Feed on
Posts
Comments

Din noiembrie, copiii din cătunele de deal şi de munte din Buzău, Dâmboviţa şi Prahova aduc spiritul sărbătorii printr-un joc de-al lor: confecţionează biciul din fuior, cu pleată fină din cânepă, pentru Pluguşor. Când vuiesc pocniturile din bici, varianta rurală a dispozitivelor pirotehnice, se ştie că decembrie, lună deschizătoare de anotimp şi închizătoare de an, lună de daruri, taină, pace, veselie, colinde şi datină, este aproape.

Fără Ignat

Ignatul nu se mai păstrează, ca obicei. Altădată, pe 20 decembrie, spaţiul rural avea o unică ocupaţie, tăiatul porcului. Astăzi, animalul este sacrificat oricând, dar musai înainte de Crăciun. Un ritual considerat de unii păgân s-a conservat totuşi: pomana porcului (tocăniţă din carne proaspătă, cu mămăliguţă) nu lipseşte din nicio gospodărie, deşi calendarul este în ultima săptămână de post… Până-n Crăciun, gospodina trebuie să adune sau să dea datoriile din sat, să n-o prindă sărbătorile nici fără lucrurile sale, dar nici cu obiecte străine prin casă.

La urat de Moş-Ajun

În seara de 23 spre 24 decembrie, cete formate de 4 până la 5 copii, cu straieţe pe umăr, dar fără costume populare, pornesc pe la case, cu Moş-Ajunul. Gospodarii care se lasă colindaţi ţin poarta deschisă. Dacă şi câinele este în lanţ, ceata se apropie de fereastră şi întreabă: „Primiţi?“.

Dacă răspunsul este afirmativ, lumina se aprinde şi gazda iese în prag, iar copiii cântă primul colind din seria sărbătorilor: „Bună dimineaţa la Moş Ajun!/Am venit şi noi o dată,/La mulţi ani cu sănătate,/Să vă fie, să ne fie,/La mulţi ani cu bucurie!/Bună dimineaţa, la Moş–Ajun!“ Dacă gospodina sau gospodarul întârzie să iasă cu darul, copiii fredonează un îndemn: „Dragă domnişoară,/Ieşi puţin afară,/Dă-ne un covrig,/Că murim de frig.“ În alte sate, versurile diferă puţin: „Bună dimineaţa la Moş Ajun/Ne daţi ori nu ne daţi,/Ne daţi ori nu ne daţi./Am venit şi noi o dată/La un an cu sănătate,/ Domnul sus să ne ajute/La covrigi şi la nuci multe.“ A doua zi, până la ora prânzului, cu „Bună-dimineaţa“ merg copiii cei mici. Familia urată oferă colindătorilor covrigi, mere şi nuci.

Steaua, vestitoarea Naşterii Mesiei

Cu o zi înainte de 25 decembrie, datină prezentă doar episodic, în anumite sate, tot copiii merg cu Steaua, într-o replică peste timp a magilor care, călăuziţi de-o stea, vesteau naşterea Mântuitorului Iisus: „Steaua sus răsare/ Ca o taină mare/Steaua străluceşte/Şi lumii vesteşte/Că astăzi Curata/Preanevinovata/Fecioara Maria/Naşte pe Mesia…“ O versiune păstrată în folclor spune că Fecioara Maria, însoţită de Iosif, umbla din casă în casă, după un adăpost unde să-L nască pe Hristos. Ajunge şi la casa unor bătrâni, Crăciun şi Crăciunoaie, însă nici aceştia nu o primesc, pentru a nu le spurca locuinţa cu naşterea unui prunc zămislit din greşeală.

Atunci, fiindcă-i venise sorocul, Maria a intrat în ieslea vitelor. Auzind ţipetele şi ştiind cât îi este de greu, Crăciunoaia se duce s-o ajute. Foarte supărat că a atins o păcătoasă, Crăciun îi retează mâinile. Când femeia merge din nou la Maria cu apă, Fecioara îi suflă peste mâini şi acestea cresc la loc, de aceea moaşele au mâinile binecuvântate. La scurt timp sosesc şi magii să se închine pruncului, împăratului.

Pluguşorul, de la tradiţie la improvizaţie

Cu Pluguşorul se duc numai băieţii. Sau flăcăii satelor. Şi din ce în ce mai rar bărbaţii în toată firea. Seara din ajunul Anului Nou (30 spre 31 decembrie) se colindă cu Plugul Mare, iar dimineaţa, cu Pluguşorul Mic. Este vorba doar despre dimensiunea cetei şi vârsta băieţilor. Pluguşorul Mare este însoţit de un car împodobit cu un brad, cu panglici colorate, şervete şi flori.

Colindătorii, îmbrăcaţi în costum popular (nu mereu), au fiecare câte un rol: unul sau doi declamă textul, neapărat cu inflexiuni teatrale, altul pocneşte din bici, altcineva agită clopotul (talanga) şi ultimul cântă din cimpoi sau buhai (între timp, instrumentele au fost înlocuite cu acordeonul, orga, fluierul, naiul etc.). Scopul este să fie cât mai mult zgomot.

Pluguşorul era, la origine, un colind agrar, cu un text versificat, diferenţiat de la zonă la zonă, dar în esenţă cu tematică agrară. Între timp, fără să bănuiască faptul că alterează tradiţia, fiecare ceată îşi compune propriul pluguşor, în care ironizează sau laudă cele petrecute în ţară sau comunitate peste an. Dimineaţa este rândul băieţilor mai mici să meargă la urat, cu sau fără car, dar neapărat cu biciul şi clopotul. Colindătorii primesc de obicei bani.

Sorcova, un obicei cu valenţe magice

Şi tot cu bani sunt răsplătiţi copiii care merg cu Sorcova, chiar în noaptea de Revelion şi pe 1 ianuarie. În Muntenia, pe vremuri, cu Sorcova mergeau doar fetele. Acum se duc şi băieţii, dar numai cei mici. Şi tot acum mult timp, tradiţie păstrată mai rar şi azi, fiindcă taina Naşterii Domnului se preaslăvea până de Bobotează, întâi se cânta un colind cu semnificaţii religioase şi numai după aceea se sorcovea gazda. Copiii poartă cu ei sorcova, un băţ împodobit cu flori colorate din hârtie, care joacă rolul unei baghete magice, capabilă să dea vigoare şi tinereţe celui urat.

Cu Capra

Tot în noaptea de Revelion, în anumite sate se merge, însoţind sau nu cetele, cu Sorcova, cu Capra. La origine a fost întâi un ritual grav şi păgân, apoi s-a transformat în obicei agrar. Acum este dezbrăcat cu totul de valenţele mitice, fiind cel mult divertisment. Cel care joacă sau poartă capra este acoperit fie în straie albe, fie într-un costum viu colorat.

Capra (de fapt, capul) este confecţionată din lemn, cu o parte mobilă, cât să poată fi manevrată pentru a produce zgomotul specific, ritmat în funcţie de dansul pe care-l face. Şi masca este împodobită cât să devină hazlie. În timpul jocului – se cade să fie măcar un acordeon care să-i cânte – se imagina un scenariu cu capra ucisă, bocită, înmormântată şi înviată. Bucuroasă că a revenit la viaţă, capra face tot felul de năzdrăvănii, spre hazul general. Dacă o capră nu aduce veselia, înseamnă că nu-i bună de plătit.

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2011

Leave a Reply

Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.