Vremea in luna ianuarie 2012 va fi rece si uscata in cea mai mare parte a tarii.
Regimul termic al lunii ianuarie 2012 va fi mai racoros decat mediile lunare in cea mai mare parte a tarii, cu exceptia Olteniei si a Banatului unde valorile termice vor fi mai mici decat mediile multianuale lunare.
Regimul pluviometric al lunii ianuarie va fi saracacios in Campia Romana si Dobrogea, extrem de saracacios in Moldova si Bucovina si in limite normale in rest.
sursa : www.vremea-meteo.net
Vremea in ianuarie 2012
ian. 9th, 2012 by PRIMARIA CORBI
LA MULTI ANI !
dec. 29th, 2011 by PRIMARIA CORBI
Cu ocazia Sărbătorilor de Iarna , transmit tuturor locuitorilor comunei , cât şi celor plecaţi din localitate , multă sănătate , multe bucurii , multă înţelegere , iar la cumpăna dintre ani să ne găsim în sânul familiei cu prietenii , cu rudele , în marea familie care se numeşte comuna Corbi !
La mulţi ani !
Primar ,
Mihai Ungurenuş
Parteneriat de promovare a tradiţiilor şi obiceiurilor păstoreşti la primaria Corbi
dec. 29th, 2011 by PRIMARIA CORBI
In ziua de cinstire a Sf. Mc. Ştefan, s-a pus bazele unui parteneriat între Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului şi Arhiepiscopia Râmnicului. Scopul acestuia este legat de promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşeşti păstrate în localitatea Corbi de Argeş .
Mare sarbatoare in a treia zi a Craciunului s-a tinut in Caminul Cultural al comunei Corbi .
Grupuri de colindatori si formatiile de dansuri si-au dat concursul in sala caminului .
Nu exista alte momente in an cu o incarcatura mai mare de bucurie si speranta dacat sarbatorile Craciunului si serbarile tinute cu acest prilej .
Grupurile de colindatori ,femei si copii ai Bisericii Santa Treime au dat startul serbarii nostre urmat de grupuri de uratori si dansatori ai Scolii Corbi si Caminului cultural .
Fluierasii adulti si cei mici au cantat cateva melodii de suflet .
Cel care a facut sa se ridice sala in picioare si in ropode de aplauze a fost Valentin Precup , un desavasit instrumentist al comunei noastre .
Spectacolul s-a incheiat pe acordurile deosebite ale melodiilor grupului Doruri Muscelene din Mihaiesti – Arges .
În cadrul Festivalului organizat astăzi în comuna Corbi a fost prezent şi grupul vocal ,, Brevis Cuartet,, care a prezentat în faţa publicului un frumos program de colinde.
Craciunul si Anul Nou sunt elemente centrale ale obiceiurilor de iarna , iar noi corbenii dorim sa le pastram cu sfintenie , a afirmat in incheierea spectacolului primarul comunei Corbi , Mihai Ungurenus
Acum in pragul Anului Nou , primiti gandurile noastre bune si urari de sanatate , sa va dea Dumnezeu bucurii si viata lunga !
LA MULTI ANI !
Se fac împăduriri la Corbi
dec. 16th, 2011 by PRIMARIA CORBI
În localitatea Corbi se fac împăduriri pe 10 de hectare de teren. Astfel, dacă vremea va permite, în perioada următoare vor fi plantați până la 50.000 de puieți de salcâm.
Proiectul de împădurire a celor 10 de ha aparține Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Argeș, iar suma investită se ridică la 400.000 lei.
Autoritățile locale au sprijinit proiectul deoarece de foarte multe ori versanți întregi au luat-o la vale după ploile torențiale.
Zona care va fi împădurită găzduiește an de an sărbătoarea locală ”Rapsodia păstorească”.
Datini din Muntenia de Nord
dec. 16th, 2011 by PRIMARIA CORBI
Din noiembrie, copiii din cătunele de deal şi de munte din Buzău, Dâmboviţa şi Prahova aduc spiritul sărbătorii printr-un joc de-al lor: confecţionează biciul din fuior, cu pleată fină din cânepă, pentru Pluguşor. Când vuiesc pocniturile din bici, varianta rurală a dispozitivelor pirotehnice, se ştie că decembrie, lună deschizătoare de anotimp şi închizătoare de an, lună de daruri, taină, pace, veselie, colinde şi datină, este aproape.
Fără Ignat
Ignatul nu se mai păstrează, ca obicei. Altădată, pe 20 decembrie, spaţiul rural avea o unică ocupaţie, tăiatul porcului. Astăzi, animalul este sacrificat oricând, dar musai înainte de Crăciun. Un ritual considerat de unii păgân s-a conservat totuşi: pomana porcului (tocăniţă din carne proaspătă, cu mămăliguţă) nu lipseşte din nicio gospodărie, deşi calendarul este în ultima săptămână de post… Până-n Crăciun, gospodina trebuie să adune sau să dea datoriile din sat, să n-o prindă sărbătorile nici fără lucrurile sale, dar nici cu obiecte străine prin casă.
La urat de Moş-Ajun
În seara de 23 spre 24 decembrie, cete formate de 4 până la 5 copii, cu straieţe pe umăr, dar fără costume populare, pornesc pe la case, cu Moş-Ajunul. Gospodarii care se lasă colindaţi ţin poarta deschisă. Dacă şi câinele este în lanţ, ceata se apropie de fereastră şi întreabă: „Primiţi?“.
Dacă răspunsul este afirmativ, lumina se aprinde şi gazda iese în prag, iar copiii cântă primul colind din seria sărbătorilor: „Bună dimineaţa la Moş Ajun!/Am venit şi noi o dată,/La mulţi ani cu sănătate,/Să vă fie, să ne fie,/La mulţi ani cu bucurie!/Bună dimineaţa, la Moş–Ajun!“ Dacă gospodina sau gospodarul întârzie să iasă cu darul, copiii fredonează un îndemn: „Dragă domnişoară,/Ieşi puţin afară,/Dă-ne un covrig,/Că murim de frig.“ În alte sate, versurile diferă puţin: „Bună dimineaţa la Moş Ajun/Ne daţi ori nu ne daţi,/Ne daţi ori nu ne daţi./Am venit şi noi o dată/La un an cu sănătate,/ Domnul sus să ne ajute/La covrigi şi la nuci multe.“ A doua zi, până la ora prânzului, cu „Bună-dimineaţa“ merg copiii cei mici. Familia urată oferă colindătorilor covrigi, mere şi nuci.
Steaua, vestitoarea Naşterii Mesiei
Cu o zi înainte de 25 decembrie, datină prezentă doar episodic, în anumite sate, tot copiii merg cu Steaua, într-o replică peste timp a magilor care, călăuziţi de-o stea, vesteau naşterea Mântuitorului Iisus: „Steaua sus răsare/ Ca o taină mare/Steaua străluceşte/Şi lumii vesteşte/Că astăzi Curata/Preanevinovata/Fecioara Maria/Naşte pe Mesia…“ O versiune păstrată în folclor spune că Fecioara Maria, însoţită de Iosif, umbla din casă în casă, după un adăpost unde să-L nască pe Hristos. Ajunge şi la casa unor bătrâni, Crăciun şi Crăciunoaie, însă nici aceştia nu o primesc, pentru a nu le spurca locuinţa cu naşterea unui prunc zămislit din greşeală.
Atunci, fiindcă-i venise sorocul, Maria a intrat în ieslea vitelor. Auzind ţipetele şi ştiind cât îi este de greu, Crăciunoaia se duce s-o ajute. Foarte supărat că a atins o păcătoasă, Crăciun îi retează mâinile. Când femeia merge din nou la Maria cu apă, Fecioara îi suflă peste mâini şi acestea cresc la loc, de aceea moaşele au mâinile binecuvântate. La scurt timp sosesc şi magii să se închine pruncului, împăratului.
Pluguşorul, de la tradiţie la improvizaţie
Cu Pluguşorul se duc numai băieţii. Sau flăcăii satelor. Şi din ce în ce mai rar bărbaţii în toată firea. Seara din ajunul Anului Nou (30 spre 31 decembrie) se colindă cu Plugul Mare, iar dimineaţa, cu Pluguşorul Mic. Este vorba doar despre dimensiunea cetei şi vârsta băieţilor. Pluguşorul Mare este însoţit de un car împodobit cu un brad, cu panglici colorate, şervete şi flori.
Colindătorii, îmbrăcaţi în costum popular (nu mereu), au fiecare câte un rol: unul sau doi declamă textul, neapărat cu inflexiuni teatrale, altul pocneşte din bici, altcineva agită clopotul (talanga) şi ultimul cântă din cimpoi sau buhai (între timp, instrumentele au fost înlocuite cu acordeonul, orga, fluierul, naiul etc.). Scopul este să fie cât mai mult zgomot.
Pluguşorul era, la origine, un colind agrar, cu un text versificat, diferenţiat de la zonă la zonă, dar în esenţă cu tematică agrară. Între timp, fără să bănuiască faptul că alterează tradiţia, fiecare ceată îşi compune propriul pluguşor, în care ironizează sau laudă cele petrecute în ţară sau comunitate peste an. Dimineaţa este rândul băieţilor mai mici să meargă la urat, cu sau fără car, dar neapărat cu biciul şi clopotul. Colindătorii primesc de obicei bani.
Sorcova, un obicei cu valenţe magice
Şi tot cu bani sunt răsplătiţi copiii care merg cu Sorcova, chiar în noaptea de Revelion şi pe 1 ianuarie. În Muntenia, pe vremuri, cu Sorcova mergeau doar fetele. Acum se duc şi băieţii, dar numai cei mici. Şi tot acum mult timp, tradiţie păstrată mai rar şi azi, fiindcă taina Naşterii Domnului se preaslăvea până de Bobotează, întâi se cânta un colind cu semnificaţii religioase şi numai după aceea se sorcovea gazda. Copiii poartă cu ei sorcova, un băţ împodobit cu flori colorate din hârtie, care joacă rolul unei baghete magice, capabilă să dea vigoare şi tinereţe celui urat.
Cu Capra
Tot în noaptea de Revelion, în anumite sate se merge, însoţind sau nu cetele, cu Sorcova, cu Capra. La origine a fost întâi un ritual grav şi păgân, apoi s-a transformat în obicei agrar. Acum este dezbrăcat cu totul de valenţele mitice, fiind cel mult divertisment. Cel care joacă sau poartă capra este acoperit fie în straie albe, fie într-un costum viu colorat.
Capra (de fapt, capul) este confecţionată din lemn, cu o parte mobilă, cât să poată fi manevrată pentru a produce zgomotul specific, ritmat în funcţie de dansul pe care-l face. Şi masca este împodobită cât să devină hazlie. În timpul jocului – se cade să fie măcar un acordeon care să-i cânte – se imagina un scenariu cu capra ucisă, bocită, înmormântată şi înviată. Bucuroasă că a revenit la viaţă, capra face tot felul de năzdrăvănii, spre hazul general. Dacă o capră nu aduce veselia, înseamnă că nu-i bună de plătit.
Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2011
Subventii pentru modernizarea si intretinerea pajistilor montane
dec. 16th, 2011 by PRIMARIA CORBI
Noua lege a pajistilor va obliga fermierii sa foloseasca banii primiti din subventii pentru modernizarea si intretinerea patrimoniului pastoral, a spus ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara.
Acesta a spus ca, in prezent, se lucreaza la normele metodologice pe Legea pajistilor, care va aduce beneficii agricultorilor din zonele de munte: “Prin noua lege va exista obligativitatea ca toti banii care se primesc din subventii sa fie cheltuiti pentru modernizarea si intretinerea patrimoniului pastoral. Legea este deja promulgata si acum lucram la normele metodologice pe care speram sa le finalizam pana la finele anului”
Ministrul Agriculturii a subliniat ca in prezent, prin PNDR, Romania beneficiaza pana in 2013 de peste 800 milioane euro prin trei masuri de agromediu si zone defavorizate care sunt orientate catre zonele de munte.
Zonele montane vor beneficia de un sprijin financiar mai consistent prin noua Politica Agricola Comuna (PAC) 2014-2020, de acest sprijin urmand sa beneficieze si Romania, a declarat ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara.
Zona de munte din Romania cuprinde circa 3,2 milioane hectare de terenuri agricole, din care 2,5 milioane ha pasuni si fanete naturale. Daca socotim o incarcatura de o unitate vita mare la hectarul de pasune, vom vedea ca zootehnia noastra montana are un potential precum Elvetia sau Austria.
Sursa: www.capital.ro
Evoluţia condiţiilor agrometeorologice în intervalul decembrie 2011 – ianuarie 2012
dec. 16th, 2011 by PRIMARIA CORBI
Caracteristici termice şi hidrice. Pe parcursul lunii decembrie 2011, valorile termice din aer vor fi apropiate de mediile multianuale la nivelul întregii ţări
Sub aspect pluviometric, cantităţile de precipitaţii se vor situa în general în limite normale în estul şi sud-estul teritoriului, iar în regiunile nord-vestice şi centrale se vor înregistra valori peste normalul perioadei.
În luna ianuarie 2012 va predomina un regim termic al aerului în general normal în majoritatea regiunilor agricole. Se prognozează precipitaţii mixte (ploaie, lapoviţă, ninsoare), pe aproape întreg teritoriul agricol, fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului. Per ansamblu, cantităţile de apă vor fi apropiate de valorile normale, în cea mai mare parte a ţării, exceptând vestul şi centrul ţării, unde precipitaţiile se vor putea situa peste mediile multianuale lunare.
Precizăm faptul că aceste informaţii nu exclud posibilitatea apariţiei unor situaţii cu valori extreme de temperaturi sau cantităţi mai mari de precipitaţii pe intervale scurte de timp, ce pot conferi un caracter sever intervalului respectiv.
Starea solului
Aprovizionarea cu apă accesibilă plantelor de grâu de toamnă pe adâncimea de sol 0-100 cm la sfârşitul lunii ianuarie 2012 se va încadra în limite satisfăcătoare, până la apropiate de optim şi optime, în majoritatea regiunilor agricole. Deficite de umiditate în sol (secetă pedologică), se vor înregistra pe unele areale din estul, vestul şi sud-estul ţării.
Caracteristici fenologice
În luna decembrie 2011, speciile de câmp şi pomi-viticole se vor afla în stadiul de repaus vegetativ, în toate zonele de cultură ale ţării. Pe arealele agricole cu strat de zăpadă, deşi valorile temperaturilor minime din aer vor scădea sub pragul biologic critic de rezistenţă a plantelor (-5…-10…-15°C), la culturile de toamnă procesele de iernare se vor desfăşura în condiţii în general normale.
De asemenea, pe suprafeţele fără strat protector de zăpadă sau cu strat superficial, la speciile de rapiţă, orz şi grâu de toamnă, va exista riscul deprecierii aparatului foliar prin brunificări şi degerături ale vârfului frunzelor, în special la culturile insuficient călite şi nepregătite pentru rezistenţa la temperaturile scăzute de pe parcursul iernii. în funcţie de data semănatului şi precocitatea hibridului, la culturile de toamnă (orz şi grâu) se vor semnala: răsărirea, apariţia frunzei a treia şi înfrăţirea.
Per ansamblu, starea de vegetaţie a culturilor va fi medie şi bună în semănăturile efectuate în epoca optimă, respectiv medie şi slabă în cele tardive. Sub aspect fenologic, rapiţa din sudul, sud-estul, estul şi centrul ţării va parcurge predominant faza de înfrunzire, cu o uniformitate şi vigurozitate a plantelor în general medie şi slabă.
În toate plantaţiile, speciile pomicole şi viticole se vor afla în repaus biologic, acestea având, în general, o bună rezistenţă la iernare.
Pe parcursul lunii ianuarie 2012, speciile de câmp şi pomi-viticole îşi vor menţine starea de repaus vegetativ, pe majoritatea suprafetelor agricole. în condiţiile scăderii temperaturilor minime negative ale aerului sub pragurile biologice critice de rezistenţă a plantelor (-5…-10°C), pe terenurile fără strat protector de zapadă sau cu strat superficial (sub 10 cm), se va menţine riscul deprecierii aparatului foliar prin brunificare şi arsuri (necroze) ale vârfului frunzelor, îndeosebi la culturile de toamnă semănate în afara epocii optime.
Local, datorită fenomenului de îngheţ-dezgheţ al solului, va fi posibila producerea fenomenului de „descălţare” a plantelor la cerealierele de toamnă (orz şi grâu). Totodată, la speciile cu o bună rezistenţă la temperaturile scăzute şi bine pregătite la condiţiile din timpul iernii, starea de vegetaţie a plantelor va fi bună şi medie, iar la culturile întârziate fenologic şi cu o rezistenţă mai redusă la stresul termic din anotimpul de iarnă, vigurozitatea plantelor se va menţine medie şi slaba.
Culturile de orz şi grâu de toamnă semănate în perioada optimă, vor parcurge fazele de formare a frunzei a treia şi înfrăţire, plantele având 1-2 fraţi bine dezvoltaţi. în semănăturile întârziate fenologic, vor predomina răsărirea şi apariţia frunzei a treia, plantele prezentând o vigurozitate slabă şi densitate mai redusă. Cultura de rapiţă se va afla în faza de înfrunzire, cu o stare de vegetaţie per ansamblu bună.
Pomii fructiferi şi viţa de vie îşi vor continua repausul vegetativ în toate plantaţiile.
Prognoza meteorologică sezonieră se elaborează cu anticipaţie de 1-3 luni, având un caracter orientativ şi grad de realizare de peste 60-65%. De aceea, aceste estimări sezoniere sunt permanent actualizate prin prognozele pe termen scurt (1-3 zile) şi mediu (7-10 zile), cu un grad de realizare de peste 87-95%.
RECOMANDĂRI DE SPECIALITATE
• efectuarea arăturilor pe suprafeţele agricole fără strat de zăpadă şi cu îngheţ superficial la sol;
• fertilizarea cerealierelor de toamnă cu îngrăşăminte minerale complexe;
• efectuarea controlului biologic pentru determinarea viabilităţii plantelor la speciile de toamnă.
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ DE METEOROLOGIE
Director general: Dr. Ion Sandu
Şef Laborator Agrometeorologie: Daniel Alexandru
Colectiv de elaborare: Dumitru Anghel
Ţel.: 021 3163116
E-mail: relaţii@meteoromania.ro
Web: www.meteoromania.ro
O nouă viaţă la ţară – cursuri gratuite de îmbunătăţire a calităţii resurselor umane din mediul rural
dec. 8th, 2011 by PRIMARIA CORBI
Uniunea Europeană, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Fondul Social European POSDRU 2007-2013 prin Fundaţia PAEM Alba şi partenerii acesteia, desfăşoară proiectul ,,O nouă viaţă la ţară”, proiect ce promovează dezvoltarea durabila a zonelor rurale din cinci regiuni, 6 judeţe, 10 localităţi prin actvităţi care sprijină şi încurajează înfiinţarea de afaceri în activităţi non-agricole şi intensificarea măsurilor active de ocupare durabilă pe piaţa muncii.
În judeţul Argeş, proiectul ,,O nouă viaţă la ţară” (O9VITA), implementat de Fundaţia PAEM Alba în colaborare cu Primăria CORBI, oferă gratuit posibilitatea de instruire şi formare prin cursuri de îmbunătăţire a calităţii resurselor umane din mediul rural prin dezvoltarea şi furnizarea de programe de instruire, informare şi consiliere în vederea dezvoltării antreprenoriatului rural şi a intensificării măsurilor active de ocupare durabilă; oferă iniţiere şi dezvoltare de afaceri în activităţi non-agricole prin programe personalizate de instruire şi consiliere.
Proiectul constă în investiţia în capitalul uman din mediul rural (persoane în căutarea unui loc de muncă, persoane inactive, persoane ocupate în agricultura de subsiztenţă, şomeri, şomeri de lungă durata, şomeri tineri, manageri din mediul rural, angajaţi din mediul rural).
Persoanele din grupul ţintă vor iniţia activităţi non-agricole pentru valorificarea resurselor umane contribuind astfel la reducerea şomajului prin crearea de noi locuri de muncă.
Dintre activităţiile proiectului mai enumerăm: revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale, dezvoltarea parteneriatelor schimbului şi integrării bunelor practici prin identificarea şi organizarea a 10 evenimente locale care pot deveni tradiţionale, organizarea unui concurs de planuri de afaceri – cele mai bune 10 planuri de afaceri vor fi premiate cu câte 1000 euro fiecare, cursuri disponibile pe portalul proiectului, pachete de programe de formare profesională.
Pachetele de programe de formare profesională se regăsesc în următoarele domenii:
Antreprenoriat rural
Competenţele dobândite de absolvenţii cursului vor fi:
-valorificarea produselor şi serviciilor rurale;
-realizarea planurilor de afaceri;
-turism rural durabil;
-parteneriate în mediul rural;
-creativitate şi inovare pentru proiecte antreprenoriale;
-comunicarea în reţele antreprenoriale.
Finanţarea afacerilor
Competenţele dobândite de absolvenţii cursului vor fi:
– însuşirea surselor de finanţare ale afacerii;
– analiza activităţii trecute a firmei;
– realizarea unui plan de afaceri;
– realizarea studiului de fezabilitate;
– atragerea de fonduri guvernamentale şi structurale active pentru finanaţarea şi garantarea afacerilor IMM-urilor.
Căutarea activă a unui loc de munca
Competenţele dobândite de absolvenţii cursului vor fi:
– însuşirea de metode active pentru căutare a unui loc de muncă;
– identificarea surselor moderne de informare despre locurile de muncă vacante existente pe piaţă;
– alcătuirea un CV şi a unei Scrisori de Intenţie corecte;
– prezentarea corectă la interviul de selecţie;
– necesitatea unui Contract Individual de Muncă;
– acomodarea rapidă şi eficientă la noul loc de muncă.
Iniţiere în utilizarea tehnologiei informaţiei (TIC)
Competenţele dobândite de absolvenţii cursului vor fi:
– însuşirea noţiunilor de bază şi mijloacelor moderne de comunicare (internet, email);
– uitilizarea Microsoft Word 2007, Power Point 2007, Excel 2007;
Dezvoltarea unei pagini de internet şi comerţ electronic
Competenţele dobândite de absolvenţii cursului vor fi:
– crearea un site web;
– dezvoltarea un site personal/familial şi un site pentru companie;
– însuşirea limbajului html şi omponentele în pagini html;
– dezvoltarea unui magazin online;
– însuşirea elementelor de design şi comerţ.
Cursurile se adresează locuitorilor care au domiciliul în mediul rural din judeţul Argeş şi din judeţele limitrofe şi se vor desfăşura în momentul ocupării celor 25 de locuri disponibile pentru fiecare curs, durata unui curs fiind de 5 zile. Cursanţilor li se va asigura transportul, cazarea şi masa.
La sfârşitul fiecărui curs toţi participanţii vor primi un certificat/diplomă care să ateste compeţentele dobândite în domeniul respectiv.
Pentru înscrieri şi relaţii, doritorii se pot adresa la numărul de telefon: 0758 034 369, persoană de contact: Diana Mazilescu, facilitator de dezvoltare comunitară în cadrul proiectului.
Înscrierile se fac la Căminul Cultural Stăneşti, str. Radu cel Mare, nr 84, comuna Corbi-Argeş.
Parteneri în proiect: SIVECO România SA, ADAF (Asociaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Feminin), ANBCC (Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni), ADEPFO (Asociaţia de Dezvoltare din Pyrenees prin Formare) .
Festivalul de obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou “Florile dalbe”
dec. 6th, 2011 by PRIMARIA CORBI
Sâmbătă trecută, la Căminul Cultural din Stăneşti, comuna Corbi, s-a desfăşurat o nouă etapă zonală a celei de-a XXXI-a ediţii a Festivalului de obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou “Florile dalbe”. Începând cu ora 12.00, pe scena instituţiei de cultură au urat şi colindat grupurile şi ansamblurile de colindători şi obiceiuri tradiţionale din Albestii de Arges, Arefu, Berevoesti, Ciofrangeni, Corbi, Corbsori, Domnesti, Godeni, Leicesti-Cosesti, Malureni, Musatesti, Retevoiesti-Pietrosani, Vladesti si Stanesti.
Gazda buna, primarul comunei Corbi , a impartit celor care i-au colindat diplome, dar si pachete cu dulciuri si fructe.
O manifestare reusita intr-o casa de cultura excelenta, intalnire la care si-au adus contributia Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Arges, institutie de cultura finantata de Consiliul Judetean Arges.
La Corbi, harnicia doboara criza
nov. 24th, 2011 by PRIMARIA CORBI
Indiferent de anotimp, comuna Corbi are un farmec aparte. Daca urci pe cusma localitatii simti ca esti mai aproape de cer, asta si gratie schitului rupestru, iar privelistea din fata ochilor pare a fi zugravita de pictorul Nicolae Grigorescu. In aceste meleaguri pitoresti am poposit dup ace toamna si-a asternut pe umerii muscelelor blana-i ca de urs, tesuta din frunzisul tot mai aramiu.
Grija pentru oamneni
Criza economica s-a facut simtita si la Corbi, numai ca realizarile se vad la tot pasul. In fiecare an se mai modernizeaza cate ceva, se mai pune cate o caramida. Niciodata nu sunt bani suficienti, dar cu o mana de oameni harnici se pot face multe. Vointa trebuie sa existe, iar aici nu avem a ne plange. Are primarul Mihai Ungurenus atata dorinta de a imbunatati traiul consatenilor, incat ai crede ca si muntii i-ar putea muta din loc. In tot ceea ce face depune efort, uneori supraomenesc, dar pune si suflet. A vrut ca si copiii de la sat sa aiba locuri de joaca ca la oras. A reusit acest lucru, iar cei mici sunt incantati de leaganele ce le fac copilaria si mai frumoasa. Scolile sunt bine intretinute, au incalzire centrala, apa calda si tot confortul pentru desfasurarea procesului instructive-educativ in cele mai bune conditii. In cele doua mandate ale sale, primarul a investit in unitatile de invatamat peste 30 miliarde lei vechi. Cea mai mandra este gradinita de la Stanesti, una dintre cele mai moderne unitati de profil din mediul rural. Administratia locala a investit sume consistente in reabilitarea cladirii. Instalatia eslectrica a fost inlocuita, la fel si tamplaria, a fost montata centrala termica, acoperisul este revopsit, s-a zugravit cladirea etc.
Cartea de vizita
Primaria, locul unde vin sa-si rezolve probleme atatia oameni, nu a ramas pe ultimul plan. Acum arata altfel si asta multumita primarului Mihai Ungurenus si Consiliului Local care au stiut sa chiverniseasca banii si sa-i investeasca in lucrari durabile si eficiente. S-a facut o extindere, astfel incat cetateanul sa gaseasca toate serviciile la centru, nu sa alerge dintr-o parte intr-alta…
Primarul este iute in gandire, atent cu vorba, face ce promite si promite doar ceea ce stie ca poate face. Nu are astampar… administrativ si, dup ace a reparat drumirilecomunale, a plombat DJ 731, tot mai spera ca alimentarea cu apa – proiect inceput pe Ordonanta 7/2006 – va fi finalizata. Mai sunt necesare vreo 30 miliarde lei vechi, dar cum speranta moare ultima, edilul-sef crede ca Guvernul va aproba fondurile necesare finalizarii acestei investitii. In vremurile astea de criza, proiectele europene aduc insemnate fonduri banesti. In acest spirit s-a depus un proiect pe Masura 322d pentru asfaltarea drumului ce face legatura intre Corbi si Bradulet.
Buna ar fi o ploaie!
Era necesara si reabilitarea retelei de iluminat public. A reusit primarul Ungurenus sa puna in aplicare si un asemenea proiect, iar stalpii de iluminat din Corbi – zona nord, Corbsori si catunul Piua – au fost inlocuiti. In partea vestica a localitatii, pe o suprafata de 13 ha, se va infiinta o plantatie de salcami, pentru stabilizarea terenului. Pomisorii au fost deja adusi. S-a imprejmuit si terenul. O sa fie mai greu cu pamantul in care-si vor prinde radacinile, fiindca din cauza secetei prelungite (din 6 august n-a mai plouat in Corbi!) s-a transformat in … beton.
Traditie si speranta
Comuna Corbi isi deschide aripile intre doua manifestari folclorice specifice: “Rapsodia pastoreasca” organizata de peste patru decenii in luna mai, odata cu urcatul oilor la munte si Festivalul “Florile dalbe” desfasurat in preajma sarbatorilor de iarna ce au un farmec aparte in lumea satului. Primarul Mihai Ungurenus stie acest lucru si le ureaza, inca de pe acum, localnicilor si colaboratorilor sa aiba parte de sanatate, credinta, belsug si speranta.
MARTI, 22 NOIEMBRIE 2011 | M. MARTIN, M. NEAGOE |
ZIARUL ARGESUL