Feed on
Posts
Comments
Recent, în localitatea de pe valea Râului Doamnei s-a deschis o secţie de producţie, care a creat deja 30 locuri de muncă, acoperite foarte repede cu mână de lucru calificată. Investitorul privat a găsit deschiderea necesară din partea edililor, după ce acum câţiva ani, comunitatea locală a fost partener la un proiect finanţat din bani europeni, iniţiat de către ARGCOMS SCM pentru conservarea meşteşugurilor tradiţionale în nordul Argeşului.
DSCN2713
“La noi, se ştie, este o criză de locuri de muncă. Am primit cu mare interes cererea acestui investitor, deoarece ne interesa sustenabilitatea proiectului care, astfel îşi dovedeşte utilitatea practică. Spaţiul necesar funcţionării acestei secţii de tricotaje este în centrul comunei şi a fost închiriat de la fosta cooperaţie. După ce a fost modernizat, îndeplineşte condiţiile necesare pentru o bună funcţionare, astfel încât să se poată onora contractele pe care firma le are cu Italia. Din câte am înţeles, cel puţin deocamdată, producţia va fi dirijată integral spre export. Comuna Corbi dispune nu numai de mână de lucru calificată în acest domeniu, dar şi de materii prime, care pot fi valorificate superior, permiţând localnicilor o diversificare a activităţilor şi ieşirea din zona agriculturii de subzistenţă.
DSCN2723
Experienţa cu creşterea animalelor, în special ovine, a dovedit că avem un potenţial remarcabil, care abia aşteaptă să fie valorificat. Tocmai de aceea, lansăm o invitaţie pentru toţi cei interesaţi să investească la noi, unde vor găsi oricând nu numai disponibilitate din partea autorităţilor şi localnicilor, dar şi seriozitate faţă de muncă”, a declarat primarul Virgil Baciu.
 corbi

 

Primele doua masuri de finantare pe noul Program National de Dezvoltare Rurala (PNDR) vor fi deschise pe 25 martie 2015, iar ghidurile solicitantului se vor publica pana la finele acestei saptamani, a declarat pentru AGERPRES secretarul de stat in Ministerul Agriculturii, George Turtoi.


“Noi suntem pregatiti sa lansam pe 25 martie primele sesiuni de depunere de proiecte pe doua masuri, tineri fermieri si investitii in ferme, plus cele trei angajamente pe plati directe care sunt parte din cererea unica de la APIA: agromediu si clima, agricultura ecologica si platile pentru zone care se confrunta cu constrangeri naturale. Spre finalul saptamanii o sa avem pe site si ghidurile solicitantului pentru consultare pe ambele masuri”
, a spus Turtoi.

Cititi interviul integral pe www.agerpres.ro >>>

 

Fermierii romani vor depune, in 2015, o singura cerere de plata pentru obtinerea subventiilor, fie ca sunt crescatori de animale, fie ca sunt fermieri din zona de productie vegetala, iar campania de depunere a cererilor va demara in prima parte a lunii martie, a declarat pentru AGERPRES ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Daniel Constantin.

“In acest an se modifica sistemul de depunere a cererilor de plata pentru ca vom avea o singura cerere. Toti completeaza o singura cerere, fie ca sunt crescatori de animale, fie ca sunt fermieri din zona de productie vegetala, iar in cateva zile va incepe campania de depunere la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA)”, a spus ministrul Agriculturii.

PNDR_online

Acesta a precizat ca in sedinta de Guvern de saptamana aceasta va fi aprobata Ordonanta care reglementeaza modalitatea de verificare a criteriului de “fermier activ”, introdusa din 2015. Este vorba despre toti fermierii care primesc mai mult de 5.000 de euro pe ferma, indiferent de formele de sprijin.

De asemenea, ministrul Agriculturii a subliniat ca anul 2015 va aduce o serie de modificari in ceea ce priveste acordarea subventiilor europene si nationale, in conditiile in care au fost introduse schemele pentru tinerii fermieri si pentru micii fermieri, conditiile pentru pachetul de inverzire si plata diferentiata.
www.agerpres.ro

 

Finantarile nerambursabile sunt cea mai avantajoasa forma de sprijin pentru mediul de afaceri agricol. Astfel o idee buna este transformata in proiect finantabil, care in urma verificarilor este aprobat si finantat. Anul 2015 aduce o serie de oportunitati pentru tinerii si micii fermieri spre a-si finanta propriile activitati.
Ciswork sustine activitatea tinerilor si micilor fermieri oferind servicii de consultanta in management si afaceri: solutii complete la elaborarea proiectelor pentru finantare din fondurile structurale europene, identificand varianta optima de cofinantare. Echipa Ciswork elaboreaza planul de afaceri sau studiul de fezabilitate, intocmind cererile de finantare si dosarele de achizitie.

Plati_fermieri_simplificate_prin_PAC_2015-2020

Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

  Alocarea financiara: 4.003.556 Euro

 Finantare nerambursabila: 100%

  Contributie proprie: 0%

  Sprijin nerambursabil: 50.000 Euro/Proiect

 Beneficiari: Tineri fermieri cu varsta de pana la 40 de ani la momentul depunerii cererii.
 Cheltuieli eligibile:

    • Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola, la nivel de ferma;
    • Achizitionarea de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje;
    • Achizitionarea de instalatii, echipamente si software specializate;
    • Achizitionarea de animale;
    • Plantarea si replantarea plantelor perene;
    • Achizitionarea de teren pentru activitati agricole.

 

Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici

  Alocarea financiara: 1.500.019 Euro

 Finantare nerambursabila: 100%

  Contributie proprie: 0%

  Sprijin nerambursabil: 15.000 Euro/Proiect

 Beneficiari: Fermieri care detin in proprietate si/sau folosinta o exploatatie agricola, incadrata in categoria de ferma mica.

 

 Cheltuieli eligibile:

    • Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola, la nivel de ferma;
    • Achizitionarea de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje;
    • Achizitionarea de instalatii, echipamente si software specializate;
    • Achizitionarea de animale;
    • Plantarea si replantarea plantelor perene;
    • Achizitionarea de teren pentru activitati agricole.

 

Schema pentru micii fermieri

 Finantare nerambursabila: 100%

  Contributie proprie: 0%

 Beneficiari: Fermieri care se angajeaza sa transfere definitiv altui fermier intreaga lor exploatatie.

Sprijinul acordat in cadrul submasurii va fi furnizat sub forma unei plati unice anuale.

Submasura are in vedere sprijinirea micilor fermieri care au participat la schema de mici fermieri pentru cel putin un an si care se angajeaza sa transfere definitiv altui fermier intreaga lor exploatatie si drepturile de plata corespunzatoare.

 

Despre Ciswork
Echipa de specialisti Ciswork asigura servicii de consultanta care includ pe langa intocmirea documentatiei necesare pentru obtinerea fondurilor nerambursabile si asistenta gratuita pe parcursul implementarii programului de finantare. Ciswork este singura firma din vestul tarii care acorda aceste servicii fara alte costuri suplimentare.

 

Pentru a beneficia de o consultanta gratuita, contactati-ne.

www.ciswork.ro
office@ciswork.ro
T: 0356.829.866 / 0356.829.867
Timisoara, Strada Lucian Blaga
(intrare Janos Bolyai), Nr.1, Et.1, Cam.1

 

Incepand din 2015, UE acorda o atentie deosebita practicilor agricole ecologice, ceea ce are o relevanta mai mare pentru fermele din zonele montane. Agentia pentru Protectia Mediului Neamt a organizat un seminar de informare a fermierilor din zona de munte privind rolul social si de mediu al agriculturii in regiunile montane. Seminarul a avut rolul de informare a fermierilor despre noile cerinte si conditii in domeniul subventionarii sectorului agricol si de scoatere in evidenta a importantei respectarii regulilor legate de protectia mediului si a naturii.

Impadurirea_terenurilor_agricole_degradate

Zeci de fermieri din zonele montane ale judetului Neamt, din localitati precum Poiana Teiului, Pangarati, Dochia, Cracaoani, Farcasa, Tarcau, Bicaz sau Piatra Neamt, au participat miercuri, 25 februarie, la un seminar organizat de Agentia pentru Protectia Mediului (APM) Neamt, care este partener in proiectul “PACINFO – Rolul social si de mediu al agriculturii in regiunile montane”.

Fermierii au aflat in ce anume consta acest proiect, ce solutii pot fi aplicate pentru dezvoltarea zonei montane, li s-a adus la cunostinta cum se pot face platile pentru zona montana defavorizata si cea de agromediu in zona montana si care sunt posibilitatile de finantare prin Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR) 2015-2020.

Prelegerile au fost tinute de Monica Isopescu, managerul proiectului “PACINFO – Rolul social si de mediu al agriculturii in regiunile montane”, doctor inginer Vasile Avadanei, cercetator asociat la Institutul National de Cercetari Economice al Academiei Romane, Marius Rusu, sef birou in cadrul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) Neamt, Marius Macinca, consilier in cadrul Oficiului Judetean pentru Finantarea Investitiilor Rurale Neamt (OJFIR) si doctor cercetator Elvira Gille, de la Centrul de cercetari biologice “Stejarul” Piatra Neamt.

“Dorim sa realizam o coeziune intre mai multe institutii, pentru a va usura munca dumneavoastra. Incercam sa va aducem informatii cat se poate de pertinente, actuale, privind accesarea unor fonduri si ce pasi trebuie sa urmati”, a spus in deschidere Diana Brumaru, asistent manager in cadrul proiectului.

Liderul proiectul “PACINFO – Rolul social si de mediu al agriculturii in regiunile montane” este APM Harghita. Proiectul se desfasoara in perioada iunie 2014 – aprilie 2015.

“Obiectivul principal este diseminarea informatiilor despre obiectivele sociale si de mediu ale politicii agricole comune. De anul acesta, UE acorda o atentie deosebita practicilor agricole ecologice, ceea ce are o relevanta mai mare pentru fermele din zonele montane, care au un avantaj, datorita mediului curat in care se afla. Rezultatele asteptate ale proiectului sunt recunoasterea importantei activitatii agricole din zona de munte, cresterea gradului de informare a fermierilor si aproprierea tinerilor de activitatile agricole, de problemele si rolul acestora. Activitatile se axeaza pe informarea fermierilor din zona de munte despre principiile de finantare a politicilor agricole comune, in special privind protectia mediului, masuri speciale privind mentinerea pe piata a produselor si importanta agriculturii sustenabile pentru protejarea calitatii mediului”, a afirmat Monica Isopescu, managerul de proiect.

Una dintre principalele activitati organizate de APM Neamt in cadrul acestui proiect a fost “Ziua Nationala a Traiului de Munte”, care a avut loc pe 26 octombrie 2014.

Cercetatorul Vasile Avadanei a vorbit fermierilor prezenti la seminar despre varietatea de resurse pe care le ofera zona montana, despre oportunitatile de dezvoltare a acestei zone, dar, mai ales, despre solutii pentru aceasta dezvoltare, una dintre cele mai importante fiind asocierea fermierilor in cooperative si patronate, pentru a avea rezultate cat mai bune.

Marius Rusu, reprezentantul APIA Neamt, a prezentat sistemul de plati unice pe suprafata, scotand in evidenta faptul ca acest sistem este in permanenta schimbare. El a prezentat pe larg normele de eco-conditionalitate si sistemul de plati pentru agromediu. Marius Macinca, consilierul OJFIR Neamt, a prezentat noile masuri ale Planului National pentru Dezvoltare Rurala 2014-2020, prin intermediul carora fermierii pot obtine finantari, iar cercetator Elvira Gille a vorbit despre Cultura ecologica a plantelor medicinale si aromatice in zonele montane.

Finantarea proiectului PACINFO se face de catre Comisia Europeana, prin Directoratul General pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, in cadrul programului de promovare a Politicii Agrare Comune, si de catre Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor.

 

Legea nr. 37/2015 privind clasificarea fermelor si exploatatiilor agricole, promulgata recent, reglementeaza realizarea unui cadru unitar pentru implementarea programelor cu finantare din bugetul national si din fonduri comunitare.
In prezent, forma principala de exploatatie agricola este gospodaria taraneasca mica, avand o suprafata medie de 1,95 ha teren agricol si totalizand 53,5% din suprafata agricola a tarii. Unitatile agricole cu personalitate juridica au o suprafata medie de 190,8 ha si detin 42% din suprafata agricola a tarii, asa cum s-a evidentiat prin Recensamantul General Agricol din anul 2010 la nivel de tara.

Astfel, din cele 3.825 mii exploatatii agricole individuale care detin o suprafata agricola utila de 7,45 milioane ha, 89,9% au suprafete mai mica de 5 ha, productia obtinuta fiind in totalitate destinata consumului propriu. Peste 98% dintre acestea sunt exploatatii mixte, atat pentru productia vegetala cat si pentru cresterea animalelor, o clasificare a lor dupa suprafata sau dupa numarul de animale nefiind concludenta.

Se remarca ponderea redusa a formelor asociative de numai 7,02% din totalul suprafetei agricole utile, precum si lipsa formelor asociative pentru comercializarea produselor agricole, asa cum sunt grupurile de producatori sau cooperativele agricole.
1165119-herd-of-sheep-grazing-on-mountain-pasture_resize
O clasificare dupa dimensiunile economice ale exploatatiilor agricole romanesti poate constitui baza care va permite agriculturii romanesti sa se adapteze Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene in perioada 2014-2020 si creeaza premisele adoptarii celor mai bune decizii pentru programarea si utilizarea fondurilor comunitare.

Pentru o mai buna caracterizare a dimensiunii economice a unei exploatatii agricole prin Decizia Comisiei Europene 94/376/CE a fost introdusa o noua notiune numita unitatea de determinare a dimensiunii economice (UDE), care in comunitatea europeana a fost determinata pe baza Marjei Brute Standard (MBS) si a fost calculata la 1200 euro.

Marja Bruta Standard este utilizata in analiza structurala a exploatatiilor agricole din Uniunea Europeana si permite aprecierea potentialului tehnico-economic al culturilor si speciilor de animale. Marja Bruta Standard reprezinta diferenta intre produsul brut (PB) si cheltuielile specifice (CS), in care:

    • produsul brut este format din valoarea productiei principale, valoarea productiei secundare, la care se adauga subventiile pe cultura;
    • cheltuielile specifice sunt date de suma cheltuielilor, ocazionate cu respectiva cultura.

Clasificarea exploatatiilor si fermelor agricole prin aplicarea acestei metodologii de calcul permite o evaluare unitara a acestora, in special in ceea ce priveste utilizarea sprijinului primit si eficienta programelor de dezvoltare aplicate.


Fermele si exploatatiile agricole

Fermele si exploatatiile agricole, pot avea unul sau mai multi proprietari si pot fi proprietate privata sau asociativa, iar forma lor juridica este in conformitate cu prevederile din legislatia in vigoare.

In functie de tipul general de activitate agricola, exploatatiile se clasifica astfel:

    • Exploatatii specializate – culturi
          • Exploatatii specializate in culturi de camp;
          • Exploatatii specializate in horticultura;
          • Exploatatii specializate in culturi permanente.
        • Exploatatii specializate – productie animala
              • Exploatatii specializate in cresterea animalelor erbivore;
              • Exploatatii specializate in cresterea animalelor granivore.
            • Exploatatii mixte
                  • Exploatatii de culturi mixte;
                  • Exploatatii mixte de crestere a animalelor;
                  • Exploatatii mixte de culturi si cresterea animalelor;
                  • Exploatatii neclasificate.

In functie de dimensiunea economica, fermele si exploatatiile agricole se clasifica si se definesc dupa cum urmeaza:

    • sub 1.999 euro– ferme de subzistenta care produc in totalitate pentru consumul propriu;
    • 000 – 7.999 euro– ferme de semi-subzistenta care isi asigura consumul propriu si o mica parte din productia agricola ce o comercializeaza;
    • 000 – 49.999 euro– ferme comerciale mici care comercializeaza mai mult de 50% din productia agricola pe care o realizeaza;
    • 000 – 999.999 euro– ferme comerciale/exploatatii agricole mijlocii care isi comercializeaza intreaga productie agricola pe care o realizeaza;
    • peste 1.000.000 euro– ferme comerciale/exploatatii agricole mari care isi comercializeaza intreaga productie agricola pe care o realizeaza.

Fermele de semi-subzistenta pot procesa din productia proprie produse traditionale, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

Fermele si exploatatiile agricole reprezinta forme de comasare a terenurilor agricole si pot dispune si de unitati proprii de procesare, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

Pentru stabilirea dimensiunilor economice a fermelor si exploatatiilor agricole se vor utiliza calculatiile MBS si a UDE pe unitatea de suprafata si cap de animal, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale. Astfel in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale va elabora normele metodologice de aplicare a acesteia, care vor fi aprobate prin hotarare a Guvernului.


Termenii si expresii

In sensul legi promulgate termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:

    • ferma agricola− unitatea economica de baza pentru productia agricola formata din terenul agricol si/sau incinta in care se afla constructiile, spatiile de depozitare, utilajele si echipamentele agricole, alte anexe, animale si pasari, precum si utilitatile aferente care concura la desfasurarea activitatilor agricole;
    • fermier– persoana fizica sau juridica ori un grup de persoane fizice sau juridice care au in proprietate sau in folosinta o ferma agricola in care realizeaza, singur sau impreuna cu membrii familiei sale ori alti membri asociati, productia agricola;
    • exploatatie agricola– forma de organizare alcatuita din ansamblul unitatilor utilizate pentru activitatile agricole si gestionate de un fermier, situate pe teritoriul aceluiasi stat membru al Uniunii Europene;
    • Dimensiune Economica– se determina pe baza productiei standard totale a exploatatiei agricole, exprimata in euro, stabilita in conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1242/2008 al Comisiei din 8 decembrie 2008 de stabilire a unei tipologii comunitare pentru exploatatii agricole;
    • productia standard totala– reprezinta valoarea standard a productiei brute, determinata in conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1242/2008.

 

Importanta zonelor montane este data de dimensiunea teritoriala. La fel ca la nivel european, acestea ocupa si in Romania un teritoriu mare: 30% din suprafata tarii. Obisnuiti ca in momentul in care vorbim de zona montana sa ne ducem cu gandul la posibilitatea de turism si recreere, riscam sa uitam ca exista oameni care traiesc aici si isi castiga existenta practicand agricultura.

 

images
Bazata indeosebi pe proprietatea privata, agricultura zonei montane a fost marcata timp de o jumatate de secol de marginalizare, ramanand prinsa la nivelul sistemului traditional, cu grad de echipare tehnologica redus, randament scazut si un nivel slab de instruire agricola a populatiei rurale. Din acest motiv, s-a urmarit in permanenta gasirea de solutii pentru eficientizarea activitatilor agricole si sporirea veniturilor populatiei rurale, avandu-se in vedere si agroturismul, artizanatul si micile industrii. Astfel, de-a lungul timpului au fost elaborate strategii de dezvoltare, acte normative (care au permis, in medie, cheltuirea de la bugetul de stat a circa 2000 euro/gospodarie, pentru grupuri individuale de muls mecanic, motocultoare, motocositori, greble mecanice, tancuri de racire a laptelui, mori/tocatori pentru furaje etc.) si programe pentru sprijinirea zonei montane defavorizate, iar de aici nu au intarziat sa apara oportunitatile pentru agricultorii si producatorii locali.

Zona montana beneficiaza de suprafete extinse de pajisti, iar 60% dintre acestea au o inalta valoare naturala, fiind mentinute in aceasta stare prin practicarea unei agriculturi traditionale extensive. Procesul de dezvoltare de aici este reflectat in cresterea economica inregistrata si in marirea constanta a numarului de IMM care se ocupa de agricultura in zona montana defavorizata. Aceasta crestere este datorata in mare parte existentei fondurilor europene destinate agriculturii si dezvoltarii rurale, accesate atat in perioada de pre-aderare, cat si dupa 2007, dar si politicii de sustinere a fermelor din zona de munte.

Principalele furnizoare de materii prime de calitate sunt rasele variate de animale existente aici, acest aspect putand fi mai bine valorificat pe termen lung, datorita cresterii cererii de produse traditionale, dar si accentuarii crizei alimentare la nivel mondial. Existenta traditiilor si cunostintelor legate de producerea si procesarea produselor montane, certificata cu noua legislatie europeana privind etichetarea produselor montane, este o oportunitate pentru dezvoltare si diversificarea activitatilor turistice.

Un factor generator de handicapuri naturale il reprezinta altitudinea la care se afla terenurile, ceea ce diminueaza posibilitatile de dezvoltare economica in cazul anumitor trepte de relief, in special in zonele montane, insa acest dezavantaj poate fi compensat prin potentialul turistic, avand in vedere ca aceste zone sunt detinatoare ale unor adevarate valori de patrimoniu natural si cultural si, datorita izolarii in decursul timpului, pastratoare ale traditiilor romanesti.

In Carpatii romanesti, solurile subtiri si pietroase si pajistile intinse, cu o biodiversitate ridicata, reprezinta un avantaj pentru practicarea agriculturii ecologice, mai ales pentru cresterea vacilor de lapte si prepararea branzeturilor de calitate.

Organizarea producatorilor in asociatii cooperatiste cu capacitati proprii de procesare si comercializare constituie o alta cerinta pentru o dezvoltare durabila in ruralul montan.

Marimea, complexitatea si specificitatea economico-sociala si de mediu din zonele montane, precum si marile diferente tehnologice, geo-climatice si traditionale nu fac posibila o dezvoltare durabila fara o abordare speciala, diferentiata, a agriculturii montane, fata de marea agricultura din zonele de campie.


Caracteristicile fermelor mici din zonele montane

„Zona de munte este defavorizata complet. La munte se face o agricultura mai grea. Trebuie sa beneficiem macar de un minim sprijin, asa cum se intampla in alte state. Altfel, vor ramane muntii goi”, declara Marioara Merlusca, presedinta Asociatiei Crescatorilor de Animale „Valea Muntelui” (judetul Bacau), in cadrul conferintei „Noua politica agricola comuna – Munti de oportunitati”, desfasurata in2014.

Numarul celor care practica agricultura in zonele montane a crescut constant de-a lungul ultimilor ani. Cresterea se datoreaza in mare parte accesarii fondurilor europene destinate agriculturii si dezvoltarii rurale si existentei politicii de sustinere a fermelor din zona de munte.

Labelling of agricultural and food products of mountain farming, JRC Scientific and Policy Reports este un studiu elaborat de Comisia Europeana in anul 2013, conform caruia zona montana cuprinde 19,7% din suprafata agricola utilizata, 18,5% din forta de munca angajata in agricultura, 17,6% din numarul total al fermelor si 19,5% din totalul animalelor. Conform aceluiasi studiu, dimensiunea medie a unei ferme din zona montana este de aproximativ 3, 9 hectare.

Fermele din zonele montane sunt slab utilate si mecanizate, ceea ce duce la un consum mult mai mare de energie si forta de munca si, ca atare, la costuri suplimentare. Astfel, dimensiunea lor economica, raportata la hectar si la unitatea de munca anuala, denota o productivitate slaba, de unde si veniturile mici ale fermierilor.

Si in urma Recensamantului General Agricol din 2011 s-a constatat scaderea efectivelor de animale din cadrul fermelor montane. Printre cauze s-au numarat accesul dificil la unitatile de procesare si costurile mari de transport.

Totodata, aceasta reducere a numarului de animale are un impact negativ major, atat asupra calitatii celor peste doua milioane de hectare de pasuni si fanete (din cauza sub-pasunatului, reducerii volumului de ingrasaminte organice sau neintretinerii lor), cat si asupra satelor si traditiilor, care risca sa se piarda cu timpul.

Privind toate acestea, trebuie precizat faptul ca dezvoltarea fermelor din zona montana trebuie realizata in mod durabil.

Obiectivul principal al dezvoltarii durabile in ruralul montan este reprezentat de organizarea producatorilor in asociatii cooperatiste cu capacitati proprii de transformare si comercializare.

De aceeasi parere este si prefectul judetului Neamt, care declara, in cadrul forumului „Fermele mici, asociatiile si grupurile de producatori – prioritati ale noii Politici Agricole Comune 2014-2020”: „Este cunoscut faptul ca potentialul agricol al unei tari sau al unei zone devine interesant atunci cand i se adauga un plus de actiune […]. Asadar, fermele mici, cum sunt majoritatea celor de la munte, au nevoie de sprijin in organizarea grupurilor de producatori pentru colectarea, procesarea si vanzarea produselor, astfel incat cea mai mare parte a valorii adaugate sa ramana la ei […]. Noi avem un avantaj, in raport cu piata europeana, prin produsele autentice si agricultura ecologica, insa acestea trebuie promovate”.


Sprijin pentru tinerii fermieri din zonele montane si activitati de formare

Agricultura este o resursa regenerabila care poate fi practicata de multe generatii viitoare. Romania trebuie sa-si construiasca viitorul punand un accent puternic pe traditiile durabile. Daca ne concentram pe elemente vremelnice, acestea dispar complet dupa mai multi ani, iar solutia este agricultura durabila.

Zonele de munte se diferentiaza de alte regiuni defavorizate prin factorii restrictivi naturali (altitudine, clima, pante, fertilitate scazuta a solului, perioade mai scurte de vegetatie, izolare fata de caile de comunicatie si pietele de desfacere), care nu pot fi modificati, si cei socioeconomici structurali (imbatranirea populatiei active, tendinta de exod a tineretului, ocupatii restrictive, distante mari fata de centrele decizionale si administrative, infrastructura insuficienta). Tinerii sunt tentati sa paraseasca muntele in cautarea unor conditii de viata mai bune si venituri mai mari, obtinute cu eforturi mai reduse, in mediul urban sau in alte tari.

Chiar daca multe zone rurale au devenit din ce in ce mai influentate de factori externi agriculturii, ele raman motorul economiei rurale in majoritatea Europei. Vitalitatea si potentialul multor zone raman strans legate de existenta unui sector agricol competitiv si dinamic, atractiv pentru tinerii fermieri. Acest fapt este specific zonelor predominant rurale, unde sectorul primar reprezinta in jur de 5% din valoarea adaugata si 16% din totalul persoanelor ocupate, si este caracteristic noilor state membre, unde este importanta consolidarea recentelor cresteri a productivitatii si atingerea intregului potential agricol. In plus, agricultura joaca un rol important in zonele rurale prin generarea de activitati economice suplimentare, in special prin legaturi stranse cu procesarea, turismul si comertul. In multe regiuni, in special in noile state membre, agricultura este atat coloana vertebrala a economiei rurale, cat si piatra de temelie a traditiilor locale si identitatii sociale.

Astfel, strategia de crestere a ocuparii prin stimularea cererii de forta de munca Orizont 2020 stabileste urmatoarele directii de actiune:

    • Extinderea si facilitarea accesului tinerilor la activitatile economice non-agricole;
    • Continuarea acordarii de facilitati pentru investitori de catre consiliile locale;
    • Crearea unor nuclee institutionale favorabile stimularii cererii de forta de munca (pe langa consiliile locale sa fie infiintate structuri de monitorizare a tinerilor care acceseaza fonduri europene, in cadrul carora pot participa reprezentanti ai mediului de afaceri si persoane cu experienta in organizarea si gestiunea fiscala a intreprinderilor) si a unui centru de consiliere si ajutor in cariera si viata profesionala pentru oamenii din mediul rural (unde acestia se vor putea informa periodic in legatura cu oportunitatile de ocupare, nevoile si cerintele de pe piata muncii si vor primi consiliere pentru propriile nevoi de dezvoltare);
    • Dezvoltarea unui program de informare, consiliere si motivare pentru gasirea unui loc de munca pentru femeile din mediul rural, ocupate in agricultura de subzistenta.

Mentinerea tinerilor in zona montana este un obiectiv important, datorita tendintei din ultima perioada de reducere a natalitatii, dar si cresterii migratiei. Se are in vedere pregatirea profesionala si ajustarea programei scolilor profesionale in acord cu cerintele pietei muncii din zona montana. In contextul sporirii gradului de informare in randul fermierilor si al incurajarii dezvoltarii de activitati specifice, trebuie avute in vedere o serie de masuri privind formarea profesionala si dezvoltarea de servicii de consultanta si consiliere specifice nevoilor acestora, prin crearea Camerelor Agricole si modificarea curriculei astfel incat sa fie adaptata agriculturii montane.

De aceeasi sustinere trebuie sa se bucure tinerii din zonele montane care vor sa inceapa o afacere. De asemenea, avand in vedere ca agentii economici existenti in zona montana defavorizata dispun in mica masura de conditiile necesare pentru a oferi o pregatire practica, se va urmari sprijinirea unitatilor de invatamant din zona montana defavorizata, in vederea infiintarii de ferme didactice care sa serveasca in egala masura pregatirii elevilor si formarii continue a resurselor umane necesare, oferind, in acelasi timp, un model de abordare integrata a valorificarii resurselor, din perspectiva conceptelor de pluriactivitate si dezvoltare durabila.

Pentru mentinerea tinerilor in zonele rurale, in cadrul Anexei memorandum „Orientari strategice nationale pentru dezvoltarea durabila a zonei montane defavorizate (2014-2020)”, sunt mentionate urmatoarele directii:

    • Sprijinirea tinerilor antreprenori din zona montana defavorizata pentru inceperea unei afaceri;
    • Corelarea ofertei de pregatire prin invatamantul profesional si tehnic cu cererea de pe piata muncii si nevoile specifice de dezvoltare durabila a zonei montane defavorizate;
    • Sprijinirea instalarii medicilor si cadrelor didactice tinere in mediul rural;
    • Incurajarea instalarii tinerilor fermieri in zona montana defavorizata.

Cei mai multi dintre tinerii care vor sa inceapa o afacere cu fonduri europene s-au orientat catre zona montana si de deal, unde se pot infiinta ferme mici, iar prin noul program pot primi finantari pentru crearea de lanturi mici de magazine, in care sa fie comercializate produse traditionale, indiferent de zona, fapt menit sa-i motiveze si mai mult pe tineri sa ramana in acest sector economic.

„Din ce am constatat noi, exista cereri foarte multe pentru zona montana si zona de deal, acolo unde nu sunt ferme mari (…). De exemplu, in judetul Alba, in Muntii Apuseni, nu exista niciun abator, nicio fabricuta de lapte. (…) si un lucru foarte important pe care l-am vazut acum si pentru prima data o sa-l practicam in programul nostru 2014-2020, se vor da bani de la UE pentru lanturi de magazine. Lanturi scurte de magazine, in asa fel ca sa scurtam drumul de la producator la consumator, iar acele produse
traditionale specifice zonei sa ajunga cat mai repede la consumator”, a declarat Nicolae Popa, directorul general adjunct al AFIR.


Dezvoltarea lanturilor scurte de aprovizionare in zonele montane

Crearea unor lanturi alimentare scurte in zonele de munte este necesara din perspectiva deschiderii oportunitatilor de piata pentru fermieri, prin promovarea si vanzarea produselor aproape de sursa de productie, fie individual, fie in comun. Vanzarea directa este o parte a acestui aspect si se poate face chiar de la ferma sau prin pietele de desfacere. Prin investitii integrate in modernizarea infrastructurii de productie, colectare, depozitare si procesare, li s-ar oferi fermierilor din mediul rural, implicit celor din zonele montane, oportunitatea de a desface bunurile pe piata, de a extinde gama de produse si de a promova comercializarea pe plan local.

De obicei, sistemele locale pentru produsele alimentare au lanturi de aprovizionare scurte, care formeaza o legatura puternica intre producator si consumator. Produsele locale, avand caracteristici autentice, traditionale, originale, durabile, sezoniere sau alte trasaturi importante pentru comunitatea din care provin, promoveaza coeziune sociala si incurajeaza locuitorii sa adopte obiceiuri ecologice. Spatiile comerciale pentru produsele locale (standuri de vanzare directa si piete in aer liber) sunt de multe ori intermediari ai consumatorilor, producatorilor si vanzatorilor in procesul de integrare sociala si profesionala.

Productia agricola si alimentara locala are avantaje ecologice, metode de productie durabile, impact mai putin negativ rezultat din transport si posibilitatea de a crea deseuri organice, reziduuri si sisteme de circulare a energiei regenerabile. In prezent, dorinta comunitatii de a dezvolta activitatea economica si de a pastra identitatea in cadrul teritoriului propriu se reflecta in promovarea produselor alimentare locale.

La nivel national, se are in vedere informarea consumatorilor asupra produselor care provin din zonele de munte si stimularea producatorilor si agricultorilor care isi desfasoara activitatea in zonele inalte.

Zona montana este recunoscuta pentru gradul mic de poluare, ceea ce le confera alimentelor provenite din acest areal un plus de valoare, receptat deja pe piata. Producatorii, cultivatorii si apicultorii care isi desfasoara activitatea de productie in zona montana trebuie ajutati in activitatea de promovare a produselor alimentare catre publicul larg.

Atingerea unui nivel mai ridicat de competitivitate in domeniul agroalimentar poate fi asigurata printr-o mai buna procesare a produselor agricole, cresterea valorii lor adaugate si imbunatatirea organizarii pietei de desfacere prin promovarea lanturilor scurte de aprovizionare. In aceasta directie, sunt necesare actiuni de informare si diseminare a rezultatelor activitatilor de cercetare din domeniile tehnologic, economic si de protectie a mediului, de adaptare la schimbarile climatice si de cooperare in vederea crearii lanturilor scurte de aprovizionare.


Cum se poate creste notorietatea produselor traditionale montane

Montafon se afla in partea sudica a regiunii Vorarlberg, fiind inconjurata de lanturile muntoase Ratikons,Verwall si Silvretta. Aceasta vale, care se intinde pe 39 de kilometri, cuprinde 11 sate. Renumita pentru peisajele montane si traditiile ei, Montafon este un loc ideal pentru activitati sportive si de agrement. Daca in sezonul rece, Montafon se transforma intr-un veritabil El Dorado al sporturilor de iarna, pe timpul verii, acest loc le ofera turistilor optiuni pentru a explora zonele montane de poveste si pentru a cunoaste traditiile si produsele locale.

Printre produsele locale cu traditie este si branza „Sura Kees”, o specialitate caracteristica vaii Montafon inca din secolul al XII-lea. Produsa din lapte degresat, colectat numai in lunile de vara, de la vacile care pasc in zona alpina, aceasta branza are un continut scazut de grasime, dar o cantitate mare de proteine de inalta calitate. Un alt avantaj al acestui produs este continutul scazut in colesterol. Branza „Sura Kees” are un gust aromat, usor acrisor si picant, care se intensifica pe masura ce se invecheste. Poate fi consumata in forma ei naturala sau poate fi prelucrata intr-o forma mai rafinata in preparatele gastronomice.

Pentru a creste notorietatea acestei specialitati de branza si pentru a-i sprijini pe producatorii locali, de-a lungul timpului, mai multe asociatii au facut eforturi pentru a o introduce pe piata ca o specialitate a regiunii austriece Montafon, respectiv pentru a crea rand-ul „Sura Kees”. Un astfel de demers a fost realizat de asociatia Bewusstmontafon, cuprinzand un grup de producatori locali.

Asociatia are ca scop dezvoltarea unei structuri viabile care sa contribuie la cresterea productiei, prelucrarii si vanzarilor produselor alimentare traditionale si a specialitatilor din zona. Astfel, in 2008, aceasta asociatie a depus un proiect prin care solicita finantare nerambursabila FEADR pentru dezvoltarea unei initiative de branding regional pentru produsele alimentare montane din zona Montafon.

Proiectul propus de Bewusstmontafon, care a avut la baza calitatea produselor alimentare traditionale alpine, ajuta la cresterea vanzarilor si, pe termen lung, contribuie la consolidarea economiei rurale din regiune.

Fondurile nerambursabile obtinute au fost utilizate pentru realizarea strategiei de marketing si elaborarea initiativei de branding. Strategia a fost dezvoltata prin consultari cu producatorii si comerciantii locali si cu reprezentantii restaurantelor din zona si ai asociatiilor de turism. In cadrul strategiei a fost creat un program de promovare si comunicare, incluzand o serie de evenimente media, targuri de promovare si publicitate privind facilitatile turistice din zona. Prin intermediul proiectului s-a avut in vedere si cresterea numarului de membri in cadrul asociatiei, concomitent cu sporirea impactului proiectelor desfasurate de aceasta.

Sprijinul acordat prin FEADR a generat cresterea cererii de branzeturi si produse traditionale din regiune. Astfel, prin rezultatele obtinute, acesta a contribuit la cresterea competitivitatii si profitabilitatii intreprinderilor angajate in productia de specialitati locale, care, la randul lor, sustin viabilitatea economica a acestei comunitati rurale dintr-o regiune muntoasa a Europei. In plus, proiectul a sprijinit dezvoltarea brandului „Sura Kees” si a crescut capacitatea asociatiei Bewusstmontafon de a elabora noi proiecte de dezvoltare rurala. Rezultatele acestei initiative au fost incununate de premiile anuale obtinute de branza „Sura Kees”.

Proiectul de fata demonstreaza faptul ca produsele montane, traditionale, ecologice si de calitate au o capacitate mare de a contribui la dezvoltarea comunitatilor locale din punct de vedere economic si social, iar constientizarea fermierilor si a publicului larg cu privire la potentialul economic al acestora si la importanta mentinerii biodiversitatii si practicilor agricole traditionale reprezinta punctul de plecare pentru dezvoltarea durabila a zonelor montane.

Informatii despre dezvoltarea brand-ului „Sura Kees”:

  • Proiect finantat prin Axa 4 a Programului National de Dezvoltare Rurala, Masura 413 – „Calitatea vietii si diversificarea economiei rurale”
  • Beneficiar: Asociatia Bewusstmontafon
  • Localizare: valea Montafon, regiunea Vorarlberg, Austria
  • Perioada de implementare: 15 ianuarie 2008 – 30 iunie 2012
  • Buget total: 85 000 euro
  • Finantare nerambursabila: 55 250 euro
  • Cofinantare (contributia beneficiarului): 29 750 euro
  • Teme abordate: implementarea strategiilor de dezvoltare locala, cresterea calitatii vietii in zonele montane

 

 

 

Prezentam in cele ce urmeaza cele mai importante modificari pe care care Legea le introduce:

Nulitatea absoluta este inlocuita de nulitatea relativa Conform prevederilor Legii sanctiunea principala aplicabila in cazul nerespectarii dreptului de preemptiune instituit de Legea nr. 17/2014, respectiv in cazul in care nu sunt obtinute avizele necesare prevazute de Legea nr. 17/2014 este nulitatea relativa. Anterior modificarii Legea nr. 17/2014 prevedea pentru aceste cazuri sanctiunea mult mai severa: nulitatea absoluta a contractului incheiat.
DSC08558
Conditii pentru incheierea unui antecontract de vanzare
Pentru a apela la instanta de judecata in vederea pronuntarii unei hotarari judecatoresti care sa tina loc de contract de vanzare, Legea nr. 17/2014 instituia initial (pe langa alte cerinte in legatura cu respectarea dreptului de preemptiune) si conditia ca antecontractul respectiv sa fie incheiat in forma autentica. Prin modificarile aduse conform Legii nr. 68/2014 s-a eliminat necesitatea formei autentice pentru antecontractul de vanzare. In schimb noile modificari instituie necesitatea ca terenul ce face obiectul antecontractului sa fie inscris in rolul fiscal si in cartea funciara. Una dintre principalele modificari aduse de Legea 68 a vizat sanctiunea aplicabila in cazul in care vanzarea terenurilor agricole extravilane se face fara respectarea dreptului de preemptiune al preemptorilor conform Legii 17 sau fara obtinerea avizelor emise de Ministerul AparariiNationale, Ministerul Culturii si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. In prezent, ca urmare a modificarii Legii 17, sanctiunea aplicabila pentru nerespectarea acestor prevederi consta in nulitatea relativa. Varianta initiala a Legii 17 sanctiona nerespectarea acestor prevederi cu nulitatea absoluta.

Precizam ca Legea 17 prevede in prezent doua tipuri de nulitati care se aplica in cazul instrainarii prin vanzare a terenurilor agricole extravilane fara respectarea anumitor prevederi ale Legii 17, respectiv nulitatea absoluta si nulitatea relativa. Nulitatea absoluta Conform art. 7 alin. (7) din Legea 17, daca in termenul de 30 de zile in care oferta de vanzare a terenului este afisata la sediul primariei si pe site-ul primariei niciunul dintre preemptori (i.e. coproprietari, arendasi, vecini, statul roman prin Agentia Domeniilor Statului) nu isi exercita dreptul de preemptiune la cumpararea terenului, vanzarea terenului este libera, urmand ca vanzatorul sa instiinteze in scris primaria cu privire la vanzare. In cazul in care vanzarea catre terti se face la un pret mai mic decat cel solicitat in oferta de vanzare afisata la sediul primariei ori in conditii mai avantajoase decat cele cuprinse in oferta de vanzare, aceasta vanzare va fi lovita de nulitate absoluta.

Precizam ca in conformitate cu normele metodologice la Legea 17 aprobate prin Ordinul nr. 719/740/M.57/2333/2014, in masura in care in oferta de vanzare nu este prevazuta nicio conditie, terenul se poate vinde in orice conditii, cu exceptia diminuarii pretului. Astfel, in cazul in care oferta de vanzare prevede doar pretul, vanzarea libera a terenului de catre vanzator se poate face doar la acelasi pret din oferta de vanzare sau la un pret mai mare. In legatura cu celelalte conditii de vanzare, mentionam ca acestea pot fi stabilite in mod liber de catre partile contractului de vanzare. Astfel, partile pot stabili conditiile in care se va face plata pretului (e.g. pretul va fi achitat de catre cumparator integral la momentul semnarii contractului de vanzare sau la un moment ulterior sau va fi achitat in rate), momentul la care va opera transferul dreptului de proprietate cu privire la teren (e.g. la semnarea contractului de vanzare sau la momentul achitarii integrale a pretului) etc.

In cazul in care oferta initiala de vanzare afisata la sediul primariei prevede pe langa pretul de vanzare a terenului si alte conditii in care va opera transferul dreptului de proprietate (e.g. plata integrala a pretului la semnarea contractului de vanzare), vanzarea libera catre terti nu poate opera in conditii mai avantajoase pentru cumparator (e.g. plata pretului de vanzare in rate). O astfel de vanzare este lovita de nulitate absoluta in conditiile art. 7 alin (7) din Legea 17.

Nulitatea relativa, Art. 16 din Legea 17, prevede ca vanzarea terenurilor agricole situate in extravilan fara respectarea dreptului de preemptiune potrivit art. 4 din Legea 17 sau fara obtinerea avizelor prevazute la art. 3 si 9 este interzisa si se sanctioneaza cu nulitatea relativa. Astfel, ca urmare a modificarii Legii 17 prin Legea 68, sanctiunea nulitatii absolute prevazute de art. 16 a fost inlocuita cu sanctiunea nulitatii relative.

Aceasta sanctiune se va aplica contractelor de vanzare ce se vor incheia fara respectarea urmatoarelor reguli:

Asigurarea conditiilor pentru exercitarea dreptului de preemptiune la cumpararea terenurilor agricole extravilane recunoscut de Legea 17 coproprietarilor, arendasilor, proprietarilor vecini si statului roman prin ADS, in aceasta ordine, la pret si in conditii egale. Astfel, daca un contract de vanzare cu privire la un teren agricol extravilan este incheiat fara ca vanzatorul sa fi parcurs procedura prevazuta de Legea 17 pentru ca preemptorii sa isi poata exercita dreptul de preemptiune la cumpararea terenului, sau daca ordinea imperativa a preemptorilor nu este respectata la selectia cumparatorului (e.g. un arendas si un vecin ofera acelasi pret pentru teren si vanzatorul vinde terenul vecinului nerespectand ordinea imperativa a preemptorilor prevazuta de Legea 17), contractul de vanzare astfel incheiat este lovit de nulitate relativa.

Obtinerea avizului specific al Ministerului Apararii Nationale. Acest aviz se obtine numai in cazul vanzarii libere a terenurilor agricole situate in extravilan pe o adancime de 30 km de la frontiera stat si tarmul Marii Negre, catre interior, precum si cele situate in extravilan la o distanta de pana la 2.400 m fata de obiectivele speciale ale Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Protectie si Paza, precum si ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne si Ministerului Justitiei. Astfel, in cazul in care vanzarea terenului se face catre un preemptor, obtinerea acestui aviz nu este necesara.

Obtinerea avizului specific al Ministerului Culturii in cazul vanzarii terenurilor agricole extravilane pe care se afla situri arheologice, in care au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potential arheologic evidentiat intamplator. Acest aviz se va obtine doar daca primaria unde se afla situat terenul elibereaza o adresa prin care confirma ca este necesar avizul specific al Ministerului Culturii.

Obtinerea acestui aviz este obligatorie indiferent daca vanzarea terenului se face catre un preemptor sau catre un tert cumparator

Obtinerea avizului emis de catre structura centrala a Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in cazul in care terenul are o suprafata mai mare de 30 de hectare sau de catre structurile teritoriale ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in cazul in care terenul are o suprafata de pana la 30 de hectare inclusiv. Acest aviz se emite de catre structurile Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in termen de 2 zile lucratoare de la expirarea termenului de 5 zile lucratoare in care structurile ministerului au obligatia sa verifice indeplinirea conditiilor cu privire la exercitarea dreptului de preemptiune. In cazul in care conditiile prevazute de lege sunt indeplinite, structurile ministerului vor emite un aviz final pentru vanzare iar in cazul in care nu au fost indeplinite conditiile prevazute de Legea 17, structurile ministerului vor emite un aviz negativ.

Nulitatea absoluta versus nulitatea relativa
Pentru a intelege mai bine consecintele nulitatii absolute si ale nulitatii relative, consideram necesar precizarea catorva aspecte principale cu privire la nulitatea absoluta si nulitatea relativa. Ambele tipuri de nulitati au ca efect desfiintarea contractului si a actelor juridice subsecvente acestuia. Ca efect al desfiintarii contractului, partile contractuale vor trebui sa restituie in natura sau prin echivalent toate prestatiile primite in baza contractului desfiintat.

Nulitatea absoluta a contractului se aplica in cazul in care contractul se incheie cu nerespectarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general, precum si atunci cand legea prevede in mod expres incidenta nulitatii absolute in cazul nerespectarii anumitor prevederi legale. Spre deosebire de nulitatea absoluta, nulitatea relativa intervine in cazul unui contract incheiat cu nerespectarea unor dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular.

Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata, oricand, fara limitare in timp, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie. In plus, instanta de judecata are obligatia de a invoca din oficiu nulitatea absoluta. In cazul nulitatii relative, aceasta poate fi invocata numai de cel al carui interes este ocrotit prin dispozitia legala incalcata, pe cale de actiune in cadrul termenului de prescriptie de 3 ani sau oricand pe cale de exceptie. Nulitatea relativa nu poate fi invocata din oficiu de catre instanta.

Consideratii
Din cele precizate mai sus, rezulta cu claritate faptul ca nulitatea absoluta intervine de regula ca urmare a nerespectarii unor dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general in timp ce nulitatea relativa intervine ca urmare a nerespectarii unor dispozitii ce ocrotesc un interes particular.

Astfel, este foarte neclar de ce legiuitorul a inteles sa sanctioneze cu nulitate absoluta vanzarea catre terti a terenului agricol extravilan la un pret mai mic ori in conditii mai avantajoase decat cele cuprinse in oferta de vanzare [art. 7 alin. (7)] si cu nulitate relativa vanzarea care se incheie cu nerespectarea regulilor privind
(i) respectarea dreptului de preemptiune la cumpararea terenurilor agricole extravilane;
(ii) obtinerea avizului specific al Ministerului Apararii Nationale;
(iii) obtinerea avizului specific al Ministerului Culturii si
(iv) obtinerea avizului emis de catre structurile Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale [art.16].

Oare a fost o simpla eroare a legiuitorului la momentul la care a redactat Legea 68? Oare intentia reala a legiuitorului a fost de a modifica sanctiunea nulitatii absolute cu cea a nulitatii relative in cazul art. 7 alin. (7) in loc de art. 16? Altfel, este discutabil de ce pentru vanzarea terenului la un pret mai mic sau in conditii mai avantajoase decat cele din oferta de vanzare afisata de primarie, intervine nulitatea absoluta in masura in care interesul ocrotit intr-un astfel de caz este unul particular, in schimb ce sanctiunea nulitatii relative se aplica pentru nerespectarea prevederilor privind obtinerea avizelor din partea ministerelor abilitate, in masura in care prevederile legale aplicabile pentru acest cazuri sunt menite sa acopere un interes general.

Astfel, interesul ocrotit in cazul art. 7 alin. (7) din Legea 17 este cel al preemptorilor interesati de cumpararea terenului care ar fi dorit achizitionarea terenului in cazul in care vanzarea s-ar fi facut la un pret mai mic sau in alte conditii decat cele cuprinse in oferta vanzatorului afisata la sediul primariei. Pentru ocrotirea acestui interes, consideram ca sanctiunea nulitatii relative a contractului de vanzare incheiat la un pret mai mic sau in conditii mai avantajoase decat cele din oferta initiala a vanzatorului ar fi fost suficienta.

In schimb, este foarte neclar de ce sanctiunea nulitatii relative se aplica contractelor de vanzare incheiate cu nerespectarea prevederilor Legii 17 cu privire la obtinerea avizelor din partea ministerelor competente. Interesul general ocrotit prin intermediul acestor prevederi legale este unul indiscutabil general. Astfel, securitatea nationala poate fi afectata in cazul in care se instraineaza terenuri agricole ce sunt amplasate la 30 de km de granitele statutului roman sau la o distanta maimare de 2.400 m fata de obiectivele speciale ale Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Protectie si Paza, precum si ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne si Ministerului Justitiei fara avizul Ministerului Apararii Nationale. De asemenea, interesul general este evident si in cazul vanzarii terenurilor agricole extravilane pe care se afla situri arheologice, in care au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potential arheologic evidentiat intamplator.

Despre Casa de avocatura Coltuc
Cabinet de avocat COLTUC are experienta acumulata in anii de practica a avocaturii la cel mai inalt nivel de profesionalism, pentru a acorda consultanta juridica, asistenta juridica, reprezentare judiciara si extrajudiciara in toate domeniile dreptului.

Casa de avocatura Coltuc
www.coltuc.ro

România trebuie să înceapă cadastrarea terenurilor agricole în 2015 deoarece, din 2020, plățile în agricultură se vor face pe exploatație și nu pe unitatea de suprafață, afirmă secretarul de stat în MADR Daniel Botănoiu.

aa

„Avem deja pe circuit un proiect de Hotărâre de Guvern al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), pentru că ei se ocupă cu terenurile din extravilan. (…) Sigur nu se va finaliza în 2015, cel târziu în 2018. (…) Dacă nu avem finalizată cadastrarea până în 2020, plățile nu se mai fac pe unitatea de suprafață și este logic pentru că, nefăcându-se pe unitatea de suprafață sau pe cap de animal, ci pe exploatație, nu o să mai poți să dovedești exploatația ta”, a explicat Botănoiu, citat de Agerpres.
Cadastrarea costă 30 euro/ha. Potrivit lui Botănoiu, costurile au fost estimate la 30 euro/ha. Fondurile necesare pentru cadastrarea celor 14 mil. ha de extravilan, arabil plus agricol, se ridică la 415 mil. euro, din care 265 mil. de euro din fonduri europene pe dezvoltare regională și 150 mil. euro de la ANCPI.

Ferma

La Colegiul prefectural de săptămâna trecută s-au manifestat destule nemulţumiri faţă de sumele primite pentru echilibrarea bugetelor. Anul acesta ele au venit prin repartiţie directă de la bugetul naţional şi nu prin bugetul judeţean. Din cele 95 comune argeşene numai 33 sunt pe plus faţă de 2014, restul de 62 sunt la limita supravieţuirii. Primarul Doru Radu, de la Suseni, a ridicat steagul răzvrătirii, evidenţiind faptul că bugetul pentru anul în curs va fi cu vreo 9 miliarde lei vechi mai mic.

corbi

O situaţie similară se regăseşte şi la Corbi, unde proiecţia bugetului pentru 2015, făcută pe baza anunţării sumelor oficiale va suferi o diminuare cu vreo 7-8 miliarde lei. Primarul Virgil Baciu a atras atenţia asupra unei filozofii bugetare care nu este corect fundamentată, câtă vreme s-au luat în calcul şi veniturile ocazionale când, logic ar fi fost să se ia ca bază de calcul cele permanente. Adică, nu şi unele vânzări de terenuri sau redevenţe pentru care contractele pot expira sau orice alte tranzacţii de genul comercializării unor bunuri. O altă sursă de nemulţumire a fost generată de obligaţia formulată pe ton de ultimatum ca primăriile să semneze contractul cu ARA SOFTWARE, prin care se asigură conectarea la sistemul informaţional judeţean, până la data de 1 februarie. În caz contrar riscau  deconectarea.

Primarul Baciu a evidenţiat faptul că se crează astfel o presiune bugetară nejustificată, evidenţiind faptul că anul trecut Primăria Corbi a plătit pentru întreţinerea acestui sistem informaţional aproape 700 milioane lei vechi, în condiţiile în care existau pe piaţă oferte ale unor operatori privaţi de 4-5 ori mai mici. Acestea le sunt interzise însă primăriilor, de parcă nu s-ar fi auzit încă de piaţa concurenţială, în care corectitudinea este dată de acceptarea unor preţuri stabilite pe raportul dintre ofertă şi preţ şi nu pe ochi frumoşi. Protestatarilor li s-a răspuns că va fi organizată o întâlnire în 5 februarie cu un secretar de stat din Ministerul Finanţelor pentru lămurirea unor probleme.

A doua zi, vineri, Virgil Baciu a fost împuternicit de ceilalţi primari să le susţină cauza la întâlnirea cu reprezentanţii Consiliului Judeţean, după discuţiile purtate şi cu cei de la Trezorerie. Iniţial, nemulţumiţii au avansat propunerea ca preţul pentru ARA SOFTWARE să fie comparabil cu cel oferit de ceilalţi operatori privaţi, adică de 1.800 lei + TVA lunar, nu de 4.500 + TVA sau, dacă nu, să se diminueze cu 25% suma anuală de 670 milioane lei vechi. Cum nu s-a ajuns la o înţelegere, acesta a părăsit sala. “Acum solicit un ultim răspuns oficial la propunerile avansate, pentru că nu mai pot crede în promisiuni verbale, fără acoperire, cum că totul se va rezolva prin cine ştie ce rectificări bugetare în vară. Planurile noastre de dezvoltare pentru 2015 sunt date acum peste cap. Dacă nu se schimbă ceva până la şedinţa din 9 februarie, vom avea un buget fundamentat pe date clare de circa 17 miliarde lei vechi, mult mai mic decât cel precedent. Repet: eu cred că legea asta, care mi se pare strâmbă în ceea ce priveşte deciderea valorii surselor de echilibrare a bugetelor, trebuie gândită pe veniturile proprii permanente – taxe şi impozite locale percepute pe terenuri, clădiri, mijloace de transport ş.a.m.d. şi nu pe cele ocazionale, care pot să dispară de la un an la altul, şi care n-ar trebui să fie luate în calcul”. Primarul Baciu a mai spus că nu se aşteaptă la cine ştie ce minuni de la întâlnirea cu secretarul de stat din Ministerul Finanţelor, programată pentru ziua de joi.

ziarul:  http://www.argesexpres.ro/ – Doru Bobi

 

Older Posts »

SEO Powered by Platinum SEO from Techblissonline