Feed on
Posts
Comments

„Este pentru prima dată când plouă din toate ediţiile organizate până acum” – remarca primarul Virgil Baciu, care-şi aştepta sâmbătă, în pragul bisericii din satul natal, participanţii la evenimentul pe care-l ctitoreşte de ani de zile. Timpul mai puţin îngăduitor decât altădată nu i-a speriat pe cei care au ţinut cu tot dinadinsul să fie alături de minunaţii lor prieteni din această aşezare umană cu o istorie bogată şi, pe alocuri, însângerată. Faptul că i-a ţinut deoparte pe politicienii care, probabil anul viitor, ce este electoral, se vor călca pe picioare ca să fie văzuţi şi crezuţi că ţin la valorile nepieritoare ale neamului românesc, n-a părut să deranjeze pe cineva. O absenţă de marcă a fost aceea a fostului primar Gheorghe Nicuţ, care pentru prima dată în cei 12 ani n-a ajuns la Poienărei, deşi drumul nu mai este al iadului, cum inspirat îl boteza în urmă cu vreo trei ani scriitorul Marin Ioniţă, ci „al Baciului”, adică asfaltat (deocamdată numai până la fosta şcoală). Motivul a fost simplu: se afla pe undeva, prin zona Sighişoara, cu soţia, d-na Lenuş, care avea o revedere. Dar îşi motivase telefonic absenţa. Oricum, cei care au ţinut cu adevărat să fie prezenţi, au sosit, chiar dacă mai târziu, în cazul în care n-au fost reţinuţi de treburi mai presante.

Te Deum pentru martiri

Un sobor de preoţi, în frunte cu parohul bisericii din Poienărei, Ion Tuţă, a oficiat slujba, încheiată cu Veşnica pomenire a celor care şi-au dat viaţa în cele două războaie mondiale şi în lupta împotriva bolşevismului care a cotropit total ţara după alungarea regelui Mihai de pe tron. Au fost pomeniţi, printre alţii, preoţii Nicolae Andreescu, Ioan Constantinescu, învăţătorul Gheorghe Popescu şi baciul Nicolae Sorescu, localnici executaţi la Jilava în urmă cu aproape şase decenii, pentru că au sprijinit Grupul de rezistenţă anticomunistă „Haiducii Muscelului”, condus de fraţii Toma şi Petre Arnăuţoiu. Acesta şi-a avut ultimul adăpost la Râpele cu Brazi, din Poienărei, până în momentul în care membrii au fost prinşi prin trădare, anchetaţi, judecaţi şi condamnaţi la moarte cu mulţi dintre cei care le-au dat un minim ajutor. La slujbă au asistat primarii Evlampie Alecu (Brăduleţ), Ştefan Benonie (Aninoasa) şi Eugeniu Pătru (Pietroşani), precum şi omul de afaceri Aurel Ilea, ardelean care a prins rădăcini în Argeş şi care-şi caută – cu succes – şi ceva ramificaţii istorice şi prin această parte de ţară, precum şi localnici ori prieteni ai fiilor satului, veniţi să aprindă câte o lumânare pentru rudele trecute la cele veşnice. Impresonantă a fost prezenţa celor tineri la slujbă, şi mai ales a copiilor înveşmântaţi în superbe costume populare. Acestea i-au întărit lui Aurel Ilea convingerea solidelor legături ale oamenilor de pe Valea Râului Doamnei cu strămoşii săi din Ghijasa de Sus, căci a şi remarcat, după ieşirea din biserică: „Straiele astea sunt cam la fel cu cele din satul meu natal, numai că aici, pe lângă alb-negrul tradiţional acolo, mai apar şi ceva pete de culoare…”

Lacrimi de primar şi fiu al satului

Virgil Baciu a fost lăudat de fostul inginer şi acum om de cultură cu reputaţie solidă, Constantin Samoilă, scriitor, pictor, specializat şi în metaloplastie, pentru ideea de a lansa acest eveniment şi de a-i asigura perpetuarea în timp. În răspunsul său, primarul a spus că n-ar fi reuşit să facă mare lucru dacă n-ar fi fost sprijinit de un nucleu de oameni cu suflet mare, pomenindu-i pe istoricul Grigore Constantinescu, fiul preotului martir, pe vechiul prieten Sorinel Păunescu şi pe mulţi alţii. „Am pornit de la necesitatea de a face ceva pentru ca acest sat să nu moară, căci rămăseseră o mână de oameni în vârstă, de care autorităţile erau prea puţin interesate. Tocmai de aceea m-am hotărât şi să candidez la postul de primar acum trei ani şi ceva, căci comuna întreagă era rămasă în urmă cu dezvoltarea, faţă de celelalte. Consider că mi-am onorat promisiunile electorale şi am dovedit că atunci când există determinare, se pot realiza lucruri care schimbă în bine viaţa comunităţii. Am făcut investiţii de dezvoltare a infrastructurii în Corbi şi Stăneşti, parţial la Poienărei şi anul acesta trebuiau continuate, împreună cu cele de la Corbşori. Am întâlnit opoziţia unor consilieri locali şi recent, cărora nu le voi da numele, care considerau că se fac prea multe lucruri bune şi că nu vor mai avea argumente electorale anul viitor, la alegeri. Ţin însă să vă spun numele celor care au sprijinit proiectele de dezvoltare a localităţii, în frunte cu viceprimarul Dan Aldea – omul care s-a ocupat de organizarea acestui eveniment – căci eu am fost plecat – alături de care au votat Vişinel Banu, Dionisia Burilă, Romeo Precup, Vasile Grigoroiu, Tiberiu Zaharia, Gheorghe Moroiu şi dr. Ion Săvescu. Tot ceea ce s-a făcut în aceşti ani a impus şi investirea de mult suflet din partea multor oameni care merită respectul nostru”. De remarcat ar fi faptul că primarul Virgil Baciu nu şi-a mai putut domina emoţiile la un moment dat şi l-au podidit lacrimile, având nevoie de un răgaz pentru a putea continua…

Petrecere câmpenească

Potrivit tradiţiei, partea a doua a evenimentului s-a desfăşurat în curtea fostei şcoli, unde mesele au fost întinse sub umbrele. Focurile duduiau sub tuciurile în care se fierbeau mămăligi uriaşe, care mai apoi au mers la casa sufletului fiecăruia cu minunata brânză de burduf, dar şi gustoasele preparate pe bază de carne, fie că a fost vorba despre gulaş, fie de mititeii şi cârnăciorii care au cântat pe grătarele încinse melodiile atât de dragi gurmanzilor. Vestita ţuică de Poienărei din butoaiele de dud ale primarului sau cea produsă de Sorinel Păunescu, inclusiv din cireşe amare, ori palinca – ambele doctorii naturale pentru stomacurile mai sensibile – au făcut casă bună cu berea sau cu băuturile răcoritoare. Muzica bună, prezentarea inspirată a evenimentului realizată de actriţa Doina Ghiţescu, de la Ansamblul „Ciocârlia”, dar mai ales patosul interpretărilor talentaţilor artişti localnici – Raluca Dănilă, Bianca Nacea sau David Sturzeanu, i-au îmbiat la dans şi pe meseni, care au încins nişte hore în faţa cărora ploaia s-a retras ruşinată, cel puţin pe moment. Petrecerea s-a întins până târziu, s-a dansat şi în jurul focului de tabără, potrivit vechiului obicei şi toţi s-au simţit acasă în mijlocul poienărenilor.

Decernare de diplome

În numele organizatorilor – Asociaţia Agricolă „Argeşul de Nord” şi Căminul Cultural Corbi – primarul Virgil Baciu a acordat mai multe diplome de participare, începând cu cotidianul nostru, prezenţă constantă la eveniment de-a lungul anilor şi continuând aleatoriu cu viceprimarul Dan Aldea, cu primarii Nicolae Barbu (Valea Iaşului), Ştefan Benonie (Aninoasa), Dragoş Boncea (Poienarii de Argeş), Gheorghe Purcaru (Morăreşti), Evlampie Alecu şi Eugeniu Pătru – dar şi omului de afaceri Aurel Ilea, prof. Petre Achimoiu, sufletul Ansamblului „Ciobănaşul” şi lui Vasile Stănciulescu de la „Muguraş de fluier” (ambele din Corbi), omului de cultură Constantin Samoilă şi generalului Constantin Tătaru. La categoria master-chef au fost onoraţi cu recunoaşterea meritelor Roland Constantin Samoilă şi Sorinel Păunescu.

Aurel Ilea şi-a găsit rude la Poienărei!

Oricât ar părea de greu de crezut, acesta este adevărul: omul de afaceri născut la Ghijasa de Sus, cu spiritul său cercetător, a văzut în muzeul local nişte liste de eroi căzuţi în războaie şi a rămas uimit să descopere numele de Ilea printre ele. Apoi, când a mulţumit pentru diploma acordată, a mărturisit ce uimit fusese să-şi găsească numele de familie printre cele de la Poienărei. „Cunoşteam o veche poveste de familie, cu un strămoş care venise prin părţile Argeşului, care e pomenită şi într-o carte scrisă de o rudă a mea şi acum, iată, am confirmarea. trebuie să fac o cercetare amănunţită când voi avea mai mult răgaz…”. După premiere, dumnealui a fost interpelat de o femeie în vârstă, care l-a întrebat dacă într-adevăr se numeşte Ilea. Şi şi-a motivat curiozitatea: „Ştiţi, mama mea se numea Ilea…”.

La Mulţi Ani, Poenărei!

Aceasta este urarea cu care s-au despărţit participanţii la cea de-a XII-a ediţii a evenimentului. N-am spune adevărul până la capăt dacă n-am pomeni despre legămintele de revedere în 2016, în prima sâmbătă după prăznuirea creştină a Adormirii Maicii Domnului. Căci aşa se păstrează tradiţiile: prin oameni dedicaţi faptelor, care nu concep să nu-şi ţină cuvântul dat, câtă vreme Dumnezeu îi ţine sănătoşi şi se pot mişca, făcând umbră pământului…

Written by Doru Bobi. Posted in Actualitate

Pentru mai multe foto click aici

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=890506300986441&set=a.890506177653120.1073741877.100000812382711&type=1&theater

 

12

 

Sâmbătă, satul care-şi câştigase renumele de „picior de Paris” în perioada interbelică, după ce Armand Călinescu îi modernizase drumul, îşi va deschide larg porţile odată cu inimile localnicilor pentru fiii risipiţi prin lume şi pentru invitaţii lor. Este pentru al doisprezecelea an, fără pauze, când manifestarea iniţiată de tânărul om de afaceri, pe atunci, actualul primar al comunei Corbi, Virgil Baciu, adună oameni deosebiţi în cadrul unei sărbători de suflet, în care sunt omagiaţi martirii luptei anticomuniste şi cei care le onorează astăzi jertfele prin munca lor pentru propăşirea comunităţii locale. În decursul anilor, pe la sărbătoarea de la Poenărei au trecut personalităţi ca actorii Gheorghe Dinică, Alexandru Lulescu şi Doina Ghiţescu, solişti precum Ştefania Rareş sau scriitori ca Paul Everac – oameni care au fost şi au rămas „suflet în sufletul neamului lor”. Bineînţeles că în perioadele electorale pe acolo s-au îmbulzit şi destui politicieni, chiar când drumul de acces era un calvar, înainte de mandatul lui Virgil Baciu.
Manifestările din acest an sunt organizate sub egida Asociaţiei Agricole Argeşul de Nord şi a Căminului Cultural Corbi, debutând cu Te Deum-ul de la biserica locală şi slujba de pomenire a martirilor din Grupul de Rezistenţă Anticomunistă „Haiducii Muscelului”, condus de fraţii Toma şi Petre Arnăuţoiu, care şi-au avut ultimul adăpost la Râpele cu brazi şi continuând cu parada portului popular şi spectacolul folcloric dat de formaţiile participante în curtea şcolii. Potrivit tradiţiei, serbarea câmpenească şi petrecerea se va prelungi până în zorii zilei următoare.

 

 

Asprele cuvinte au fost rostite de către primarul din Corbi. Virgil Baciu a fost extrem de nemulţumit, deoarece săptămâna trecută a fost nevoie de două şedinţe de legislativ pentru a se ajunge la aprobarea unei rectificări pozitive de buget în sumă de 9,7 miliarde lei vechi.

corbi

 

„Ceea ce s-a petrecut la prima şedinţă poate părea ilogic oriunde altundeva decât la Corbi: practic, în urma rectificării bugetare decise de guvern, primisem nişte bani la care aveam dreptul legal şi o parte dintre aleşii comunităţii au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a nu intra în bugetul local! Este vorba despre consilierii locali PSD, care au uzat de toate mijloacele pentru a bloca nu numai funcţionarea primăriei, dar şi dezvoltarea locală. După ce vreo 16 ani la rând n-au mişcat ceva în această direcţie, acum nu le convine faptul că, în actualul mandat, am reuşit să mişcăm lucrurile în direcţia cea bună. Profitând de lipsa motivată a doi consilieri care susţin interesele celor care i-au votat, au picat hotărârea de intrare a banilor la bugetul comunei. Drept urmare, am convocat o şedinţă de îndată, pentru a pune situaţia în normalitate, căci n-am mai auzit ca nişte bani primiţi legal să fie refuzaţi de vreun consiliu local. În urma votului pozitiv obţinut la această şedinţă, n-am pierdut banii ce ni se cuveneau. Oamenii au dreptul să ştie cum au votat aleşii lor. Pentru s-au pronunţat viceprimarul Dan Aldea, din Corbi, Dionisia Burilă şi Vişinel Banu, ambii din Corbşori, Gheorghe Moroiu şi Romeo Precup, din Jgheaburi, Tiberiu Zaharia din Corbi şi Vasile Grigoroiu, din Stăneşti. De remarcat ar fi faptul că dr. Ion Săvescu a dat telefon din Franţa pentru a spune că votează pentru aprobarea intrării celor 9,7 miliarde în bugetul local. Cei care s-au opus au fost: Dan Mogaru, din Corbi – cel care s-a afişat drept lider al opoziţiei contra intereselor comunităţii, fostul primar Mihai Ungurenuş, din Stăneşti, Ion Ioniţă şi Ion Maria – din Corbşori şi Iosif Mogaru, din Corbi (Jgheaburi). Ruşine să le fie, pentru că se gândesc la interesele proprii şi cele de partid, care ţin de rezultatul alegerilor locale viitoare şi nu de interesele oamenilor care i-au votat ca să le facă viaţa mai bună! Eu nu ţin să fac o meserie din funcţia de primar, dar ca locuitor al comunei, sunt interesat de mersul firesc al lucrurilor spre mai binele tuturor”, a spus Virgil Baciu.

Acesta a precizat că suma de 9,7 miliarde lei vechi va fi folosită pentru asfaltările programate pentru satele Corbşori şi Poenărei, finalizarea distribuţiei de apă, repararea căminelor culturale şi asigurarea funcţionării normale a administraţiei publice locale, care trebuie să-şi achite şi datoriile faţă de furnizorii de servicii.

Written by Doru Bobi. Posted in Actualitate  – ARGES EXPRES

 

 

 

3975Teren

Edilii din Corbi au demarat săptămâna trecută o nouă investiţie programată pentru acest an. Este vorba despre terenul de sport multifuncţional de la Stăneşti, pentru care consilierii locali au aprobat o finanţare în sumă de 100.000 lei prin bugetul din 2015. Este a treia investiţie publică de acest gen din actualul mandat, după cele de la Corbşori şi Corbi – unde se află singurul teren cu nocturnă, deoarece este plasat la o oarecare distanţă de locuinţe, astfel încât să nu-i deranjeze pe proprietari.

Localnicii din Stăneşti au fost uimiţi să descopere joia trecută o adevărată desfăşurare de forţe pe terenul din zona Căminului cultural, situat în imediata vecinătate a şcolii şi grădiniţei. Primarul Virgil Baciu şi vicele Dan Aldea dirijau forţele umane şi utilajele care au trasat contururile viitorului teren sportiv, au decopertat iarba, au adus pietrişul tasat cu mare grijă şi au montat plasele de sârmă peste care a început să fie turnat betonul, acţiune finalizată înainte de prânzul zilei de sâmbătă. „Acum mai avem ceva finisări de executat, cum ar fi rosturile de dilataţie şi apoi montarea gazonului artificial, concomitent cu încheierea lucrărilor la gardul împrejmuitor”. Tot de la viceprimarul Aldea am mai aflat că aceste terenuri au un succes nebun printre tinerii comunei şi nu numai, datorită şi faptului că accesul este liber. La Corbi se practică mai ales fotbal şi tenis de câmp şi de picior, dar există speranţe ca în viitor să apară atracţia şi spre alte sporturi de masă.

MAI MULTE FOTO CLICK AICI :

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=872232816147123&set=a.872232729480465.1073741876.100000812382711&type=1&theater

Noutati legislative subventii pasuni si fanete

APIA informeaza fermierii, precum si pe toti cei interesati, cu privire la continutul recentei Ordonante de Urgenta a Guvernului O.U.G. nr.15/2015.

Ordonanta include modificarea Art. 2 lit. d) din O.U.G. nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum si pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plati care se aplica in agricultura in perioada 2015-2020 si pentru modificarea Art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura.

Ordonanta modifica termenele de depunere a cererilor unice de plata, in concordanta cu prevederile regulamentelor europene, stabileste conditiile de eligibilitate pe care trebuie sa le indeplineasca fermierii, inclusiv formele asociative ale fermierilor, utilizatorii de pasuni si fanete, si clarifica modalitatea prin care se dovedeste calitatea de fermier activ de catre fermierii care nu au mai depus cereri de plata la APIA in anii precedenti.

In ce priveste DEPUNEREA CERERII UNICE DE PLATA 2015:

A. in conditiile prevederilor Art. 2 din Regulamentul (UE) nr. 747/2015 de derogare de la Regulamentul de punere in aplicare (UE) nr. 809/2014 in ceea ce priveste data finala pentru depunerea cererii unice, a cererilor de ajutor sau a cererilor de plata, data finala pentru notificarea modificarilor cererii unice sau ale cererii de plata si data finala pentru cererile de alocare a drepturilor la plata sau de crestere a valorii drepturilor la plata in cadrul schemei de plata de baza pentru anul 2015, modificarile la cererile unice de plata prevazute la lit. a) se depun pana la data-limita de 15 iunie la centrele APIA, FARA PENALIZARI;
B. in conditiile prevederilor Art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014, cererile unice de plata pot fi depuse si dupa data de 15 iunie, in termen de 25 de zile calendaristice, cu o reducere de 1 % pentru fiecare zi lucratoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul daca cererea unica de plata ar fi fost depusa pana la data de 15 iunie, in acest an.
Astfel, fermierii vor putea depune cererea unica de plata pentru anul 2015 (inclusiv modificari, corecturi, actualizari etc.) pana la data de 15 iunie a.c. fara penalizari, dupa aceasta data cererea putand fi depusa, timp de 25 de zile, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi calendaristica de intarziere.

In ce priveste UTILIZATORII DE PASUNI SI FANETE:

Articolul 2 din O.U.G. nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 267 din 13 mai 2013, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 86/2014, cu modificarile ulterioare, litera d)se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„d) utilizator de pasuni si fanete:

    • crescator de animale, persoana fizica, avand animalele inscrise in Registrul national al exploatatiilor (RNE)/ crescator de animale, persoana juridica de drept public sau de drept privat, constituita conform prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, avand animale proprii sau ale fermierilor membri inscrise in RNE, care desfasoara activitati agricole specifice categoriei de folosinta pasuni si fanete, conform clasificarii statistice a activitatilor economice in Uniunea Europeana pentru productia vegetala si animala, care detine legal dreptul de folosinta asupra suprafetei agricole si care valorifica pasunea prin pasunare cu efective de animale sau prin cosire cel putin o data pe an; sau
    • persoana fizica ori persoana juridica de drept privat care are la dispozitie, in conditiile legii, suprafata agricola, care desfasoara activitati agricole specifice categoriei de folosinta pasuni si fanete si care o valorifica prin cosire cel putin o data pe an.„.

Astfel, utilizatorii terenurilor din categoria de folosinta pasuni/fanete vor putea depune cererea unica de plata pentru terenurile in cauza fara a fi obligati sa detina si animale pentru pasunarea acelor suprafete de teren, cu obligatia de a dovedi activitatea agricola minima de cosit cel putin o data pe an, prin valorificarea/depozitarea fanului rezultat.

In ce priveste fermierii care NU AU DEPUS CERERI UNICE DE PLATA IN ANUL ANTERIOR:

La articolul 6, O.U.G. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plati care se aplica in agricultura in perioada 2015 – 2020 si pentru modificarea Art.2 din Legea nr.36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, alineatul (10) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(10) Fermierii persoane juridice care nu au depus cereri unice de plata in anul anterior, calculul estimat al platilor directe depasind plafonul de 5.000 euro, pot dovedi calitatea de fermier activ potrivit prevederilor alin. (4) sau (4¹).”
La articolul 7 / O.U.G. 3/2015, alineatul (21), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„a) forma asociativa de proprietate, pe baza copiei titlului de proprietate asupra terenurilor apartinand formei asociative si a unui tabel centralizator care cuprinde acordul fiecarui membru detinator de animale privind depunerea cererii unice de plata de catre forma asociativa, datele de identificare, codul de identificare al exploatatiei zootehnice din Registrul national al exploatatiilor si numarul de animale detinute de fiecare membru, precum si suprafata utilizata de forma asociativa prin cosit sau pasunat, la care se anexeaza hotararea adunarii generale a asociatilor privind utilizarea fondurilor”.

Informatii suplimentare:

Legislatia completa in ce priveste depunerea cererii unice de plata pentru anul 2015 poate fi consultata pe pagina oficiala web a Agentiei, la adresa http://www.apia.org.ro/ro/formular-cerere-unica-de-plata-legislatie

 

A.P.I.A.

Platforma de informare FAO - Ferme de familie

Recunoscand contributia fermelor de familie la securitatea alimentara si eradicarea saraciei la nivel mondial, FAO a lansat recent o noua platforma digitala care isi propune sa devina un punct central pentru informatii, date si legislatie privind sectorul care produce aproximativ 80 la suta din produsele agro-alimentare din lume.
„Fermele de familie hranesc comunitatile noastre si au grija de pamantul nostru – acestea sunt aliati cruciali in lupta impotriva foametei si a saraciei din mediul rural”, a declarat directorul general al FAO, José Graziano da Silva.

Prin colectarea de informatii digitalizate privind agricultura de familie din intreaga lume – inclusiv programe publice, legislatie nationala si regionala, statistici actualizate, studii de caz si de cercetari academice – Noua platforma de informatii dedicata agriculturii familiale va permite guvernelor sa construiasca politici puternice in sprijinul fermierilor si va ajuta dialogul politic cu organizatiile familiilor de agricultori.

„Exista o multime de informatii disponibile pe web, dar sunt risipite. Am dorit un punct unic de acces pentru toate informatiile, astfel incat oricine care lucreaza in acest domeniu sa le poata utiliza”, a declarat Francesco Pierri, sef Advocacy Unit din cadrul FAO’s Office for Partnerships, Advocacy and Capacity Development.

Initiativa este printre principalele actiuni demarate in 2014, Anul International al Fermelor de Familie (IYFF), care a pus in prim plan contributiilor si luptele agriculturii de familie in provocarea globala de a hrani o populatie in crestere care va atinge 9 miliarde pana in 2050.

Platforma va beneficia de colaborarea unor parteneriate cu diverse entitati internationale, inclusiv guvernele, retele de agricultori de familie, agentiile ONU, ONG-uri si organizatii de cercetare. Guvernele vor fi un partener-cheie in cadrul initiativei, oferind o mare parte din continutul bazei de date privind legislatia, permitand astfel utilizatorilor sa navigheze in catalogul de politici si programe de stat legate de agricultura de familie.

Fermele de familie

Fermele familiale sunt detinute sau administrate de familii care depind predominant de munca membrilor familiei. Domenile lor de activitate sunt diverse, incluzand atat cultivarea plantelor, cat si piscicultura, silvicultura si cresterea animalelor. Marea majoritate sunt mici fermieri sau gospodarii taranesti. In prezent, aproape 72% din totalul fermelor din lume sunt mai mici de un hectar si doar 6% sunt mai mari de cinci hectare.

Acesti fermieri sunt esentiali pentru securitatea alimentara locala si o dieta echilibrata si joaca un rol esential in mentinerea biodiversitatii prin conservarea produselor alimentare traditionale. Ei sustin utilizarea durabila a resurselor naturale si sunt considerati adesea ca fiind cheia ruperii ciclului de saracie din mediul rural, prin potentialul lor de a stimula economiile locale si a veniturile familiale.

De la lansarea in 2014 a Anului International al Fermelor de Familie, FAO si diversi parteneri au recunoscut necesitatea unui instrument permanent si puternic pentru a aborda problemele agriculturii familiale, care sa sprijine factorii de decizie politica in construirea unor strategii puternice de a combate foametea si de a face o agricultura mai durabila.

In plus fata de provocarea globala reprezentata de schimbarile climatice, obstacolele comune pentru agricultorii de familie includ accesul limitat la terenuri, credite, tehnologii si servicii de baza, cum ar fi apa, canalizarea si energia electrica.

Noua platforma va continua dialogul la nivel global inceput cu ocazia Anului International al Fermelor de Familiesi va sprijini fermele de familie sa mentina siguranta alimentara a comunitatilor si in viitor.

Reteaua mestesugarilor din mediul rural

Saptamana trecuta, la Sibiu, World Vision Romania a dat startul constituirii primei retele nationale de mestesugari rurali, structura care va contribui la revigorarea mestesugurilor traditionale si crearea de oportunitati pentru dezvoltarea economica a comunitatilor rurale vulnerabile prin intermediul mestesugurilor populare.
Vizita de studiu, organizata in perioada 23-25 iunie 2015, in beneficiul mestesugarilor participanti la proiectul MADE IN RURAL a reprezentat primul pas in cristalizarea unei retele de mesteri, retaileri si asociatii non-profit sau guvernamentale. Obiectivul retelei este sa creeze si promoveze bune practici, strategii si tactici de pozitionare si distributie pe piata a produselor, dar si actiuni de advocacy pentru incurajarea si promovarea traditiilor.

Reprezentantii sectorului public si privat — Fundatia Pact si KCMC Romania — si membrii asociatiilor de mestesugari create prin proiectul MADE IN RURAL au apreciat vizita de studiu ca oportunitate unica si valoroasa de a impartasi cunostinte, experinte si de a dezbate provocarile aduse vanzarii de artizanat autentic de dinamica pietei actuale.

Mestesugari din 17 comunitati rurale din judetele Bistrita, Cluj, Dolj, Constanta, Iasi, Ialomita, Vaslui si Valcea au avut pentru prima data ocazia sa discute avantajele formelor asociative si sa caute solutii pentru atragerea tinerilor ‘de partea traditiei’ sau crearea unor produse mestesugaresti inovative si atractive pentru publicul urban, selectiv si capricios.

De asemenea, ei au vizitat asociatii locale de mestesugari si un muzeu etnografic local si au intalnit distribuitori de artizanat din regiunea Sibiului.

Reteaua mestesugarilor din mediul rural foto grup


„Ne dorim sa ajutam mesterii populari sa devina proprii purtatori de cuvant, capabili sa-si reprezinte si apere competent si profesionist interesele. Experienta World Vision Romania in proiecte similare ne-a aratat care sunt obstacolele legislative, economice si sociale pe care le intampina mesterii din mediul rural. Unul dintre ele este necoordonarea actiunilor de revigorare si dezvoltare a mestesugurilor si, de aceea, consideram ca parteneriatul actorilor implicati este o premisa pentru revitalizarea mestesugurilor si dezvoltarea economica rurala.

Invitam mesterii populari din intreaga tara, asociatiile si grupurile de initiativa locala si autoritatile guvernamentale responsabile sa se alature initiativei noastre. Impreuna putem contribui la dezvoltarea unei legislatii adecvate si actuale, astfel incat sa evitam ca mestesugurile traditionale sa devina o activitate reprezentata doar in spatiile muzeale. Cei mai multi mesteri populari au varste foarte inaintate, iar tinerii nu sunt incurajati spre ucenicie”, a declarat Adrian Secal, managerul proiectului MADE IN RURAL.

‘In activitatea Fundatiei Pact in comunitati rurale am intalnit si sprijinit oameni priceputi, mestesugari care doresc sa schimbe in bine viata familiilor lor si a comunitatilor in care traiesc. Resursele de la nivel local sau regional la care ei au acces sunt limitate. Aceasta retea inseamna de fapt punerea in comun de resurse, de la informatii de interes general pentru mesteri (surse de finantare, oportunitati de desfacere) pana la consultanta specializata. Credem ca o retea nationala a mesterilor din mediul rural este o oportunitate de dezvoltare care vine in completarea programelor punctuale din mediul rural, in sprijinul resursei umane preocupate de mestesuguri.’ a completat doamna Madalina Ene, director de programe al Fundatiei Pact.

Mestesugurile traditionale: resursa de dezvoltare rurala insuficient valorificata

Piata artizanatului este intr-un trend ascendent, incurajat indeosebi de promovarea intensa in ultimii ani a iei traditionale romanesti, dar si de organizarea frecventa a targurilor handmade. Obiectele lucrate manual, in serii mici, sunt din ce in ce mai apreciate, facand concurenta productiilor in masa, prin unicitate si valoare.

Cadrul legislativ ridica insa o serie de obstacole micilor antreprenori rurali si ingreuneaza demararea si sustinerea afacerilor mestesugaresti. Legea mestesugurilor nu si-a gasit inca locul pe masa niciunui reprezentant al Parlamentului ca prioritate si oportunitate pentru dezvoltarea comunitatilor rurale.

De asemenea, problemele existente in reglementarile cu privire la ucenicie descurajeaza tinerii sa isi faca o meserie din mestesugurile traditionale. Principalele mijloace de promovare si vanzare a artizanatului autentic raman targurile sezoniere la care costurile de participare depasesc profitul din vanzarile realizate.

Reteaua mestesugarilor din mediul rural 2Fundatia World Vision Romania dezvolta de peste patru ani proiecte care urmaresc revitalizarea artei mestesugaresti si promovarea acesteia ca oportunitate accesibila oamenilor din mediul rural pentru dezvoltarea economica a comunitatilor lor. Reteaua nationala pentru sustinerea mestesugarilor reprezinta pasul urmator in structurarea initiativelor noastre si urmareste sa imputerniceasca asociatiile de mestesugari sa gaseasca resurse si resorturi pentru a se autosustine.

Institutiile si persoanele interesate de afilierea la retea sunt rugate sa il contacteze pe Iulian Ifrim, Coordonator Regional Centru la tel. 0 746 123 696 sau email iulian_ifrim@wvi.org

Rasa de oi Suffolk englezesc este cunoscută ca rasa de carne cu cea mai mare viteză de creștere. Această calitate face ca berbecii să fie căutați în schemele de încrucișare ce vizează obținerea mieilor hibrizi de carne. Mai mult, crescătorii spun că o particularitate a acestei rase este aceea că la carne nu se simte acel miros…de oaie. 

La noi în țară, unul dintre cei care cresc oi Suffolk este dr. Magyari Szabolcs, medic veterinar din Vlăhița, județul Harghita. Este pasionat de creșterea oilor și spune că Suffolk-ul are performanțe bune.

 

“Momentan am 30 de capete cărora o să le mai adaug alte 14 peste câteva săptămâni. Între ovinele şi berbecii mei proveniţi din fermele Essie și Drinkstone din Scoția este şi berbecul Drinkstone All Rounder, laureat în Anglia cu locul 7 în anul 2013 în topul berbecilor”, ne-a declarat crescătorul.

crescator oi Suffolk

S-a păcălit cu primele 50 de mioare

În 2010, medicul a achizițonat din Ungaria 50 de oi rasa cunoscută ca Suffolk american, dar a fost dezamăgit de performanțe și a hotărât să le vândă deoarece, în final, a aflat că, de fapt, el cumpărase Suffolk…nemțesc.

“La început am crescut oi din Ungaria, numite Suffolk american, care erau de fapt reproduse de berbeci din import nemţesc. Aceste animale au fost frumoase, mari, nu rareori au avut şi fătări gemelare, însă abia au atins randamentul aşteptat de rasa de oaie Suffolk, chiar şi cu o nutriţie făcută cu mare atenţie. Nu am fost mulţumit cu randamentul atins așa că am decis să vând toate cele 50 de capete. Cu banii obținuți am reușit să cumpăr inițial 14 oi direct din Scoția. Astăzi deja procur animalele de rasă direct de acolo de la crescători cu reputaţii bune, a declarat pentru Agrointeligența dr. Magyari Szabolcs.

Rasa de oi Suffolk își are originile în Anglia, acum peste două secole, la încrucișarea oilor din rasa Norfolk cu berbecii din rasa Soutdown. A fost recunoscută oficial ca rasă pură în anul 1810, în prezent, aceasta rasă de ovine fiind una dintre cele mai cunoscute și căutate din întreaga lume pentru producția de carne. Poate fi crescută și pe pășune și în stabulație, cu rezultate similare, ceea ce o face foarte apreciată.

turma de Suffolk

Carne fără miros de oaie

Carnea provenita de la oaia Suffolk este de foarte buna calitate și are un gust superior, recunoscut de consumatorii din întreaga lume.

Kilogramul de carne Suffolk se vinde în Anglia cu 4, 5 euro pe carcasa de un kilogram în timp ce în România ajunge și la 8 lei pe kilogram la cantitățile mari”, mai explică crescătorul de ovine.

“Suffolk-ul are antricot ca la porcul de carne, spate, pulpe şi piept. În plus nu are atâta grăsime şi nu miroase a oaie. Eu am prieteni care nu mâncau oaie din cauza mirosului și când au gustat prima dată acest tip de carne au rămas impresionați. Acum de fiecare dată mă roagă să le gătesc”, ne-a spus amuzat crescătorul.

Fermierul susţine că un miel Suffolk de o lună jumătate are cel puţin 5 kilograme mai multă carne decât Ţurcana. Media de natalitate este de 1, 6 – 1, 8 cea ce înseamnă că din 100 de oi mame rezultă 170 – 175 de miei. Sunt oi care fată un miel, doi sau trei. Mieii din rasa Suffolk se nasc la 150 de zile de la împerechere și ajung la înțărcare în jurul vârstei de aproximativ 100 de zile.

Berbecuții iau 400-500 de grame pe zi în greutate

Berbecii de Suffolk englezesc sunt productivi, au un conținut de carne cu 30% mai mare față de cei românești – în faza de creștere iau în greutate între 400 și 500 de grame pe zi. În schimb, oaia românească dă lână mai multă, dar ia mai puțin în greutate – doar 200 de grame pe zi în faza de creștere. De subliniat, însă că Suffolk nu este o rasă pentru producția de lână!

Încrucișarea cu Suffolk are marele avantaj că îi aduce pe pe crescători pe piață primii, iar profitul nu se lasă așteptat. Astfel, comercianții pot vinde miei neînțărcați la vârsta de 14-20 de săptămâni. Miei vânduți mai târziu, la greutăți mai mari pastrează carcasa slabă, împănată cu carne. Miei Suffolk ținuți pentru creștere răspund perfect la îmbunătățirea nutriției.

Mieii au mai multă carne

“De remarcat că la noi în țară, kilogramul de carne de miel Suffolk nu se vinde cu mult peste alte rase mai cunoscute doar că mielul este mult mai mare la fătare, crește mai repede și are mai multă carne. Raportul dintre carne, grăsime și oase este mult mai bun față de o rasă normală. Cam asta face diferența: calitatea cărnii și cantitatea obținută de la un miel sau un animal matur”, a explicat crescătorul.

oi din rasa Suffolk

Suffolk e căutată pentru încrucișări

Un alt punct forte al rasei sunt oile rezultate din încrucișare cu Suffolk, utilizate în turme comerciale. Ele se comportă foarte bine în privința fătărilor timpurii și adaugă un punct în plus conformației mieilor lor. Mai mult, aceaste oi doar cu păşunatul lor ajung să dea un randament aşa de mare, cât alte rase de carne cu o nutriţie intensivă.

 

“Se face o economie foarte mare pentru că oaie își ia necesarul de hrană numai din pășune. Plus greutatea crescută a carcaselor la tăiere, cantitatea mare de carne fără grăsime, grăsime scăzută, şi o cheltuială şi mai puţină pentru producerea acestora. Pe deasupra de toate acestea, rasa are un foarte bun instinct matern, rezistent la paraziţi, ameliorează problemele de uger, ameliorează problemele podale, şi este rezistent la scrapie. Nu degeaba le cresc englezii mai mult de peste 300 de ani”, mai spune harghiteanul.

El adaugă că oile au nevoie de umbră, apă și liniște. “Nu sunt foarte active. Trebuie lăsate în pace. Dacă au mâncare pot sta într-un loc mult timp. Am auzit reclamații pentru berbeci că nu merg cu turma. Păi de ce să meargă dacă lor le place să mănânce? Dacă îl plasezi într-o turmă de Țurcană de exemplu nu te poți aștepta de la el să meargă 7-8 kilometri, să mănânce și să își și îndeplinească rolul de mascul al turmei. Doar noaptea trebuie băgat între oi și dimineața scos”.

Investiți doar în animalele cu certificate de origine!

Dr. Magyari Szabolcs atrage atenție celor care vor să investească în rasa Suffolk că trebuie să achiziţioneze animale cu certificate de origine, cu teste de performanţă şi rezistenţă la scrapie.

“Neapărat trebuie cumpărate animale sănătoase, fără boli, din turme necontaminate cu scrapie, brucella, paratuberculoza, maedi visna etc. Trebuie solicitat un certificat medical de la medicul veterinar în care sunt incluse rezultatele analizelor de sânge, pentru a fi la curent cu starea de sănătate al efectivului tău şi a evita apariţia bolilor. Culoarea rasei este de la bălțată de culoare gălbuie deschisă la o bălțată cu un roșu închis. Pe cap există un desen caracteristic dominant alb. Nu au coarne”, ne-a descrisul medicul veterinar pasionat de oierit.

De remarcat că alt avantaj al acestei rase sunt picioarele și unghiile puternice ceea ce diminuează riscul de șchiopătare, o problemă frecventă a oilor.

transport oi suffolk

Transportul din Anglia ajunge și la 9.000 de euro plus TVA

Condițiile minime pentru creșterea oilor Suffolk impun construirea unui adăpost care poate fi dezinfectat – lucru foarte important în prima perioadă de acomodare, căci animalele au nevoie de mare curățenie.

Oile trebuie neapărat vaccinate pentru a prevenii eventualele boli.

Ca și investiție inițială pentru un crescător care vrea să aducă oi din Anglia, sumele depind de licitația la care participă acolo. Berbecii ajung la prețul de 300 – 400 de lire sterline. În schimb, transportul costă foarte mult, undeva la 9.000 de euro plus TVA preț cu care poate să aducă cam 200 – 250 de animale adulte. Dacă aduce animale mai puține atunci transportul costă 4-5.000 de euro pentru 14-16 animale.

“Englezii sunt foarte riguroși în ceea ce privește bunăstare animalelor: nu le încarcă pe orice mașină și nu în orice condiții. Acolo trebuie foarte mult respectată legislația”, ne mai spune crescătorul.

500 de euro – prețul unui berbec Suffolk produs România

Oile Suffolk se pot cumpăra și din România – mai ales berbecii. “Eu acum nu am de vânzare. La toamnă o să dau din berbeci. Cu 500 de euro se vinde pe piața de la noi. Când o să ating efectivul de 40-50 de animale o să vând și femele”, explică medicul veterinar.

El este și membru al Asociației de Crescători de Suffolk din Anglia cei care i-au certificat că oile sale sunt cu pedigree. “Vreau să obțin pedigree-ul și în România astfel încât să am două pedigree-uri: unul englezesc și altul românesc. Asta crește și valoarea animalului. Atestă calitatea mult mai superioară”, declară harghițeanul.

Referindu-se tot la calitate el spune că englezii sunt mult mai axați pe acest aspect decât românii. “În Anglia evaluarea randamentului dat de rasa de oaie (miei) de carne se execută cu metode foarte moderne şi clasificarea este menţionată prin puncte de index. Astfel de metode de analize sunt de exemplu creşterea greutăţii corporale a mieilor la 8 săptămâni, scanare CT la săptămâna a 20-a, când se măsoară adâncimea musculaturii, grosimea de grăsime, etc. Pe baza unui şir de 11 parametri le clasifică cu două tipuri de puncte index, conform cărora se poate estima valoarea reproductivă a ovinei sau a berbecului. Asta se întâmplă fără ca animalul să fie tăiat. Ar fi bine să avem și în România pentru că ar arăta calitatea pe care un animal o are și astfel s-ar evita situația în care un cumpărător ar lua la preț de calitate un produs de origine îndoielnică”, mai explică crescătorul de ovine.

Caracteristicile rasei de oi Suffolk

Mari crescători de oi Suffolk sunt Anglia, Austria, Belgia, Cehia, Slovacia, Franta, Germania, Italia, Olanda, Portugalia și Spania. Caracterizată prin bune proprietăţi materne, producţie de lapte crescută şi prolificitate înaltă. Este una dintre rasele cu cele mai bune capacitate de pășunat, dar tolerează foarte bine şi stabulaţia.

Are o carcasa frumoasă şi o creștere zilnică de 350-400 grame pe zi la miei. La vârsta matură oile au 75-90 kilograme iar berbecii 90-130. Animalele au o talie mare cu oase bine dezvoltate, şi cu craniul puţin convex.

Capul este expresiv fără coarne acoperit cu păr lucios de culoare neagră. Părul de culoare negru lucioasă se găseşte și pe picioare. La animale mai în vârsta pe nas şi pe picioare poată să apară fire de păr alb. Fruntea este lată, cu profil convex, urechile mari, lungi şi puţin atârnând. Are membre de lungime medie, trunchiul este foarte lung, profund, larg şi musculos. Coapsele sunt bine dezvoltate.

Întregul corp este acoperit cu lână până la jaret respectiv pe gât până la ceafă. Lâna de culoare albă, este scurtă şi groasă. Firele maro prezente sunt acceptate. Lâna are o finețe de 30-42 microni. Pielea este netedă şi fără pete de altă culoare. Lâna nu este căutată dar datorită rezistenței și elasticității sale, blana oilor din rasa Suffolk este folosită la realizarea de pături și cuverturi, ideale pentru sezonul rece

cereri de sprijin apicultura PNA 2014-2016

Pana la data de 01 august 2015, se poate depune cererea anuala si documentele insotitoare, in cadrul Programului National Apicol (PNA) 2014-2016.
Acesta a fost aprobat prin HG .1050/2013 pentru aprobarea Programului national apicol pentru perioada 2014 – 2016, a normelor de aplicare, precum si a valorii sprijinului financiar.

Comisia Europeana participa la finantarea actiunilor din Programul apicol cu 50% din cheltuielile efectuate de Romania pentru fiecare actiune accesata, excluzand TVA.

Sprijinul financiar alocat atat din bugetul de stat cat si din bugetul UE prin Programul National Apicol pentru perioada 2014 – 2016 este pentru urmatoarele masuri:

  1. Asistenta tehnica pentru apicultori si grupuri de apicultori – Realizarea sistemului informatic pentru identificarea stupilor prin decontarea atat a hard-ului, cat si soft-ului, parti ce compun acest sistem informatic.
  2. Combaterea varoozei, prin decontarea contravalorii, fara TVA, a achizitiei de medicamente si funduri de stupi pentru control sau funduri de stupi antivarooa din apicultura conventionala si din apicultura ecologica;
  3. Rationalizarea stuparitului pastoral, prin decontarea contravalorii, fara TVA, a achizitiei de stupi in vederea reformarii stupilor uzati in urma deplasarii acestora in pastoral;
  4. Masuri de asistenta pentru laboratoarele de analiza a caracteristicilor fizico-chimice ale mierii, prin decontarea contravalorii, fara TVA, a setului de baza de analize fizico-chimice care sa ateste calitatea mierii;
  5. Sustinerea refacerii efectivului de familii de albine pe teritoriul national, prin decontarea contravalorii, fara TVA, a achizitiei de matci, roi pe faguri si familii de albine.

In cazul in care in urma controlului efectuat de reprezentantii Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura se identifica neconcordante intre informatiile furnizate in cererea de plata, documentele justificative si situatia de la fata locului, beneficiarilor li se aplica o reducere a ajutorului cuvenit, proportional cu neconformitatile constatate.

 

Infiintarea cooperativelor pentru PNDR 2014-2020Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Daniel Constantin, a vorbit despre importanta stimularii infiintarii de cooperative, in cadrul conferintelor de informare si prezentare a PNDR 2014 – 2020, din judetul Satu Mare, din perioada 9-10 iulie 2015.

Grupurile si organizatiile de producatori ajuta fermierii sa faca fata, impreuna, provocarilor generate de cresterea concurentei si de consolidarea pietelor, in ceea ce priveste comercializarea produselor lor, inclusiv pe pietele locale.

dddcosnstntin

„Ministerul Agriculturii sustine crearea de cooperative care sa functioneze pe principii moderne, intrucat este nevoie de o organizare mai buna in agricultura. Cu cat fermierii se asociaza mai mult, cu atat ei devin mai puternici si isi consolideaza pozitia pe piata, avand capacitatea de a livra constant mai multe produse, ceea ce ii transforma intr-un partener mai puternic pentru ceilalti operatori din piata, raspund criteriului de calitate si isi pot construi mai usor anumite facilitati – spre exemplu, spatiile de depozitare. Romania produce suficient la nivel national. Din pacate, partea de procesare nu este la fel de bine dezvoltata si exportam materie prima, nu procesata, cum ar trebui. De aceea, vorbim despre grupuri de producatori, despre cooperative si integrarea productiei pe tot lantul, pentru a crea plus valoare”, a subliniat ministrul Daniel Constantin.

Totodata, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Directia Generala Dezvoltare Rurala – Autoritate de Management pentru Programul National de Dezvoltare Rurala, este intr-un proces permanent de colaborare cu institutiile financiare pentru a facilita accesul la finantare al beneficiarilor PNDR.

„Lucram in aceste zile la proiectul unei banci de dezvoltare la nivel national, care sa ajute la accesarea de fonduri europene. Odata infiintata, aceasta banca ar trebui sa vina, in perioada urmatoare, cu pachete financiare stimulative pentru cei care vor sa acceseze fonduri europene, cum ar fi dobanzi mai mici, pe care sa le negociem cu aceasta banca, sau o perioada de rambursare mai mare a imprumuturilor”, a mai precizat ministrul Daniel Constantin, in cadrul conferintei de informare si prezentare a PNDR 2014 – 2020 din judetul Satu Mare.

Prin intermediul caravanei PNDR 2020 se creeaza oportunitatea unui dialog direct cu actualii si potentialii beneficiari ai fondurilor europene nerambursabile si cu oficialitatile, cu scopul de a intelege corect si concret mecanismul de accesare al finantarilor europene.

Sprijinul destinatformelor asociative poate fi acordat si prin urmatoarele sub-masuri, acestea primind punctaj conform principiilor de selectie specifice:
Sub-masura 4.1 – Investitii in exploatatii agricole;
Sub-masura 4.2 – Sprijin pentru investitii in procesarea/marketingul produselor agricole;
Sub-masura 4.3 – Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice;
Sub-masura 4.1a – Investitii in exploatatii pomicole;
Sub-masura 4.2a – Investitii in procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol;
Sub-masura 16.1 – Sprijin pentru infiintarea si functionarera grupurilor operationale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse;
Sub-masura 16.1a – Sprijin pentru infiintarea si functionarea grupurilor operationale, dezvoltarea de proiecte pilot, produse si procese.

MADR

Older Posts »