Feed on
Posts
Comments

PRIMARIA CORBI ,

INVITA LOCUITORII COMUNEI CORBI SI , NU NUMAI , PRECUM SI FORMATIILE ARTISTICE CARE PASTREAZA SI DUC MAI DEPARTE TRADITIILE SI OBICEIURILE SPECIFICE PASTORESTI SA PARTICIPE LA FESTIVALUL CE VA AVEA LOC IN DATA DE 22.05.2011 .



(click foto pentru a vizualiza programul )

FESTIVALUL VA AVEA LOC IN AER LIBER IN LOCUL “CHILII” , UNDE S-A AMENAJAT O SCENA SPECIALA FESTIVALULUI .
VA ASTEPTAM CU DRAG !

 

 

 

În această societate din ce în ce mai globalizată şi multiculturală, să faci fata diversitatii culturale a devenit o provocare majora. Valurile migratorii şi lărgirea succesiva a Uniunii Europene au pus popoarele şi culturile europene în contact continuu si în postura de a face schimburi unii cu alţii astfel încât traiul într-o comunitate multiculturală a devenit ceva normal pentru milioane de oameni.

Festivalurile au jucat un rol fundamental în acest proces din moment ce diferitele tendinte şi fenomene culturale strâns legate de problema imigraţiei şi a comunităţilor interculturale pot găsi în această atmosfera festivă un cadru ideal pentru a se exprima liber şi pacifist.

Festivalurile au promovat dintotdeauna protecţia dreptului fun­damental la libertatea de expresie iar programele lor au catalizat circulatja ideilor şi oamenilor, crearea unei convieţuiri paşnice şi promovarea unei cetatenii europene active.

Festivalurile artistice europene au iniţiat procesul vital al circulaţiei şi al punerii în evidenta a diferitelor curente culturale din arta şi cultura europeană, fapt ce reprezintă un important pas inainte spre dezvoltarea aptitudinilor interculturale.

În timp ce respectau şi promovau diversitatea regională şi naţionala a comunitaţilor, culturilor, valorilor şi tradiţiilor loca­le, festivalurile au scos în evidenta şi o moştenire europeană comună. Acest fapt a fost posibil şi datorită promovării unei culturi a schimburilor reciproce şi a respectării diversitaţii culturale de către festivaluri. Trebuie acordată posibilitatea exercitării unei cetatenii active şi persoanelor cu dizabilitati, tinerilor şi grupurilor minoritare care trăiesc în această societate din ce în ce mai deschisă şi mai complexă, in acelaşi fel în care acest drept este acordat tuturor celorlaţi.

Diversitatea culturală, dialogul intercultural şi impactul economic pe care îl are cultura ocupă acum un loc de frunte în agenda Uniunii Europene , al cărui scop este de a crea o legătură şi mai strânsă între popoarele europene şi de a oferi tuturor cetatenilor posibilitatea de a participa activ în dialogul intercultural astfel încât să întărească coexistenta diferitelor credinţe şi identitati culturale şi, în acelaşi timp, să scoată în evidenta moştenirea lor comună şi să recunoască şi să respecte diferenţele dintre experienţele individuale şi locale.

Festivalurile joacă un rol important in transformarea unei societăţi multiculturale într-o societate interculturală, fapt ce constituie o etapă strategică a procesului de integrare:

În primul rând, festivalurile atrag un public foarte larg.

Numărul oamenilor care participă la festivaluri este în continuă creştere, ceea ce implică şi sporirea interesului fată de evenimentele organizate în cadrul acestora. Este foarte important să ajungi să comunici principiile dialogului intercultural unui număr foarte mare de oameni pentru că nu putem vorbi de interacţiune intercul­turală atâta vreme cât oamenii nu au la dispoziţie modalitati de a intra in contact unii cu altii.

Festivalurile oferă artistilor din lumea fntreagă posibilitatea de a-şi dezvolta experienţa artistică, iniţiind astfel un proces de schimb de experienta în domeniul excelenţei artistice între diferite tari. De exemplu, programele rezidenţelor artistice permit artiştilor să trăiască şi să lucreze într-un context nou şi să-şi completeze experienţele proprii cu tradiţia locală, creând astfel un bun exem­plu de integrare

Spre deosebire de ce se întamplă în mass-media, publicul care participă la evenimentele organizate în cadrul festivalurilor este încurajat să ia parte activ la aceste evenimente. Festivalurile, gândite să fie nişte momente de comuniune deschise unui număr mare de persoane întăresc ideea de participare şi promovează un sentiment de apartenenţă deoarece acestea sunt create de o comunitate locală dar abordează subiecte de interes european şi internaţional.

Festivalurile impulsionează şi turismul cultural. Milioane de vizitatori aleg în fiecare an să participe la diferite festivaluri organizate în diferite ţări şi localitati, intrând astfel în contact cu alte culturi şi învăţând lucruri noi despre alte tradiţii şi despre istoria altor locuri.

Festivalurile sunt o expresie unică a comunităţii locale deoarece acestea sunt puternic legate de mediul în care se desfăşoară, dar şi de contextul naţional şi internaţional.

Festivalurile constituie şi o provocare pentru traditiile locale – pe măsură ce recunosc diversitatea culturală  şi, în acelaşi timp, stimulează inovaţia şi respectă patrimoniul cultural comun.

Festivalurile au un rol unic în contextul educaţional prin faptul că promovează o cultură de pace, bună înţelegere şi respect între diferitele grupuri de oameni.

Prin derularea unor activitaţi de nisă, festivalurile reuşesc să includă în activitaţile culturale un public foarte variat şi prin acest fapt încurajează procesul de includere socială şi alte activitati gândite special pentru a atrage publicul tânăr şi de a le împărtasi valori fundamentale cum ar fi respectul pentru alte culturi, implicându-i în alte procese educaţionale în domeniul schimburilor interculturale.

Evenimentele din cadrul festivalurilor se desfasoară din ce în ce mai mult într-o
atmosferă convivială şi în locuri deschise la care practic toată lumea poate să ajungă, inclusiv persoanele cu dizabilitaţi sau minoritaţile culturale.

Centrul de Conservare iniţiază anual o serie de manifestări de importanţă internaţională, naţională şi locală atât la centrul judeţului cât şi în multe alte localităţi implicate în fenomenul cultural-artistic.

Punem accent pe revitalizarea unor tradiţii, a unor manifestări tradiţionale la sate. În Ageş de pildă avem «Rapsodia păstorească» la Corbi, «Întrecerea Căluşarilor» la Stolnici, «Sârba de la Berevoieşti », « Brâul de la Boteni ». Sunt doar câteva exemple de manifestări cu sălile arhipline de lumea dornică să cunoască tradiţiile şi obiceiurile străvechi ale neamului nostru.

Există interes mare al sătenilor pentru creaţia şi arta autentică. Cred că ar dori mult ca şi copiii lor să înveţe hora satului, folclorul şi legendele locului şi să refacă frumuseţea pierdută a tradiţiei. Împotriva manelelor şi a degradării folclorului nu se luptă decât prin promovarea valorilor fundamentale existente în patrimoniul cultural al satelor.

 

Etapele care trebuie parcurse la înfiinţarea unei plantaţii de pomi, ca de altfel şi atunci când dorim să plantăm doar câţiva pomi în grădina de lângă casă, sunt următoarele: alegerea terenului, pregătirea terenului, stabilirea distanţelor de plantare şi pichetarea, săpatul gropilor, alegerea şi pregătirea materialului săditor, plantarea pomilor.

Alegerea şi pregătirea terenului

Terenul destinat plantării pomilor poate fi plan sau în pantă, situaţii care trebuie tratate diferenţiat, în sensul modului de executare a lucrărilor. Astfel, pe terenurile în pantă se pot executa terase individuale pentru prevenirea erodării sau drenaje în cazul unor infiltraţii de apă.

În general, atunci când se urmăreşte înfiinţarea unei plantaţii moderne, de mare randament şi eficienţă, se aleg terenuri plane, bine drenate, cu sol fertil şi uşor accesibile.

Pregătirea terenului destinat plantării constă în eliberarea lui de alte resturi, nivelarea, fertilizarea şi desfundarea (60 cm) sau arătura adâncă (30-35 cm), acolo unde este cazul (replantare după alţi pomi, când este vorba de oboseala solului) se lasă chiar 1-2 ani de odihnă.

Fertilizarea de bază se face cu îngrăşăminte organice (30-40 t/ha, gunoi de grajd) şi chimice (câte 200-300 kg/ha superfosfat şi sare potasică), respectiv 15-20 kg gunoi de grajd bine fermentat sau 20-30 g sare potasică şi 50-60 g superfosfat la fiecare pom.

Distanţele de plantare şi pichetarea terenului

Stabilirea distanţelor de plantare şi pichetarea terenului se face în funcţie de specie (vezi tabel) şi este diferită la seminţoase (măr, păr, prun) faţă de sâmburoase (cireş, vişin, prun, cais, piersic, etc.) şi arbuşti fructiferi sau la căpşun.

Dintre factorii care influenţează creşterea şi dezvoltarea pomilor şi de care trebuie să se ţină seama la stabilirea distanţelor de plantare se remarcă tipul portaltoiului (de vigoare mică, mijlocie sau mare) şi modul de conducere a pomilor (aplatizat, cu coroană globuloasă, vas etc.), precum şi tipul de livadă (clasică sau intensivă).

În orice caz, chiar şi atunci când trebuie plantaţi doar câţiva pomi în grădina casei, este bine să se ţină seama de aceste elemente, inclusiv de marcarea locului în care se va planta pomul cu un pichet (ţăruş), având în vedere longevitatea acestuia.

În general, direcţia rândurilor se pichetează de la N la S, pichetajul efectuându-se în dreptunghi (între rânduri distanţa este mai mare, iar pe rând distanţele sunt mai mici) sau în pătrat (distanţele sunt egale atât pe rând cât şi între rânduri). În cazul terenurilor cu o pantă uşoară, pichetarea se face în paralelogram (ca şi cel în dreptunghi, doar unghiurile opuse sunt egale două câte două) sau în chinconz (în triunghi echilateral).

Atunci când se doreşte plantarea pomilor sau arbuştilor pe terenuri neamenajate sau pe pante se face pichetaj individual sau pe curbele de nivel. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că, la pichetarea pentru înfiinţarea de plantaţii intensive, rândurile de pomi se plasează întotdeauna perpendicular pe axul drumurilor principale.

Materiale necesare: ruletă, ţăruşi, jaloane de 1,5-2 m.

Săpatul gropilor

Această lucrare se execută cu puţin timp înainte de plantare şi constă în scoaterea pământului de lângă pichetul care marchează locul plantării pomului, cu cazmaua (hârleţ).

Dimensiunile gropii sunt variabile, în funcţie de teren (desfundat sau nedesfundat) şi sunt cuprinse între 30 x 30 x 30 cm şi 60 x 60 x 40 cm, uneori mai mici.

Este recomandat ca stratul de pământ mai fertil de la suprafaţă să se aşeze separat pe marginea gropii, el urmând ca la plantare să se plaseze în zona rădăcinilor (spre fundul gropii).

Alegerea şi pregătirea materialului săditor

Alegerea şi pregătirea materialului săditor pentru plantare este o operaţie esenţială, de care depinde starea viitoarei plantaţii, respectiv prinderea şi creşterea pomilor.

La plantare se folosesc pomi atât din câmpul II al pepinierei (sub formă de vergi, cu sau fără lăstari anticipaţi) sau pomi cu coroană din câmpul III. Este bine ca materialul săditor să fie procurat numai din pepiniere autorizate, aceasta fiind o garanţie în privinţa autenticităţii soiului dorit, cât şi a sănătăţii acestuia din punct de vedere virotic.

După cumpărare, până în momentul plantării definitive, pomii trebuie stratificaţi în şanţuri (gropi), unde rădăcinile sunt acoperite bine cu pământ reavăn. Este indicat să se aleagă pomi cu rădăcinile cât mai mari şi intacte, cu muguri bine formaţi şi lemnul ramurilor copt, preferându-se cei cu ramuri laterale numeroase (anticipaţii), care accelerează formarea scheletului, implicit intrarea pe rod timpurie (anul 3 la măr, anul 4 la prun etc.).

Înainte de plantare, rădăcinile pomilor se fasonează prin scurtare, înlăturându-se cele rupte, rănite sau mucegăite, după care se face mocirlirea celor rămase într-un amestec de pământ, balegă proaspătă de vită şi apă, în scopul asigurării unei aderenţe mai bune a pământului pe rădăcini şi pornirea creşterii.

Plantarea pomilor

Practic, plantarea pomilor se face de obicei primăvara, devreme, la sfârşitul lunii martie sau începutul lunii aprilie, în funcţie de mersul temperaturilor. Specialiştii recomandă însă plantarea de toamnă, înaintea venirii îngheţurilor, deoarece refacerea sistemului radicular şi pornirea în vegetaţie primăvara au loc mai timpuriu, cu efecte benefice asupra creşterii (mai mari cu 20-30%) şi coacerea lemnului anual.

În ceea ce priveşte tehnica de plantare, (vezi figură) după aşezarea pomului în groapă, cu tulpina lângă pichet şi cu punctul de altoire puţin mai ridicat decât nivelul gropii (cu 2-3 cm), se aruncă pământul din stratul fertil pe rădăcină, până aceasta se acoperă.

Urmează tasarea prin călcarea pământului în jurul pomului, după care se umple groapa cu pământ amestecat cu gunoi şi se tasează din nou, încât punctul de altoire ajunge la nivelul solului. De menţionat că o plantare prea adâncă întârzie pornirea în vegetaţie a pomilor.

La plantare, pentru o bună execuţie a operaţiei, este nevoie să se lucreze în echipă de două persoane; cineva ţine pomul în poziţie corectă, iar celălalt aruncă pământul şi tasează uniform pentru a nu rămâne spaţii goale. De altfel, o probă necesară pentru verificarea plantării corecte, se face prin apucarea pomului de vârf şi tragerea lui uşoară în sus. Când operaţia s-a efectuat corect, varga sau pomul nu se smulg din pământ.

O bună prindere a pomilor presupune şi o udare imediat după plantare, mai ales în anii secetoşi sau cu perioade lungi fără precipitaţii atmosferice.

Tehnica plantării pomilor

Distanţe de plantare la pomi, arbuşti şi căpşun

Antonia Ivaşcu

Specialiştii ANM prognozează în perioada mai – iulie 2007 o medie a temperaturilor lunare normală pentru aceste perioade ale anului. Însă în luna iunie maximele ar putea trece peste 32 de grade Celsius, iar în luna iulie va fi ceva mai cald decât limitele normale în majoritatea regiunilor Romaniei.

Mai Media temperaturilor din această lună vor fi normale, cu maxime între 15 şi 25 grade Celsius, iar cele minime între 4 şi 14 grade Celsius. Vor fi şi zile mai fierbinţi cu maxime de peste 30 grade Celsius în sudul ţării. Nopţile foarte reci vor avea un regim termic la limita de înghet în depresiunile din nordul şi centrul ţării. Luna mai se va mai caracteriză prin averse de ploaie şi descărcări electrice. Local se vor manifesta grindină şi vânt mai puternic sau vijelie.
Iunie Temperaturile vor fi mai ridicate peste cele obişnuite în jumatatea nordică a ţării. În restul ţării, regimul termic va fi normal. Maximele se vor încadra între 20 şi 30 Celsius, iar cele minime între 7 şi 17 grade Celsius. De asemenea, vor fi zile foarte calde cu maxime de peste 32 grade Celsius în sudul ţării. Cele mai reci nopţi vor avea minime de 5 grade Celsius în depresiunile din centrul şi nordul ţării. În ceea ce priveşte precipitaţiile, se vor înregistra cantităţi normale, însă cu tendinţa de deficit în estul ţării. Şi în această lună se vor semnala averse de ploaie, vânt mai puternic sau vijelie şi local grindină.
Iulie În această lună va fi mai cald decât în mod obişnuit în toată ţara. Maximele se vor încadra între 21 şi 31 grade Celsius, iar cele minime între 9 şi 19 grade Celsius. Vor fi şi zile caniculare cu maxime de peste 35 grade Celsius în vestul şi sudul ţării, dar şi nopţi cu aspect tropical ( minime de peste 20 grade Celsius ) în sudul ţării şi pe litoral. Se vor semnala precipitaţii în cantităţi normale, averse de ploaie, vânt mai puternic, vijelie şi local grindină.
Sursa: Amos News

După ce şi-a pus la punct site-ul şi blogul primăriei, Mihai Ungurenuş, primarul comunei Corbi, s-a hotărât să facă şi un ziar pentru oamenii din localitate.

Primarul a scos primul număr al ziarului. „Apariţia acestei publicaţii despre oamenii şi locurile noastre reprezintă mai mult decât o provocare pentru noi. Mărturisesc că ideea m-a cuprins cu mai mult timp în urmă, însă din motive obiective şi, poate uneori, chiar şi subiective, acest ziar a întârziat să apară. Din fericire, iată că astăzi, la Corbi s-a mai «născut» un copil, dacă îmi este permis să mă exprim în acest mod. Este copilul nostru, al tuturor, de care vom avea grijă cu toţii şi vom veghea la buna sa creştere, la dezvoltarea sa. Avem în spate o istorie şi o tradiţie cum puţine zone din ţara asta au şi, în acelaşi timp, suntem moderni, parte din familia europeană.“, a spus Mihai Ungurenuş, primarul comunei Corbi.
Ziarul va apărea în fiecare lună
Mihai Ungurenuş a mai spus că prin acest ziar îşi vor face cunoscute valorile, vor scrie despre tradiţia şi istoria comunei, dar şi informaţiile de care oamenii au nevoie. „Va fi, după cum spuneam, o provocare să îmbinăm tradiţia cu actualitatea, să scriem despre noi cu bune şi rele despre folclor, istorie, despre rădăcinile noastre, dar şi să oferim cele mai recente informaţii din toate domeniile. Ziarul «Corbi, tradiţie şi actualitate» va fi o publicaţie «vie», se va adresa tuturor cetăţenilor, indiferent de vârsta acestora. Nu în ultimul rând, acest ziar va avea ca scop promovarea imaginii localităţii Corbi, cu tot ce are mai bun. Acesta va fi un promotor al festivalurilor noastre cunoscute deja la nivel naţional. Va fi un ziar cu şi despre corbeni, dar despre el vor afla mulţi. Vor afla că noi, corbenii, suntem oameni harnici, devotaţi tradiţiilor dar, în acelaşi timp, receptivi la nou, la realităţile care ne împresoară.“, a mai spus Mihai Ungurenuş, primarul comunei Corbi. Ziarul va apărea lunar, iar articolele sunt scrise de către angajaţii Primăriei Corbi şi cadre didactice din comună.
Ioana Făcăleaţă

SCM ARGCOMS – fosta Cooperaţie Meşteşugărească din Curtea de Argeş a accesat un program cu finanţare europeană de aproape 10 mld. lei vechi pentru conservarea meşteşugurilor tradiţionale din zona de nord a Argeşului, precum şi pentru revitalizarea forţei de muncă din zonele rurale. Iniţiativa a beneficiat de resurse locale importante nevalorificate, cum ar fi lâna, lemnul, pieile de animale etc., iar pe de altă parte, era alarmant faptul că numărul persoanelor care mai practică aceste meşteşuguri tradiţionale se afla în continuare scădere. Nu în ultimul rând, a contat şi dorinţa autorităţilor locale implicate de a oferi locuitorilor o şansă de a obţine o diplomă de calificare profesională, primul pas în deschiderea unei mici afaceri pe cont propriu.

Finanţare prin Fondul Social European

Cu mai bine de 2 ani în urmă, preşedintele SCM ARGCOMS, jr. Sandu Nichita, a depus la Autoritatea de Management din subordinea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale un proiect cu obiectivele mai sus menţionate. Intitulat “Revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale în zona Argeşului, prin implicarea populaţiei rurale în viaţa comunităţilor locale”, acesta a primit finanţare de la Fondul Social European în sumă de circa 200.000 euro, la care s-au adăugat contribuţia proprie a SCM ARGCOMS, precum şi o sumă de bani pentru dotări primită de la Fondul European de Dezvoltare Regională. Alături de fosta Cooperaţie Meşteşugărească din oraşul nostru, în program s-au implicat primăriile din comunele Corbi şi Tigveni, precum şi Asociaţia ADES, care a asigurat componenta de instruire profesională din cadrul proiectului. Acesta a demarat pe 1 noiembrie 2009 şi s-a încheiat în data de 31 martie 2011. Cu acest prilej, la Sala Multifuncţională a Muzeului Municipal s-a desfăşurat o amplă manifestare, care şi-a propus să marcheze finalizarea fazei de implementare a proiectului. La eveniment au participat conducerile celor patru unităţi implicate, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Argeş, ai Consiliului Local Curtea de Argeş, ai Camerei de Comerţ Argeş, precum şi alţi invitaţi, inclusiv câteva zeci de absolvenţi ai cursurilor de calificare profesională din comunele Corbi şi Tigveni. A fost prezentată, de asemenea, o expoziţie cu produsele realizate de participanţii la acest proiect, cuprinzând obiecte de tricotaje din lână, împletituri de nuiele şi ceramică.

Revitalizarea forţei de muncă de la sate

“Prin acest proiect, am dorit să ajutăm la calificarea forţei de muncă din cele două comune în care trăiesc comunităţi foarte sărace. Nu mai puţin de 186 persoane (136 din Corbi şi 50 din Tigveni) au absolvit cursuri de calificare în meseriile de lucrători în domeniul tricotajelor, împletiturilor din nuiele şi ceramicii. Ne-am gândit să folosim, pe de o parte, experienţa de generaţii a oamenilor, dar şi să încercăm o valorificare a unor resurse materiale locale, cum ar fi: lâna, lemnul, pieile de animale etc. Am asigurat lectori bine pregătiţi, iar majoritatea participanţilor au fost persoane cu vârsta peste 45 ani. Am fost surprins să constat interesul oamenilor pentru aceste acţiuni, ceea ce ne determină să încercăm continuarea proiectului prin sprijinirea acestor absolvenţi să intre efectiv pe piaţa muncii. Ei trebuie să-şi înfiinţeze mici întreprinderi, PFA, pentru valorificarea produselor confecţionate de oameni în gospodăriile lor. Diplomele de absolvire sunt recunoscute de Ministerele Muncii şi Educaţiei, atât în România, cât şi în toată Europa”, a declarat preşedintele SCM ARGCOMS, jr. Sandu Nichita.

Un pas mic spre o realizare mare

“Noi avem la Tigveni o importantă comunitate de rudari, din păcate foarte săracă. Am avut două cursuri: unul de ceramică şi altul de împletituri din nuiele, meşteşuguri tradiţionale pentru aceşti oameni. Eu cred că s-a făcut un lucru bun, dar este doar un prim pas, care trebuie continuat. Oamenii trebuie ajutaţi să-şi vândă produsele, ca să se poată bucura de roadele muncii lor. Sper ca astfel traiul lor să se îmbunătăţească măcar un pic”, a declarat primarul comunei Tigveni, Doru Dumitru Slătineanu.

Păstrarea specificului naţional

La rândul său, primarul din Corbi, Mihai Ungurenuş a spus: “Am căutat să dezvoltăm şi noi ceva în comuna noastră, o zonă foarte bogată în tradiţii şi obiceiuri. Suntem comuna cu cel mai mare număr de ovine din judeţ, peste 37.000 de oi. Din păcate, lâna nu mai are nicio valoare! Am putea da miei la export, brânzeturi, piei, dar nu sunt create pârghiile legislative şi administrative ca oamenii să-şi valorifice produsele. Nu mai vorbesc de lemn, precum şi de frumuseţea deosebită a locurilor noastre, care ar putea atrage o mulţime de turişti. În loc să ne păstrăm şi să ne dezvoltăm tradiţiile, ţara noastră a deschis larg porţile importurilor de tot felul, aşa că ne-am trezit invadaţi de produse din China, Turcia şi alte ţări, de proastă calitate. Noi trebuie să rămânem români, nu să devenim chinezi sau turci!”

Specificul zonei, asigurat prin simboluri tradiţionale create de cursanţi

“A fost prima experienţă de acest gen. Am întâlniţi oameni obişnuiţi cu meşteşugul lor, care fac teracotă dintotdeauna, dar nu ştiau să folosească elementele din zonă. Nu trebuie să prelucrăm tone de pământ pentru a obţine obiecte de mari dimensiuni. Dimpotrivă, va trebui să ne axăm pe produsele mici, să creem simboluri specifice zonei, pe care să le oferim turiştilor”, a spus maestrul Cucu Ureche, unul dintre lectorii în domeniul artei ceramicii.
Şi alţi vorbitori, cum ar fi meşterul popular Gheorghe Mateescu şi Maria Enculescu, fostă zeci de ani lucrătoare în cooperativa meşteşugărească, au susţinut necesitatea păstrării şi dezvoltării meşteşugurilor tradiţionale. Costumul popular, de o mare frumuseţe, specific zonei noastre, este tot mai rar purtat. Putem produce multe obiecte de artizanat de bună calitate, dar nici legislaţia nu-i ajută pe meşteşugari. Se munceşte doar manual, prin urmare productivitatea rămâne scăzută, iar TVA-ul şi cota de impozitare sunt la fel ca pentru orice agent economic. În lipsa unor măsuri stimulatoare, meserii precum cusutul, brodatul, olăritul, cojocăritul şi altele sunt în pericol să dispară. Tocmai de aceea, iniţiativa SCM ARGCOMS este una valoroasă, care necesită a fi sprijinită şi continuată! Şi va fi, deoarece se aşteaptă undă verde pentru lansarea altui program de acest gen, care va fi coordonat de către Primăria Municipală şi care va avea între componente şi un curs pentru obţinerea licenţei de management în afaceri. La ora actuală, nu este clar dacă primăriile care au beneficiat de primul proiect finanţat din fonduri europene mai pot participa şi la următorul. În caz că nu, ar fi o dezamăgire pentru cei care şi-au făcut planul că vor putea folosi asemenea programe drept argumete electorale la viitoarele alegeri locale.

Oana PORTOCALĂ

Per ansamblu, temperaturile medii şi regimul de precipitaţii din lunile aprilie şi mai se vor încadra în limite normale, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Local, valorile termice din aer se pot situa sub normele climatologice ale perioadei

Caracteristici termice si hidrice

În luna aprilie, temperaturile medii diurne ale aerului se vor încadra în limite apropiate de mediile multianuale pe aproape întreg teritoriul agricol, iar în sud-vestul, sudul şi local în centrul ţării, valorile termice din aer se pot situa sub normele climatologice.

Se prognozează precipitaţii lunare apropiate de mediile multianuale în sud-estul, sudul şi vestul ţării, iar în centrul şi estul teritoriului agricol vor fi posibile cantităţi peste normele climatologice lunare.

Pe parcursul lunii mai va predomina un regim termic al aerului în general normal în aproape toată ţara, iar în sud-vestul teritoriului, valorile termice se pot situa sub mediile multianuale lunare. Sub aspect pluviometric, cantitătile de apă se vor putea situa în limite normale în cea mai mare parte a zonelor agricole, exceptând local centrul ţării, unde acestea pot depăşi mediile multianuale.

Precizăm faptul că aceste informaţii nu exclud posibilitatea apariţiei unor situaţii cu valori extreme de temperaturi sau cantităţi mai mari de precipitaţii pe intervale scurte de timp, ce pot conferi un caracter sever intervalului respectiv.

Starea solului

Rezerva de umiditate accesibilă plantelor de grâu de toamnă pe profilul de sol 0-100 cm, se va menţine la valori satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, în cea mai mare parte a zonelor de cultură.

Deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată şi local puternică) se vor înregistra în Dobrogea, precum şi pe suprafeţe extinse din Muntenia şi Moldova.

În stratul de sol 0-50 cm, conţinutul de apă în cultura neirigată de porumb se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime în majoritatea regiunilor agricole. În sud-estul şi estul ţării se va semnala fenomenul de secetă pedologică moderată şi, izolat, chiar puternică.

Caracteristici fenologice

La sfârşitul lunii aprilie, ritmul de creştere şi dezvoltare a culturilor agricole va evolua în general normal în majoritatea zonelor de cultură, iar în depresiunile din nordul şi centrul ţării, procesele vegetative vor evolua uşor mai lent. Culturile de orz şi grâu de toamnă, înfiinţate în perioada optimă, vor parcurge înfrăţirea şi alungirea paiului, iar în zonele de câmpie sudice şi sud-estice va fi posibilă apariţia fazei de „burduf” şi înspicare.

În semănăturile efectuate tardiv, se va definitiva faza de apariţie a frunzei a treia, plantele aflându-se predominant la înfrăţire. Totodată, starea de vegetaţie a plantelor se va prezenta în continuare bună şi medie în semănăturile efectuate în perioada optimă, respectiv medie şi slabă la cele tardive şi pe terenurile cu deficit de apă în sol. La cultura de rapiţă vor predomina dezvoltarea aparatului foliar, apariţia inflorescenţelor şi înflorirea.

Soiurile timpurii de sâmburoase (cais, piersic, cireş, vişin) se vor afla în fazele de înfrunzire, legarea rodului şi înfrunzire, iar la seminţoase (măr, păr, gutui) se va înregistra înflorirea, precum şi legarea rodului la măr.

La viţa de vie se va definitiva faza de “plâns”, în special în podgoriile din jumătatea de nord a ţării, iar în restul teritoriului, aceasta se va afla la înmugurire, dezmugurire, creşterea frunzelor şi a lăstarilor. Speciile prăşitoare (floarea-soarelui şi porumbul) vor parcurge germinarea, răsărirea, precum şi apariţia primelor frunze, îndeosebi în sudul ţării. La sfecla de zahăr se vor înregistra fazele de germinare, iar la soiurile timpurii de cartof, încolţirea.

Pe fondul regimului hidro-termic din aer şi sol favorabil de pe parcursul lunii mai, procesele vegetative ale culturilor agricole se vor desfăşura per ansamblu în condiţii normale, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării.

La culturile semănate în epoca optimă, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor va fi bună şi medie, iar la cele înfiinţate în afara epocii, starea de vegetaţie se va menţine medie şi slabă, îndeosebi pe suprafeţele agricole cu deficite de apă în sol.

La culturile de orz şi grâu de toamnă semănate în epoca optimă, va fi posibilă definitivarea fazei de alungire a paiului, continuându-se totodată fazele de „burduf” şi înspicare, precum şi înflorirea. În semănăturile tardive va predomina alungirea paiului.

Rapiţa va parcurge dezvoltarea aparatului foliar şi înflorirea, cele mai avansate fiind culturile din sudul şi sud-estul ţării aflate în fazele de formare a silicvelor şi a boabelor în silicve. Sub aspect fenologic, la floarea-soarelui se va definitiva faza de germinare, plantele aflându-se la răsărire şi dezvoltarea primei perechi de frunze, precum şi înfrunzire.

La cultura de porumb se vor continua fazele de germinare, răsărire şi formarea frunzei a treia. În principalele bazine, sfecla de zahăr se va afla la răsărire şi dezvoltarea primei perechi de frunze, iar la cartof se vor înregistra încolţirea şi răsărirea, precum şi formarea/creşterea lăstarilor şi tuberizarea la soiurile timpurii.

Speciile pomicole de sâmburoase vor parcurge creşterea rodului şi coacerea în “pârgă” la soiurile timpurii de cireş, iar seminţoasele, legarea şi creşterea rodului, precum şi înfrunzirea. Viţa de vie îşi va continua creşterea frunzelor şi lăstarilor, precum şi formarea inflorescenţelor.

Recomandări de specialitate

• efectuarea arăturilor în vederea însămânţărilor de primăvară pe arealele agricole unde umiditatea solului permite efectuarea unor lucrări de calitate;

• pregătirea patului germinativ şi semănatul culturilor de primăvară din prima urgenţă;

• administrarea îngrăşămintelor minerale complexe la speciile de toamnă semănate în epoca optimă;

• combaterea buruienilor (erbicidări, praşile manuale şi mecanice), a bolilor şi a dăunătorilor (substanţe fitosanitare), precum şi efectuarea lucrărilor de întreţinere în plantaţiile pomiviticole (tăieri, fertilizări, tratamente fito-sanitare).

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ DE METEOROLOGIE
Director executiv: Dr. Aurora Bell
Şef laborator agrometeorologie: Dr. Elena Mateescu
Colectiv de elaborare: Elena Mateescu, Daniel Alexandru, Dumitru Anghel
Tel.: 021 3163116
E-mail: relatii@meteoromania.ro
Web: www.meteoromania.ro

Administraţia Naţională de Meteorologie

In prima parte a lunii se termina semanatul plantelor din epoca a II-a: iarba de Sudan, sorg, dovlecei, pepeni, etc.

Lucrarea se va realiza intr-o perioada cat mai scurta, intrucat aceasta luna este in general ploioasa si acesta ar putea prelungi prea mult semanatul.

In aceasta luna se executa numeroase lucrari de intretinere, astfel:
graparea culturilor inainte sau dupa rasarire, daca s-a format crusta, la culturile de porumb, soia, cartof, etc. raritul la porumb si eventual la sfecla si la floarea soarelui, daca la acestea din urma lucrarea nu s-a terminat in luna aprilie;
plivitul la culturile semanate des, atentie deosebita acordandu-se loturilor semincere;
prasitul tuturor culturilor prasitoare;
adesea in aceasta luna se aplica cate doua prasile;
fertilizarea in timpul vegetatiei a culturilor prasitoare: porumb, floarea soarelui, sfecla, cartof, etc. desi in general luna mai este ploioasa, pe suprafetele prevazute a se iriga, daca precipitatiile sunt insuficiente si rezerva de apa a solului este redusa, se administreaza o udare;
in aceasta luna se recolteaza prima coasa la lucerna, de asemenea borceagul de toamna si chiar cel deprimavara pentru masa verde.

Dupa transportul recoltei de furaje, se aplica ingrasaminte si se grapeaza pentru incorporare superficiala.

De mentionat ca inainte de recoltarea masei vegetale, se distrug prin ardere eventualele vetre de cuscuta din lucerniera.

Suprafetele de teren eliberate dupa recoltarea plantelor furajere anuale (borceaguri) se pregatesc pentru semanatul in miriste, in cadrul conveierului verde. Inca din luna mai incep pregatirile pentru campania de recoltare a cerealelor paioase si a altor plante cu recoltare timpurie (mazare, rapita).

Trebuie acordata atentie sporita fata de lucrarile de protectia plantelor.

Se va efectua un control repetat al starii culturilor, pentru depistarea eventualelor atacuri de daunatori, astfel: buha semanaturilor, la cereale paioase, cartof, sfecla, etc. gandacul ghebos la grau; gandacul balos al ovazului, care ataca si culturile de orz si de grau; gargarita mazarii; gargarita sfeclei si ratisoara porumbului; gandacul rosu al rapitei.

Indata ce se semnaleaza atacul, se apeleaza la aplicarea tratamentului de combatere. La plantele furajere se semnaleaza de obicei aceiasi daunatori ca in luna aprilie.

Dintre bolile plantelor mai frecvente in aceasta lună sunt: putregaiul cenuşiu al florii soarelui, antacnoza la mazăre şi fasole, bacterioza fasolei, cercosporioza frunzelor de sfeclă, putregaiul umed al tuberculilor de cartofi.

Sub aspect termic, vremea la sfarsitul lui aprilie 2011 va fi normala, pe intreg teritoriul agricol al tarii

Temperatura medie diurna a aerului se va situa intre 8-17 grade valori normale pentru aceasta perioada, in cea mai mare parte a zonelor agricole. Temperatura maxima a aerului se va incadra intre 13-23 grade in toate zonele de cultura.

Temperatura medie diurna a solului la adancimea de 5 cm va prezenta valori de 9…19 grade limite optime pentru germinarea semintelor.

Se prognozeaza precipitatii sub forma de ploi locale, insotite de intensificari de scurta durata ale vantului, in cea mai mare parte a regiunilor agricole.

In principalele bazine specializate, sfecla de zahar si cartoful pentru consum semanate pana la aceasta data vor parcurge germinarea si răsărirea (10-50%).

La floarea-soarelui si porumb se vor inregistra fazele de germinare si rasarire (10-60%), in toate bazinele de cultura, extinzandu-se suprafetele insamantate.

Conditiile agrometeorologice prognozate vor permite in general efectuarea lucarilor agricole specifice campaniei de primavara: pregatirea patului germinativ si continuarea lucrarilor de semanat la culturile de primavara; aplicarea ingrasamintelor minerale si foliare la cerealele de toamna; combaterea buruienilor si tratamentele fito-sanitare la speciile de camp si in plantatile pomi-viticole.

Sursa: www.meteoromania.ro

S-au intrunit conditiile atmosferice si de sol care favorizeaza aparitia:

la culturile de rapiță de toamnă și muștar a Gărgăriţei pătate (Ceutorhynchus quadridens) Viespii rapiţei (Athalia rosae) și a Gărgăriţa seminţelor (Ceutorhynchus assimilis). Tratamentul se execută înainte de înflorit, în următoarele 4 -5 zile.

la Prun a Viermelui prunelor (Laspeyresia funebrana) și a Viespei semintelor de prun ( Eurytoma schreineri), dar si a Ciuruirii frunzelor (Xanthomonas pruni;Coryneum beijerinckii) și a Pătării roșii a frunzelor (Polystygma rubrum). Tratamentul se execută la începutul formării fructelor.

la varza timpurie, gulioare, conopida si ridichi și a Paduchelui cenușiu al verzei (Brevicorine brassicae) , Puricilor de pământ (Phyllotreta spp.). De asemenea poate apărea Musca verzei (Delia brassicae)

Sumar buletin:
S-au întrunit condițiile atmosferice și de sol pentru apariția la Prun a Viermelui prunelor (Laspeyresia funebrana) și a Viespei semintelor de prun ( Eurytoma schreineri), dar si a Ciuruirii frunzelor (Xanthomonas pruni;Coryneum beijerinckii) și a Pătării roșii a frunzelor (Polystygma rubrum). Tratamentul se execută la începutul formării fructelor.


BULETIN DE AVERTIZARE NR. 12/18.04.2011

AGENTUL DE DĂUNARE: Viermele prunelor (Laspeyresia funebrana),
Viespea semințelor de prun (Eurytoma schreineri)

BOALA ŞI AGENTUL PATOGEN: Pătarea roșie a frunzelor (Polystygma rubrum);
Ciuruirile frunzelor (Xanthomonas pruni;Coryneum beijerinckii)

PLANTELE DE CULTURĂ: Prunul

MOMENTUL EFECTUĂRII TRATAMENTULUI:

Tratamentul se execută la începutul formării fructelor.

PRODUSE RECOMANDATE/DOZA, pentru vierme și viespe:

CALYPSO 480 SC (tiacloprid 480 g/l): – 0,02% sau
CORAGEN (clorantraniliprol 200 g/l): – 0,01% sau
FASTAC 10 EC (alfa-cipermetrin 100 g/l): – 0,02% sau
PYRINEX QUICK (clorpirifos 250 g/l + deltametrin 6 g/l): – 0,1 %

PRODUSE RECOMANDATE/DOZA, pentru pătarea roșie și ciuruirile frunzelor:

DITHANE M 45 (mancozeb 80%): – 0,20 % sau
FOLPAN 80 WDG (folpet 80%): – 0,2 % sau
MERPAN 48 SC (captan 480 g/l): – 0,2 %

CONSIDERAŢII şi RECOMANDĂRI:

Produsele se pot amesteca pentru a executa tratamentul complexat.
Se recomandă ca executarea tratamentului să se efectueze prin îmbăierea pomilor cu soluţie, în zile însorite, fără vânt.
În plantaţiile pe rod se vor utiliza 1000 l soluţie/ha.
Pentru pomii izolaţi se vor utiliza între 3 – 5 l soluţie/pom, în funcţie de mărimea coroanei.
Dacă s-a executat tratamentul pentru viespea neagră a prunelor, tratamentul pentru viermele prunelor se execută la 10 – 12 zile, ținând cont și de formarea fructelor.

ATENŢIE !
Luaţi măsurile ce se impun pentru protecţia mediului înconjurător. Respectaţi cu stricteţe normele de lucru cu produse de protecţie a plantelor, pe cele de securitate a muncii şi de protecţie a albinelor şi a animalelor.Respectaţi N.S.P.M. Vol. 49. cap. 10, Art. 623 – 641.
Andagra SRL prin SCPA – Serviciul de Consultanta, Prognoză şi Avertizare nu îşi asumă nici o răspundere pentru tratamentele efectuate şi pentru efectele acestora ca urmare a recomandărilor oferite prin intermediul buletinelor de avertizare de pe acest portal. În cazul în care se observă simptomele prezentate în aceste buletine de avertizare, se recomandă apelarea la serviciile unui laborator fitosanitar pentru determinarea exactă a dăunătorului sau a bolii. Puteţi apela gratis la serviciile laboartorului fitosanitar din cadrul Andagra SRL. Pentru informații accesați site-ului www.andagra.ro

Sursa: prognoza-avertizare.ro

« Newer Posts - Older Posts »

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.