Feed on
Posts
Comments

PUBLICAM SPRE CUNOSTINTA GENERALA

A N U N Ţ

 

Primaria comunei Corbi, judetul Arges, scoate la licitaţie publică in vederea vanzării, material lemnos pe picior, esenta fag, anini, molid şi nuc, din pădurea comunală din  punctul „Plaiuri Corbi” si de pe domeniul public-intravilan, satele Corbșori și Poienărei.

Ofertele se primesc la sediul Primariei comunei Corbi, din comuna Corbi, sat Corbi, str. Voicu Corvin nr. 235, judeţul Argeş, în fiecare zi lucrătoare a săptămânii, între orele 8,30 – 14,00, ultima zi de depunere a ofertelor fiind luni 27.07.2015, ora limita 14,00.

Pentru a descarca documentele necesare licitatiei : click aici Documente licitatie lemne

lemn

Deschiderea ofertelor va avea loc in ziua de marti 28.07.2015, la ora 11,00, la sediul mai sus indicat.

Caietul de sarcini se va procura, de asemenea, de la sediul Primariei comunei Corbi, contravaloarea acestuia fiind de 50 lei, taxa de participare la licitatie este de 100 lei, garantia de participare este de 10% din pretul de pornire la licitatie, acestea se achita inainte de depunerea ofertei in cont prin ordin de plata sau in numerar la casieria instituţiei, documentele de plată vor fi anexate ofertei.

Documentele ce trebuie prezentate de către potenţialii ofertanţi (fişa de date şi modelul contractului de vânzare material lemnos pe picior) precum si regulamentul de desfasurare a licitatiei, se regasesc pe site-ul propriu www.primariacorbi.com, sectiunea afisier in corbi sau click aici Documente licitatie lemne .

Ziua Internaţională a Copilului a fost sărbătorită într-un mod special în comuna condusă de către primarul Virgil Baciu. Acesta, din postura de preşedinte al GAL Făgăraşul de Jos „Ţinutul Posadelor”, a dat la ora 10.00 startul unui joc interactiv, la care au fost provocaţi să participe copiii şi părinţii lor. Scopul său final este promovarea turistică a localităţii, iar reprezentantul GAL, Radu Tudor, a precizat că se pot înscrie pentru participare gratuită 1.200 participanţi şi i-a invitat şi pe ceilalţi parteneri care susţin această iniţiativă să urmeze exemplul de la Corbi şi să-l lanseze şi în localităţile lor. În fapt, echipe de minim 2-3 copii, conduşi de unul dintre părinţi, urmau să primească o traistă cu indicii, alcătuind poveşti şi, urmând pas cu pas indicaţiile, să parcurgă toate etapele pentru a se orienta în teren şi a descoperi cum s-o ajute pe Cosânzeana să scape ea şi Corbii de blestemul vrăjitorilor. Participarea a fost extrem de entuziastă la chemarea primarului Baciu, socotit de copii prietenul cel mai bun, care le-a şi mulţumit la final pentru ajutorul dat comunităţii locale prin implicarea lor.

Dintre primarii localităţilor membre în GAL „Ţinutul Posadelor” au fost prezenţi Nicolae Barbu (Valea Iaşului) şi Ştefan Benonie (Aninoasa), deşi tuturor celorlalţi li s-au trimis invitaţiile de rigoare. N-a fost omis nici Consiliul Judeţean, care a strălucit încă o dată prin absenţă. A bifat prezenţa deputatul Mihai Deaconu, de-abia întors din zona Olteniei, unde a participat la anumite întâlniri de pregătire a constituirii unor organizaţii locale ale PND. Acestuia i s-a cerut sprijinul nu numai pe probleme de interes local, dar şi dintr-o arie mai largă, care ţinea de anumite modificări sau clarificări ale legilor aflate în vigoare, care sunt considerate absolut necesare de către cetăţeni şi cei care-i conduc. Vom reveni asupra acestor aspecte.

Pentru mai multe fotografii – click aici

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=854575611246177&set=a.854575444579527.1073741874.100000812382711&type=1&theater

ANUNT ANGAJARE !

angajare 2 001

 

doc 001

YouTube previzualizare imagini

O iniţiativă a GAL – Ţinutul Posadelor, face posibilă finanţarea de 1 iunie a concursului “Tărâmul Magic, Ziua Porţilor Deschise”, ce se va desfăşura în comuna Corbi. Este un joc la care pot participa copii de la 7 ani până la adulţi de 77 de ani. Proiectul costă 9 000 de euro şi este în premieră la noi în ţară.

YouTube previzualizare imagini

Mai multe foto click aici :

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=854575611246177&set=a.854575444579527.1073741874.100000812382711&type=1&theater

YouTube previzualizare imagini

deschidere varianta 1

Argeș/Corbi: „Rapsodia”, la a 45-a ediție!

123

Publicat: 27 Mai 2015

Duminică, 24 mai, s-au împlinit 45 de ani de când, la Corbi, una dintre cele mai frumoase comune de munte argeşene, are loc Festivalul “Rapsodia Păstorească”.  Ediţia de anul acesta, pe care am putea-o denumi, extrapolând artistic cifra, jubiliară, a răsunat mai adânc în sufletele ciobanilor, a invitaţilor, a artiştilor prezenţi, a participanţilor.
Asta pentru că, de la „Rapsodie” la „Rapsodie”, în fiecare sfârşit de primăvară ni se întăreşte spiritualitatea de apartenenţă la aceste meleaguri, ni se relevă mai clar spectaculozitatea ritualilor străvechi,  frumuseţea reîntoarcerii la origini, fericirea pură izvorâtă din viersul popular şi din admirarea costumelor tradiţionale româneşti.
După parada grupurilor de artişti ce a deschis manifestările, pe platoul de la “Chilii”, spectacolul a debutat, cum era şi firesc, cu ansamblul gazdelor, „Ciobănaşul”, formaţie a Căminului Cultural Corbi, sub îndrumarea directoarei Claudia Rotaru şi a profesorului Petre Achimoiu. Au urmat grupuri de copii talentaţi din Argeş: Boteni, Rociu, Nucşoara, Brăduleţ etc dar şi din alte judeţe: Sibiu – fraţii comunei Corbi de la Jina, Gorj, Prahova, Olt etc.

124

Veveriţul Riţă – mascota Rapsodiei

O surpriză frumoasă au făcut copiii clasei de sculptură din localitate, condusă de maestrul Ion Rodoş, care şi-au expus lucrările şi au făcut un cadou primarului comunei Corbi, Vasile Baciu. Cadoul a fost o sculptură uriaşă, reprezentând o veveriţă, la care toţi elevii au lucrat.
Nu a lipsit concursul de animale, organizat de Asociaţia crescătorilor din Corbi, condusă de dr. Ion Săvescu. Primele trei locuri s-au premiat cu sume de 300, 100 şi 50 lei. Cel mai bun la tineret ovin a fost Stelian Poenaru, la berbeci – Petre Rizoi şi Irinel Petrică. Mihai Oproiu a fost premiat pentru exemplarele sale de oi, dar şi pentru cel mai tânăr şi talentat baci, remarcat pentru calitatea deosebită a brânzei produse în stâna sa. Lista premianţilor este destul de lungă, după cum urmează: veteranul Ion M. Mucenic (care are peste 1.000 miei), Ion Mogaru, Petre Metehoiu, Sorin Săroiu, Adrian Prodea, Dinel Constantin, Adrian Mucenic, Dumitru Liviu Oproiu, Gheorghe Băbeanu, Constantin Năstăsescu, Gheorghe Dragomir (Corbşori), Gheorghe Belu (Sboghiţeşti – Nucşoara), Gheorghe Preda (Brăduleţ), Gheorghe Bebeşelea (Jina), Marin Mandea (Bîrla – femele ovine) şi alţii. Primarul Virgil Baciu i-a acordat o diplomă şi o plachetă doctorului Ion Săvescu, omul care conduce o asociaţie cu peste 30.000 ovine.
Consiliul Local şi Primăria Corbi i-a onorat şi pe cei mai vârstnici dintre membrii comunităţii, pe cei care impresionează prin exemplul de fidelitate şi moralitate oferit tinerelor generaţii.
Cupluri premiate pentru 50 de ani de căsnicie:
1. Debeşelea Petre şi Silvia
2. Vânătoiu Iosif şi Maria
3. Zamfir Gheorghe şi Ana
4. Scovergea Ion şi Valerica
5. Măţău Andrei şi Elena
6. Bobeanu Ion şi Viorica
7. Ologu Ion şi Maria
8. Mărtoiu Ion şi Rodica
9. Dejanu Ion şi Maria
10. Ioniţă Vasile şi Maria
11. Ilinescu Ion şi Cornelia
12. Bucur Iosif şi Victoria.

În semn de preţuire pentru festival şi pentru gazde, alături de conducerea administraţiei locale şi de miile de participanţi, au fost prezenţi colegi primari din  tot judeţul: Rociu, Bârla, Hârseşti, Stolnici, Domneşti, Pietroşani, Brăduleţ  etc şi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Argeş.

125
Gazdă desăvârşită, ca de obicei, primarul localităţii Corbi, Virgil Baciu a uimit pe toţi cei prezenţi nu doar prin modul de organizare al sărbătorii, ci şi prin vocea sa, urcând pe scenă alături de artişti. „Tot ceea ce fac, de la investiţiile în comună, până la acest festival, este pentru ca ceva să rămână în urma noastră, pentru ca localitatea să aibă de câştigat. Le spun oamenilor din Corbi şi tuturor că trebuie să luăm aminte la cuvintele pline de înţelepciune ale înaintaşilor: „Nu alegeţi în fruntea voastră pe cei ce se gândesc la alegerile viitoare, ci pe cei ce se gândesc la generaţiile viitoare!”. Aceasta este  diferenţa enormă între politicieni şi oameni politici şi acesta este şi principiul meu în calitate de primar al comunei Corbi!”,  a spus Virgil Baciu.

11312792_850768011626937_164732192227573282_o

 

Duminică, un timp superb de primăvară, în ton cu sufletul oamenilor, a onorat Ziua comunei Corbi. Tradiţionala sărbătoare păstorească, ajunsă la o vârstă care impune respectul, este legată de ocupaţia de bază a locuitorilor, crescători de animale din tată-n fiu. Potrivit declaraţiei primarului Virgil Baciu, localnicii care i-au primit cu braţele deschise pe transilvănenii pribegiţi la sud de Carpaţi din cauza persecuţiilor religioase şi nu numai, acum câteva sute de ani, au durat în timp o comunitate de oameni gospodari şi mândri de priceperea lor de a se descurca din roadele muncii. Aşa că nu trebuie să mire pe cineva că la Rapsodia păstorească de la Corbi, parada dansului şi portului popular care pleacă din centrul comunei şi străbate drumul judeţean pentru a ajunge la strada Carului şi apoi în punctul La Chilii cuprinde reprezentanţi ai numeroaselor comunităţi subcarpatice, ce au primit infuzia de sânge transilvan acum sute de ani. Rude ale localnicilor sunt cei de la Jina Sibiului, dar pe lângă ei apar cei de la Vaideenii şi Băbenii Vâlcii, de la Corbu (Olt) – cu vestiţii lor căluşari – de la Izvoarele (Prahova), de la Polovragi sau Baia de Fier (Gorj), dar şi din vecinătăţile imediate, cum ar fi Nucşoara sau Galeş, ori Botenii Argeşului. Spectacolul este unul de excepţie, mai ales când apar şi călăreţii mândri cu caii lor – sămânţă de Ducipali – care parcă s-au hrănit cu jeratic.

10989234_850775541626184_9200071045565511674_o

Premii la expoziţia de animale

 

Ca la orice eveniment cu tradiţie, expoziţi de animale de la Corbi este una de excepţie prin exemplarele de ovine din rasa ţurcană, mai ales, dar şi prin câinii de pază sau animalele de povară. Iar dintre câini s-a evidenţiat unul de rasa Kangal, din Asia Centrală, impresionant prin colţii ce pot ţine jivinele la distanţă, dar şi prin cele 80 kg de muşchi puse pe o carcasă masivă. Acesta este proprietatea oeşteanului Octavian Ambrinos şi a atras cam toate obiectivele aparatelor de fotografiat sau filmat. Animalele expuse au stârnit un interes deosebit vizitatorilor, iar puternica Asociaţie a cresătorilor de ovine „Corbii de Piatră”, condusă de către medicul veterinar Ion Săvescu, i-a premiat pe proprietari. Foarte interesant a fost faptul că s-au primit pe lângă diplome şi bani, chiar şi pentru participare, după ce juriul condus de către un profesor universitar a deliberat şi a decis care sunt animalele care merită să fie evidenţiate. Primele trei locuri s-au premiat cu sume de 300, 100 şi 50 lei. Cel mai bun la tineret ovin a fost Stelian Poenaru, la berbeci – Petre Rizoi şi Irinel Petrică. Mihai Oproiu a fost premiat pentru exemplarele sale de oi, dar şi pentru cel mai tânăr şi talentat baci, remarcat pentru calitatea deosebită a brânzei produse în stâna sa. Lista premianţilor este destul de lungă, după cum urmează: veteranul Ion M. Mucenic (care are peste 1.000 miei), Ion Mogaru, Petre Metehoiu, Sorin Săroiu, Adrian Prodea, Dinel Constantin, Adrian Mucenic, Dumitru Liviu Oproiu, Gheorghe Băbeanu, Constantin Năstăsescu, Gheorghe Dragomir (Corbşori), Gheorghe Belu (Sboghiţeşti – Nucşoara), Gheorghe Preda (Brăduleţ), Gheorghe Bebeşelea (Jina), Marin Mandea (Bîrla – femele ovine) şi alţii. Primarul Virgil Baciu i-a acordat o diplomă şi o plachetă doctorului Ion Săvescu, omul care conduce o asociaţie cu peste 30.000 ovine.

11057650_850773084959763_7357473128279677186_o

Omagiu familiilor cu 50 ani convieţuire

 

Comunitatea locală are trăinicie seculară tocmai prin unitatea familiilor bine închegate, care nu se destramă la primele necazuri, ci strâng rândurile şi lasă în urma lor rodul muncii moştenire urmaşilor. Foarte normal şi la Corbi s-au cinstit cuplurile cu vechime în căsnicie, care au primit diplome şi premii băneşti simbolice. Anul acesta au fost premiate următoarele cupluri: Silvia şi Petre Bebeşelea; Elena şi Andrei Măţău; Ana şi Gheorghe Zamfir; Iosif şi Lucica Vânătoiu; Valerica şi Ion Scoverdea; Viorica şi Ion Băbeanu; Marina şi Ion Ologu; Victoria şi Iosif Bucur; Cornelia şi Ionel Ilinescu; Maria şi Vasile Ioniţă; Rodica şi Ion Mărtoiu; Maria şi Ion Dejanu.

11110866_850773348293070_761696549389645386_o

Mascota ediţiei – veveriţoiul Riţă

 

Aceasta este surpriza făcută primarului şi celor prezenţi de către elevii care învaţă să facă lemnul să cânte în sculpturi sub îndrumarea meşterului popular Ion Rodoş. Cea mai talentată dintre fetiţe i-a dăruit lui Virgil Baciu un portret, pe care primarul l-a plasat rapid „primei doamne a comunei”. Soţia dumnealui are acum cu ce-şi potoli dorul, atunci când stăpânul casei bate drumurile în interesul obştii pentru proiecte, documentaţii, avize şi alte chestiuni administrative, care sunt de-a dreptul cronofage.

11231879_850776661626072_1846618665208806609_o

Primarul Baciu are coloană vertebrală!

 

Şi a dovedit-o prin modul în care s-a comportat cu preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Florin Tecău, ajuns la eveniment după ora 13.30. Domnia sa a reiterat discursul standard despre sprijinul pe care-l acordă instituţia sa comunităţilor locale şi a promis continuitate. Virgil Baciu, evident nu uitase că fusese ignorat la ultima distribuire de fonduri pentru continuarea şi finalizarea lucrărilor la reţeaua comunală de apă şi i-a spus-o verde în faţă că vrea să vadă fapte şi nu să audă doar vorbe frumoase, atât de uşurele încât să le ia vântul. Educaţia l-a determinat să primească tradiţionala plachetă de la Consiliul Judeţean, dar şi să ofere, din partea comunităţii locale, diplome şi plachete oaspeţilor, începând cu Florin Tecău şi continuând cu primarii Nicolae Smădu (Domneşti), Alecu Evlampie (Brăduleţ), Niculaie Dragnea (Băiculeşti), Dragoş Boncea (Poienarii de Argeş), Eugeniu Pătru (Pietroşani), Aurel Bălăşoiu (Rociu), Pupăză Roşu (Stolnici), Ion Neacşu (Bîrla), dar şi omologului de la Corbu, consilierilor judeţeni Gheorghe Bănică şi Emanuel Tică.

11312589_850782251625513_5513175769743611657_o (1)

Spectacol folcloric de excepţie

 

Ansamblurile prezente La Chilii au numărat peste 500 membri şi s-au întrecut în cântece şi dansuri, încât cei mai vârstnici au devenit nostalgici după vremurile de demult, în care participau la Festivalul Naţional „Cântarea României”. N-au lipsit horele care au sfidat căldura, dar nici buna dispoziţie de care a fost animată mulţimea de participanţi, care a ajuns la ordinul miilor şi a cinstit aşa cum se cuvine bucatele şi băuturile tradiţionale, afirmând cu tărie identitatea românească a oamenilor trăitori pe aceste binecuvântate meleaguri. La Mulţi Ani Corbi!

 

Doru Bobi

MAI MULTE FOTOGRAFII CLICK AICI

https://www.facebook.com/pages/PRIMARIA-CORBI-ARGES/133797833310822

Primarul Virgil Baciu şi „aripa” tânără
corbi01

Duminică a plouat cu… lume la a 45-a ediţie a „Rapsodiei păstoreşti” de la Corbi, pe plaiurile mioritice păstorite de primarul Virgil Baciu ajungând mii de oameni din toate colţurile Argeşului, dar şi din alte judeţe. Într-un decor de poveste, un număr record de participanţi a gustat din deliciile manifestării ce ocupă un loc fruntaş în albumul celor mai frumoase amintiri legate de zilele comunelor argeşene.

Ingredientele unei manifestări reuşite

Parada portului popular, defilarea cailor şi călăreţilor gătiţi în costume naţionale, spectacolul folcloric împletit de ansamblurile participante (Argeş, Gorj, Sibiu, Vâlcea, Olt, Braşov şi Constanţa) şi expoziţia celor mai frumoase animale au fost ingredientele-cheie ale manifestării tradiţionale asezonate cu voie-bună. Şi în acest an, ciobanii care-şi urcă oile la munte şi-au scos fluierele din mânecile cojoacelor şi au doinit pe drumul „Rapsodiei”. Pornită din centru civic al comunei, manifestarea şi-a deschis aripile mai aproape de cer, pe coama unui deal, în punctul numit de localnici „La Chilii”, întrucât se află în apropierea unor peşteri în care au locuit, cu mult timp în urmă, călugări. Aici au fost premiate, de către autoritatea publică locală, cuplurile care au împlinit 50 de ani de căsătorie, familiile primind diplome de recunoştinţă, flori şi sume de bani. Iar Asociaţia „Corbii de Piatră” i-a premiat pe deţinătorii celor mai frumoase animale (oi „mândre şi cornute”, cai „învăţaţi” şi câini ciobăneşti „mai bărbaţi”).

Defilarea cailor şi călăreţilor
corbi02
Defilarea cailor şi călăreţilor
Bucuroşi de oaspeţi!

Niciun parlamentar n-a… glăsuit la „Rapsodia” din acest an, în schimb au savurat frumuseţea sărbătorii preşedintele Consiliului Judeţean, Florin Tecău, numeroşi consilieri judeţeni, Dănuţ Bica, copreşedinte PNL Argeş, primarii din Bârla (Ion Neacşu), Băiculeşti (Nicolaie Dragnea), Domneşti (Nicolae Smădu), Hârseşti (Ionel Moloiu), Mălureni (Alexandru Adrian Cristescu), Pietroşani (Eugeniu Pătru), Poienarii de Argeş (Dragoş Nicolae Boncea), Rociu (Aurel Bălăşoiu), Stolnici (Sevastian Roşu Pupăză), dar şi edili-şefi din localităţi ale judeţelor invitate.

Mândra manifestare a fost organizată sub egida Consiliului Judeţean Argeş de Primăria şi Consiliul Local Corbi, în parteneriat cu căminul cultural din localitatea binecuvântată cu oameni gospodari şi Centrul Judeţean pentru Conservarea Culturii Tradiţionale Argeş.

Parada portului popular
corbi03
Parada portului popular
„Să vă ajute Dumnezeu!”

Pentru păstrarea tradiţiilor şi contribuţia adusă la dezvoltatrea comunităţii, Consiliul Local şi Primăria Corbi şi-au îmbogăţit palmaresul cu o diplomă de excelenţă acordată de preşedintele Consiliului Judeţean, Florin Tecău, în numele instituţiei pe care o reprezintă. Această distincţie a fost înmânată primarului Virgi Baciu „la pachet” cu urările… colective şi felicitările personale, rostite la scenă deschisă: „Să vă trăiască copiii şi familiile! Să aveţi o vară bogată şi o toamnă plină de roade! Să vă ajute Dumnezeu în ceea ce faceţi! Primarul avea dreptate: ca să putem câştiga, ca să putem realiza ce ne-am propus şi ce vă doriţi dumneavoastră, trebuie să formăm o echipă! Indiferent de interesele politice, trebuie să fim în slujba cetăţenilor şi în slujba comunităţii! Îl felicit pe primar că a reuşit să finalizeze şi să desfăşoare proiecte care vă fac viaţa mai uşoară”. „Eu vreau să le mulţumesc, în primul rând, corbenilor pentru contribuţia lor la păstrarea tradiţiilor şi, totodată, le sunt recunoscător tuturor participanţilor de la acest minunat eveniment”, a replicat primarul.
Posted By: Mirela NeagoePosted date: mai 26,ziarul Argesul

MAI MULTE FOTOGRAFII DE LA RAPSODIE  AICI

https://www.facebook.com/pages/PRIMARIA-CORBI-ARGES/133797833310822

invitatie corbi 24 mai 2015PRIMARIA CORBI ,

INVITA LOCUITORII COMUNEI CORBI SI , NU NUMAI , PRECUM SI FORMATIILE ARTISTICE CARE PASTREAZA SI DUC MAI DEPARTE TRADITIILE SI OBICEIURILE SPECIFICE PASTORESTI SA PARTICIPE LA FESTIVALUL CE VA AVEA LOC IN DATA DE 24.05.2015 .

 fata 1 fata2

 


(click foto pentru a vizualiza programul )

FESTIVALUL VA AVEA LOC IN AER LIBER IN LOCUL “CHILII” , UNDE S-A AMENAJAT O SCENA SPECIALA FESTIVALULUI .
VA ASTEPTAM CU DRAG !

oportunitati fermieri si producatori zone montane

Importanta zonelor montane este data de dimensiunea teritoriala. La fel ca la nivel european, acestea ocupa si in Romania un teritoriu mare: 30% din suprafata tarii. Obisnuiti ca in momentul in care vorbim de zona montana sa ne ducem cu gandul la posibilitatea de turism si recreere, riscam sa uitam ca exista oameni care traiesc aici si isi castiga existenta practicand agricultura.

 
Bazata indeosebi pe proprietatea privata, agricultura zonei montane a fost marcata timp de o jumatate de secol de marginalizare, ramanand prinsa la nivelul sistemului traditional, cu grad de echipare tehnologica redus, randament scazut si un nivel slab de instruire agricola a populatiei rurale. Din acest motiv, s-a urmarit in permanenta gasirea de solutii pentru eficientizarea activitatilor agricole si sporirea veniturilor populatiei rurale, avandu-se in vedere si agroturismul, artizanatul si micile industrii. Astfel, de-a lungul timpului au fost elaborate strategii de dezvoltare, acte normative (care au permis, in medie, cheltuirea de la bugetul de stat a circa 2000 euro/gospodarie, pentru grupuri individuale de muls mecanic, motocultoare, motocositori, greble mecanice, tancuri de racire a laptelui, mori/tocatori pentru furaje etc.) si programe pentru sprijinirea zonei montane defavorizate, iar de aici nu au intarziat sa apara oportunitatile pentru agricultorii si producatorii locali.

Zona montana beneficiaza de suprafete extinse de pajisti, iar 60% dintre acestea au o inalta valoare naturala, fiind mentinute in aceasta stare prin practicarea unei agriculturi traditionale extensive. Procesul de dezvoltare de aici este reflectat in cresterea economica inregistrata si in marirea constanta a numarului de IMM care se ocupa de agricultura in zona montana defavorizata. Aceasta crestere este datorata in mare parte existentei fondurilor europene destinate agriculturii si dezvoltarii rurale, accesate atat in perioada de pre-aderare, cat si dupa 2007, dar si politicii de sustinere a fermelor din zona de munte.

Principalele furnizoare de materii prime de calitate sunt rasele variate de animale existente aici, acest aspect putand fi mai bine valorificat pe termen lung, datorita cresterii cererii de produse traditionale, dar si accentuarii crizei alimentare la nivel mondial. Existenta traditiilor si cunostintelor legate de producerea si procesarea produselor montane, certificata cu noua legislatie europeana privind etichetarea produselor montane, este o oportunitate pentru dezvoltare si diversificarea activitatilor turistice.

Un factor generator de handicapuri naturale il reprezinta altitudinea la care se afla terenurile, ceea ce diminueaza posibilitatile de dezvoltare economica in cazul anumitor trepte de relief, in special in zonele montane, insa acest dezavantaj poate fi compensat prin potentialul turistic, avand in vedere ca aceste zone sunt detinatoare ale unor adevarate valori de patrimoniu natural si cultural si, datorita izolarii in decursul timpului, pastratoare ale traditiilor romanesti.

In Carpatii romanesti, solurile subtiri si pietroase si pajistile intinse, cu o biodiversitate ridicata, reprezinta un avantaj pentru practicarea agriculturii ecologice, mai ales pentru cresterea vacilor de lapte si prepararea branzeturilor de calitate.

Organizarea producatorilor in asociatii cooperatiste cu capacitati proprii de procesare si comercializare constituie o alta cerinta pentru o dezvoltare durabila in ruralul montan.

Marimea, complexitatea si specificitatea economico-sociala si de mediu din zonele montane, precum si marile diferente tehnologice, geo-climatice si traditionale nu fac posibila o dezvoltare durabila fara o abordare speciala, diferentiata, a agriculturii montane, fata de marea agricultura din zonele de campie.

Caracteristicile fermelor mici din zonele montane

„Zona de munte este defavorizata complet. La munte se face o agricultura mai grea. Trebuie sa beneficiem macar de un minim sprijin, asa cum se intampla in alte state. Altfel, vor ramane muntii goi”, declara Marioara Merlusca, presedinta Asociatiei Crescatorilor de Animale „Valea Muntelui” (judetul Bacau), in cadrul conferintei „Noua politica agricola comuna – Munti de oportunitati”, desfasurata in2014.

Numarul celor care practica agricultura in zonele montane a crescut constant de-a lungul ultimilor ani. Cresterea se datoreaza in mare parte accesarii fondurilor europene destinate agriculturii si dezvoltarii rurale si existentei politicii de sustinere a fermelor din zona de munte.

Labelling of agricultural and food products of mountain farming, JRC Scientific and Policy Reports este un studiu elaborat de Comisia Europeana in anul 2013, conform caruia zona montana cuprinde 19,7% din suprafata agricola utilizata, 18,5% din forta de munca angajata in agricultura, 17,6% din numarul total al fermelor si 19,5% din totalul animalelor. Conform aceluiasi studiu, dimensiunea medie a unei ferme din zona montana este de aproximativ 3, 9 hectare.

Fermele din zonele montane sunt slab utilate si mecanizate, ceea ce duce la un consum mult mai mare de energie si forta de munca si, ca atare, la costuri suplimentare. Astfel, dimensiunea lor economica, raportata la hectar si la unitatea de munca anuala, denota o productivitate slaba, de unde si veniturile mici ale fermierilor.

Si in urma Recensamantului General Agricol din 2011 s-a constatat scaderea efectivelor de animale din cadrul fermelor montane. Printre cauze s-au numarat accesul dificil la unitatile de procesare si costurile mari de transport.

Totodata, aceasta reducere a numarului de animale are un impact negativ major, atat asupra calitatii celor peste doua milioane de hectare de pasuni si fanete (din cauza sub-pasunatului, reducerii volumului de ingrasaminte organice sau neintretinerii lor), cat si asupra satelor si traditiilor, care risca sa se piarda cu timpul.

Privind toate acestea, trebuie precizat faptul ca dezvoltarea fermelor din zona montana trebuie realizata in mod durabil.

Obiectivul principal al dezvoltarii durabile in ruralul montan este reprezentat de organizarea producatorilor in asociatii cooperatiste cu capacitati proprii de transformare si comercializare.

De aceeasi parere este si prefectul judetului Neamt, care declara, in cadrul forumului „Fermele mici, asociatiile si grupurile de producatori – prioritati ale noii Politici Agricole Comune 2014-2020”: „Este cunoscut faptul ca potentialul agricol al unei tari sau al unei zone devine interesant atunci cand i se adauga un plus de actiune […]. Asadar, fermele mici, cum sunt majoritatea celor de la munte, au nevoie de sprijin in organizarea grupurilor de producatori pentru colectarea, procesarea si vanzarea produselor, astfel incat cea mai mare parte a valorii adaugate sa ramana la ei […]. Noi avem un avantaj, in raport cu piata europeana, prin produsele autentice si agricultura ecologica, insa acestea trebuie promovate”.

Sprijin pentru tinerii fermieri din zonele montane si activitati de formare

Agricultura este o resursa regenerabila care poate fi practicata de multe generatii viitoare. Romania trebuie sa-si construiasca viitorul punand un accent puternic pe traditiile durabile. Daca ne concentram pe elemente vremelnice, acestea dispar complet dupa mai multi ani, iar solutia este agricultura durabila.

Zonele de munte se diferentiaza de alte regiuni defavorizate prin factorii restrictivi naturali (altitudine, clima, pante, fertilitate scazuta a solului, perioade mai scurte de vegetatie, izolare fata de caile de comunicatie si pietele de desfacere), care nu pot fi modificati, si cei socioeconomici structurali (imbatranirea populatiei active, tendinta de exod a tineretului, ocupatii restrictive, distante mari fata de centrele decizionale si administrative, infrastructura insuficienta). Tinerii sunt tentati sa paraseasca muntele in cautarea unor conditii de viata mai bune si venituri mai mari, obtinute cu eforturi mai reduse, in mediul urban sau in alte tari.

Chiar daca multe zone rurale au devenit din ce in ce mai influentate de factori externi agriculturii, ele raman motorul economiei rurale in majoritatea Europei. Vitalitatea si potentialul multor zone raman strans legate de existenta unui sector agricol competitiv si dinamic, atractiv pentru tinerii fermieri. Acest fapt este specific zonelor predominant rurale, unde sectorul primar reprezinta in jur de 5% din valoarea adaugata si 16% din totalul persoanelor ocupate, si este caracteristic noilor state membre, unde este importanta consolidarea recentelor cresteri a productivitatii si atingerea intregului potential agricol. In plus, agricultura joaca un rol important in zonele rurale prin generarea de activitati economice suplimentare, in special prin legaturi stranse cu procesarea, turismul si comertul. In multe regiuni, in special in noile state membre, agricultura este atat coloana vertebrala a economiei rurale, cat si piatra de temelie a traditiilor locale si identitatii sociale.

Astfel, strategia de crestere a ocuparii prin stimularea cererii de forta de munca Orizont 2020 stabileste urmatoarele directii de actiune:

    • Extinderea si facilitarea accesului tinerilor la activitatile economice non-agricole;
    • Continuarea acordarii de facilitati pentru investitori de catre consiliile locale;
    • Crearea unor nuclee institutionale favorabile stimularii cererii de forta de munca (pe langa consiliile locale sa fie infiintate structuri de monitorizare a tinerilor care acceseaza fonduri europene, in cadrul carora pot participa reprezentanti ai mediului de afaceri si persoane cu experienta in organizarea si gestiunea fiscala a intreprinderilor) si a unui centru de consiliere si ajutor in cariera si viata profesionala pentru oamenii din mediul rural (unde acestia se vor putea informa periodic in legatura cu oportunitatile de ocupare, nevoile si cerintele de pe piata muncii si vor primi consiliere pentru propriile nevoi de dezvoltare);
    • Dezvoltarea unui program de informare, consiliere si motivare pentru gasirea unui loc de munca pentru femeile din mediul rural, ocupate in agricultura de subzistenta.

Mentinerea tinerilor in zona montana este un obiectiv important, datorita tendintei din ultima perioada de reducere a natalitatii, dar si cresterii migratiei. Se are in vedere pregatirea profesionala si ajustarea programei scolilor profesionale in acord cu cerintele pietei muncii din zona montana. In contextul sporirii gradului de informare in randul fermierilor si al incurajarii dezvoltarii de activitati specifice, trebuie avute in vedere o serie de masuri privind formarea profesionala si dezvoltarea de servicii de consultanta si consiliere specifice nevoilor acestora, prin crearea Camerelor Agricole si modificarea curriculei astfel incat sa fie adaptata agriculturii montane.

De aceeasi sustinere trebuie sa se bucure tinerii din zonele montane care vor sa inceapa o afacere. De asemenea, avand in vedere ca agentii economici existenti in zona montana defavorizata dispun in mica masura de conditiile necesare pentru a oferi o pregatire practica, se va urmari sprijinirea unitatilor de invatamant din zona montana defavorizata, in vederea infiintarii de ferme didactice care sa serveasca in egala masura pregatirii elevilor si formarii continue a resurselor umane necesare, oferind, in acelasi timp, un model de abordare integrata a valorificarii resurselor, din perspectiva conceptelor de pluriactivitate si dezvoltare durabila.

Pentru mentinerea tinerilor in zonele rurale, in cadrul Anexei memorandum „Orientari strategice nationale pentru dezvoltarea durabila a zonei montane defavorizate (2014-2020)”, sunt mentionate urmatoarele directii:

    • Sprijinirea tinerilor antreprenori din zona montana defavorizata pentru inceperea unei afaceri;
    • Corelarea ofertei de pregatire prin invatamantul profesional si tehnic cu cererea de pe piata muncii si nevoile specifice de dezvoltare durabila a zonei montane defavorizate;
    • Sprijinirea instalarii medicilor si cadrelor didactice tinere in mediul rural;
    • Incurajarea instalarii tinerilor fermieri in zona montana defavorizata.

Cei mai multi dintre tinerii care vor sa inceapa o afacere cu fonduri europene s-au orientat catre zona montana si de deal, unde se pot infiinta ferme mici, iar prin noul program pot primi finantari pentru crearea de lanturi mici de magazine, in care sa fie comercializate produse traditionale, indiferent de zona, fapt menit sa-i motiveze si mai mult pe tineri sa ramana in acest sector economic.

„Din ce am constatat noi, exista cereri foarte multe pentru zona montana si zona de deal, acolo unde nu sunt ferme mari (…). De exemplu, in judetul Alba, in Muntii Apuseni, nu exista niciun abator, nicio fabricuta de lapte. (…) si un lucru foarte important pe care l-am vazut acum si pentru prima data o sa-l practicam in programul nostru 2014-2020, se vor da bani de la UE pentru lanturi de magazine. Lanturi scurte de magazine, in asa fel ca sa scurtam drumul de la producator la consumator, iar acele produse
traditionale specifice zonei sa ajunga cat mai repede la consumator”, a declarat Nicolae Popa, directorul general adjunct al AFIR.

Dezvoltarea lanturilor scurte de aprovizionare in zonele montane

Crearea unor lanturi alimentare scurte in zonele de munte este necesara din perspectiva deschiderii oportunitatilor de piata pentru fermieri, prin promovarea si vanzarea produselor aproape de sursa de productie, fie individual, fie in comun. Vanzarea directa este o parte a acestui aspect si se poate face chiar de la ferma sau prin pietele de desfacere. Prin investitii integrate in modernizarea infrastructurii de productie, colectare, depozitare si procesare, li s-ar oferi fermierilor din mediul rural, implicit celor din zonele montane, oportunitatea de a desface bunurile pe piata, de a extinde gama de produse si de a promova comercializarea pe plan local.

De obicei, sistemele locale pentru produsele alimentare au lanturi de aprovizionare scurte, care formeaza o legatura puternica intre producator si consumator. Produsele locale, avand caracteristici autentice, traditionale, originale, durabile, sezoniere sau alte trasaturi importante pentru comunitatea din care provin, promoveaza coeziune sociala si incurajeaza locuitorii sa adopte obiceiuri ecologice. Spatiile comerciale pentru produsele locale (standuri de vanzare directa si piete in aer liber) sunt de multe ori intermediari ai consumatorilor, producatorilor si vanzatorilor in procesul de integrare sociala si profesionala.

Productia agricola si alimentara locala are avantaje ecologice, metode de productie durabile, impact mai putin negativ rezultat din transport si posibilitatea de a crea deseuri organice, reziduuri si sisteme de circulare a energiei regenerabile. In prezent, dorinta comunitatii de a dezvolta activitatea economica si de a pastra identitatea in cadrul teritoriului propriu se reflecta in promovarea produselor alimentare locale.

La nivel national, se are in vedere informarea consumatorilor asupra produselor care provin din zonele de munte si stimularea producatorilor si agricultorilor care isi desfasoara activitatea in zonele inalte.

Zona montana este recunoscuta pentru gradul mic de poluare, ceea ce le confera alimentelor provenite din acest areal un plus de valoare, receptat deja pe piata. Producatorii, cultivatorii si apicultorii care isi desfasoara activitatea de productie in zona montana trebuie ajutati in activitatea de promovare a produselor alimentare catre publicul larg.

Atingerea unui nivel mai ridicat de competitivitate in domeniul agroalimentar poate fi asigurata printr-o mai buna procesare a produselor agricole, cresterea valorii lor adaugate si imbunatatirea organizarii pietei de desfacere prin promovarea lanturilor scurte de aprovizionare. In aceasta directie, sunt necesare actiuni de informare si diseminare a rezultatelor activitatilor de cercetare din domeniile tehnologic, economic si de protectie a mediului, de adaptare la schimbarile climatice si de cooperare in vederea crearii lanturilor scurte de aprovizionare.

Cum se poate creste notorietatea produselor traditionale montane

Montafon se afla in partea sudica a regiunii Vorarlberg, fiind inconjurata de lanturile muntoase Ratikons,Verwall si Silvretta. Aceasta vale, care se intinde pe 39 de kilometri, cuprinde 11 sate. Renumita pentru peisajele montane si traditiile ei, Montafon este un loc ideal pentru activitati sportive si de agrement. Daca in sezonul rece, Montafon se transforma intr-un veritabil El Dorado al sporturilor de iarna, pe timpul verii, acest loc le ofera turistilor optiuni pentru a explora zonele montane de poveste si pentru a cunoaste traditiile si produsele locale.

Printre produsele locale cu traditie este si branza „Sura Kees”, o specialitate caracteristica vaii Montafon inca din secolul al XII-lea. Produsa din lapte degresat, colectat numai in lunile de vara, de la vacile care pasc in zona alpina, aceasta branza are un continut scazut de grasime, dar o cantitate mare de proteine de inalta calitate. Un alt avantaj al acestui produs este continutul scazut in colesterol. Branza „Sura Kees” are un gust aromat, usor acrisor si picant, care se intensifica pe masura ce se invecheste. Poate fi consumata in forma ei naturala sau poate fi prelucrata intr-o forma mai rafinata in preparatele gastronomice.

Pentru a creste notorietatea acestei specialitati de branza si pentru a-i sprijini pe producatorii locali, de-a lungul timpului, mai multe asociatii au facut eforturi pentru a o introduce pe piata ca o specialitate a regiunii austriece Montafon, respectiv pentru a crea rand-ul „Sura Kees”. Un astfel de demers a fost realizat de asociatia Bewusstmontafon, cuprinzand un grup de producatori locali.

Asociatia are ca scop dezvoltarea unei structuri viabile care sa contribuie la cresterea productiei, prelucrarii si vanzarilor produselor alimentare traditionale si a specialitatilor din zona. Astfel, in 2008, aceasta asociatie a depus un proiect prin care solicita finantare nerambursabila FEADR pentru dezvoltarea unei initiative de branding regional pentru produsele alimentare montane din zona Montafon.

Proiectul propus de Bewusstmontafon, care a avut la baza calitatea produselor alimentare traditionale alpine, ajuta la cresterea vanzarilor si, pe termen lung, contribuie la consolidarea economiei rurale din regiune.

Fondurile nerambursabile obtinute au fost utilizate pentru realizarea strategiei de marketing si elaborarea initiativei de branding. Strategia a fost dezvoltata prin consultari cu producatorii si comerciantii locali si cu reprezentantii restaurantelor din zona si ai asociatiilor de turism. In cadrul strategiei a fost creat un program de promovare si comunicare, incluzand o serie de evenimente media, targuri de promovare si publicitate privind facilitatile turistice din zona. Prin intermediul proiectului s-a avut in vedere si cresterea numarului de membri in cadrul asociatiei, concomitent cu sporirea impactului proiectelor desfasurate de aceasta.

Sprijinul acordat prin FEADR a generat cresterea cererii de branzeturi si produse traditionale din regiune. Astfel, prin rezultatele obtinute, acesta a contribuit la cresterea competitivitatii si profitabilitatii intreprinderilor angajate in productia de specialitati locale, care, la randul lor, sustin viabilitatea economica a acestei comunitati rurale dintr-o regiune muntoasa a Europei. In plus, proiectul a sprijinit dezvoltarea brandului „Sura Kees” si a crescut capacitatea asociatiei Bewusstmontafon de a elabora noi proiecte de dezvoltare rurala. Rezultatele acestei initiative au fost incununate de premiile anuale obtinute de branza „Sura Kees”.

Proiectul de fata demonstreaza faptul ca produsele montane, traditionale, ecologice si de calitate au o capacitate mare de a contribui la dezvoltarea comunitatilor locale din punct de vedere economic si social, iar constientizarea fermierilor si a publicului larg cu privire la potentialul economic al acestora si la importanta mentinerii biodiversitatii si practicilor agricole traditionale reprezinta punctul de plecare pentru dezvoltarea durabila a zonelor montane.

Informatii despre dezvoltarea brand-ului „Sura Kees”:

  • Proiect finantat prin Axa 4 a Programului National de Dezvoltare Rurala, Masura 413 – „Calitatea vietii si diversificarea economiei rurale”
  • Beneficiar: Asociatia Bewusstmontafon
  • Localizare: valea Montafon, regiunea Vorarlberg, Austria
  • Perioada de implementare: 15 ianuarie 2008 – 30 iunie 2012
  • Buget total: 85 000 euro
  • Finantare nerambursabila: 55 250 euro
  • Cofinantare (contributia beneficiarului): 29 750 euro
  • Teme abordate: implementarea strategiilor de dezvoltare locala, cresterea calitatii vietii in zonele montane

 

RNDR logo

 

Declaratii Cota de Lapte 2014-2015

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza operatorii care achizitioneaza lapte, precum si producatorii detinatori de cota de lapte pentru vanzari directe ca, in perioada 1 aprilie – 14 mai 2015 trebuie sa depuna declaratiile anuale privind livrarile, respectiv vanzarile directe, efectuate in anul de cota 2014/2015.
Producatorii detinatori de cota pentru vanzari directe trebuie sa completeze declaratia anuala conform datelor din Caietul fermierului. Este important de mentionat ca producatorul care detine cota pentru vanzari directe trebuie sa depuna declaratia anuala chiar daca nu a comercializat lapte sau produse lactate in cursul anului de cota.

Cumparatorii de lapte trebuie sa depuna la centrele judetene APIA al regiunii pe raza caruia functioneaza, declaratia anuala privind cantitatea de lapte achizitionata in anul de cota 2014/2015 termenul limita fiind tot 14 mai 2015.

Pentru cumparatorii de lapte care nu depun la termen declaratia anuala privind cantitatile achizitionate, sunt calculate penalitati pentru fiecare zi calendaristica de intarziere, incepand cu data de 15 mai.

Penalitatea reprezinta suma corespunzatoare taxei datorate pentru o depasire de 0,01 % din cantitatile de lapte care i-au fost livrate de producatori pentru fiecare zi calendaristica de intarziere. Aceasta suma poate sa fie cuprinsa intre100 si 100.000 euro.

De asemenea, Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza operatorii care achizitioneaza lapte, precum si producatorii de lapte de vaca ca incepand cu 1 aprilie 2015 este eliminat regimul cotelor de lapte.

Avand in vedere eliminarea sistemului cotelor de lapte, au aparut noi reglementari legale privind livrarea laptelui de la producator catre prim-cumparatorul de lapte, astfel:

    • orice livrare de lapte pe teritoriul Romaniei se poate realiza doar in baza unui contract incheiat intre parti;
    • durata contractului trebuie sa fie de minim 6 luni;
    • orice livrare de lapte in afara contractului se sanctioneaza conform legii;
    • incepand cu 1 mai 2015, operatorii economici care achizitioneaza lapte de la producatori trebuie sa declare pana pe data de 15 a fiecarei luni, cantitatea de lapte achizitionata de la producatori in luna precedenta;
    • pentru a putea rezista pe piata laptelui si pentru a creste puterea de negociere a pretului laptelui cu prim-cumparatorii, producatorii trebuie sa se constituie in organizatii de producatori.
    • pentru a fi recunoscute, organizatiile de producatori din sectorul laptelui si al produselor lactate trebuie sa depuna cererea de recunoastere insotita de documentele anexe la centrele judetene APIA de care apartin, conform HG nr.441/2014;
    • organizatia de producatori recunoscuta poate negocia contractele de livrare a laptelui crud in numele membrilor acesteia.

 

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura atentioneaza operatorii economici si producatorii de lapte ca orice intarziere in depunerea declaratiilor anuale poate genera blocarea depunerii cererilor pentru acordarea sprijinului cuplat in sectorul zootehnic pentru vacile de lapte, respectiv a cererii unice de plata.

 

Legislatie comunitara:

  • Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizari comune a pietelor produselor agricole si de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 si (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului;
  • Regulamentul de punere in aplicare (UE) nr. 511/2012 al Comisiei din 15 iunie 2012 privind notificarile referitoare la organizatiile de producatori si organizatiile contractuale, prevazute in Regulamentul (CE) nr.1234/2007 pentru sectorul laptelui si al produselor lactate;
  • Regulamentul (CE) NR. 595/2004 al Comisiei din 30 martie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului de stabilire a unei prelevari in sectorul laptelui si al produselor lactate.

 

Legislatie nationala:

  • Legea 297/19.11.2013 privind stabilirea relatiilor contractuale din sectorul laptelui si al produselor lactate, precum si recunoasterea organizatiilor de producatori din sectorul laptelui si al produselor lactate;
  • H.G. nr. 441/28.05.2014 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.297/2013 privind stabilirea relatiilor contractuale din sectorul laptelui si al produselor lactate, precum si recunoasterea organizatiilor de producatori din sectorul laptelui si al produselor lactate;
  • ORDIN Nr. 1186 din 21 iulie 2014 pentru aprobarea normelor tehnice de implementare a Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 297/2013.

 

A.P.I.A.

 

IPA-online Plati APIA subventii suprafata

IPA Online este un program informatic gratuit care iti permite sa completezi electronic Declaratia de suprafata din cadrul cererii de sprijin pentru Schema de Plata Unica pe Suprafata. Aplicatia poate fi folosita oriunde exista un computer conectat la Internet: la domiciliu, la sediul exploatatiei, la primarie, la centrul APIA etc.
IPA Online iti pune la dispozitie lista parcelelor pentru care ai solicitat sprijin in anul anterior, cu suprafetele determinate in urma controalelor realizate de specialistii Agentiei, precum si schita parcelelor agricole.

Pentru fiecare parcela in parte, poti modifica, corecta sau completa Declaratia de suprafata si schita parcelei. Programul realizeaza verificari ale datelor pe care le inscrii si, daca acestea nu sunt complete sau au necorelari evidente, va afisa o avertizare, ajutandu-te astfel sa completezi corect Declaratia.

De asemenea, poti stabili datele finale pe parcursul mai multor zile, asa incat, daca ai nevoie de verificari, poti sa intrerupi lucrul cu aplicatia si apoi sa il reiei, avand pastrate datele completate anterior.

Astfel, te poti deplasa pe teren sau poti solicita sprijin pentru identificarea corecta a parcelei si completarea suprafetei acesteia.

CUM POTI FOLOSI IPA ONLINE?

Pentru a completa declaratia de suprafata folosind aceasta aplicatie, ai nevoie de un nume de utilizator si o parola pe care numai tu le cunosti,ca sa fii sigur ca numai tu ai acces.

Pentru a invata cum sa folosesti programul, poti folosi butonul de asistenta „?“ din aplicatie, unde vei gasi Manualul de utilizare si filme de prezentare. Poti, de asemenea, sa consulti manualul pe Internet, poti participa la sesiunile de instruire realizate de Agentie sau poti cere sprijin specialistilor APIA.

Pentru detalii, acceseaza www.apia.org.ro 

DE CE SA FOLOSESTI IPA ONLINE?

    • Poti face completarea Declaratiei de suprafata pe parcursul mai multor sedinte de lucru, cu mai multa atentie si mai corect. Nu mai este nevoie sa desenezi parcelele pe harti de hartie. In timp ce lucrezi poti afla:
          • ce suprafata ai desenat pe harta;
          • daca parcela desenata se suprapune peste cele desenate de alti fermieri;
          • daca ai declarat o suprafata mai mare decat suprafata blocului fizic.
    • Riscul depunerii unei declaratii de suprafata incorecte este mult mai mic, ca si riscul de a primi sanctiuni din aceasta cauza.
    • In anul urmator completarii electronice a Declaratiei de suprafata, tot ce trebuie sa faci este sa verifici daca exista modificari in Cerere si sa faci numai acele modificari, realizand o importanta economie de timp.
    • Declaratia de suprafata completata de tine va fi automat introdusa in Sistemul Integrat de Administrare si Control – aplicatie prin care APIA verifica Cererea ta de sprijin. Astfel, autorizarea la plata se va face intr-un timp mai scurt si vei primi sprijinul financiar mai repede.
    • Nu vei fi nevoit sa completezi Declaratia de suprafata pe hartie. Se reduc astfel timpul de completare a cererii la sediul APIA si probabilitatea depunerii unei Cereri cu erori sau incompleta.
    • Vei putea accesa rezultatele controalelor din anii precedenti.

CE TREBUIE SA STII…

Daca ai completat electronic Declaratia de suprafata folosind IPA Online, NU UITA ca trebuie sa te prezinti la APIA unde vei tipari si semna Declaratia si vei completa, in Cererea unica de plata, datele de identificare si cele cuprinzand Angajamentele.

Cererea unica de plata trebuie semnata si inregistrata la APIA, in registratura electronica a IACS.

Daca nu ai un numar de inregistrare, inseamna ca nu ai mai depus o astfel de cerere.

Trebuie sa fii atent la mesajele de avertizare pe care le afiseaza programul IPA Online, pentru a evita sa primesti solicitari ulterioare de clarificare din partea APIA si pentru a avea o Cerere completa si cat mai corecta.

Finalizarea Declaratiei de suprafata se va face in prezenta functionarului APIA, odata cu semnarea cererii de plata si a angajamentelor.

Puncte de Acces IPAOnline Aproape de Tine
(destinate celor care nu au acces la Internet)

  • centrele judetene si locale APIA;
  • primarii.

Aplicatia IPA Online este pusa la dispozitia fermierilor, in mod gratuit, de catre Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura si poate fi accesata la adresa http://lpis.apia.org.ro
APIA

 

Older Posts »