Feed on
Posts
Comments

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020

Măsura 19 – Dezvoltarea locală LEADER  / Sub-Măsura 19.4 : „Sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare”

Nr. contract de finanțare subsecvent nr.1, nr. C19401144011630310301 / 05.12.2016

Beneficiar : Asociația Grupul de Acțiune Locală Făgărașul de Sud -Ținutul Posadelor

 

Nr. înregistare GAL                                                                             Nr.înregistrare primăria comunei

 

303  din  04.09.2017                                                                                                 Corbi

 

                                                                                                                                           din 04.09.2017

 

 

 

Proces- Verbal

 

Încheiat astăzi :  4  septembrie 2017

 

Între, Asociația GAL Făgărașul de Sud-Ținutul Posadelor și Primăria comunei Corbi   prin care se confirmă afișarea la avizierul primăriei a următoarelor anunțuri  :

  • Anunț apel de selecție pentru măsura M6/1B/6B – „Investiții în infrastructura socială a teritoriului” (varianta simplificată)
  • Anunț apel de selecție pentru măsura M8/2B/2B – „Sprijin pentru tinerii fermieri” (varianta simplificată),

aferente sesiunii de depunere a proiectelor la GAL din perioada 11.09 – 16.10.2017, conform celor două anexe la prezentul PV.

 

 Responsabil tehnic zonal                                                     

    Animator GAL                                                                    Primaria comunei Corbi

………………………………………..

LS


Numărul de referință al sesiunii cererii de proiecte : M6/1B/6B – 01/17 – 16.10.2017                                                    Anexa 1 la Procesul -Verbal                            

Numărul anunțului : 301 din 04.09.2017                                                                                                               Data publicării/afișării/postării : 04.09.2017

 

ANUNȚ APEL DE SELECȚIE

– VARIANTA SIMPLIFICATĂ –

 

Asociația Grupul de Acțiune Locală Făgărașul de Sud-Ținutul Posadelor (GAL FS-TP în cele ce urmează) anunță lansarea în perioada 11.09. – 16.10.2017 a primei sesiuni din 2017 de depunere a Cererilor de finanțare pentru măsura  M6/1B/6B – „Investiții în infrastructura socială a teritoriului”, măsură prevăzută în Strategia de Dezvoltare Locală 2017-2023 a GAL FS-TP.

 

Data lansării apelului de selecție: proiectele se pot depune începând cu data de 11.09.2017, ora 09.00.

 

Tipurile de beneficiari eligibili (beneficiari direcți):

  • ONG-urile din teritoriul GAL FS-TP;
  • GAL FS-TP (în cazul în care nici un alt solicitant nu-și manifestă interesul în cadrul primului apel de selecție lansat și se aplică măsuri de evitare a

conflictului de interese).

 

Fondurile disponibile pentru măsura lansată prin apelul de selecție :

 

Măsura Fondul disponibil / măsură (Euro) Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată unui proiect (Euro)
M6/1B/6B –

„Investiții în infrastructura socială a teritoriului”

222.655 – maximum 190.000 de euro (sumă nerambursabilă) pentru proiectele aplicate de ONG-uri care sunt    negeneratoare de venit, sub rezerva aplicării art. 61 din R (UE) nr. 1303/2013;

– maxim 152.000 de euro(sumă nerambursabilă) pentru proiectele aplicate de ONG-uri care sunt generatoare de venit.

 

Data limită de primire a proiectelor: proiectele se pot depune până la data limită : 16.10.2017, ora 16.00.

 

Locul unde se pot depune proiectele: la sediul GAL FS-TP din comuna Domnești, satul Domnești, Bd. Al.I.Cuza nr.4, județul Argeș, în oricare zi lucrătoare, între orele 09.00 și 16.00.

 

IMPORTANT ! Informații detaliate privind accesarea și derularea măsurii lansate prin acest apel de selecție sunt cuprinse în Ghidul solicitantului pentru accesarea măsurii M6/1B/6B – „Investiții în infrastructura socială a teritoriului”, disponibil pe www.gal-tinutulposadelor.ro, secțiunea Măsuri de finanțare.

 

Datele de contact unde solicitanții pot obține informații suplimentare sunt următoarele:

  • telefon:0348 52 03 89, în oricare zi lucrătoare, în intervalul orar 09.00 – 16.00
  • e-mail: tinutulposadelor@gmail.com
  • pagina web : gal-tinutulposadelor.ro

 

IMPORTANT ! La sediul GAL FS-TP este disponibilă versiunea pe suport tipărit a informațiilor detaliate aferente măsurii lansate.

 

Prezentul apel de selecție a fost aprobat prinHotărârea Consiliului Director al GAL FS-TP nr.10 din 21.08.2017.

Numărul de referință al sesiunii cererii de proiecte :      M8/2B/2B–01/17–16.10.2017                                                       Anexa 2 la Procesul-Verbal

Numărul anunțului : 302 din 04.09.2017                                                                                                             Data publicării/afișării/postării : 04.09.2017

 

 

ANUNȚ APEL DE SELECȚIE

– VARIANTA SIMPLIFICATĂ –

 

Asociația Grupul de Acțiune Locală Făgărașul de Sud-Ținutul Posadelor (GAL FS-TP în cele ce urmează) anunță lansarea în perioada 11.09. – 16.10.2017 a primei sesiuni din 2017 de depunere a Cererilor de finanțare pentru măsura M8/2B/2B – „Sprijin pentru tinerii fermieri”, măsură prevăzută în Strategia de Dezvoltare Locală 2017-2023 a GAL FS-TP.

 

Data lansării apelului de selecție : proiectele se pot depune începând cu data de 11.09.2017, ora 09.00.

 

Tipurile de beneficiari eligibili (beneficiari direcți) :

  • Tânărul fermier așa cum este definit în art.2 din R (UE) nr. 1305/2013 *, care se instalează ca unic șef al exploatației agricole;
  • Persoană juridică cu mai mulți acționari unde un tânăr fermier, așa cum este definit în art. 2 din R (UE) nr. 1305/2013 se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație şi deţine cel puţin 50+1 % din acţiuni.

* Art. 2 (1) n -„tânăr fermier“ înseamnă o persoană cu vârsta de până la 40 de ani la momentul depunerii cererii, care deține     

   competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al

   respectivei exploatații.

 

Fondurile disponibile pentru măsura lansată prin apelul de selecție :

Măsura Fondul disponibil / măsură (Euro) Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată unui proiect (Euro)
M8/2B/2B – „Sprijin pentru tinerii fermieri” 440.000 – 30.000 de euro pentru exploatațiile între 12.000 S.O. și 17.999 S.O.

– 40.000 de euro pentru exploatațiile între 18.000 S.O. și 30.000 S.O.

 

Data limită de primire a proiectelor : proiectele se pot depune până la data limită 16.10.2017, ora 16.00.

 

Locul unde se pot depune proiectele : la sediul GAL FS-TP din comuna Domnești, satul Domnești, Bd.Al.I.Cuza nr.4, județul Argeș, în oricare zi lucrătoare, între orele 09.00 și 16.00.

 

IMPORTANT ! Informații detaliate privind accesarea și derularea măsurii lansate prin acest apel de selecție sunt cuprinse în Ghidul solicitantului pentru accesarea măsurii M8/2B/2B – Sprijin pentru tinerii fermieri„, disponibil pe www.gal-tinutulposadelor.ro, secțiunea Măsuri de finanțare.

 

Datele de contact unde solicitanții pot obține informații suplimentare sunt următoarele :

  • telefon : 0348 52 03 89, în oricare zi lucrătoare, în intervalul orar 09.00 – 16.00
  • e-mail : tinutulposadelor@gmail.com
  • pagina web : www.gal-tinutulposadelor.ro

 

IMPORTANT ! La sediul GAL FS-TP este disponibilă versiunea pe suport tipărit a informațiilor detaliate aferente măsurii lansate.

 

Prezentul apel de selecție a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Director al GAL FS-TP nr.10 din 21.08.2017.

 

Ziua de 19 august 2017 va intra cu siguranţă în istoria comunei Corbi. Şi nu prin faptul că atunci s-a desfăşurat – potrivit tradiţiei, în prima sâmbătă după sărbătorirea Adormirii Maicii Domnului, a XIV-a ediţie a Întâlnirii Fiilor satului Poenărei – ci prin declaraţia ctitorului acesteia şi a factorului determinat al dezvoltării localităţii din ultimii 5 ani, primarul Virgil Baciu. Ea a picat ca un trăznet din senin asupra capetelor participanţilor la eveniment. „Voi rămâne însă activ, fie din postura de consilier local, poate în altă parte, fie consultant pentru un primar care vrea să facă bine oamenilor, fie în altă poziţie. Iată, am lângă mine pe viceprimarul Aldea, omul cu care am făcut echipă, cu care am lucrat foarte bine în aceşti ani şi de care comunitatea locală are nevoie în continuare. Dane, tu să nu faci ca mine!” – a sunat îndemnul lui Virgil Baciu rostit cu vocea alterată de emoţie de la microfonul cu care se adresa asistenţei. „Aţi obosit atât de repede, d-le primar, numai după 5 ani?!…” „Nu-i vorba despre asta, d-le prefect, ci despre un cumul de fapte şi întâmplări care-mi impun asemenea decizie. Consider că fiecare avem datoria să ne oprim atunci când avem motive să credem că n-ar fi altă rezolvare mai bună!”

Festivitatea de premiere în cadrul căreia se înregistra acest schimb de replici a continuat cu luări de poziţie ce au încercat să-l determine pe Baciu să-şi schimbe decizia, dar a fost mai mult decât evident faptul că n-aveau cum să-l întoarcă din drum pe un om consecvent cu el însuşi, prea puţin dispus să mai accepte marasmul compromisurilor gratuite.

Pe drumul de costişă ce duce la… Poenărei

Călătorul care a năzuit sâmbătă să ajungă la Poenărei s-a putut orienta după podul peste Râul Doamnei de la Corbşori şi, mergând înainte spre Corbi, a avut în faţa ochilor troiţa de la intrarea spre satul natal al primarului Virgil Baciu. Acolo a putut părăsi carosabilul destul de cariat al Drumului Judeţean, intrând pe asfaltul proaspăt turnat şi marcat, pe care câţiva tineri biciclişti trăgeau din greu să ajungă la inscripţia deja celebră „Welcome to Poenarei City”, semn că mai aveau puţin de parcurs până la Biserica Sf. Paraschiva, unde debutează toate ediţiile sărbătoririi anuale prin tradiţionala slujbă religioasă oficiată de parohii comunei. În imediata vecinătate a intrării lăcaşului de cult ortodox, privirea călătorului obosit de caniculă putea fi bucurată de imaginea unei ţâşnitori cu apă limpede, plasată în imediata apropiere a monumentelor de pomenirea a eroilor locali. Asfaltul şi apa constituiau semnele noului în vechiul sat de munte care slujise drept ultim adăpost pentru „Haiducii Muscelului”, luptătorii antibolşevici de la jumătatea secolului trecut, care fuseseră prinşi prin trădare la Râpa cu Brazi, condamnaţi şi executaţi prin împuşcare la Jilava, în 1959. 

Te-Deum oficiat de cinci preoţi

Biserica a fost mai puţin populată decât cu alte ocazii şi ceea ce a uimit pe participanţii tradiţionali la eveniment a fost faptul că numărul locuitorilor din Poenărei care altădată umpleau spaţiul a fost mai mic decât oricând. N-au lipsit însă prietenii constanţi ai primarului Baciu, cum ar fi prof Gheorghe Nicuţ, cel care vine la fiecare ediţie, lipsind numai acum doi ani din motive cu totul obiective, primarii Nicolae Barbu (Valea Iaşului) şi Ştefan Benonie (Aninoasa), cărora mai apoi li s-au alăturat viceprimarul de la Brăduleţ, Ion Stan şi primarul de la Coşeşti, Nicolae Pană, sosit mai târziu, cu vicepreşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Simona Brătulescu. Pentru prima dată din 1870 – după cum spunea artistul localnic Constantin Samoilă, satul Poenărei a fost vizitat de un prefect, căci a venit şi Emilian Dragnea. Sfântul lăcaş, renovat acum câţiva ani printr-o sponsorizare oferită de omul de afaceri Virgil Baciu – ca de altfel, şi celelalte din Corbi – a fost clădit pe baza planurilor arh. D. Ionescu Berechet începând cu anul 1937, iar sfinţirea s-a făcut în timpul războiului, în 1943, când erau gata şi picturile interioare realizate de pictorul I. Fleşaru, în timpul domniei regelui Mihai, patriarh al B.O.R. fiind Nicodem Munteanu. Ctitori au fost familiile Poenăreanu, dr. Mitulescu şi general Victor Nanu, iar preot paroh – Ioan Constantinescu, cel care avea să fie executat în lotul „haiducilor”, la Jilava. După oficierea „Veşnicei pomeniri”, primarul i-a invitat pe participanţi să urmeze datina până la capăt, după care s-au făcut pozele de grup pe treptele bisericii şi s-a intrat în desfăşurarea programului

Muzeul satului „Constantin Samoilă”

Pentru inspiratul artist, fiu al satului, octogenarul cu inimă veşnic tânără Constantin Samoilă, care a fost unul dintre factorii catalizatori ai organizării Muzeului satului, primarul Virgil Baciu a obţinut o hotărâre de consiliu prin care instituţiei i s-a dat numele celui care străluceşte prin lucrările sale de metaloplastie, ce se regăsesc în interior, dar şi în Căminul Cultural din vecinătate. Cultul eroilor, dar şi al păstrării şi promovării valorilor tradiţionale este evident prin exponate – costume populare, unelte, documente, fotografii, lucrări de artă – dar şi prin grija cu care sunt păstrate, evidentă la fiecare pas. Răspunzând elogiilor şefului administraţiei publice locale, Constantin Samoilă a ţinut să-i mulţumească pentru faptul că a oferit spaţiu expunerii lucrărilor sale „în cel mai frumos sat din lume”, care altfel s-ar fi pierdut în anonimat, pe sub saltele sau pe sub pat şi s-a angajat să realizeze în centru, unde era desenat un cerc alb, o statuie care să înfăţişeze un ţăran poenărean cu trăsăturile lui Virgil Baciu! A fost evident faptul că unii au început să caute cu privirile nemărginirea boltei cereşti, de parcă ar fi căutat acolo răspuns la nişte întrebări pe care nu-şi permiteau să le dea glas în public…

„Am început să pictez prin nasturii şi mustaţa lui Stalin!”

Aşa a sunat mărturisirea făcută de către pictorul de origine dobrogeană, căsătorit în Bucureşti, unde a lucrat aproape jumătate de secol la I.O.R., Institutul de Cercetări în Construcţii (peste 37 ani) şi la încă o firmă vestită cu ani în urmă, Petre Petcu, care şi-a găsit o a doua casă în Poenărei, unde a fost adoptat de comunitate. Dumnealui are expuse câteva tablouri speciale în Căminul Cultural, realizate pe o tehnică specială, pe coji de ouă şi a decis să doneze instituţiei unul dintre ele. Tehnica de lucru este – pentru un nespecialist – provocatoare prin faptul că oferă o anumită profunzime lucrărilor, prin faptul că are capacitatea de a trezi curiozitatea de a afla ce anume se ascunde în partea nevăzută a lucrărilor sale. „Am început să pictez pe când eram elev şi pentru că profesorul meu de desen descoperise că aveam ceva talent, mă punea să pictez nasturii de la vestoanele lui Stalin şi mustaţa personajului. Mai apoi am făcut o pasiune din pictură şi, după ce am văzut pictura aceea cu Rondul de noapte a lui Rembrandt, mi-a venit ideea să încerc o tehnică nouă, care să sugereze vechimea prin crăpături. Aşa am ajuns la ideea cu pictura pe coji de ouă, dar mi-a luat destul de mult timp să pun tehnica la punct…” Lucrările sale se găsesc în colecţii din Israel, SUA, Italia, Franţa şi chiar Australia, pe unde le-au dus nepoatele şi nepoţii cărora le-a dăruit cu toată dragostea, pentru că n-a avut fericirea ca viaţa sa şi a soţiei, alături de care va împlini curând 60 ani de căsnicie, să le fie luminată şi de apariţia unui copil măcar. Rudele mai tinere s-au stabilit pe meleaguri străine, dar familia Petcu a rămas pe pământul strămoşesc…

Chestionat cum a ajuns la Poenărei, a povestit că şi-a dorit dintotdeauna cu soţia o casă la ţară şi în timpul lui Ceauşescu găsise una care-i plăcuse mult pe Valea Doftanei: „Am vrut s-o cumpăr, dar n-am putut, căci aveam deja o casă şi atunci nu era permis să avem mai multe. Prin 1990, un vecin, regretatul meu amic, Nicu Andreescu, m-a rugat să-l aduc aici cu maşina, ca să ducă la Bucureşti un porc de Crăciun. Am venit, am văzut locurile, mi-au plăcut, am revenit cu soţia şi anul următor am cumpărat o casă bătrânească părăsită, pe care am renovat-o, am modernizat-o şi în care trăim cam cinci luni în fiecare an, din mai până la 1 noiembrie, când ne întoarcem la Bucureşti”.

Festivitate de premiere

Tradiţia s-a respectat şi în ceea ce priveşte acordarea unor diplome VIP-urilor, merituoşilor şi prietenilor vechi. Dintre cei onoraţi astfel, amintim: prefectul Emilian Dragnea, Araxy Negoşanu (şefa Cenrului Cultural Judeţean Argeş, căreia i s-a înmânat şi diploma pentru preşedintele Consiliului Judeţean, dr. Dan Manu), Nicolae Barbu, Ştefan Benonie şi vicele de la Aninoasa, Daniel Iosif, prof. Gheorghe Nicuţ, primar la Curtea de Argeş între 1996 şi 2008, participant de la prima ediţie a evenimentului, Constantin Samoilă, Toma Combes (cetăţean francez, nepotul Doinei Cornea, care s-a decis să se stabilească în ţara bunicii ca să promoveze turismul, considerând că sunt posibilităţi uluitoare nefructificate), meşterului popular Ioan Rodoş, cel ce se ocupă de Clasa de sculptură în lemn de la Corbi, ziariştilor Monica Popa, Lucian Gherguş, Constantin Băjenaru (Societatea civilă), Alin Precup şi multor altora. 

Virgil Baciu nu i-a uitat nici pe colaboratorii din rândul consilierilor locali – care au fost prezenţi la Poenărei: Dionisia Burilă, Vasile Grigoroiu, dr. Ion Săvescu, Ilie Groşanu şi viceprimarul Dan Aldea au primit diplome şi au avut parte de cuvinte de apreciere. N-au fost pomeniţi alţi aleşi locali precum Vişinel Banu, Gheorghe Moroiu, Constantin Vlăduţ Mogaru, Mihai Ungurenuş, Gheorghe Zaharia, Gheorghe Dedinoiu sau Mihai Bădescu. N-a fost chiar de mirare, căci astfel de absenţe s-au înregistrat şi cu alte ocazii, dar parcă nu chiar atât de multe… Virgil Baciu a refuzat să dezvolte subiectul anunţului de renunţare la funcţie şi la altă candidatură motivând că era o rană prea dureroasă, ce ţinea de ingratitudinea unor oameni robiţi unor interese mărunte. Dar şi din aceste cuvinte sărace se pot trage concluzii bogate!…

Cântece şi dansuri vechi din lada de zestre a naţiunii

Absenţa actriţei Doina Ghiţescu a fost suplinită cu brio încă o dată de Elena Picu de la Antena 1 Piteşti, care a fost foarte inspirată şi a ştiut să anime atmosfera prin dialoguri spumoase cu artiştii şi cu publicul, căruia nu i-a trebuit prea mult pentru a se lăsa provocat să se prindă în hore. Multora le-a fost greu să se ridice de la mesele pline cu bunătăţi din roadele acestui pământ atât de generos când este sfinţit cu sudoarea trudei cinstite. Au evoluat mai multe ansambluri, începând cu cel local, „Ciobănaşul”, coordonat de Claudia Rotaru, cu „Muguraş de fluier” de la Piteşti, fluieraşii de la Vaideenii Vâlcei şi alţi artişti vestiţi, precum cei de la Corbu sau Polovragi. Momentul de-a dreptul solemn a fost cel de la ora 14.40, când primarul şi prietenii apropiaţi au cântat cu patos hit-ul ultimilor ani – „Nu ne vindem ţara!” Unul dintre fluieraşii de la Vaideeni, vârstnicul Nicolae Gioancă, născut în Novaci, ne-a povestit că Drumul Regelui, pe care s-a construit în anii noştri Transalpina, ar fi fost inaugurat în 1916 de către Ferdinand I, care i-ar fi dăruit unui strămoş al lui, ce-i cântase nişte doine monarhului la festivitate, patru galbeni de aur, zicându-i: „Asta să-ţi fie simbria!” Tot dumnealui ne-a recitat câteva dintre versurile acelea vechi şi adevărate şi acum, când românii s-au răspândit prin lume: „Fraţi români, veniţi acasă/ Că-i frumoasă ţara voastră/ Şi-aveţi apă în fântână/ Mereu rece, mereu bună!…”

Petrecerea, conform tradiţiei, a ţinut până târziu, ca pe vremurile strămoşilor ce urcă spre dacii antici, care iubeau cerul senin, alungând norii cu săgeţile, ca să-şi arate liber faţa Sfântul Soare, zeu venerat de întreaga omenire. La despărţire s-a urat încă o dată şi încă o dată, „La Mulţi Ani, Poenărei!” şi s-au făcut legăminte de revedere în prima sâmbătă de după prăznuirea Adormirea Maicii Domnului.

Written by Doru BOBI on . Posted in ARGES EXPRES

Privesc cu atenţie ceea ce se întâmplă în peisajul cultural argeşean de câţiva ani buni. Sunt lucruri care bucură pe iubitorul de cultură, dar şi pe simplul privitor. Încerc, uneori, să fiu echidistant şi să judec ca atare. Rar mi-a fost dat să văd o comunitate aşa de mică cum este cea de la Poenărei-Corbi (atestată documentar în 1528 [7037] noiembrie 10, cf. DRH, B, ŢR, vol. III, doc. 66), cuprinsă de o efervescenţă nemaivăzută, organizând, în prima sâmbătă de după Sf. Maria, încă din 2004, Întâlnirea cu fiii satului, sărbătoare ajunsă, astăzi, la cea de-a XIV-a ediție.
Încercarea de a reda, în câteva rânduri, aspecte şi semnificaţii ale sărbătorilor comunităţilor locale argeşene se dovedeşte dintru început atât pentru cercetătorul avizat, cât şi pentru iubitorul împătimit al acestor petreceri câmpeneşti, cu evidentă tentă culturală, o întreprindere pe cât de riscantă, pe atât de dificil de înfăptuit. Căci primul trebuie să folosească puterea argumentului pentru a explica aspectele istorice şi rolul acestora în configurarea spiritualităţii satelor, unitatea culturii universale exprimată prin diversitatea culturilor naţionale, cultura influenţelor, a interferenţelor şi a împrumuturilor.
Suntem tributari istoriei și nu putem a nu aminti de Bordeiul partizanilor, amenajat pe Dealul Toaca (895 m), în Râpile cu Brazi din Poenărei, care a constituit ultimul adăpost, în anii 1952-1958, al membrilor Grupării de Rezistenţă armată anticomunistă «Haiducii Muscelului»: Petre şi Toma Arnăuţoiu, Constantin Jubleanu, Maria Plop şi al fetiţei acesteia, Ioana, născută, în 1956, în bordei. De Troiţa luptătorilor din rezistenţa anticomunistă amplasată în curtea gospodăriei preotului martir Ioan Constantinescu, consacrată eroilor din Gruparea de partizani «Haiducii Muscelului», formaţiunea care „a supravieţuit cel mai mult în România [1948-1958], comparativ cu alte detaşamente de partizani anticomunişti”. Textul incizat este edificator vremurilor: „Jertfindu-vă, sub steagul sfânt / al patriei, prin timp, durate, / aţi semănat acest pământ / cu dor nestins de libertate”.
Anii trec, satul românesc îşi schimbă înfăţişarea, multe obiceiuri se uită, căci tinerii au alte aspiraţii şi alte sisteme de valori. Dar fiecare tendinţă generală este însoţită de excepţii. Cu cât sunt mai puţine, cu atât mai valoroase. 


Aşa simţim aici, la Poenărei, unde „OMUL providențial” Virgil Baciu, astăzi primarului comunității corbenești, fiu al satului, plecat în lume să-şi găsească destinul, a reuşit pe deplin, iar această reuşită a lui a vrut să o întoarcă spre comunitatea în care s-a născut. Nu a uitat niciodată locul de unde a plecat, iar, după ani, s-a gândit să-i reunească pe toţi, organizând o sărbătoare a lor, a celor rămaşi şi a celor plecaţi din sat. Ce e mai frumos ca un sat cu puţin de o sută de suflete să se trezească la viaţă, an de an, în luna lui gustar.
Sunt unul dintre cei care au participat la toate întâlnirile de la Poenărei, nu ca fiu al acestei comunităţi de pe Valea Râului Doamnei, ci ca prieten al multora dintre cei care îşi trag rădăcinile de aici.
Scriu astăzi pentru aceşti oameni, dar şi pentru a înţelege spusele filologului spaniol Giulio Carlo Aragon, care a afirmat că „poporul român este singurul din continentul european care a reuşit să înfăptuiască, alături de o civilizaţie rurală marcată de inedite şi sublime ritualuri, o civilizaţie ale cărei valori se constituie într-un inestimabil tezaur de aleasă şi decantată spiritualitate”.
Îmi place ceea ce se întâmplă aici, îmi place că am găsit un nucleu bine închegat în ani: generozitatea și buna organizare rar întâlnită a lui Virgil Baciu, coroborată cu maturitatea artistului plastic Constantin Samoilă. Nu trebuie uitat nici profesorul Grigore Constantinescu, fiu al satului, care ani de-a rândul a fost redactorul revistei «Poenărei – străbuna vatră natală» şi autorul monografiei satului.
Rezultatele muncii lor și a oamenilor de bine din localitate sunt vizibile. O biserică deosebit de frumoasă care îi reuneşte ca un magnet pe localnici şi pe cei plecaţi din sat, dar şi un muzeu care îţi aduce aminte de înaintaşi şi care stă mărturie a unei realităţi ce continuă să inspire şi să fascineze, de sâmbătă, 18 august a.c. purtând numele artistului plastic Constantin Samoilă.
Din această „ţesătură” plină de forme şi culori, putem desluşi adevăratul suflet românesc care se dezvăluie puţin câte puţin, din poemele cusute cu delicateţe pe ii, din grădinile pline de flori ale covoarelor, din stilizările crestăturilor în lemn, din armonia simbolurilor şi culorilor zămislite pe vasele de ceramică, din fiecare obiect pe care casa tradiţională sau modernă îl adăposteşte pentru folosinţă sau pentru frumuseţea lui.
Şi dacă cineva se îndoieşte de aceste adevăruri, nu are decât să meargă şi să le cunoască, pentru a se convinge, asemenea unui călător străin altădată, cu câtă dragoste, cu cât simţământ artistic înnăscut îşi împodobesc localnicii din Poenărei casele şi mormintele lor, crucile din cimitire, de la fântâni sau de pe drumuri, ca semne ale adâncii şi caldei lor sensibilităţi.
L-am întrebat, acum mulți ani, pe unul dintre oamenii locului, Ion Vlad, vestit în ale gastronomiei, astăzi plecat la ceruri, ce crede că am putea transmite prin cuvinte, în câteva rânduri, străinilor despre îndeletnicirile noastre. Mi-a răspuns, fără să stea prea mult pe gânduri: „să vină să ne vadă şi să ne calce pragul casei, ca să ne cunoască mai bine!”.
Iar aceste vorbe spuse din suflet mi-au evocat ideile poetului Octavian Goga, care încerca, asemenea mie, să dea „în treacăt câteva noţiuni explicative pentru o carte care va înfăţişa realitatea autentică a unui popor, dincolo de invenţia subiectivă Un străin nu poate bănui această cascadă de senzaţii, cascadă care nu va avea niciodată putinţa de a curge pe hârtie. Ca s-o verifice, va trebui să se ducă el însuşi acolo – pe muchea unui deal, la poala muntelui, într-o duminică de vară, să vadă fetele şi feciorii la horă, să desprindă, din mlădierile lor, ritmul antic al mişcărilor încremenite în desenul vaselor greceşti, să se uite în treacăt la crestăturile unei măciuci de cioban, sau să rămâie uimit de eleganţa macaturilor şi chilimurilor munteneşti”.
Închei această scurtă incursiune în spaţiul spiritual al acestui străvechi sat muscelean, cu urarea regretatului actor Gheorghe Dinică, făcută localnicilor în 2006, cel care, ani de-a rândul, a participat în Poenărei, la Întâlnirea cu fiii satului: „Urez tuturor oamenilor care sunt aici, la Poenărei, să aibă multă sănătate şi o viaţă bună şi să mai lăsăm că o să vedem noi. Să înceapă, de acum, a-şi schimba nivelul de trai, pentru că e păcat de Dumnezeu ca lumea asta inteligentă şi cu un suflet frumos să nu se simtă mai bine.”. Primaria Arges Corbi Virgil Baciu

Dr. Sorin MAZILESCU

mai multe foto click aici :

Posted by Primaria Arges Corbi on 19 August 2017

 

În urma conceptului ’’Zilele Diasporei,, lansat de RePatriot anul trecut , în acesta luna au loc o serie de programe, seminarii și actiuni comune pentru românii din diaspora în cel puțin 20 orase și comune din România. Scopul acestora este de a aduce românii din afara granițelor mai aproape de comunitațile în care s-au născut , ca prin experiența acumulată peste hotare și prin viziunea lor occidentală , sa aducă plus valoare comunitații în care s-au născut .

În acest sens îi invitam pe toti românii din diaspora si nu numai, veniți în vacantă pe plaiurile natale să participe la cest eveniment ’’ZILELE DIASPOREI,, în vederea conectării acestora cu mediul de business din Romania      ( Romanian Business Leaders ) precum si pentru prezentarea unor opurtunitati de business .

Va asteptam cu drag pe 19.08.2017 la Căminul Cultural Poienarei  începand cu orele 10.30

 

Compania Bayer CropScience organizează , un eveniment dedicat pomiculturii și soluțiilor pe care le are în portofoliu și care pot veni în sprijinul cultivatorilor de pomi fructiferi. Reuniunea cu fermierii are loc în Com Corbi , sat Stanesti, în județul Argeș și este transmisă în direct pe pagina de Facebook Agrointeligența și pe site-ul www.agrointel.ro.

b_750_350_16777215_00_images_poze_2017_06_Asfaltari-Corbi.jpg

În urmă cu câteva luni vă anunțam că în comuna Corbi urmează să se realizeze o investiție de mare anvergură. Acestă investiție se referea la asfaltarea a 11 km de drumuri comunale din localitate, investiție ce se ridică la suma de 43 de miliarde lei vechi, bani care vin de la Guvern.

Astfel că, după ce a fost pregătit terasamentul pe unele străzi, ieri au sosit și primele mașini cu asfalt. Așa cum ne-a obișnuit, primarul Virgil Baciu, chiar dacă era o căldură toropitoare, a preferat să stea lângă muncitorii care turnau asfltul pentru a se asigura că lucrare va fi una calitativă. Baciu a fost surprins cum dădea indicații muncitorilor, fiind foarte atent la felul cum se executa lucrarea, mai ceva ca un diriginte de șantier.

De altfel, orice constructor care  a lucrat cu Primăria Corbi, de când aceasta este condusă de Virgil Baciu, a avut de trecut testul rigozității primarului în ceea ce privește calitatea lucrării.

Această investiție presupune asfltarea mai multor străzi din comună, lucrările fiind realizate în paralel.

,,Avem prevăzute lucrări de asfaltare în satele Corbșori, Stănești, Poienărei, Poduri, Pârâiești și Corbi. În momentul de față se lucrează în paralel în mai multe zone, iar de săptămâna viitoare constructorul ne-a spus că va începe lucrările și în satul Corbi, pe Drumul Carului”, ne-a declarat primarul Virgil Baciu.

Iată cum comuna Corbi se dezvoltă de la an la an, iar veștile bune pentru corbeni nu se opresc aici. O altă investiție de mare anvergură este pe cale să înceapă în comună. Este vorba despre introducerea rețelei de canalizare în satele Corbi și Jgheaburi, dar și de reabilitare rețelei de apă, fapt pentru care lucrările de asfaltare au fost evitate în aceste două sate.

Această investiție este în faza de licitație și se va realiza pe fonduri europene.

 

Stimati cetateni,

Va comunicam ca in perioada 26 iunie – 6 iulie 2017, echipa tehnica a GAL desfasoara campania de promovare a oportunitatilor de finantare aferente anului 2017, in fiecare localitate din teritoriul GAL .
Va asteptam cu drag sa participati la acest eveniment, conform calendarului atasat.
Cu deosebita stima,

ANUNT

b_750_350_16777215_00_images_poze_2017_06_Primarul-Comunei-Corbi.jpg

De-a lungul timpului, mai ales în perioada postdecembristă, banii publici ai judeţului Argeş au fost sifonaţi pe diverse contracte păguboase, încheiate de U.A.T.-urile din judeţ, sau chiar de Consiliul Judeţean Argeş cu diverse societăţi de casă.

Un exemplu concret în acest sens este chiar contractual de servicii IT încheiat de majoritatea primăriilor din Argeş cu firma de casă şi din casa Consiliului Judeţean Argeş. Este vorba despre firma ARA Software care prestează servicii IT la preţuri  de trei – patru ori mai mari faţă de concurenţă, dar cu toate acestea majoritatea primăriilor din judeţ au ales să semneze contractul cu această firmă, căci altfel supăra şefii de la judeţ.

Un alt exemplu în acest sens putem da şi celebrul dosar ,,Consultanţa” pentru care au fost trimişi în judecată de către DNA 38 de primari, în urma contractelor pe care le-au semnat cu o firmă apropiată deputatului Mircea Drăghici. Şi, sigur, exemplele pot continua.

Acum un alt caz asemănător, am putea spune, celor prezentate mai sus, este contractual pentru concesionarea serviciului de colectere şi transport deşeuri menajere. Aici trebuie precizat că proiectul în sine este unul foarte util pentru judeţul Argeş, însă, din păcate, a fost viciat, pe alocuri.

Spunem asta pentru că, aşa cum a prezentat şi Curtea de Conturi în urma controalelor efectuate la UAT-urile din judeţ, contractele încheiate pentru aceste servicii de salubrizare a localităţilor au creat adevărate găuri negre în bugetele locale şi asta din cauza modalităţii de plată a acestor servicii.

Mai exact, primăriile au semnat un contract pentru colectarea şi transportul gunoiului menajer al populaţiei cu firma desemnată prin licitaţie de către C.J. Argeş. Numai că, modalitatea de plată a acestor servicii, stipulată în contract pare a avantaja firma şi a dezavantaja primăriile prin găurile negre din bugetele locale descoperite chiar şi de inspectorii Curţii de Conturi.

Concret, firma se angajează să colecteze gunoiul de la populaţie, dar nu se angajează, aşa cum ar fi normal, să colecteze şi banii de la oameni pentru aceste servicii. Această sarcină, conform contractelor încheiate, îi revine primăriei. Şi nici aşa nu ar fi nicio problemă dacă primăria ar plătii prestatorului exact cât a încasat de la populaţie şi nu întreaga factură pentru că astfel banii care ar trebui să ducă spre modernizarea comunei sunt ,,aruncaţi” la gunoi.

Având în vedere toate aceste aspecte, primarul comunei Corbi, Virgil Baciu, a ales o altă modalitate de plată pentru aceste servicii.

Astfel, firma prestatoare se obligă să ridice gunoiul direct de la populaţie şi tot firma să şi încasese. Numai că, deşi s-a ajuns cu greu la acestă formă contractuală, primarul Baciu acuză firma şi ADI Servsal că pun presiune pe el pentru a schimba contractul.

Firma refuză să mai ridice gunoiul de la populaţia comunei Corbi pe motiv că nu a reuşit să încheie contracte în acest sens cu toţi locuitorii, care figurează în evidenţele statistice, conform recesământului din anul 2011. Sigur, şi aici este de discutat pentru că, pe de o parte, nu mai locuiesc în comună toţi cei declaraţi la recesământul respectiv, iar pe de altă parte, cum în alte localităţi s-au făcut concesii în ceea ce priveşte numărul populaţiei, fiind redus în unele localităţi chiar şi la jumătate, iată că aici nu a fost redus nici măcar cu 1%, semn că modalitatea contractuală nu le-a convenit reprezentanţilor firmei desemnate să colecteze gunoiul.

Aşa se face că, săptămâna trecută, în cadrul şedinţei de Colegiul Prefectural, primarul comunei Corbi, Virgil Baciu, s-a adresat conducerii Prefecturii  şi Consiliului Judeţean argeş cu privire la această problemă cu care se confruntă în momentul de faţă.

#,,Vă spun, prefer să plec din primăriei, dar nu voi ceda la şantajul ăsta.”

” Contractul de concesionare a serviciilor este făcut în condiţii foarte viciate, dar şi aşa sunt trei moduri de a concesiona. În comuna  Corbi, Consiliul Local a decis ca această concesionare să fie făcută cu fiecare proprietar în parte şi să încaseze banii de la fiecare utilizator. Au încercat să mă forţeze să fac altfel contractul. Nu mi-au mai luat gunoiul. Ei să ridice gunoiul de la rampă, eu să aplic o taxă, eu să încasez banii de la oameni şi să plătesc facturile. Nu mă transform în casierul unei firme private. Am reuşit să  semnez contractul aşa cum a stabilit Consiliul Local . Ei au stabilit numărul de cetăţeni aşa cum a ieşit la recensământ ceea  ce nu există niciodată. Nu toţi care figurează cu domiciliul într-o localitate, stau acolo. Am decis să îi ajutăm, să ne dea un om care împreună cu angajaţii primăriei să meargă în comună să încheie contractele. Ar trebui să se facă 3050 de contracte, au făcut 2600-2700 şi nu vor să ridice gunoiul şi nici nu vor să finalizeze contractarea mai repede să se apuce de treabă. Noi avem la primărie în evidenţe 2600 de contracte şi ei spun că au înregistrat doar 1000 şi ceva. Ei fac lucru ăsta să pună presiune pe cetăţeni, nu le iau gunoiul şi oamenii vin la primărie.  Mie îmi trimiteau în fiecare lună nişte facturi ca să le plătesc diferenţa între ce trebuiau să încaseze ei şi ce au încasat. Este treaba lor că nu sunt în stare să încaseze, cum să plătească primăria?!

Dacă fiecare primar ar trebui să plătească din buzunarul lui şi nu din banii primăriei, vă spun că toţi ar schimba contractual, dar când nu sunt banii tăi nu prea te interesează aşa mult.  Oamenii sunt revoltaţi şi vin la primărie, ei asta şi urmăresc să cedez eu pe această presiune.

Vă spun, prefer să plec din primăriei, dar nu voi ceda la şantajul ăsta. Nici nu îmi pot face serviciul propriu, nici nu pot apela către o altă firmă. Sumtem prizonierii unei şmecherii.  Am făcut plângere penală. (…) dacă nu se va face nimic, eu nu voi ceda la aşa ceva.  Luaţi dumneavoastră şi Primăria Corbi şi ADI Servsal şi toate şmecheriile din judeţul ăsta. (n.r. s-a adresat primarul conducerii Consiliului Judeţean şi Prefecturii Argeş)” a declarat Virgil Baciu.

 

manastirea rupestra Corbii de Piatra Arges

Comuna Corbi de Argeș am descoperit-o cu ocazia proiectului Antreprenorești- Adoptă un Sat susținut de fundația Romanian Business Leaders care își propune să învețe comunitățile rurale să-și valorifice resursele, specificul local și unicitatea zonei.

Când am fost invitată la Rapsodina Pastorală de la Corbi de Argeș nu știam nimic despre această comună și din puținele informații aflate de pe internet nu știam la ce să mă aștept.

Am descoperit locuri de o frumusețe rară în lume, așa cum este mânăstirea rupestră de la Corbii de Piatră, oamenii de o ospitalitate ieșită din comun, cum numai în Ardeal găsești și despre care am povestit aici, tradiții și obiceiuri care se sărbătoresc cu ocazia Rapsodia Pastorale, case vechi de peste 150 de ani și multă liniște și voie bună care te încarcă cu energie cât pentru o lună de zile.

Am plecat din București spre Corbi, care se află la o distanță de 168 km, sâmbătă dimineață, pe o ploaie torențială. Însă, până am ajuns acolo, ploaia s-a oprit, ceea ce demonstrează că oamenii din Corbi au suflet bun.

Am poposit la Căminul Cultural unde oamenii din comună interesați să-și dezvolte afaceri locale, pensiuni, erau adunați la sesiunea de management – Cum să Antreprenorești în Turism?, sesiune care poate fi umărită aici și în care Marius Bostan și Paul Mărășoiu le-a oferit sfaturi celor interesați de agroturism.

Marius Bostan are un proiect foarte frumos, RePatriot prin care ajută oamenii plecați în străinătate, să se întoarcă în România și să-și dezvolte aici un business de succes. Unele dintre persoanele care au reușit, au fost prezentate în emisiunea A doua emigrare de pe TVR1.

intrare Pensiunea Livada Bunicului

După ce sesiunea s-a încheiat am plecat la masă la Pensiunea Livada Bunicului din Stănești. Comuna Corbi este formată din satele: Corbi, Corbișori, Jgheaburi, Poduri, Poenărei și Stănești. Unii zic că cel mai frumos sat din comună este Poenărei, din păcate nu am ajuns să-l vizitez. De asemenea despre comuna Nucșoara, care se află la o distanță de 10 km de Corbi am auzit ca est un loc foarte frumos, unde se afla și Lacul Înârtita, încă un motiv în plus să revin în zonă.

curte livada bunicului

Pensiunea Livada Bunicului este locul ideal dacă vreți să petreceți un weekend liniștit într-o zonă de munte care nu este supraglomerată de turismul de masă.

terasa exterioara pensiune livada bunicului corbi

Livada Bunicului este o pensiune cu o curte mare, cu multă verdeață și o tereasă generoasă de unde nu lipsesc preparatele tradițonale și specifice zonei. Așa am mâncat pentru prima dată bureți de fag murați, o specie de ciuperci care cresc pe trunchiul fagilor.

primire la Pensiunea Livada Bunicului

Fiind mare fan brânză, m-am bucurat când am putut să mă înfrupt din specialitățile de brânzeturi: cașcaval afumat; brânză proaspătă, sărată, de capră, de oaie, sau în scoarță de copac.

tipuri de branzeturi de la Corbi branza in scoarta de fag cas afumat branza de capra

În prima jumătate a secolul XVII, peste 200 de familii au trecut Oltul și au venit la Jina Sibiului la Corbi. De aici și îndeletnicirea localinicilor de a crește oi și a prepara diferite tipuri de brânzeturi delicioase, al cărui gust îl regăsești doar în Ardeal.

tipuri de branzeturi de la Corbi

Pensiunea are 4 camere, denumite după cele 4 anotimpuri: primăvară, vară, toamnă, iarnă, poate fi închiriată și o singură cameră, dar puteți să ocupați și întreaga pensiune, dacă vreți să petreceți un weekend la munte cu prietenii.

Vă puteți pregăti singuri de mâncare, să faceți un grătar sau le puteți ruga pe gazde să vă gătească. Vă recomand prăjitura Lămâița, făcuta de bunica, care este senzațională.

Pensiunea dispune și de o cramă proprie, de unde puteți bea un vin natural foarte bun sau mânca o dulceață naturală 100%, relizată din fructele din livadă: mere, prune, pere, vișine, cireșe, prune, afine, mure, zmeuri, goji, cocăze, curmali și kiwi, pe care aveți posibilitatea să le culegeți personal.

drumul din Corbi

După o masă copioasă, am plecat la o plimbare prin sat, așa am descoperit că arhitectura specifică locului este reprezentată de case cu o fundație înaltă și cu fațadă de cărămidă.

Am urcat până la biserica construită în anul 1816 care îți oferă o priveliște asupra unui colț de rai.

Am mers pe cursul râului Doamnei, râul care traversează comună și este o mare plăcere să-i asculți susurul.

Casa veche de 100 de ani din Comuna Corbi

Pentru oamenii stresați si care vor să se deconecteze, această plimbare este mai mult decât benefică. Așa am descoperit și o casă mai veche de 100 de ani pe care proprietarul ne-a lăsat să o vizităm și care a spus că ne putem duce oricând să stăm acolo.

casa veche din Corbi

biserica de lem de la Corbi Arges

Ne-am continuat plimbarea la Mânăstirea Corbii de Piatră care este un loc unic, un lăcaș de cult săpat în piatră în primele decenii ale sec.XIV care fără nicio restaurare încă are picturile vizibile, atât cele realizate pe piatră cât și pe lemn.

masivul de la Corbii de Piatra

Corbii de Piatră este cea mai veche biserică ruprestră cu cea mai veche pictură din România, singura biserică cu două altare pe un singur naos și prima mânăstire de călugărițe.

Se poate urca pe stânca de piatră, iar de sus să ai o vedere panoramică asupra întregii comune.

20170527_201936

masivul Corbii de Piatra

La coborâre dai peste căsuța albastră, un loc desprins parcă din cărțile de povești. Cine deține acest teren, se poate considera un om binecuvântat, care are o casă la poalele unei cascade.

20170527_203348

uriasul de la Corbii de Piatra

Duminică am avut norocul să o întâlnim pe proprietara acestui colț de rai care ne-a povestit istoria și legendele locului. Ne-a arătat cum în stâncă se vede piciorul și brațul unui uriaș căruia din cauza eroziunii i-a căzut capul, în altă parte se poate observa un berbec și capul unui reptile.

În plus ne-a lăsat să vizităm și casa, care după moartea mamei dânsei, a rămas nelocuită. Este un fel de casă – muzeu pentru cei care vizitează mânăstirea și vor să intre și în această curte care se află într-un loc de o frumusețe unică.

După această drumeție, ne-am odihnit puțin, iar seara, doamnele care lucrează la primărie și se ocupă de bunul mers al comunității: Lori Comandasu și Claudia Rotaru, ne-au pregătit un adevărat festin culinar.

Ne-au primit în casele lor și ne-au servit cu o mulțime de preparate: teci cu lapte – o mâncare specifică zonei, din păstăi, lapte acru, cartofi și mărar, o ciorbă gustoasă și răcoritoare; ciorbă de perișoare, salată de vinete, salată boeuf, mămăligă împănată cu brânză – preferata mea, pastrăm și alte tipuri de carne la grătar, prăjituri și niște gogoși excepționale pe care le-am mâncat doar aici.

Dacă iubești muntele, natura, drumețiile în locuri de o frumesețe care îți încântă privirea și te încarcă de energie, ești gurmand sau vrei doar să guști bunătățile gastronomice specifice comunei, trebuie să vizitezi  o dată Corbi, pentru că a doua oară vei reveni cu siguranță.

20170528_164443

O viață ca o vacanță!

# „Nu ne vindem ţara!”

Tradiţionala sărbătorire a Zilei comunei Corbi are probabil cea mai solidă istorie în judeţul Argeş. „Prima ediţie s-a desfăşurat la data de 24 mai 1970”, anunţa duminică de pe scena de „La Chilii” primarul Virgil Baciu, remarcând că în 28 mai 2017 se apropie de cea cu numărul 50. Acest veritabil festival păstoresc celebrează vechea ocupaţie a oamenilor locului, care i-au primit cu braţele deschise pe oierii veniţi de la Jina Sibiului prin 1776, de unde-şi lăsaseră vetrele străbune siliţi de asprimea stăpânirii austriece. Şi ei şi-au găsit pe văile râurilor muntene locuri potrivite pentru a-şi croi noi vetre, printre fraţi, răspândidu-se prin ţinuturile subcarpatice, unde-şi puteau creşte animalele, ca să-şi hrănească familiile. Aşa se face că mai prin toate satele din astfel de zone se găsesc aşezări botezate Pământeni şi Ungureni, fără a se face deosebiri sau discriminări. Comunităţile păstoreşti din Ţara Românească au păstrat de-a lungul veacurilor nu numai legăturile dintre ele, dar şi cu ţinuturile de origine, de dincolo de crestele munţilor, chiar şi în vremuri vitrege, în care fraţii erau despărţiţi de graniţe statale impuse de puternicii lumii. Aşa se face că la „Rapsodia Păstorească” nu lipsesc reprezentanţi ai acestor comunităţi, iar cântecele, dansurile şi portul popular demonstrează cât de adânci sunt rădăcinile înfipte în acest pământ sfinţit cu sudoarea trudei şi cu sângele celor care l-au apărat de poftele liftelor străine. Ne-am convins de aceasta duminică, la Corbi, când am privit parada populară a formaţiilor artistice prezente la ediţia cu nr. 47 a evenimentului, dar şi urmărind programele prezentate. N-au lipsit nici fraţii de peste Prut, din Republica Moldova, cu care comuna Corbi a strâns legăturile la iniţiativa lui Virgil Baciu – cei de la Baimaclia şi cei de la Vasilcău, în frunte cu primarii Anatol Doibani, respectiv Gheorghe Cojocaru. Din motive obiective, au lipsit cei de la Rădulenii Vechi – a treia localitate înfrăţită cu Corbii. S-a remarcat faptul că întregul folclor păstoresc are seva naţională grevată în amprenta genetică şi chiar cântecele noi insistă asupra identităţii naţionale, constituindu-se în adevărate proteste contra ofensivei globalizării, prin care se maschează tendinţele de stăpânire străină asupra bogăţiilor acestui pământ şi a oamenilor lui care-l fac să rodească prin muncă. Din păcate, oaspeţii au avut parte de o surpriză neplăcută, din partea Poliţiei – după cum a denunţat public situaţia primarul Baciu, cu legitimă revoltă, de pe scena de la Chilii…

Comportament de Ana Pauker – atitudine kaghebisto-stalinistă

Aşa a caracterizat şeful administraţiei publice locale din Corbi măsura interdicţiei de a urca la Chilii autovehiculele ansamblurilor folclorice sosite la eveniment, aplicată de către „şefa Poliţiei Domneşti”, care are responsabilitatea menţinerii ordinii publice în localităţile de pe valea Râului Doamnei. Astfel, respectivele mijloace de transport au rămas blocate pe drumul judeţean şi artiştii cu toată recuzita, inclusiv cu instrumentele necesare spectacolului, au trebuit să „bată talpa” până în vârful dealului. „Acest moment de bucurie a fost umbrit pentru oaspeţii noştri, veniţi de la sute de kilometri distanţă – cum este cazul cu fraţii din Basarabia. Eu, ca primar, m-am simţit umilit şi m-am gândit că poate doar prin anii 1948-1959 se putea întâmpla aşa ceva. Practic, această interdicţie a încălcat legile româneşti şi europene, care nu permit împiedicarea liberei circulaţii a persoanelor. A fost mai rău ca la anumite vămi şi voi face cunoscut acest fapt fără precedent organelor abilitate!”, a anunţat Virgil Baciu evident revoltat. Imediat după ce a coborât de pe scenă a avut, de altfel, o discuţie telefonică pe această temă, dar n-a precizat cu cine.

Parada cântecului, dansului şi portului popular

Superba zi de mai a fost după sufletele oamenilor locului şi ale oaspeţilor, oferind cele mai bune condiţii pentru debutul evenimentului. După vizitarea muzeului comunal, de la Căminul Cultural, centrul comunei a fost animat de parada ansamblurilor folclorice participante la Rapsodia Pastorală 47. Rând pe rând au fost aplaudate cele din Argeş, Vâlcea, Olt, Sibiu, Dolj, din Republica Moldova şi spectatorii au remarcat paleta largă de culori specifice fiecărei zona folclorice, dar şi ritmurile muzicale diversificate, pe care se dansa. Artiştii, mândri ca Feţii-Frumoşi şi Ilenele Cosânzene din basmurile care legănau visele copilăriei bunilor şi străbunilor noştri, precum şi urmaşii lui Ducipal, calul lui Alexandru Macedon, călăriţi de descendenţii vechilor haiduci ridicaţi din rândurile păstorilor, au făcut deliciul celor care au urmărit parada în drumul spre „Chilii”, locul de desfăşurare al festivalului păstoresc. Foarte mulţi dintre participanţi erau curioşi să vadă expoziţia de mioare şi animale de pază, care an de an face deliciul cunoscătorilor şi nu numai al acestora. Paradoxurile au fost prezente la fiecare pas, căci imaginile cu cai priponiţi de autoturisme de teren sau cu câini de pază traşi la umbră sub şasiurile lor aproape s-au banalizat. 

Premierea anduranţei în căsnicie şi a vrednicilor crescători de animale

Primarul Virgil Baciu n-a vrut să pună la încercare răbdarea cuplurilor premiate de comunitate pentru convieţuirea exemplară pentru generaţiile mai tinere. Aşa că a programat festivitatea imediat după deschiderea oficială a evenimentului transmis la Absolut TV în direct. Cuplurile care au primit diplome şi premii băneşti au fost: Maria şi Ion Samoilă, Maria şi Ion Filipoiu, Maria şi Ion Florescu, Maria şi Vasile Oprian, Angela şi Gheorghe Vlaicu, Elena şi Gheorghe Popescu, Elisabeta şi Nicolae Gheorghe, Maria şi Toma Puşcatu, Eugenia şi Petre Verdete, precum şi Angela şi Gheorghe Cătană. 

Dr. Ion Săvescu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Animale „Corbii de Piatră”, a urcat pe scenă şi a anunţat premiile pentru expozanţii de ovine, care au fost destul de frumoase, respectiv de 600 lei (locul I), 500 (II), 400 (III) şi de câte 300 lei pentru participanţi. Alături de dumnealui a fost secretarul Federaţiei Crescătorilor oilor de munte, Tuţi Ştefan. La categoria oilor ţurcane, cele trei locuri au fost ocupate de Ion Cosmin şi Stelian Poinaru, iar la berbeci, localnicul Irinel Petrică s-a remarcat ca şi la Indagra, fiind urmat de Mircea Crăciun (Slatina) şi de Constantin Năstăsescu (Şuici). La „Alte rase”, remarcaţii au fost Petre Săvescu (specializat pe rase franţuzeşti) şi Mihai Oproiu – unul dintre puţinii care menţin ţurcana neagră, rasă aflată pe cale de dispariţie, deşi este foarte rezistentă – un tânăr remarcat pentru brânza excelentă pe care o produce şi care i-a adus binemeritată faimă. Menţiuni au primit Marin Mandea (Bîrla), Gheorghe Telu (Sboghiţeşti-Nucşoara), Petre Metehoiu, Gheorghe Bobeanu, Gheorghe Gulie, Petruţ Şuţa, Gheorghe Bebeşelea, Vasile Diaconu, Daniela Şuţa, Gheorghe Groşanu, Sorin Săroiu, Vasile Bădoi, Petre Rizoi, Gheorghe Precup (Bică) şi Dumitru Liviu Oproiu. 

Festival folcloric

Imaginea panoramică oferită de mulţimea adunată „La Chilii” era a unui târg anual, în care multitudinea produselor oferite putea satisface sumedenie de gusturi. Cel puţin pe partea gastronomică, puţine ar fi fost de reproşat! Organizatorii se îngrijiseră să amplaseze mesele pentru invitaţi sub umbrele, pentru a-i feri de razele soarelui, dar şi de ameninţarea ploii. Norii însă nu s-au întunecat şi doar câteva picături s-au scuturat din ei în reprize de bure care au mai domolit căldura anunţată de meteorologi. Deliciul gurmanzilor l-au făcut preparatele tradiţionale, începând cu brînzeturile – telemea, de burduf, caşcaval – continuând cu roşii, castraveţi (inclusiv muraţi), şunculiţe, cârnaţi, dar mai ales berbecuţii şi puii puşi să se perpelească la proţap până când carnea se topea în gură. Roadele fructelor s-au preţuit prin esenţele de prună sau struguri, prin sucuri şi alte răcoritoare care au netezit drumul spre casa sufletelor participanţilor. 

În acest timp, pe scenă a început defilarea formaţiilor şi ansamblurilor folclorice, care şi-au prezentat programele, fiind aplaudate cu căldură de către cei prezenţi. Deschiderea au făcut-o grupurile locale „Ciobănaşul”, coordonat de Claudia Radu, formaţia de fluieraşi – de prof. Stănciulescu, grupul feminin de pe lângă căminul cultural condus de Claudia Rotaru, care au smuls ropote de aplauze. Au urmat cei de la Jina, din Gorj, de la Baia de Fier, „Cheile Olteţului”, de la Polovragi, de la Corbu-Olt, „Floricica” de la Bîrla, „Glasul Munţilor”, de la Vaideeni (Vâlcea) – în care vârstnicul Ion M. Săndoi a evocat zecile de ani de ciobănie şi întâlnirile cu ortacii din Corbi – „Floricica de câmpie”, din Şerbăneşti, comuna Rociu (Argeş) şi multe altele, dintre care n-au lipsit formaţiunile artistice de la fraţii de peste Prut, primite cu o deosebită căldură de către toţi cei prezenţi. Doinele păstoreşti, strigăturile, dansurile specifice şi mai ales formaţiunile de căluşari au provocat la hore în care s-au prins toţi cei ce s-au simţit în stare ori s-au lăsat îndemnaţi de inimi să nu rămână imobili pe scaunele lor sau pe margine. De remarcat că toate formaţiile şi ansamblurile au primit diplome şi o lucrare artistică realizată de meşterul popular Ion Rodoş şi elevii săi de la Corbi.

În acest timp, la Corbi a ajuns o echipă liberală în frunte cu Ludovic Orban, Virgil Guran, Adrian Miuţescu, Florentin Popa, deputatul Dănuţ Bica, Nae Eugen, Florin Gardin, Vasile Chiroiu, Doru Georgescu, prof. Marius Moisescu, primarii din Valea Iaşului, Nicolae Barbu (însoţit de vicele Cristian Enescu şi de consilierul local Emil Gorunescu) şi Poienarii de Argeş – Dragoş Boncea, cu viceprimarul Cornel Panţeru. De altfel, Virgil Baciu anunţase prezenţa surpriză a unui vechi prieten, care s-a dovedit a fi Ludovic Orban, unul dintre candidaţii la şefia PNL, la alegerile din 17 iunie. Iar liderul liberal s-a dovedit a fi un tip extrem de simpatizat de cei prezenţi, cu care a socializat la modul cel mai firesc cu putinţă, ca şi colegii care-l însoţeau, ce aveau în public nu numai cunoştinţe, dar şi prieteni vechi.

Fraţii de peste Prut se simt ca acasă la Corbi!

La marea sărbătoare de la Corbi au fost invitaţi, pentru al doilea an consecutiv, primarii Gheorghe Cojocaru şi Anatol Doibani, edilii-şefi din localităţile Vasilcău (raionul Soroca) şi Baimaclia (raionul Cantemir) din Republica Moldova, cu care s-au perfectat de vreo doi ani actele de înfrăţire, din partea noastră. Oaspeţii n-au venit cu mâna goală, ci au adus de peste Prut ceva din parfumul tradiţiilor locale, întruchipat prin două grupuri de dansuri folclorice autentice. Ec. Anatol Doibani s-a declarat surprins de îngemănarea atât de elocventă a obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti, care, indiferent de cursul istoriei, şi-au păstrat frumuseţea şi esenţa, căci asemănarea dintre spaţiile etnografie i s-a părut izbitoare: „Ne-am simţit ca la noi acasă! Pot spune că sunt aproape aceleaşi obiceiuri. Noi am vizitat muzeul din Corbi şi am zărit acolo foarte multe lucruri din vechime, covoare, ţesături, crestături… N-am găsit vreo deosebire între acestea. Unica pe care am identificat-o eu este în ceea ce priveşte cojoacele, căci aici oile sunt ţurcane, iar noi avem alte rase. În rest, nimic diferit. Este fix ca la noi! Şi ce spune asta? Că toţi suntem un neam!” 

Ospitalitatea gazdelor i-a marcat pe cei doi primari, care s-au declarat copleşiţi de primirea de care au avut parte, dar mai ales de modul în care „corbenii” le-au arătat prietenie şi dragoste frăţească: „Primarul este un om bun, o personalitate extraordinară! Să ştiţi că ţine la românii noştri, cei din Basarabia!”, a spus ec. Doibani. De aceeaşi părere a fost şi omologul Gheorghe Cojocaru, care ne-a mărturisit: „Pentru noi, aceasta este a doua ediţie. Totul este foarte bine organizat şi am avut parte de atât de multă ospitalitate!… Oamenii sunt foarte primitori. Recent, am fost în Ucraina. Dacă acolo acordam atenţie modului în care vorbeam şi cum mă pronunţam, aici nu am probleme. Ne-am integrat numaidecât! Am avut noroc că l-am cunoscut pe dl. primar Virgil Baciu! Este un om corect, cu caracter, din toate punctele de vedere, familiar, extraordinar! De aceea spun că norocul nostru a fost că l-am întâlnit!” 

Cei doi edili ne-a povestit cum anul trecut, când au venit la Bucureşti 450 de primari din Republica Moldova pentru a se înfrăţi cu cei din România, nu toţi au înţeles această idee, unii n-au găsit puncte comune cu basarabenii, iar alţii au respins iniţiativa. „Noi, însă, l-am găsit pe dl. Virgil Baciu şi am făcut de îndată actul de înfrăţire. Ne rămâne să-l înregistrăm la Ministerul Regional şi la cel de Externe, pentru a merge mai departe. Relaţia aceasta specială va continua multă vreme de acum înainte!Dumnealor din Corbi au venit la Vasilcău şi la Baimaclia şi au văzut că nu sunt diferenţe între noi. Şi acolo se cresc oi, au venit şi de la noi ciobani să vadă cum se cresc aici, pentru că la noi sunt alte rase. Fiecare sat are ziua lui. În Baimaclia se numeşte Hramul Satului, care este legat de cel al bisericii. Mai avem şi Festivalul Plăcintelor şi al Sarmalelor, iar fraţii din Corbi sunt invitaţi să ni se alăture. Anul acesta îi vom chema şi la Ziua Satului, de Sfântă Măria cea Mică, pe 21 septembrie. Şi la noi este sărbătoare mare, frumoasă, unde îi felicităm pe oameni. Am venit aici cu cântece de la noi, am adus oameni de-ai noştri ca să vadă cum trăiesc fraţii de aici. Admitem că în România oamenii o duc cu mult mai bine decât în Republica Moldova, şi asta o spunem deschis! De fiecare dată când venim aducem oameni noi, ca să vadă şi ei aceste lucruri… Iar peisajul este superb, nu degeaba se vorbeşte că România e cu adevărat frumoasă!”, a conchis primarul din Baimaclia.

Sigur, bucatele tradiţionale sunt irezistibile, însă brânza de burduf de la Corbi este trufandaua fără de care nu au cum să se întoarcă acasă. Primarul din Vasilcău s-a recunoscut cucerit de gustul şi textura brânzei de burduf: „Bucatele sunt foarte bune pe aici, nici nu se discută! În primul rând, pentru noi, brânza de burduf este la mare căutare! Am şi comandă de dus acasă. Este foarte gustoasă! Se fac şi la noi astfel de petreceri – Vatra Satului, la începutul lunii octombrie şi Sărbătoarea Mărului. Raionul nostru este numărul unu în Republică la producţia de mere, şi chiar avem foarte multe soiuri. Noi ne mândrim acum cu vreo 830 de hectare cu plantaţii de meri, la noi, acolo. Şi pentru că nouă ne-a plăcut mult ce am văzut aici, aducem cu noi oameni din diferite domenii – agricultură, cultură, învăţământ – ca să culegem de aici câte ceva şi să ducem în Republică…”

Diplome pentru VIP-uri

Premierea invitaţilor de seamă s-a făcut spre seară, în jurul orei 17.30 şi a debutat cu prof. universitar Tudorel Popescu, cel pentru care Corbii reprezintă încă „acasă”. Primarul Baciu l-a elogiat pentru că în urmă cu câteva zile la Biserica din Piatră avusese o discuţie cu unul dintre apropiaţii prinţului Charles al Marii Britanii, Charley Otley. Englezul rămăsese de-a dreptul uluit când avusese ocazia să poarte o conversaţie cu un tip înveşmântat în costum popular, nimeni altul decât Tudorel Popescu, vorbitor al câtorva limbi străine. Au urmat Simona Brătulescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, care a primit şi diploma împreună cu trofeul de la meşterul Rodoş, conferit preşedintelui Dan Manu (aflat la Mălureni, la un eveniment similar), după care au urmat, aleatoriu, primarii Eugeniu Pătru (Pietroşani), Aurel Bălăşoiu (Rociu), Ion Gabriel Zăvoianu (Domneşti) – prilej cu care Virgil Baciu şi-a exprimat durerea că predecesorul Nicolae Smădu nu mai este printre noi – Evlampie Alecu (Brăduleţ), Benonie Ştefan (Aninoasa), Nicolae Barbu (Valea Iaşului), Gheorghe Voicu (Bîrla), Nicolae Pană (Coşeşti), Anatol Doibani (Baimaclia, Republica Moldova), Gheorghe Cojocaru (Vasilcău, idem), Ludovic Orban, dr. Ion Săvescu şi Constantin Băjenaru. Virgil Baciu a apelat la politicieni, şi mai ales la Ludovic Orban şi la ceilalţi parlamentari să depună toate eforturile pentru unirea cu fraţii de peste Prut, începând cu simplificarea procedurilor legale de obţinere a cetăţeniei române de către aceştia şi a reiterat cererea de a se promova o Lege a ţuicii, care să-i bage în legalitate pe producători. Liderul liberal l-a lăudat pe primar şi le-a recomandat localnicilor să-l păstreze mulţi ani în fruntea comunităţii, pentru că a dat dovadă de vrednicie în conducerea treburilor publice. La fel s-a exprimat şi primarul Barbu, care a recunoscut public că a fost depăşit de Baciu, cel care a spus că încearcă să implementeze la Corbi un model de dezvoltare în colaborare cu antreprenorii. La început de lună mai, în cadrul unei reuniuni de acest gen, satul Stăneşti a fost ales să fie promovat pe plan naţional şi nu numai. Iar dovada bunei strategii a venit din faptul că familia Mărăşoiu, de la Constanţa, a decis să schimbe litoralul cu muntele şi să se mute definitiv la Corbi!

Ediţia viitoare se va desfăşura în două zile

Anunţul a fost făcut de către primarul Virgil Baciu, care l-a motivat prin abundenţa formaţiilor artistice şi distanţele lungi de câte 500-600 km pe care trebuie să le parcurgă – spre exemplu – fraţii de dincolo de Prut. Marele show a început practic după căderea întunericului, care n-a impietat cu nimic desfăşurarea evenimentului şi nici transmisia televizată, deoarece au fost asigurate sursele de alimentare cu energie electrică şi reflectoarele şi-au făcut datoria din plin. Invitaţii speciali înscrişi pe afiş, soliştii Răzvan Moţ, Nicu şi Nina Spânu, Elena Sima, dar mai ales Ionuţ Langa, au făcut deliciul celor care au rezistat „pe baricade” până după miezul nopţii, la crăpatul de ziuă. „Nu ne vindem ţara/ Nu ne dăm comoara/ Nu vindem acest pământ” – a fost hitul propus de către solistul originar din Munţii Apuseni să fie imnul comunei Corbi, pentru că Virgil Baciu şi formaţiile artistice din localitate l-au făcut cunoscut peste şapte hotare. În replică, primarul a plusat: „Eu l-am propus de mult să fie imn naţional!” Iar cei prezenţi au cântat cu patos versurile atât de îndrăgite şi s-au prins într-o horă uriaşă, de parcă ar fi vrut să cuprindă în ea ciuntitul rotund al pământurilor locuite de români. S-a petrecut frăţeşte şi la final urarea „La Mulţi Ani, Corbi!” a fost rostită din suflet de toţi cei ce şi-au dat întâlnire la ediţia cu nr. 48 de anul viitor.

Older Posts »

Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.