                           IN ATENTIA  LOCUITORILOR     DIN  CORBI  

                 

     SC SILVER TRADING SRL,

 

 

 organizeaza cursuri gratuite de calificare pentru persoane cu domiciliul in mediul rural, pentru urmatoarele meserii :

-       Dulgher-tamplar-parchetar ;

-       Frizer-coafor-manichiurist-       pedichiurist ;

-       Lucrator social ;

-       Zidar-pietrar-tencuitor ;

-       Antreprenoriat ;

 

Relatii la telefon 0728.977.533, intre orele 17.00-20.00.

Older Posts »

SEO Powered by Platinum SEO from Techblissonline