Feed on
Posts
Comments

DSCN1420
DSCN1439
Virgil Baciu şi-a stabilit, încă de la începutul mandatului, un target în ceea ce priveşte modernizarea drumurilor. Pe lângă pietruirea anuală a tuturor drumurilor comunale, etapă premergătoare asfaltării acestora, primarul Baciu doreşte să realizeze şi asfaltarea anuală a 4 – 5 kilometri de drumuri comunale. Anul acesta, până în momentul de faţă, a reuşit să asfalteze 2,5 kilometri, ultima stradă asfaltată fiind strada Piua, pe o distanţă de un kilometru. Aici, odată cu asfaltarea străzii, s-au modernizat şi şanţurile, fiind betonate.
,,Am reuşit, aşa cum ne-am propus la începutul anului, să asfaltăm şi strada Piua. Aici am realizat şi modernizarea şanţurilor prin betonarea acestora. Anul acesta, până în momentul de faţă, am asfaltat 2,5 kilometri de drumuri comunale. Urmează, până la sfârşitul anului, să mai asfaltăm, aproximativ, 2 kilometri, strada Alexandria din satul Jgheaburi, străzile Malul şi Rugina din satul Corbşori şi în Poenărei, unde mai avem de asfaltat 200–300 de metri.
Corbi
DSCN1451

Prin prezenta va facem cunoscut faptul ca, prevederile legale privind acordarea ajutorului pentru incalzirea locuintei raman neschimbate si, prin urmare se vor aplica la fel ca si in sezonul rece 1 noiembrie 2013-31 martie 2014 ,in acest context se depun cereri si declaratii pe propria raspundere insotite de actele doveditoare pentru acordarea ajutorului de incalzire a locuintei cu combustibili solizi , petrolieri si energie electrica conform OUG. Nr. 70 / 2011, pentru perioada sezonului rece noiembrie 2014-martie 2015 modificata si completata .

Pot beneficia de acest drept familiile sau persoanele singure cu domiciliul sau resedinta in comuna Corbi, care realizeaza venituri nete lunare pe membru de familie de pana la 615 lei.

program

 

caldura
ACTE DOVEDITOARE :
1. Cerere si declaratie pe proprie raspundere pentru acordarea ajutorului pentru incalzirea locuintei – formular tip( puse la dispozitie de catre primarie ) ;
2. copie dupa actele de identitate pentru toti membrii familiei care au acelasi domiciliu sau resedinta la adresa la care se solicita ajutorul sau locuiesc si se gospodaresc impreuna, sunt inscrise in carte de imobil si sunt luate in calcul la stabilirea cheltuielilor de intretinere a locuintei;
3. Certificat de nastere pentru copiii minori sub 14 ani;
4. Acte din care sa rezulte calitatea titularului cererii fata de locuinta pentru care solicita ajutorul: proprietar : copie contract de vinzare-cumparare sau adeverinta rol privind proprietatea si componenta familiei; chirias : contract de inchiriere valabil la dat depunerii; imputernicit : imputernicire din partea propritarului locuintei sau a titularului contractului de inchiriere.
5. Acte doveditoare privind veniturile nete lunare realizate de catre membrii familiei in luna anterioara depunerii cererii:adeverinta de salariu cu venitul net , cupoane de pensii, cupoane indemnizatii pentru cresterea copilului pana la virste de 2 sau 3 ani, cupoane indemnizatii lunare pentru persoanele cu handicap , cupoane alocatie de stat pentru copii, cupoane alocatii pentru minorii dati in plasament familial sau incredintati spre crestere si educare, acte doveditoare ale veniturilor provenite din inchirieri, dobanzi , dividente, parti sociale, rente, declaratie privind alte venituri realizate;
6. copie după hotărârea judecătorească de divorţ sau certificat de deces atunci când e cazul;
7. cupon indemnizaţie şomaj din luna anterioara depunerii cererii;
8. adeverinţă eliberată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice pentru membrii familiei care nu realizează venituri impozabile ( adeverinta de venit –fisc Curtea de Arges ) ;

Anexa nr.3
Anexa nr.4
la Normele metodologice

LISTA BUNURILOR CE CONDUC LA EXCLUDEREA ACORDĂRII
AJUTORULUI SOCIAL
Bunuri imobile
1 Clădiri sau alte spaţii locative în afara locuinţei de domiciliu şi a anexelor gospodăreşti
2 Terenuri de împrejmuire a locuinţei şi curtea aferentă și alte terenuri intravilane care depăşesc 1.000 mp în zona urbană şi 2.000 mp în zona rurală

Bunuri mobile*
1 Autoturism/autoturisme și/sau motocicletă/motociclete cu o vechime mai mică de 10 ani cu excepţia celor adaptate pentru persoanele cu handicap sau destinate transportului acestora sau persoanelor dependente precum şi pentru uzul persoanelor aflate în zone greu accesibile
2 Mai mult de un autoturism/motocicletă cu o vechime mai mare de 10 ani
3 Autovehicule: autoutilitare, autocamioane de orice fel cu sau fără remorci, rulote, autobuze, microbuze
4 Şalupe, bărci cu motor, scutere de apă, iahturi, cu excepţia bărcilor necesare pentru uzul persoanelor care locuiesc în Rezervaţia Biosferei ”Delta Dunării”
5 Utilaje agricole: tractor, combină autopropulsată
6 Utilaje de prelucrare agricolă: presă de ulei, moară de cereale
7 Utilaje de prelucrat lemnul: gater sau alte utilaje de prelucrat lemnul acţionate hidraulic, mecanic sau electric
(*)Aflate în stare de funcţionare

Depozite bancare
1 Depozite bancare cu valoare de peste 3000 lei

Terenuri /animale și/sau păsări
1 Suprafețe de teren, animale și păsări a căror valoare netă de producție anuală depășește suma de 1.000 euro pentru persoana singură, respectiv suma de 2.500 euro pentru familie

NOTĂ:Deţinerea unuia dintre bunurile menţionate conduce la excluderea acordării ajutorului de incalzire a locuintei.

Precizam ca beneficiarii de subventii SAPS ( schema de plata unica pe suprafata ) , platita de APIA, au obligatia de a declara aceasta la completarea cererii ( extras de cont ) .

program

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Intocmit,
Asistent-Social
Stancescu Cecilia-Eugenia

Nunta traditionala romaneasca pentru doi tineri coreeni

Vechi traditii romanesti sunt readuse la viata printr-o nunta traditionala organizata in satul Corbi din judetul Arges.

 

 

La inceput de toamna, pe 2 septembrie un cuplu tanar de sud-coreeni, stabiliti in New York si-au unit destinele printr-o nunta traditionala romaneasca, asa cum se faceau acum 100 de ani, in satul Corbi din Judetul Arges. La nunta au luat parte mamele celor doi tineri si aproximativ 40 de sateni. Atmosfera a fost ca acum 100 de ani, toti participantii la nunta, inclusiv mirii au purtat costume traditionale, s-a gatit la tuci, s-a cantat la fluier, s-a mers si pe jos, s-au facut hore si la toata povestea aceasta a luat parte si codrul viu al locurilor. Totul a fost organizat cu multa pasiune de un grup de tineri pasionati organizati intr-o agentie de turism numita Pure Romania.

Cum a inceput totul?

Povestea Pure Romania a inceput in acest an, fiind un proiect menit sa contribuie la ameliorarea imaginii de tara a Romaniei si sa ofere o serie de experiente in Romania turistilor din exterior. Pe site-ul Pure Romania exista din luna mai un articol despre o nunta traditionala organizata in Bucovina.

Cei doi tineri din New York isi doreau o nunta speciala, o nunta prin care sa depaseasca barierele culturale impuse de locul de nastere sau de resedinta. Astfel au cautat posibilitatea de a organiza o nunta undeva departe, intr-un mod cat mai original, mai pur si cat mai incarcat de sens. Cautand pe internet solutii au ajuns la Pure Romania.

Cum a fost organizat totul?

Nunta traditionala romaneasca pentru doi tineri coreeni 2

Foarte repede cei doi tineri s-au imprietenit cu organizatorii si au inceput impreuna sa planifice nunta traditionala. Initial au analizat impreuna o serie de nunti traditionale vechi, portul national romanesc din mai multe zone ale tarii, posibile locuri pentru gazduirea evenimentului, au discutat despre mancarea traditionala, despre muzica traditionala si despre religia ortodoxa si semnificatia ei in viata taranului roman.

“La Pure Romania facem totul foarte strict, apreciem seriozitatea germana si incercam sa o imitam intru totul. Chiar daca proiectul a devenit unul personal am planificat totul pana la cel mai mic detaliu. De exemplu, pentru mire am construit de la zero costumul, reproducand un costum de acum 70 de ani.” Alexandru Grigorescu, organizator.

S-au schimbat zeci de mesaje, s-au construit si reconstruit zeci de planuri, s-au ajustat si reajustat o serie de elemente in cele 3 luni premergatoare evenimentului. Planificarea buna a contat enorm in succesul proiectului.

Evenimentul

Nunta traditionala romaneasca pentru doi tineri coreeni 3

Nunta a avut loc pe data de 2 septembrie. Mirii au fost cazati intr-o gura de rai, la o pensiune de pe Valea Raului Doamnei, asezata departe de sate, izolata de lumea noua, inconjurata de o padure de brad, langa un lac in care se oglindeste in fiecare dimineata cu blandete soarele. In ziua nuntii s-a pornit devreme spre locul in care a avut loc prima sedinta foto, casa Mamei Uta, una dintre cele mai vechi case din satul Corbi, veche de aproape 150 de ani, intrata in patrimoniul national. Acesta era locul ideal pentru debut. Ca un leagan al unei civilizatii pure, ascunsa pe vaile ce curg dinspre Carpati, aceasta casa speciala prin poveste si prin asezarea langa Manastirea Corbii de Piatra devenea pentru cei doi tineri un izvor de sens si de binecuvantare.

Pentru a face acest eveniment memorabil, mirii au avut o sedinta foto si la Cetatea Poienari (Cetatea lui Dracula). Ideea a fost una inedita, usor dificil de pus in practica datorita celor 1400 de trepte care trebuiau urcate, dar cu un simbolism puternic. In felul acesta, mirii au legat povestea lor de istoria veche de peste 500 de ani a locului.

Nunta a continuat cu primirea unei binecuvantari la Manastirea Corbii de Piatra. Fara a implica preoti, pentru ca tanarul cuplu nu este ortodox, s-a mers la biserica pentru a culege simtamantul Domnului chiar in casa sa.

Cu intreg alaiul, format de oameni din satul Corbi, imbracati traditional si plini de har si de bucurie s-a mers inapoi spre gura de rai unde a fost organizata masa festiva.

Aproximativ 40 de oameni au luat parte la aceasta ceremonie. S-au consumat bucate traditionale gatite la tuci, s-a amenajat o masa campeneasca impodobita cu stergare traditionale, s-au amenajat decoruri de poveste cu baloti de fan, roti de care si o serie de alte elemente traditionale. Mirii cat si familiile lor au invatat pasii de dans traditional si au jucat hora pana spre miezul noptii.

Satenii din Corbi au dansat cu maiestrie si au cantat cantece vechi de haiduci acompaniati de un cantaret la fluier. Atmosfera a fost una de basm, fericirea se citea pe fata tuturor.

Un pas mai departe

Evenimentul a fost unul extrem de important pentru toti cei implicati. O serie de persoane din grupul satenilor din Corbi au imbracat costumul traditional dupa zeci de ani. A fost o bucurie imensa, un prilej foarte puternic de reintoarcere la valori seculare, la un mod de viata simplu dar capabil sa aduca fericirea aceea care dureaza.

“Sigur toti cei implicati vor mai dori sa mai existe astfel de evenimente. Romania autentica are enorm de castigat in urma acestui eveniment. Toti cei implicati sper sa deschida ochii romanilor si sa ii ajute sa vada frumusetea valorilor pe care aceasta tara le ofera.” Alexandru Puscatu, organizator

Experienta pentru cei doi miri si familiile lor a fost una totala. Sunt profund impresionati de Romania, de oamenii din aceste locuri si spera sa se intoarca foarte curand. “Sunt extrem de incantati de traditiile noastre, le este dor de oamenii pe care i-au intalnit in Corbi si nu in ultimul rand de bucatele noastre traditionale. Intr-adevar a fost un eveniment important pentru ei, dar si pentru noi ceilalti vreau sa cred ca a fost o experienta inedita, datatoare de energii pozitive si caldura sufleteasca.” Alexandru Puscatu – organizator

YouTube Preview Image

Ce urmeaza?

Organizatorii au speranta ca activitatile lor de constructie a unei imagini competitive de tara a Romaniei sa devina din ce in ce mai cunoscute si sa aprinda lumina in sufletele celor care cu adevarat cred in valorile pe care aceasta tara le are la baza. “In constructia unui brand de tara cea mai importanta componenta este reprezentata de “populatia interna”. Daca oamenii vor intelege comoara pe care o au, cu siguranta Romania de maine va fi o casa buna pentru ei si pentru cei ce vor veni.” Alexandru Grigorescu, organizator

Detalii complete precum si o serie de filmari de la eveniment se pot vedea pe pagina oficiala Pure Romania -Traditional Wedding. Fotografiile si filmarile au fost realizate de agentia de fotografie full service – FotografulTAU
Despre Pure Romania
Pure Romania este un proiect menit sa contribuie la ameliorarea imaginii de tara a Romaniei si sa ofere o serie de experiente memorabile in Romania turistilor din exterior.

Mai multe detalii puteti citi pe site-ul oficial – Pure Romania - www.pure-romania.com

 

 

Cercetătorii de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară au adus încă din anii ’90 mai multe specii de fructe exotice pe care au încercat să le aclimatizeze și să le adapteze la clima din țara noastră. Potrivit profesorului universitar Florin Stănică unele dintre aceste fructe exotice ar putea fi incluse în culturile noastre alături de fructele tradiționale.

banana

Prorectorul USAMV București a explicat că în momentul de față ar fi două fructe exotice care s-ar putea cultiva fără probleme în România. Unul dintre acestea este kiwi. La Universitate și în județul Constanța există culturi de kiwi care pot rezista temperaturilor din țara noastră. ”Sunt trei specii de kiwi și mai multe soiuri care se pot cultiva la noi. Avem o specie care merge inclusiv în zona de cultură a prunului și rezistă la temperaturi de minus 20 – 25 de grade Celsius. Este o specie care rezistă la temperaturi scăzute, fructele sunt mai mici decât la cel pe care îl știm de pe piață și sunt lipsite de pubescență, deci se pot consuma cu pieliță cu tot, are un conținut mult mai mare de vitamina C, fructele pot ajunge la 20-25 de grame și planta este foarte foarte rezistentă la ger”, a explicat prof. dr. Florin Stănică (foto jos).

stanica1

Kiwi, adus în țară în 1993

Acesta a explicat că primele culturi de kiwi au fost aduse în țara noastră din Italia de către cercetătorii de la USAMV în 1993 și tot atunci a fost plantată și o cultură de kiwi la Ostrov în județul Constanța pe o suprafață de două hectare.

Întrebat dacă o astfel de cultură poate fi profitabilă, profesorul Stănică spune că șansele ar fi foarte mari. ”Cei de la Ostrov au vândut ani de zile, dar noul proprietar nu a mai fost convins că trebuie să investească într-o astfel de cultură care poate avea o producție de 20-25 de tone la hectar”, a spus Stănică.

Pe lângă kiwi și banana ar putea fi un fruct cultivat la noi în țară. E adevărat că nu este vorba de bananele clasice, pe care le știm noi din magazine, ci un fruct care seamănă mai mult cu mango, dar care are un gust foarte asemănător cu cel al bananei și este cunoscut ca ”banana nordului”.

”Banana nordului este o plantă care provine din America de Nord, se numește asimina triloba este din familia Annonaceae, iar fructul este unul miraculos, foarte bogat în potasiu, în vitamine în aminoacizi esențiali, fără a avea nevoie de tratamente chimice”, a mai arătat prorectorul USAMV. Potrivit acestuia, în prezent nu există culturi de banane în România, dar plănuiesc să le ducă la Istrița, în județul Buzău, acolo unde există o stațiune pomicolă și să le planteze în câmp.

Cultura prunului românesc este o tradiție în țara noastră, însă afacerea cu prune  și înființarea unei plantații de pruni nu sunt activități tocmai simple, în care trebuie ținut cont de anumiți factori. Mai mult, business-ul cu prune nu implică recuperarea investiției din primul an, ci abia după ce exploatația este pusă pe picioare și intră pe rod, pomicultorul poate să își facă planuri de profit.

Potrivit inginerului Marius Roman, doctor în științe pomicole, în acest moment, o persoană care dorește să își înființeze o livadă de pruni trebuie să ia în considerare în primul rând dacă dorește să înceapă un business cu aceasta, sau o face doar de plăcere sau pentru consum propriu.

pruna

Prețul pentru hectarul de livada

În primul rând prețul este mult mai avantajos dacă înființezi livada pe o suprafață mai mare decât dacă face acest lucru pe o suprafață mică pentru că principalele costuri nu sunt reprezentate de materialul săditor, ci de investiție ”Prețul minim pe hectar este între 5 – 7.000 de euro/ha și 15.000 de euro/ha, dar de exemplu, dacă livada se întinde pe o suprafață de 10 hectare acest preț scade și se apropie mai mult de minim, deoarece trebuie achiziționat un singur generator de curent, trebuie realizat un singur foraj pentru irigații și așa mai departe”, a explicat inginerul Roman.

Plantațiile de prun se înființează pe pantele interioare cu expoziție nordică, nord – vestică și vestică. Odată cu desfundatul la adâncimea de 30-40 cm, în sol se încorporează 40 – 60 tone de îngrășăminte organice, 200-350 kg de îngrășăminte minerale complexe la 1 ha. Distanțele optimale de plantare a pomilor sunt de 6×4, 6×3 m (420-556 copaci la hectar). Pe aceeași parcelă se plantează 3-4 soiuri de prun, astfel alese ca să se polenizeze reciproc și, eventual, să aibă aceeași epocă de înflorire și coacere. Se plantează 4-6 rânduri de fiecare soi. ”La respectarea strictă a tehnologiei de producție, plantațiile de prun asigură recolte de 10-25 tone de fructe la hectar, după intrarea lor în plină producție (anul 7-8 după plantare). Pentru calculul veniturilor s-a folosit recolta medie la hectar de 15 tone. Această recoltă este caracteristică începând cu anul 2-3 de rod, atunci când pomii întră în perioada de plină producție”, explică și dr. Andrei Zbancă, specialist din Republica Moldova.

Protejarea recoltei…de hoți

Ca investiții de început pentru a porni o livadă de pruni trebuie terenul, un puț pentru apă și gardul de împrejmuire, specialiștii recomandă ca totul să se facă cu chibzuială și calculat. ”Cunosc persoane care au cumpărat terenul și apoi s-au apucat să-l împrejmuiască cu gard de beton, la o suprafață mare, costurile acestei acțiuni au fost extrem de ridicate și investiția a pornit cu stângul din prima. În vestul Europei, livezile nu se îngrădesc deloc, dar având în vedere problemele care pot apărea la noi cu animalele sau hoții se recomandă îngrădirea cel mult cu sârme cu curent electric de 24v sau gard de sârmă-plasă cu stâlpi de beton”, a mai spus inginerul.

Acesta a vorbit și de angajarea unor specialiști care să ofere consultanță în privința înființării livezii a alegerii soiurilor cele mai potrivite sau a tehnologiilor folosite pentru cultură. ”Dacă se apelează la o firmă specializată, prețul este mai mare deoarece comisionul acestora este substanțial, dar dacă se angajează o singură persoană cu studii de specialitate și întreaga lucrare se face în regie proprie atunci costurile scad”, arată Marius Roman.

Depozite frigorifice pentru păstrarea fructelor

Un alt element important în privința înființării unui business cu prune este distribuirea acestora. Specialiștii recomandă alegerea soiurilor timpurii dintr-un motiv foarte simplu, acestea se maturează mai repede și pot fi scoase pe piață într-un moment în care încă nu sunt foarte multe fructe, ceea ce duce la un preț mai ridicat. ”În luna august de exemplu piața este suprasaturată de aceea și prețul este foarte mic. Dar dacă reușești să scoți fructe pe piață mai repede, reușești să obţii un preț mai bun, dar și dacă reușești le păstrezi o lună în depozite ajungi la același preț. Importantă este evitarea soiurilor de mijloc în cazul celor care nu au unde să le depoziteze”, sfătuiește inginerul pomicol persoanele interesate de o astfel de afacere.

În acest context Roman atrage atenția asupra unor dezavantaje legate de cultura prunilor: ”În țara noastră suprafețele cultivate sunt foarte mari și majoritatea livezilor sunt cu soiurile Stanley și Anașpet, acestea fiind ambele soiuri de mijloc, foarte gustoase și productive dar din cauza cantității mari de fructe prețul scade foarte mult în perioada de mijloc. În plus nu există depozite frigorifice cu atmosferă controlată care să permită păstrarea acestora pe o perioadă mai lungă și punerea pe piață a unei cantități mai mici ceea ce ar duce la prețuri mai mari”. O soluție pentru această problemă ar fi plantarea unor soiuri diferite și înființarea unor asociații mari de producători, eventual zonale, care să poată accesa fonduri europene cu care să se realizeze depozitele frigorifice necesare.

Avans de 79 de euro pe hectar

Fermierii vor primi in a doua parte a lunii octombrie avansuri pentru platile la hectar in valoare totala de aproximativ 692 de milioane de euro, respectiv 79 de euro pe hectar, a declarat vineri ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la conferinta MEDIAFAX Talks about Agriculture.

 

 

“Imi spuneau fermierii ca mare parte din productie este stocata, dar nu sunt multumiti de preturile din piata si si-ar dori sa aiba resurse sa inceapa campania fara sa fie nevoiti sa vanda la un pret care nu este convenabil”, a declarat Constantin.

El a anuntat ca incepand din 16 octombrie, aproape 1,05 milioane de fermieri care au depus cerere de plata la APIA vor primi avansuri insemnand 79 de euro pe hectar.

Suma totala care va ajunge la fermieri este de 692 de milioane de euro, reprezentand avansul de la plata directa pe suprafata.

exploatarea pajistilor permanente

In sedinta Guvernului din data de 1 octombrie 2014 a fost aprobata o Ordonanta de urgenta pentru modificarea legislatiei privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente pentru a permite finalizarea controalelor pe teren in vederea efectuarii platilor pe suprafata si pentru a completa definitia „utilizatorului de pasuni si fanete” cu categoria crescatorilor de animale.

 

 

 

Astfel, prin Ordonanta de Urgenta se modifica Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991:

    • Se corecteaza o eroare materiala, in sensul ca se modifica anul de cerere 2014 cu anul de cerere 2015 in ceea ce priveste accesarea fondurilor europene aferente platilor pe suprafata, fapt care va permite finalizarea controalelor pe teren in vederea efectuarii platilor pe suprafata pentru beneficiarii care au depus cereri de plata.
    • Se completeaza definitia „utilizatorului de pasuni si fanete” cu categoria crescatorilor de animale, persoane juridice de drept public sau de drept privat, constituite conform prevederilor Codului civil, avand animale, proprii sau ale fermierilor membri, inscrise in Registrul National al Exploatatiilor.

 


In conditiile prezente concesionarea/inchirierea pajistilor aflate in proprietatea unitatilor administrative teritoriale se face prin licitatie publica organizata in conditiile legii, la care pot participa crescatorii de animale, persoane fizice sau juridice, a caror exploatatie se afla pe teritoriul romaniei. Marea majoritate a crescatorilor de animale care detin exploatatii mici si foarte mici nu pot participa la licitatie in nume propriu, motiv pentru care sunt organizati in forme de asociere pentru a exploata pajistile in mod eficient si a avea posibilitatea absorbtiei fondurilor europene aferente platilor pe suprafata.

Avand in vedere faptul ca intocmirea amenajamentelor pastorale se pot executa de catre specialisti numai pe baza unor date din teren care privesc tipul de vegetatie sau productia vegetala, este necesar sa fie modificata data de implementare a amenajamentului pastoral, tinand seama de data inceperii pasunatului, respectiv data de 01 mai 2015, data pana la care trebuie finalizate procedurile de achizitii publice pentru concesiune/inchiriere a pajistilor aflate in proprietate unitatii administrativ teritoriale.

Criteriile de eligibilitate in perioada martie 2014 – 09 iunie 2014, perioada de depunere a cererilor de catre beneficiarii platilor pe suprafata in sectorul vegetal 2014 nu mai corespund obligatiilor statuate de actuala forma a prezentei ordonante, care prevede anul 2014 ca an de referinta. Urgenta reglementarii este data de necesitatea finalizarii controalelor pe teren si administrative, in scopul inceperii platilor conform Regulamentului nr. 73/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, incepand cu data de 16 octombrie 2014.

In ceea ce priveste concesionarea/inchirierea pajistilor aflate in proprietatea unitatilor administrative teritoriale prin licitatie organizata in conditiile legii, autoritatile publice sunt in situatia de a incheia contracte cu fiecare membru al asociatiei, fara a avea posibilitatea delimitarii bunului acordat, atat din cauza numarului de animale foarte mic pe solicitant, cat si imposibilitatii de a acorda prin licitatie publica pajistile tuturor membrilor colectivitatii locale.

Luand in considerare faptul ca asociatiile crescatorilor de animale, membrii ai colectivitatii locale, utilizeaza pajistile in comun, aplica acelasi amenajament pastoral, folosesc aceleasi utilitati, respecta unitar bunele conditii agricole si de mediu, este necesar ca si intocmirea contractelor de concesiune/inchiriere sa se faca cu asociatia, tinand cont de numarul de animale ale fiecarui fermier inscris in Registrul National a Exploatatilor si suprafata de teren care ii revine.

In vederea accesarii fondurilor europene este necesara o flexibilitate rezonabila de aplicare si de prevenire a riscului aparitiei unor disfunctionalitati la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura prin cresterea numarului de cereri depuse de catre fiecare membru al asociatiei.


Referitor la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2014, prezentul proiect:

    • completeaza definitia „utilizatorului de pasuni si fanete” cu categoria crescatorilor de animale, persoane juridice de drept public sau de drept privat, constituite conform prevederilor Codului civil, avand animale, proprii sau ale fermierilor membri, inscrise in RNE, avand in vedere ca, in prezent, sunt excluse formele de organizare ale crescatorilor de animale in asociatii, persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial conform Ordonantei Guvernului nr.26/2000, care sunt majoritare la nivel national.
    • stabileste faptul ca in vederea accesarii fondurilor europene aferente platilor pe suprafata, persoanele fizice si juridice proprietari/utilizatori de pajisti au obligatia sa efectueze o cosire cel putin o data pe an sau sa asigure incarcatura minima de 0,3 UVM/ha, in oricare din zilele perioadei de pasunat, stabilite prin amenajamentul pastoral, incepand cu anul de cerere 2015, deoarece in Raportul comun suplimentar nr.4c-4/202/4c-27/47 din 22.04.2014 al Comisiei pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice si al Comisiei pentru mediu si echilibru ecologic, la punctul 12 din textul propus de Comisii este prevazut „… incepand cu anul de cerere 2015.”, dar dintr-o eroare materiala, in cadrul sedintei de Plen a Camerei Deputatilor, in loc de 2015 s-a redactat 2014;
    • reglementeaza faptul ca in cazul in care proprietarii de animale membri ai colectivitatii locale sunt membri ai unei asociatii si exploateaza in comun o suprafata de pasune, contractul de inchiriere/concesionare sa se incheie cu asociatia, in baza unui centralizator care cuprinde acordul si datele de identificare ale membrilor asociatiei, numarul de animale/membru si suprafata de pajiste cuvenita/membru din total contractata.

Sursa: MADR

 

Sprijin achizitionare berbeci si juninci de rasa

Guvernul Romaniei a adoptat, in sedinta din data de 7 octombrie 2014, Hotararea de Guvern privind schema de minimis „achizitionarea de catre producatorii agricoli de berbeci de reproductie din rase specializate si de juninci din rase specializate”, act normativ care urmareste ameliorarea valorii genetice a septelului de animale din Romania.

Beneficiarii schemei

    • crescatorii de ovine/bovine, persoane fizice care detin certificat de producator emis potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr.661/2001 privind procedura de eliberare a certificatelor de producator;
    • crescatorii de ovine/bovine, persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale;
    • crescatori de ovine/bovine, persoane juridice, precum si orice forme asociative cu/sau fara personalitate juridica constituite conform legii.

 

Valoarea sprijinului

Valoarea sprijinului financiar, care urmeaza a fi acordat incepand cu data de 2 decembrie 2014, sunt:

    • maximum 2.500 lei / cap berbec de rasa specializata achizitionat in baza prevederilor prezentei hotarari;
    • maximum 5.000 lei / cap juninca din rasa specializata achizitionata in baza prevederilor prezentei hotarari.

 

Criterii de eligibilitate

Criteriile de eligibilitate pentru achizitionarea berbecilor de reproductie din rase specializate sunt:

  • sa detina un efectiv de minimum 150 capete si maximum 1000 capete femele ovine, identificate si inregistrate in RNE, pana la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari;
  • berbecii de reproductie achizitionati sa fie din rasele specializate cuprinse in lista intocmita de ANARZ care este anexa la Hotararea de Guvern;
  • fermierii se obliga prin angajament scris sa mentina in exploatatie berbecii de reproductie achizitionati pe o perioada de minimum 3 ani si sa inscrie in Registrul Genealogic produsii femele obtinuti din monta naturala cu berbecii de reproductie din rase specializate;
  • sa detina registrul individual al exploatatiei in conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17 decembrie 2003 de stabilire a unui sistem de identificare si de inregistrare a animalelor din speciile ovina si caprina si de modificare a Regulamentului (CE) nr. si a Directivelor 92/102/CEE si 64/432/CEE;
  • achizitionarea de berbeci de reproductie din rase specializate se realizeaza respectand proportia de un berbec la 30 de capete femele ovine detinute; numarul maxim de berbeci de reproductie care poate fi achizitionat de un beneficiar trebuind sa corespunda unui numar de 700 capete femele ovine/beneficiar.

Criteriile de eligibilitate pentru achizitionarea junincilor din rase specializate, sunt:

  • sa detina un efectiv maximum de 10 capete vaci, identificate si inregistrate in RNE, pana la data intrarii in vigoare a hotararii de guvern;
  • junincile achizitionate sa fie din rasele specializate cuprinse in lista ANARZ care va fi anexata hotararii de guvern;
  • se obliga prin angajament scris sa mentina in exploatatie junincile achizitionate pe o perioada de minimum 3 ani si sa inscrie in Registrul Genealogic produsii obtinuti din junincile din rase specializate;
  • sa fie membru al unei forme asociative in cazul in care beneficiarul detine mai putin de 3 capete vaci;
  • sa detina registrul individual al exploatatiei actualizat in conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. al Consiliului si al Parlamentului European din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare si inregistrare a bovinelor si privind etichetarea carnii de vita si manzat si a produselor din carne de vita si manzat si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului.
  • achizitionarea de juninci din rase specializate se realizeaza pentru atingerea unei dimensiuni minime de 10 capete bovine femele/beneficar, iar numarul maxim de juninci din rase specializate pentru care se acorda ajutor de minimis este de maximum 10 capete/beneficiar.

Fermierii pot afla detalii privind documentele necesare accesarii schemei, precum si toate informatiile referitoare la procedura de derulare a acesteia de la directiile pentru agricultura judetene sau a Municipiului Bucuresti, care se ocupa de implementarea schemei. De asemenea, beneficiarii care indeplinesc criteriile de eligibilitate vor depune cererile pana la data de 3 noiembrie 2014, la sediile directiilor pentru agricultura judetene sau a Municipiului Bucuresti.

Guvernul Romaniei a adoptat, in sedinta din 7 octombrie 2014, Hotararea privind stabilirea pentru anul 2014 a cuantumului platilor directe unice pe suprafata, a platilor separate si a platilor specifice pentru orez, care se acorda in agricultura in sectorul vegetal..

db3d530a604f53f113e2a745330989d9_euro2_gImage

Astfel, pentru schema de plata unica pe suprafata (SAPS), cuantumul maxim al platilor este de 156,89 de euro/hectar. Pentrucultivatorii de sfecla de zahar, s-a decis acordarea unui sprijin suplimentar, cu o valoare maxima de 379,17 euro/hectar. Totodata,cultivatorii de orez vor beneficia de o plata suplimentara de maximum 300 de euro/hectar. Valoarea platilor directe se incadreaza in pachetele financiare aprobate de Comisia Europeana.

Sumele totale necesare aplicarii schemelor de plati sunt alocate temporar din veniturile din privatizare in lei si in valuta, inregistrate in contul curent general al Trezoreriei Statului si contul curent in valuta al Ministerului Finantelor Publice, urmand sa fie decontate ulterior de Comisia Europeana, din Fondul European pentru Garantare in Agricultura (FEGA). Astfel, bugetul alocat pentru aplicarea schemei de plata unica pe suprafata (SAPS) se ridica la peste 1,36 miliarde de euro (peste 6 miliarde de lei). Pentru acordarea sprijinului suplimentar de care vor beneficia cultivatorii de sfecla de zahar s-au alocat inca 8 milioane de euro ( 35.643,236 mii lei), in vreme ce alte 3 milioane de euro ( 13.230,60 mii lei) au fost bugetate pentru aplicarea schemei de plata pentru orez din zonele defavorizate, altele decat zona montana, in conformitate cu articolul 68 alineatul(1) din Regulamentul (CE) nr.73/2009.

Cursul de schimb utilizat pentru calculul subventiilor este de 4,4102 lei pentru un euro, stabilit de catre Banca Centrala Europeana in data de 30 septembrie 2014.

Precizam ca, incepand cu 16 octombrie 2014, Agentia de Plati si Interventie in Agricultura (APIA) va incepe plata avansurilor de pana la 50% din platile aferente schemei de plata unica pe suprafata, urmand ca banii sa ajunga la fermieri pana la finele lunii in curs.

YouTube Preview Image

Older Posts »

SEO Powered by Platinum SEO from Techblissonline