Feed on
Posts
Comments

 

 

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a participat, alaturi de secretarul de stat George Turtoi si conducerea Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura (APIA), la videoconferinta organizata cu reprezentantii centrelor judetene ale agentiei, in vederea clarificarii unor chestiuni legate de completarea si depunerea cererilor unice de plata.

terenuri_agricole_cerere_unica_plata_APIA

„Trebuie sa facem eforturi pentru ca toata campania 2015 sa se desfasoare fara probleme. Suntem un partener al fermierilor si trebuie sa actionam ca atare”, le-a transmis ministrul Daniel Constantin reprezentantilor APIA.

Ministrul Agriculturii le-a prezentat participantilor la videoconferinta principalele modificari incluse in ordinul privind completarea si depunerea cererii unice de plata, care a fost transmis spre publicare in Monitorul Oficial si a fost deja comunicat centrelor judetene ale APIA. Astfel, in vederea implementarii eficiente a Ordinului nr. 619/2015 si simplificarea procedurilor, s-a decis, printre altele, ca pentru anul 2015 se va cere adeverinta folosind datele privind terenul agricol utilizat, inscrise in Registrul agricol 2014, daca registrul 2015-2019 nu este disponibil.

De asemenea, pentru a demonstra ca terenul este la dispozitia fermierului, solicitantii vor prezenta o serie de documente, dupa caz. Astfel, proprietarii vor depune o copie dupa titlul de proprietate, iar in cazul in care nu detin acest document vor prezenta o adeverinta, impreuna cu o declaratie pe propria raspundere si un tabel centralizator, cu terenurile detinute.

La randul lor, arendasii sau concesionarii vor depune o adeverinta care sa ateste utilizarea terenului si tabelul centralizator. In cazul terenurilor utilizate sub alte forme (aceasta categorie de teren fiind inscrisa la cap. III, randul 08 „sub alte forme” din registrul agricol 2015 – 2019), se va depune o adeverinta obtinuta de la primarie, care poate fi eliberata si in baza registrului aferent 2014, si tabelul centralizator cuprinzand date din aceasta adeverinta.

Pentru identificarea fara echivoc a parcelelor utilizate, toti solicitantii prezinta tabelul centralizator prevazut in Anexa 1, intocmit si semnat de catre fermier si avizat de catre primarie.

Totodata, Daniel Constantin le-a cerut reprezentantilor APIA sa semnaleze orice probleme de ordin administrativ care apar in teritoriu si care ar putea conduce la intarzieri in derularea campaniei 2015, pentru ca acestea sa fie solutionate in timp util.
MADR

Culturile vegetale pentru care fermierii români vor primi plăți cuplate în perioada 2015-2020 sunt, potrivit HG 219/2015 (M.Of.  224/2.04.2015): soia, lucernă, mazăre boabe pentru industrializare, fasole boabe pentru industrializare, cânepă pentru ulei și fibre, orez, sămânță de cartof, hamei, sfeclă de zahăr, tomate pentru industrializare cultivate în câmp, castraveți pentru industrializare cultivați în câmp, legume cultivate în sere: tomate, castraveți, ardei, varză pentru consum în stare proaspătă și castraveți pentru industrializare, legume cultivate în solarii: tomate, castraveți, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă și castraveți pentru industrializare, prune pentru industrializare, mere pentru industrializare, cireșe și vișine pentru industrializare, caise și zarzăre pentru industrializare și cartof timpuriu pentru industrializare.

Tot în sectorul vegetal, pe lângă plata directă pe suprafață din bani europeni (SAPS) și Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT), fermierii care cultivă in pentru fibră, cânepă pentru fibră, tutun, hamei și sfeclă de zahăr vor primi sume suplimentare din bugetul național.

Schema de sprijin cuplat va fi finanțată din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

 

Creșterea oilor este o activitate practicată la noi din vremuri străvechi, însă ultimii ani i-a pus în dificultate pe cei care dețin efective mai mici de ovine. Astfel, în timp ce marii crescători s-au orientat spre exporturi sau spre colaborări cu marile fabrici sau rețele comerciale, ciobanii cu mai puține oi au fost forțați fie să vină cu idei noi de promovare a produselor din lapte de oaie, fie să își găsească altă îndeletnicire.

Corina Pasc, o ciobăniță din Turda, face parte dintre oamenii tineri care au moștenit tradiția creșterii oilor în familie. Ducând mai departe turma de ovine a părinților săi, femeia a reușit să relanseze mica fermă cu noi rețete pentru brânza de burduf a mamei sale. Inspirată de minunățiile pe care le-a văzut la francezi, Corina a luat decizia să scoată pe piața brânză de burduf așa cum îi place românului să o consume: brânză cu ceapă, cu ardei și, pentru gusturi ceva mai rafinate, brânză cu busuioc.

11

Moștenirea tatălui, dusă mai departe de fiică

“De mai bine de 40 de ani, părinții mei sunt crescători de oi în zona Turda, în județul Cluj. Au avut mereu turmă doar cu ovine din rasa Țurcană Românească, iar tatăl meu, Vasile Pasc, a fost ani de zile cel mai mare crescător de berbecuți de preselecție din Transilvania. Din păcate, de câteva luni bune, ne-a părăsit și noi suntem cei care încercăm să ducem mai departe moștenirea pe care am primit-o de la el. Este mult de muncă într-o stână, acesta este și motivul pentru care din 1.000 de oi cât ne-a lăsat tata, acum mergem către reducerea efectivului de ovine, pentru că îmi este tare greu să fac față de una singură”, a declarat pentru AgrointeligențaCorina Pasc, crescătoare de ovine din Turda.

Rețeta veche de jumătate de secol

Ciobănița din Turda a învățat cum să aibă grijă de animale de la tatăl său, dar de la mama a învățat să facă brânză de burduf așa cum se făcea acum mai bine de jumătatea de secol.

“Rețeta de bază pentru brânză aparține mamei mele. Noi facem brânza așa cum se făcea acum 50 de ani. Eu de la nouă ani stau în stână, încă de atunci băciuiesc, tatăl meu m-a învățat tainele oieritului. Avem o mică fermă la marginea orașului, am și doi feciori care mă ajută cu animalele. În microferma noastră prelucrăm laptele respectând întocmai cerințele sanitar-veterinare care se impun, dar păstrăm tradiția de prelucrare naturală a brânzeturilor. Pe lângă brânza tradițională de burduf, noi avem o serie de rețete ce ne aparțin”, a vorbit ciobănița din Turda.

Brânzeturi de inspirație franceză

Crescătoarea de ovine a început acum trei ani să se gândească la o variantă prin care să pună în valoare brânza de burduf și să vină la piață ceva inedit, care să relanseze afacerea familie.

“Toată lumea face brânză de burduf, însă puțin sunt cei care îi cunosc secretele. Brânza de burduf nu trebuie să fie nici prea aspră, nici prea acră, există niște dozaje optime astfel încât să obții ceva bun și gustos”, explică femeia care s-a inspirat de la producătorii francezi pentru o serie de rețete proprii. ”Ei au cel puțin 20 de sortimente de amestecuri, cu precădere la brânza de capră. Ei folosesc alune, nuci, ierburi aromatice, în schimb, eu m-am gândit că românul mănâncă brânză cu ceapă și cu slănină, cu puțin ardei și cu ceva aromat: busuioc. Așa au luat naștere brânzeturile noastre speciale. Acesta este al treilea an de când vin cu aceste specialități la piață”, ne-a vorbit producătoarea de brânză de bruduf de inspirație franceză.

 

Ingredientele se maturează odată cu brânza

Produsele noi aduse pe piață de ciobănița din Turda au mare succes în rândul celor care iubesc brânza de burduf. Așa se face că încă de prima dată când s-a dus cu bunătățile în piață, acestea s-au vândut ca pâinea caldă.

“Rețetele sunt foarte simple. Pregătim brânza de burduf după rețeta clasică a mamei mele, iar când o frământăm pentru a fi pusă la maturat se adaugă pentru fiecare sortiment: ceapă, ardei și busuioc. Brânza se lasă la maturat împreună cu aceste ingrediente, astfel încât toate aromele să se întrepătrundă”, ne-a explicat ciobănița din Turda.

Producție zilnică de brânză de până la 50-60 kilograme

Producția de brânzeturi din microferma din Turda depinde de sezon. “La începutul lactației la ovine avem mai mult lapte și, implicit, facem o cantitate mai mare de brânză. Dacă avem un an secetos lactația, se termină mai repede. Undeva până în luna august facem 50-60 de kilograme de brânză pe zi, iar după luna august producția se reduce considerabil. Ne vindem produsele la târgurile de profil de prin țară și de acasă și ne bucurăm că avem un număr relativ constant de clienți care cumpără de ani de zile brânză și carne de miel direct de la noi”, ne-a vorbit crescătoarea de ovine.

“Mă gândesc să atestez brânza mea ca produs tradițional, dar din păcate am atâtea de făcut acasă că am lasat în planul doi procesul de atestare. Ar fi foarte bine să reușesc să atestez aceste brânzeturi ca produse tradiținale, pentru că nu prea sunt mulți cei care reușesc să facă asta din brânză. Eu știu de un producător care face brânză de burduf doar cu busuioc undeva pe lângă Sibiu, în rest nu am auzit să fie și alții care să facă așa ceva” – Corina Pasc, crescătoare de ovine și producător de brânză din Turda, județul Cluj.

 

În conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglemantare a pieţei produselor din sectorul agricol, Atestatul de producător se eliberează de către primar în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării, cu avizul consultativ al structurilor asociative profesionale/patronale/sindicate din agricultură, constituite potrivit legii, organizate la nivel local şi judeţean şi înregistrate la primăriile comunelor, oraşelor, municipiilor.

Pentru autorităţile administraţiei locale la care nu s-a înregistrat nicio structură asociativă, atribuţiile privind eliberarea Atestatului de producător se duc la îndeplinire de către entităţile mandatate în acest scop de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sau după caz, de către Consiliile judeţene.

1

Faţă de prevederile de mai sus, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin adresa nr. 158733 din 31.03.2015, comunică faptul că entităţile teritoriale stabilite în acest scop sunt direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud.

Producătorii agricoli persoane fizice care doresc să își vândă produsele obținute în gospodăria proprie trebuie să elibereze cumpărătorilor unele documente asimilabile unor chitanțe. Aceștia sunt obligați să dețină şi un atestat de producător, care înlocuieşte certificatul de producător. Cei care nu vor respecta aceste reguli riscă amenzi de până la 22.500 lei.

Producătorii agricoli persoane fizice care vor să comercializeze produse agricole vor trebui, mai întâi, să obțină atestatul de producător, în locul certificatului de producător. Atestatul de producător reprezintă documentul eliberat persoanei fizice care desfășoară activitate economică în sectorul agricol, valabil pentru titularul acestuia, și care atestă calitatea de producător agricol persoană fizică. Acest document cuprinde numele și prenumele producătorului agricol, precum și denumirea produselor și suprafata de teren exploatată, respectiv efectivele de animale, care sunt înregistrate în registrul agricol organizat de autoritățile administrației publice locale pe a căror rază se află terenul/ferma/gospodăria.

Atestatul de producător este valabil un an calendaristic de la data emiterii şi este vizat semestrial, prin aplicarea ștampilei și a semnăturii primarului comunei, orașului, municipiului, după caz.

Documentul se eliberează, la cerere, persoanelor fizice, după ce autoritățile verifică, atât pe baza datelor din registrul agricol, cât şi pe baza celor din teren, dacă există suprafețele de teren, respectiv efectivele de animale pentru care se solicită eliberarea atestatului de producător.

Ulterior, primarul eliberează atestatul de producător în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării, cu avizul consultativ al structurilor asociative profesionale/ patronale/ sindicale din agricultură, după caz, constituite potrivit legii și organizate la nivel local și județean.

Certificatele emise în temeiul HG nr. 661/2001 pot fi utilizate până la expirarea perioadei de valabilitate a vizei aplicate pe acestea, dar nu mai târziu de 180 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 145/2014, adică până la data de 1 mai 2015.

Agricultorii persoane fizice care au atestat de producător vor putea să vândă produsele obținute în ferma /gospodăria proprie fie în piață, fie altor comercianți, însă vor trebui să aibă și un Carnet de comercializare a produselor din sectorul agricol.

Acest carnet de comercializare este documentul utilizat de persoana fizică care deține atestat de producător, precum și de soțul/soția, rudele/afinii de gradul I, după caz, pentru exercitarea actului de comerț cu ridicata sau comerț cu amanuntul a produselor agricole obținute în ferma/ gospodăria proprie.

Vânzarea produselor cumpărate de la terțe persoane în baza carnetului de comercializare este interzisă. Carnetul de comercializare se va utiliza exclusiv pentru produse vegetale, produse zootehnice, precum și pentru produse apicole.

La fel ca atestatul de producător, și carnetul de comercializare se va elibera la cerere de către primarul pe a cărui rază de competență se află terenul/ferma/gospodăria în care se obțin produsele estimate a fi destinate comercializării, în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării, dar după verificarea existenței atestatului de producător, precum și după verificarea faptică în teren a existenței produsului/produselor supuse comercializarii, se mentionează în noile reglementări.

Prima filă din acest carnet va conține date privind identitatea producătorului agricol ca titular și, după caz, a soțului/soției, rudelor/afinilor de gradul I. De asemenea, vor fi incluse și informații privind suprafețele cultivate și structurile corespunzătoare pe specii de legume, pomi fructiferi, cartof, cereale, oleaginoase, viță-de-vie pentru struguri de vin/struguri de masă, alte culturi, respectiv pe specii de animale, care să reflecte producțiile estimate a fi destinate comercializării. Aceasta filă va fi semnată de primar și va rămâne nedetașabilă.

Carnetul de comercializare a produselor va funcționa practic precum un chitanțier. Concret, atunci când vor vinde produse, în orice cantitate și structură sortimentală, indiferent de calitatea cumpărătorului, respectiv persoana fizică sau persoana juridică, agricultorii vor utiliza filele din acest carnet, după cum urmează:
– primul exemplar se înmânează cumpărătorului;
– al doilea exemplar se pastrează de vânzător;
– al treilea exemplar se păstrează la carnet

Excepție de la aceste prevederi o reprezintă situația în care vânzarea se va desfășura în piețe agroalimentare, târguri și piețe ambulante. În aceste situații, producătorii agricoli vor fi obligați să înscrie, la sfârșitul fiecărei zile, într-o filă corespunzătoare, produsele agricole și cantitățile totale vândute în ziua respectivă.

Totodată, carnetele utilizate care vor conține al treilea exemplar al filelor se vor restitui primăriilor emitente, în termen de 15 zile lucrătoare de la data utilizării ultimei file a acestora.

Cei care vor utiliza carnetul de comercializare fără să respecte regimul de utilizare al filelor, ar putea fi sanctionați cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei.

De asemenea, producătorii agricoli care vor transporta produse agricole de la locul de deținere la locul de comercializare, dar nu vor respecta obligația de a deține o filă completată corespunzător cantităților și structurii sortimentelor transportate, ar putea primi o amendă de la 3.000 lei la 4.000 lei.

În plus, dacă nu vor afișa eticheta de produs, comercianții vor fi pasibili de o amendă care va fi cuprinsă între 100 lei și 300 lei.

Amenzile cresc considerabil în cazul în care producătorii comercializează produse, însă nu au un atestat de producător valabil și un carnet de comercializare a produselor. În această situație amenzile sunt între 15.000 lei și 22.500 lei.

Mai mult decât atât, dacă producătorii vor vinde, în baza carnetului de comercializare, alte produse decât cele din producția proprie, atunci fapta constitutie contravenție și se sancționează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei.

Un sat de piatră, o biserică săpata în stâncă, cuiburi împietrite de corbi şi pietre cazute din cer. Aşa arată şi în zilele noastre comuna Corbi din judeţul Argeş.

01.05-corbi

Localitatea este renumită pentru trecutul său istoric când s-a dovedit a fi un loc de refugiu pentru haiduci.
01.05-corbi-2 01.05-corbi-1

De asemenea, zona este renumită şi pentru plaiurile sale mioritice şi formaţiunile calcaroase, cu rezonanţă istorică sau religioasă: La Chilii, Stânca lui Zdrelea, Stâncile Haiducilor, Râul Doamnei, muntele de gresie, la baza căruia domnitorul Neagoe Basarab a construit Mânăstirea Corbii de Piatră.

La Corbi, îndeletnicirea de bază a sătenilor a rămas oieritul

Aşezată într-un loc prielnic păstoritului, comuna se mândreşte cu cel mai mare număr de oi din judeţul Argeş, peste 30.000 cât şi cu statornicia, hărnicia şi bunăstarea locuitorilor, cu respectul acestora pentru vechi tradiţii păstoreşti şi folclorice.

01.05-corbi-3

Viaţa ţăranului corbean s-a desfăşurat în ritm de transhumanţă şi de baladă, fiind marcată de cele două evenimente mari, urcatul şi coborâtul oilor la şi de la munte, fiind plină de muncă, frumuseţe, dăruire, dar şi de sacrificii şi primejdii de tot felul.

Cultura moderna de zmeur şi afin dar şi livezi de meri la Corbi, Argeş

În timp, oamenii locului au fructificat terenurile, plantând meri, peri dar şi afini şi mure. Minunea s-a petrecut în satul Stăneşti din comuna Corbi şi nu a ţinut deloc trei zile, cum din păcate se întâmplă, de regulă, în România, când vine vorba de agricultură. Puieţii de măr au plasă antigrindină, butaşii de zmeur şi mur au un sistem de susţinere şi protecţie antiploaie, iar utilajele agricole cu ajutorul cărora se obţine performanţă sunt şi ele pe măsura fermei horticole. Plantaţia este un proiect iniţiat de Mihail Ungurenuş, unic în judeţ, poate chiar şi în ţară, iar osteneala celor care au pus umărul şi sufletul la această treabă serioasă a fost dată de bun exemplu la seminariile organizate de Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală.

01.05-corbi-5 01.05-corbi-4

 

Rapsodia Păstorească de la Corbi

Cu 45 de ani în urmă, în comuna Corbi, urcarea oilor la munte a devenit o adevărată sărbătoare la care participă oieri şi grupuri folclorice din mai multe zone păstoreşti, de la nord şi de la sud de Carpaţi, unite de un destin istoric pe cât de potrivnic, pe atât de util pentru realizarea unei convieţuiri.

Anul acesta festivalul numit „Rapsodia Păstorească” se va desfăşura în zilele de 24 şi 25 mai, atât în localitate, cât şi în afara acesteia, într-un spaţiu mioritic, pe Valea Râul Doamnei.

În cadrul manifestării pe strada principală are loc o paradă a celor mai frumoase animale din localitate, împodobite de sărbătoare.

Urmează o paradă a costumelor populare din diverse localităţi al căror specific poate fi mai bine înţeles dacă aruncăm o privire asupra trecutului istoric al românilor de peste, cât şi de sub Carpaţi.

La Corbi, judeţul Argeş fetele poartă ie mocănească, cu mărgele de toate culorile, şurţe mocăneşti, vestă de catifea neagră, cu mărgele, pe cap tistinel „batic negru,” iar băieţii: cămaşă din pânză lucrată în casă, cu cruce neagră cusută pe piept (barbure), vestă de pănură neagră, chimir din piele, cioareci.

Portul popular de zonă poate fi văzut şi la Muzeul de Etnografie din incinta Consiliului Popular al comunei Corbi, ce reprezintă un interior ţărănesc, bogat împodobit, plin de viaţă şi primitor, ce reflectă ocupaţiile şi modul de viaţă specifice locuitorilor din localitatea Corbi.

01.05-corbi-6

 

Aici mai pot fi găsite vatra cu pirostriile pe care se află ceaunele pentru pregătit mâncarea, masa ţărănească, din lemn, rotundă, mică, cu scaune pe măsură, cu străchinile şi lingurile ce îşi aşteaptă oaspeţii, paturi acoperite cu pături miţoase, războiul de ţesut, macaturile şi ştergarele de pe pereţi, din care florile zâmbesc în şiraguri şi buchete de trandafiri roşii, plini de viaţă.

01.05-corbi-8

01.05-corbi-7

Cum este şi firesc de la o sărbătoare păstorească vor lipsi fluieraşii, din localitatea Corbi prezenţi atât în formaţii de copii şi tineri, cât şi de bătrâni, într-o ştafetă neîncetată a unei ocupaţii străvechi, a talentului şi dragostei pentru cântecul popular românesc. Ei fac parte din Ansamblul Folcloric Ciobanaşul care în aceste zile a oferit un spectacol „de zile mari” ascultătorilor postului nostru de radio, Radio România Antena Satelor dar şi localnicilor prezenţi la evenimentul ce s-a desfăşurat în incinta Căminului Cultural din centrul comunei.

01.05-corbi-9

 

01.05-corbi-10

Acest mic colţ de rai descris în câteva cuvinte a fost prezentat în emisiunea „Viaţa la Ţară “ din 30.04.2015. Echipa Antena Satelor a fost în mijlocul sătenilor timp de patru zile, le-a aflat poveştile şi istoria, le-a înţeles problemele, le-a văzut realizările şi le-a admirat dansul şi portul popular, dragosta pentru frumosul natural şi artistic, hărnicia şi credinţa în Dumnezeu.

1
Carvana Antena Satelor ajunge în acesată săptămână în comuna Corbi din județul Argeș, pe malurile legendare ale Raului Doamnei, la poalele falnicilor munți Făgăraș, sub streașina dealurilor domoale, a tainicelor și tihnitelor păduri.
Pe aceste meleaguri ciobanii și-au purtat turmele de oi, au cântat doine ciobănești, cântece de dragoste și au păstrat legendele din vremuri mult prea depărtate de zilele noastre.

2
Joi 30 aprilie 2015, de la ora 12:20 la ora 15:00, o să vă purtăm în sunet de fluiere prin localitatea de o frumusețe rară. Drumul ne va duce către jgheaburi, făgașe, săpate de scurgerea apei izvoarelor și pârâiașelor din zona stâncilor de gresie, o să trecem și pe la biserica rupestră, un străvechi așezământ – unicat în spațiul ortodox românesc.
3
O să parcurgem una câte una ulițele satului pentru a lua pulsul vieții la țară, care nu este una ruptă de realitățile anului 2015, ci una ancorată bine în economie. Aici, femeile dibace, cu ajutorul tehnologiei de ultima oră, tricotează haine pentru celebrele Case de Modă Prada și Valentino.
4
Ciobanii își vând la piață produsele rezultate în stânele lor.
5
O să trecem și pe la Muzeul Satului care adăpostește zestrea lasată moștenire generațiilor tinere dar și creațiile mai noi.
6
Vă invităm prieteni joi, 30 aprilie 2015, de la ora 12:20 la ora 15:00 să ne însoțiți pe frecvențe într-un loc atât de frumos prin bogăția naturii, hărnicia oamenilor și duioșia cântecelor.

invitatie corbi 24 mai 2015PRIMARIA CORBI ,

INVITA LOCUITORII COMUNEI CORBI SI , NU NUMAI , PRECUM SI FORMATIILE ARTISTICE CARE PASTREAZA SI DUC MAI DEPARTE TRADITIILE SI OBICEIURILE SPECIFICE PASTORESTI SA PARTICIPE LA FESTIVALUL CE VA AVEA LOC IN DATA DE 24.05.2015 .

 fata 1 fata2

 


(click foto pentru a vizualiza programul )

FESTIVALUL VA AVEA LOC IN AER LIBER IN LOCUL “CHILII” , UNDE S-A AMENAJAT O SCENA SPECIALA FESTIVALULUI .
VA ASTEPTAM CU DRAG !

PASTE FERICIT !

urari-de-paste-2014
Lumina şi căldura Paştelui să ne încălzească sufletele, să ne lumineze minţile, să ne deschidă inimile spre iubire, credinţă, iertare.

Să fim mai buni, să ne bucurăm din plin de frumuseţea tuturor lucrurilor care ne înconjoară şi să dăruim iubire celor dragi.

PRIMARUL  COMUNEI  CORBI
VIRGIL   BACIU

Comuna Corbi a mai făcut un pas spre progres. Deschiderea unei secţii de tricotaje, ce are piaţa de desfacere asigurată pentru firme de renume mondial, precum Prada sau Valentino, a însemnat nu doar crearea a peste 20 de locuri de muncă, ci a deschis calea spre o nouă viziune a ceea ce înseamnă dezvoltare sănătoasă, economie de piaţă, profit, bunăstare.

corbi_2
Alegerea comunei Corbi ca locaţie pentru derularea afacerii nu este întâmplătoare. Patroana este româncă, de profesie jurist, din Curtea de Argeş, iar partenerii direcţi sunt o firmă italiană – SC Paula Confecţii SRL- cu o vechime de 15 ani pe piaţa românească. Preda Mariana a decis să-şi deschidă atelierul aici datorită calităţii oamenilor din zonă.
“Raportul cu oamenii m-a atras foarte tare. Am avut o precedenţă în colaborarea cu femeile de aici, iar corectitudinea, calitatea, conştiinciozitatea precum şi talentul lor înnăscut m-au convins. Bunul simţ, educaţia, credinţa acestor oameni sunt valori pe care astăzi le întâlnim foarte rar, dar care sunt foarte importante pentru a construi ceva durabil. Le mulţumesc tuturor celor care m-au ajutat şi fără de care nu aş fi reuşit, fetelor, dar şi conducerii administraţiei locale, care ne-a dat tot concursul pentru a pune pe picioare acest atelier.

Avem mult de muncă şi multe de învăţat, dar sper să reuşim. Cel mai important este că avem piaţa asigurată, produsele noastre ajungând la case de modă celebre: Benetton, Prada, Luisa Spagnoli, Max Mara, Valentino. Italienii ne-au ajutat cu utilajele necesare, care sunt maşini de cusut de ultimă generaţie, precum şi cu resursa umană – o doamnă minunată care le instruieşte pe fete. Îmi doresc ca toată lumea să fie mulţumită şi să reuşim Cred că acest atelier de tricotaje reprezintă o rampă de lansare pentru noi toţi de aici.”
corbi_1
În stil tradiţional, pentru noroc şi bunăstare, la deschidere, atelierul a fost sfinţit, slujba fiind un moment emoţionant atât pentru angajate, cât şi pentru invitaţi. Primarul localităţii Corbi, Virgil Baciu a salutat iniţiativa privată şi a ţinut să le ureze câteva cuvinte celor implicaţi în această mică afacere: “În primul rând trebuie să adresez felicitări doamnei Preda, pentru curajul de a investi, precum şi partenerilor italieni, care ne împrumută din experienţa lor. Este mult mai dificil decât pare să fii om de afaceri. Vă spune cineva care face parte din această categorie cu mult timp înainte de a fi primar. Eu ştiu ce înseamnă să plăteşti salarii, să ai grijă ca lucrurile să evolueze zi de zi, să te zbaţi nu doar pentru tine, ci pentru toţi angajaţii. Vă spun cu toată obiectivitatea, când o persoană alege să investească, nu pune la bătaie doar resursele materiale, ci mai ales cele fizice, cele morale, cele intelectuale. Realitatea este că ar trebui să ne uităm la astfel de oameni ca la icoane, pentru că ei sunt cei care creează plus valoare, pentru că ei reprezintă motorul economiei, pentru că de ei depinde dezvoltarea. 24 de locuri de muncă create aici la Corbi înseamnă foarte mult pentru toţi. Primii beneficiari sunteţi dumneavoastră, angajaţii, care primiţi salarii.
Familiile dumneavoastră o vor duce mai bine prin aceşti bani pe care îi veţi câştiga. Apoi, întreaga comunitate are de câştigat prin impozitele şi taxele care vor veni la buget, sume pe care noi, administraţia, le vom investi pentru localitate. Aveţi tot sprijinul nostru, al Primăriei şi al Consiliului Local, al comunităţii, necondiţionat. M-aş bucura foarte mult să aveţi puterea psihică să vă omogenizaţi ca echipă şi să vă ridicaţi la nivelul cerut. Femeile din Corbi sunt cunoscute pentru îndemânarea lor, dar acum trebuie să trecem la alt nivel, de la cel de amator, la profesionist. E nevoie de disciplină, de muncă, de conştiinciozitate, astfel ca afacerea să fie pe profit şi să se extindă”, a spus primarul Virgil Baciu.

Din 25 martie, agricultorii pot accesa fonduri europene pe submăsura 6.1, „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”. Pentru această submăsură, depunerea proiectelor se va realiza numai în format tipărit. Solicitanţii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” sunt:
# Tânărul fermier în conformitate cu definiția prevăzută la art. 2 din R(UE) nr.1305/2013, care se instalează ca unic șef al exploatației agricole;
# Persoana juridică cu mai mulţi acţionari unde un tânăr fermier în sensul art. 2 din R(UE) 1305/ 2013 se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.
„Tânăr fermier” înseamnă o persoană cu vârsta de până la 40 de ani la momentul depunerii cererii, care deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într‐o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații.
2

Condiţii de eligibilitate
# Exploataţia are o dimensiune economică cuprinsă între 12.000 – 50.000 SO;
# Exploataţia este înregistrată ca microîntreprindere/ întreprindere mică;
# Exploataţia este înregistrată obligatoriu în Registrul Unic de Identificare – APIA, în Registrul agricol și/ sau în Registrul exploatațiilor – ANSVSA;
Exploataţia agricolă trebuie să fie înregistrată de solicitant, în nume propriu, conform formei de organizare pentru accesarea sprijinului, la Primărie în Registrul Agricol, la APIA în Registrul Unic de Identificare şi la ANSVSA în Registrul Exploataţiilor – după caz, înainte de solicitarea sprijinului pentru instalarea tinerilor fermieri.

Categoriile de solicitanţi eligibili
# persoană fizică înregistrată şi autorizată: individual şi independent, ca persoană fizică autorizată; ca întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale; ca întreprinzător titular al unei întreprinderi familiale;
# asociat unic şi administrator al unei societăţi cu răspundere limitată – SRL, înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
# asociat majoritar (majoritate absolută 50%+1) și administrator al unei societăţi cu răspundere limitată – SRL, înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Indiferent de forma de organizare solicitanţii trebuie să respecte încadrarea în categoria microîntreprinderi sau întreprinderi mici:
# microîntreprinderi – care au până la 9 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei;
# întreprinderi mici – care au între 10 şi 49 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei.
Procesul de instalare a tânărului fermier trebuie să fie început și să fie în curs de desfășurare la momentul depunerii cererii de finanţare pentru accesarea sprijinului acordat prin intermediul acestei submăsuri.

Cheltuielile neeligibile
# cheltuielile cu achiziţionarea de bunuri și echipamente „second hand”;
# cheltuieli efectuate înainte de semnarea contractului de finanțare a proiectului cu excepţia: costurilor generale mai sus menţionate care pot fi realizate înainte de depunerea cererii de finanțare, a cheltuielilor necesare implementării proiectelor care presupun și înființare/reconversie plantații pomicole, care pot fi realizate după depunerea cererii de finanțare;
# cheltuieli cu achiziția mijloacelor de transport pentru uz personal şi pentru transport persoane;
# cheltuieli cu investițiile ce fac obiectul dublei finanțări care vizează aceleași costuri eligibile;
# dobânzi debitoare;
# achiziţionarea de terenuri neconstruite care depăşesc 10% din cheltuielile totale eligibile prevăzute în planul de afaceri şi de terenuri construite;
# achiziţionarea de terenuri construite;
# taxa pe valoarea adăugată, cu excepţia cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legislaţiei naţionale privind TVA și a prevederilor specifice pentru instrumente financiare;
# cheltuielile eligibile prin Programul Naţional de Sprijin şi Programul Naţional Apicol, precum şi cele care pot face obiectul dublei finanţări.

Valoarea sprijinului nerambursabil
Sprijinul public nerambursabil se acordă prin Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” pentru o perioadă de maxim trei/ cinci ani (perioada de cinci ani se aplică doar pentru sectorul pomicol) și este de:
# 50.000 de euro pentru exploatațiile între 30.000 S.O. și 50.000 SO
# 40.000 de euro pentru exploatațiile între 12.000 S.O. și 29.999 SO
Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se va acorda sub formă de primă în două tranșe, astfel:
# 75% din cuantumul sprijinului la încheierea deciziei de finanțare;
# 25% din cuantumul sprijinului se va acorda cu condiția implementării corecte a planului de afaceri, fără a depăși trei ani și cinci ani pentru exploataţiile pomicole, de la încheierea contractului de finanțare.

« Newer Posts - Older Posts »

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.