Feed on
Posts
Comments

Noul Program National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020 va avea in total 16 masuri. Ultimele doua masuri incluse in program sunt destinate proprietarilor de paduri si celor care isi arendeaza terenurile.

 

DSC08558

 

Masura pentru proprietarii de paduri

„Avem in discutie doua masuri noi si acum asteptam calculele pentru a vedea in ce mod le activam. Prima este masura de silvomediu, similara cu cea de agromediu, dar pentru proprietarii de paduri. Ei vor primi o compensatie pentru faptul ca in cadrul gestionarii padurii respective respecta anumite cerinte de mediu. Primesc o compensatie pentru pierderile de venit pentru ca nu fac taieri tot timpul anului sau pentru ca lasa niste zone de liniste pentru animale. Ei vor avea continuu niste suprafete de padure definite procentual ca zone de liniste pentru animale. Nu e obligatoriu sa fie aceeasi zona, ci continuu sa aiba acea suprafata. In acelasi timp, discutam si despre utilizarea tratamentelor chimice, care trebuie sa fie oarecum controlata, astfel incat sa nu afecteze mediul”, a declarat George Turtoi, secretar de stat in Ministerul agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Acesta a subliniat ca, in prezent, specialistii MADR impreuna cu consultantii pe elaborarea programului si cu cei de la Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS) lucreaza la calcularea cuantumului compensatiei care va fi acordata pe hectar proprietarilor de paduri.
Masura pentru comasarea terenurilor

A doua masura inclusa in noul PNDR urmareste comasarea terenurilor, iar fermierii care isi cedeaza terenurile fie prin vanzare, fie prin arendare, vor putea primi un sprijin de 120% fata de sprijinul pe care l-ar fi primit pe plati directe.„Este vorba, mai pe intelesul tuturor, de renta viagera. Noi i-am spus „Masura de restructurare” pentru ca se urmareste comasarea terenurilor. Rationamentul este in felul urmator: pe pilonul I, pe programarea actuala, exista o schema noua pentru ferme mici, iar prin renta viagera, fermierii care sunt activi in cadrul acelei scheme, dupa cel putin un an de zile de activitate, pot sa cedeze suprafetele lor de teren, intre 1 si 5 hectare. Cedarea nu inseamna neaparat vanzarea, ci inclusiv arendarea pe o perioada foarte lunga care sa certifice ca iese din zona agricola si primeste astfel din pilonul II un sprijin de 120% fata de sprijinul pe care il primea prin schema de ferme mici din pilonul I. 120% din suma pe care trebuie sa o primeasca pe plati directe se ridica in jurul valorii de 184 de euro pe hectar”, a adaugat secretarul de stat.

Potrivit oficialului MADR, noile masuri vor fi incluse in forma finala a PNDR 2014-2020, care va avea in total 16 masuri, iar aceasta va fi trimisa Comisiei Europene pana la finalul lunii iunie. sursa: Agerpres

 

 

2

A 44-a partitură a “Rapsodiei păstoreşti” de la Corbi, “dirijată” de Primărie şi Consiliul Local, s-a cântat, duminica trecută, pe mii de voci, plaiurile mioritice unde s-a scris încă o filă din povestea oierilor fiind îmbălsămate cu mirosul cetinii de brad izvorât din inima Mănăstirii “Corbii de Piatră”.

5

Festivalul cu gust de brânză în coajă de brad şi tocană ciobănească s-a împletit cu sunetul fluierului şi sclipirea soarelui prietenos, buna dispoziţie a oamenilor fiind întreţinută de cele mai talentate ansambluri de folclor din Argeş, Gorj, Sibiu şi Vâlcea. Din tabloul manifestării cu răsunet naţional nu au lipsit ţarcurile cu oi, berbeci, cai şi măgari, exemplarele de rasă fiind admirate deopotrivă de copii şi adulţi.

1

Florile recunoştinţei

Manifestarea închinată celei mai străvechi îndeletniciri a fost ţesută şi în acest an cu parada cântecului, dansului şi portului popular, deschisă de călăreţii îmbrăcaţi în costume naţionale. Şi cum unui bun gospodar îi stă gândul mai întâi la muncă şi apoi la distracţie, cei mai destoinici crescători de animale au fost aplaudaţi la scenă deschisă, fiind premiaţi pentru performanţă. De flori şi diplome au avut parte şi opt cupluri care au împlinit 50 de ani de căsnicie neîntreruptă.

3

Bucuroşi de oaspeţi

Ca de fiecare dată, evenimentul prin care se marchează urcatul oilor la munte s-a bucurat de prezenţa autorităţilor locale şi judeţene. La Chilii, locul unde s-a organizat petrecerea populară, au fost prezenţi: preşedintele interimar al CJ Argeş, Florin Tecău, parlamentarii Cătălin Teodorescu, Constantin Tămagă, Mircea Drăghici, Cătălin Rădulescu, consilieri judeţeni, colegi primari din toate punctele cardinale (Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş, Domneşti, Rociu, Albeştii de Argeş, Cetăţeni, Stolnici, Hârseşti, Ţiţeşti, Muşăteşti etc.), directori de instituţii deconcentrate, oameni de afaceri, dar şi argeşeni de rând, dornici să respire un aer proaspăt “pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”…

9

Sărbătoarea argeşenilor a fost onorată şi de vizita unor oaspeţi din afara Argeşului. Printre cei care au închinat un pahar cu argeşenii s-a numărat senatorul Mircea Geoană, acesta fiind însoţit de fostul preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu. Deputatul Mihai Sturzu, cunoscut fanilor muzicii uşoare de la trupa “Hi-Q”, a dat şi el un… recital de popularitate.

Pe coama dealului, în mijlocul unor pajişti mirifice, încadrate de peisaje dumnezeieşti, povestea oierilor merge mai departe…

4

Tocăniţa ciobănească

Totuşi, “vedeta” festivalului cu brânză în coajă de brad şi urdă dulce a fost… tocăniţa ciobănească preparată la ceaun, pentru festinul popular fiind sacrificaţi 40 de berbecuţi.

6

 

Toate bunătăţile au fost aduse de cei mai iscusiţi ciobani înscrişi în Asociaţiile crescătorilor de ovine “Corbii de Piatră” şi “Floare de Colţ”, pentru ca turiştii să revină cu drag şi cu poftă pe plaiurile mioritice. De fapt, satul Corbi a intrat deja în circuitul turistic naţional, numărându-se printre cele mai frumoase 60 de aşezări din România, primind acest statut din partea Asociaţiei celor mai frumoase sate din România.

10

În semn de apreciere, primarul comunei Corbi, Virgil Baciu, a primit din partea Consiliului Judeţean Argeş o diplomă şi o plachetă aniversară.

Rodul muncii în echipă

Sub bagheta primarului Virgil Baciu, angajaţii primăriei şi consilierii locali au alergat ca albinele în stup pentru ca toţi invitaţii să guste din mierea sărbătorii îndulcită şi mai mult de chemarea fluierelui, păstrat cu sfinţenie la brâul ciobanului. Manifestarea de tradiţie a Primăriei şi Consiliului Local Corbi s-a desfăşurat sub egida Consiliului Judeţean Argeş, în parteneriat cu Căminul Cultural Corbi, Centrul Judeţean pentru Conservarea Culturii Tradiţionale Argeş şi Şcoala Populară de Arte şi Meserii Piteşti.

11

 

În acest an, la organizarea evenimentului au colaborat Asociaţia celor mai frumoase sate din România (reprezentată de Nicolae Marghiol) şi Autoritatea Naţională de Turism (cârmuită de Valentin Pop), precum şi cele două asociaţii ale crescătorilor de ovine.

Joc de lasere

Longevivul festival şi-a desfăcut petalele sub umbrela soarelui. Cei care au ajuns mai aproape de cer, gustând din frumuseţea serbării populare, au fost tentaţi şi de produsele specifice târgurilor oferite de comercianţi.

8

 

Grătarele au sfârâit în ritm cu muzica, berea a stins jarul soarelui de mai, îngheţata a fost asortată şi ea cu alte bucate, unele dintre ele fiind servite la firul ierbii. Acordurile ediţiei din acest an a “Rapsodiei păstoreşti” s-au stins târziu, în noapte. Cortina s-a lăsat după un spectaculos joc de lasere, fasciculele de lumină focalizând Mănăstirea “Corbii de Piatră”.

Pentru a vizualiza mai multe fotografii click aici

https://www.facebook.com/pages/PRIMARIA-CORBI-ARGES/133797833310822

galerie foto

[youtube]http://youtu.be/7Tpvlr0rFC4[/youtube]

[youtube]http://youtu.be/dX0Wx8LRFqc[/youtube]

Aprecierile au fost aproape unanime după încheierea festivităţilor din acest an, dedicate sărbătoririi acestei comunităţi de oameni gospodari, prin venele căreia curge şi sânge de păstori ardeleni care, cu secole în urmă treceau munţii din Jina Sibiului, ca să scape de jugul de fier al Habsburgilor. Aici, pe valea Râului Doamnei, în umbra bisericii din piatră, au prins rădăcini şi au păstrat tradiţiile moştenite din moşi-strămoşi, dar şi ocupaţia de bază, aceea a creşterii animalelor, în special a ovinelor. Duminică dimineaţa, localnicii adunaţi la Căminul Cultural, alături de fiii satului reveniţi de pe unde i-au risipit valurile vieţii, şi-au primit cu braţele deschise oaspeţii veniţi nu numai din Argeş, dar şi din alte localităţi ale ţării. Şi nu trebuie să mire pe cineva, pentru că legăturile cu locurile de baştină, ca şi cu celelalte comunităţi de păstori din sudul Carpaţilor, s-au păstrat trainice peste timp, fapt remarcat şi de primarul Virgil Baciu.

corbii (2)

Parada portului popular

După zile cu ploi obsedante, soarele le zâmbea prietenos celor prezenţi în centrul comunei Corbi înainte de prânz. Deşi unii se mai uitau cu teamă la norii care nu lipseau de pe cer, bătrânii satului îi linişteau, asigurându-i pe baza unor semne pe care numai ei le puteau descifra, că nu va ploua. Primarul Baciu, de la microfonul instalat în faţa căminului, i-a prezentat pe oaspeţii de vază, anunţându-i pe cetăţeni că înscrisese localitatea în Asociaţia celor mai frumoase sate din România, care era reprezentată la sărbătoare de către preşedinte. Apoi a prezentat ansamblurile folclorice, cărora un grup de călăreţi le-a deschis drumul. Parada reprezentanţilor celor 15 localităţi păstoreşti a fost deschisă de formaţiile locale (fluieraşii şi Ansamblul “Ciobănaşul”), după care, pe rând, au defilat cei de la Boteni, Vlădeşti, Jina, Băbeni şi Vaideeni (Vâlcea), Izvoarele (Prahova), Polovragi (Gorj), Corbu (Olt – cu vestiţii căluşari) şi toţi ceilalţi, întâmpinaţi cu vii şi generoase aplauze de publicul încântat de varietatea şi autenticitatea costumelor populare, dar şi de cântecele artiştilor, care îndemnau parcă la joc.

Expoziţia de animale

Toţi cei prezenţi s-au deplasat apoi spre punctul “La Chilii”, locul tradiţional de desfăşurare a zilei comunei în ultimii ani. Acolo, participanţii au putut să-şi umple ochii cu imaginea mirifică a împrejurimilor, cu beţia de culori a costumelor populare care, de la depărtare, păreau flori pe covorul verde al ierbii, sub albastrul cerului pătat de scamele albe ale norilor. Oamenii au fost încântaţi să descopere expoziţia de animale, dar şi produsele unor meşteri populari din zonă sau veniţi de pe alte meleaguri. Primarul Virgil Baciu şi vicele Dan Aldea, secondaţi de directorul Căminului Cultural, Claudia Rotaru şi de oameni din personalul primăriei, aleşi locali şi familiile acestora, au făcut tot ce a fost omeneşte posibil pentru ca toţi participanţii la eveniment să se simtă cât mai bine. Este şi normal, la urma urmei, pentru că era în joc onoarea comunei, care nu putea fi indiferentă vreunuia dintre consilieri şi i-am numit pe Ion Săvescu, Vişinel Banu, Midorel Bădescu, Dionisia Burilă, Gheorghe Dedinoiu, Tiberiu Zaharia, Mihai Ungurenuş, Constantin Mogoiu, Gheorghe Comănescu, Gheorghe Moroiu, Iosif Mogoiu şi Ion Maria. Expoziţia de animale a fost vizitată de majoritatea celor prezenţi, iar juriului nu i-a fost deloc uşor să stabilească clasamentul pe baza cărora au fost premiaţi crescătorii cu cele mai frumoase oi, berbeci de rasă sau câini, de către Asociaţia “Corbii de Piatră”, condusă de către medicul veterinar Ion Săvescu.

corbi

Petrecere câmpenească şi bal

Şi pentru că tot am pomenit despre premii, nu trebuie uitate cele acordate de către legislativul local pentru 8 cupluri de localnici cu peste 50 ani de căsnicie (diplome, buchete de flori şi plicuri cu sume egale de bani) sau pentru invitaţi şi formaţiunile artistice participante. Nu în ultimul rând au fost premiaţi oameni de cultură care colaborează strâns de ani de zile cu localitatea, precum Gabriela Pendiuc (promotor al meşteşugurilor şi artei populare în care a şcolit mulţi localnici) sau şeful culturii judeţene, dr. Sorin Mazilescu. De asemenea, au primit diplome şi meşterii populari veniţi de la Cincu şi Drăguş (Braşov), Izvoarele (Prahova) şi Arpaşu de Jos (Sibiu). Aceştia au prezentat produse de artizanat textil şi nu numai, dar şi preparate tradiţionale naturale, care s-au bucurat de mare succes. După încheierea festivităţilor oficiale, lumea s-a distrat în cadrul unei petreceri câmpeneşti cu tradiţie de 44 ani, din care n-au lipsit cântecele şi dansurile populare susţinute de ansamblurile prezente, dar şi de solişti consacraţi, precum Mitică Tavă, Viorica Corcodel, Mariana Stan, Crinu Spătaru şi Ana Bîrdici. Vremea a fost de vis, comparativ cu cea de anul trecut, când o furtună violentă a întrerupt masa participanţilor. Seara, la cămin, organizatorii au oferit un bal, la care fondul muzical a fost asigurat de formaţia Bogdan Cioranu, din Vaideeni, iar toţi cei cu inima tânără s-au distrat până când s-a crăpat de ziuă. “De când am preluat mandatul, am ţinut să păstrăm tot ceea ce aveam bun şi care dă identitate localităţii, cum este Rapsodia Păstorească. Cu ajutorul consilierilor, chiar şi în aceste vremuri de criză, am reuşit să asigurăm încă o ediţie de cinstire a comunităţii, căreia nu ne rămâne decât să-i urăm viaţă veşnică!”, a spus la final primarul Virgil Baciu.
Doru Bobi
Foto

 

 

Plaiurile mioritice de la Corbi s-au îmbrăcat, educă, în straie de sarbatoare. Sub primarului Bagheta Virgil Baciu sa desfășurat un 44-a editie a „Rapsodiei păstorești”, traditionala manifestare cu specific marchează păstoresc ce, Prin Cântec, Joc Si ​​Voie Bună, urcatul oilor la munte.

DSCN8408

 

Ca de fiecare date, Parada Portului populare (deschisa de CEI mai frumosi cai DIN COMUNA, înșeuați de Tineri cu dragoste de cabaline) un puroi în Valoare nemuritoarele românești costum, cusute si țesute cu motiv SPECIFICE zonelor de proveniență. La Festivalul folclorice AU Cantat si încântat ansambluri Cu DIN specifice păstoresc județele Argeș, Gorj, Sibiu si Vâlcea. Bucuria evenimentului a Fost împărțită de fiii satului cu oaspeți DIN Afara localității: Reprezentanti ai, autorităților județene locale si, SEFI AI Instituțiilor deconcentrarea DIN Argeș, politiceni, obișnuiți Oameni, Intr-ne Cuvant IUBITORI AI tradițiilor si datinilor mioritice. Muzica sa revărsat Peste Vai, artiștii s-au întrecut într-o Si Arata măiestria, IAR Atmosfera de sarbatoare a Fost completată de vânzătorii ambulanți de ingrijire i-au ademenit pe CEI mari si pe CEI micii cu inghetata, răcoritoare, mititei, bere SI TOATE Cele de trebuință unui Multe festival organizat la inaltime, si la propriu, si la figurat …

 

• Articol Scris de:  Mirela Neagoe  publicării Data:  19.05.2014 – Argeșul 

no title

PRIMARIA CORBI ,
INVITA LOCUITORII COMUNEI CORBI SI , NU NUMAI , PRECUM SI FORMATIILE ARTISTICE CARE PASTREAZA SI DUC MAI DEPARTE TRADITIILE SI OBICEIURILE SPECIFICE PASTORESTI SA PARTICIPE LA FESTIVALUL CE VA AVEA LOC IN DATA DE  18.05.2014 .


1

12

(click foto pentru a vizualiza programul )

FESTIVALUL VA AVEA LOC IN AER LIBER IN LOCUL “CHILII” , UNDE S-A AMENAJAT O SCENA SPECIALA FESTIVALULUI .
VA ASTEPTAM CU DRAG !

Primii bani din PNDR 2014-2020, 150 mil. euro, vor fi puși la bătaie luna aceasta, pentru investiții în ferme vegetale și zootehnice, după regulile din PNDR 2007-2013
db3d530a604f53f113e2a745330989d9_euro2_gImage
Contractele de finanțare vor fi semnate însă numai după aprobarea oficială a PNDR 2014-2020 de către Comisia Europeană (CE).
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anunțat la începutul lunii aprilie a.c. că s-a ajuns deja la un acord cu Ministerul Finanțelor Publice privind actele normative necesare pentru a putea deschide o sesiune de depunere de proiecte cu finanțare nerambursabilă în luna mai 2014.
Potrivit acestuia, prima sesiune va fi deschisă pe măsura de Investiții în active fizice, submăsura Modernizarea fermelor, pe un regulament de tranziție aprobat, pe condițiile de eligibilitate din PNDR 2007-2013, dar cu finanțare din PNDR 2014-2020. „Încercăm să contractăm primii 150 de milioane de euro pe viitoarea perspectivă financiară pentru investiții în ferme, investiții în ferme de reproducție și de creștere”, a spus Daniel Constantin, citat de Agerpres.
Alocarea estimativă a submăsurii Modernizarea fermelor în PNDR 2014- 2020 este de 757,968 mil. euro, la care se adaugă 260 mil. euro special pentru sectorul pomicol. Pomicultorii vor putea accesa însă banii europeni doar după aprobarea PNDR 2014-2020 de către Comisia Europeană.

Ținta MADR în 2014: 2,9 mld. euro din bani UE
Ministerul Agriculturii vrea să atragă fonduri europene de 2,9 mld. euro pentru agricultură, în 2014, în condițiile în care, în 2013, au fost atrase 2,7 mld. euro, din care cca. 1,4 mld. euro pe plăți directe și 1,3 mld. euro pentru dezvoltare rurală, a declarat ministrul Agriculturii. „Ne-am propus, pentru anul 2014, să atragem o sumă de 2,9 miliarde de euro pe fonduri europene care sunt contractate deja”, a spus Constantin, citat de Agerpres.

Proiect: Plăți compensatorii pentru fermierii care renunță la terenuri
Ministerul Agriculturii face calcule pentru o nouă măsură destinată micilor fermieri, care au între 1 și 5 ha, și care își cedează terenurile. Aceștia ar putea primi, din 2016, plăți compensatorii anuale în valoare de 120% din SAPS (plata pe suprafață din bani europeni), cu condiția ca în 2015 să opteze pentru schema de plată pe suprafață pentru fermele mici. Măsura ar urma să fie finanțată prin PNDR.
Comisia Europeană permite, prin Politica Agricolă Comună, acordarea de plăți compensatorii fermierilor care își cedează terenurile. „Regulamentul european spune cedare definitivă. Deja avem o interpretare informală din partea Comisiei Europene că cedarea definitivă ar însemna inclusiv o arendare pe un termen foarte lung. Am trimis o scrisoare oficială, ca să primim și un răspuns oficial”, ne-a declarat secretarul de stat în MADR George Turtoi.

120% din SAPS, pe an, pentru arendare pe termen foarte lung
„România va alege arendarea, nu vrem să stimulăm neapărat vânzarea, dar vrem să stimulăm arendarea în vederea asocierii și comasării. Cei care arendează vor primi, pe lângă arendă, 120% din plata care li s-ar fi cuvenit pe suprafață din bani europeni”, a spus ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la conferința PNDR 2014-2020 din luna martie 2014, de la Timișoara.
„Arendașul primește subvenția din banii europeni de la APIA. Arendatorul primește arenda de la cel căruia îi dă terenul, plus un sprijin anual de 120% din subvenția pe care ar fi putut să o primească, pe toată suprafața pe care o cedează, dar noi targetăm doar fermierii care au între 1 și 5 ha, pentru că vrem să creștem suprafețele peste 5 hectare.
Cel care dă terenul în arendă trebuie să activeze cel puțin un an de zile pe schema de ferme mici de pe Pilonul I de plăți directe, apoi cedează terenul și intră pe schema de pe Pilonul II, de plată compensatorie de 120% din SAPS”, ne-a detaliat George Turtoi.
Potrivit ministrului Agriculturii, 700.000 de fermieri au între 1 și 5 ha și dețin 40% din suprafața agricolă a țării. „Din aprilie-mai, vom trimite scrisori la toți micii fermieri, ca să vedem câți vor să renunțe la teren, câți vor să arendeze, ca să putem estima de câți bani ar fi nevoie, să putem transfera banii din Pilonul I în Pilonul II”, a precizat ministrul Agriculturii.
„Aceasta este o măsură specială, pe care acum ne gândim dacă să o introducem sau nu. Nu prea știm de unde să luăm banii, pentru că sunt foarte puțini bani pe toate măsurile”, spune, însă, George Turtoi.

Apicultorii – fermieri activi în PAC 2014-2020
Crescătorii de albine vor fi considerați fermieri activi în Politică Agricolă Comună (PAC) 2014-2020 și vor primi finanțare prin Pilonul II pentru agricultură ecologică. Mai exact, apicultorii vor fi asimilați crescătorilor de animale, iar suprafața acoperită va fi raza de acțiune a stupului.

Măsura 141: Ultima plată, și fără atestatul profesional
Beneficiarii Măsurii 141 „Ferme de semi-subzistență” din PNDR 2007-2013 pot încasa ultima tranșă din bani și fără să depună la dosarul cererii de plată pentru tranșa IV certificatul de absolvire a cursurilor obligatorii de formare profesională, dar cu condiția să depună o declarație pe proprie răspundere că vor absolvi un astfel curs cel târziu până la finalul anului 2015.

DOUĂ BĂNCI VOR DA MICROCREDITE FERMELOR DE FAMILIE
Doar două bănci – CEC Bank și OTP Bank – vor acorda credite beneficiarilor PNDR din fondul de microcreditare capitalizat de Ministerul Agriculturii, conform OUG 43/2013. „Licitația pentru această ordonanță este în faza finală, s-au calificat două bănci.
Aceste două bănci vor administra anumite fonduri pe care Ministerul Agriculturii le pune la dispoziție în condițiile care au fost licitate și anume: perioadă de grație de trei ani, durata creditului nu mai este de șase ani, este de zece ani, iar dobânda este stabilită prin negociere directă cu ministerul, în condiții mult mai avantajoase decât până acum”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, înainte de finalul lunii martie a.c..
OUG 43/2013 prevede, pe lângă garantarea de către stat a creditelor ipotecare pentru teren agricol, și acordarea de microcredite între 15.000 și 75.000 euro fermelor de familie.

Ferma

paste_fericit

Sfintele sarbatori de Paste sa va aduca  ganduri senine, Lumina in suflet si multe bucurii alături de cei dragi!

Primarul Comunei Corbi, 
Virgil Baciu

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), impreuna cu Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP), va deschide incepand cu 20 mai 2014 prima sesiune de depunere a cererilor de finantare pentru Masura 121 — Modernizarea exploatatiilor agricole si sprijinirea fermelor de familie, cu finantare din PNDR 2014—2020.

 2014-2020 PNDR

Astfel, aceasta prima sesiune se va desfasura dupa criteriile aferente Pogramului National de Dezvoltare Rurala 2007 — 2013, dar finantarea va fi asigurata din fondurile alocate perioadei de programare 2014 — 2020, prin aplicarea Regulamentului de tranzitie.
Mai mult, in data de 15 aprilie 2014, Parlamentul Romaniei a adoptat modificarea Ordonantei de Urgenta 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile, ceea ce va permite incheierea de contracte de finantare care vor fi platite cu fonduri aferente perioadei 2014 — 2020.

„Prin deschiderea acestei sesiuni vom incepe efectiv sa cheltuim din fondurile alocate Romaniei intre 2014 si 2020. Este un start bun si suntem determinati sa oferim cat mai curand si mai multe oportunitati reale de finantare pentru mediul rural romanesc si sa venim in intampinarea nevoilor acestuia. De asemenea, includerea fermelor de familie si prioritizarea lor arata ca avem o strategie reala pentru acestea si ca incercam sa intarim si sa sustinem acest tip de ferma deosebit de important pentru economia agrara a Romaniei”, a declarat ministrul agriculturii, Daniel Constantin.

Ghidul solicitantului pentru Masura 121, care cuprinde si componenta de finantare a fermelor de familie este publicat spre consultare pe pagina de internet a Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, www.apdrp.ro.

 

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) va primi on-line cererile de finantare ale investitorilor in agricultura prin intermediul portalului www.apdrp.ro.

APDRP online

Incepand cu prima sesiune de depunere de proiecte din 2014 pentru Programul National de Dezvoltare Rurala, potentialii beneficiari se vor inregistra pe pagina de internet a APDRP, vor completa cu informatii specifice o serie de date de identificare si vor incarca in format electronic Cererea de Finantare, cu toate documentele anexate pentru a fi transmise automat catre APDRP.

Fermierii care solicita fonduri pentru fermele de familie vor depune, in continuare, Cererile de Finantare la Oficiile judetene ale APDRP in format tiparit si electronic.

‘Depunerea on-line a cererilor de finantare vine ca o facilitate pentru investitorii din agricultura care doresc sa acceseze fondurile europene acordate prin PNDR. De asemenea, se constituie si ca o etapa in demersul APDRP de a optimiza si facilita procesul de solicitare a fondurilor europene. Facilitatea consta in usurinta completarii Dosarului Cererii de Finantare, dar si a depunerii acestuia, fara a mai fi necesara deplasarea la Oficiile judetene ale APDRP. In aceeasi ordine de idei, sistemul va permite eliminarea oricaror suspiciuni privind depunerea si inregistrarea proiectelor. Depunerea on-line reprezinta un prim pas de simplificare a procedurilor de lucru cu beneficiarii, astfel incat beneficiarii sa nu mai fie pusi pe drumuri, si sa se evite pierderea de timp si de bani.’ a precizat Directorul General al APDRP, David Eugen POPESCU.

Dupa completarea datelor obligatorii de identificare ale solicitantului si proiectului propus pentru finantare, Cererea de Finantare impreuna cu anexele aferente vor fi incarcate pe pagina de internet www.apdrp.ro. Daca incarcarea a fost realizata cu succes, se va emite un bon de ordine aferent depunerii respective. Alocarea bonurilor de ordine se va realiza prin generarea unei secvente unice pe sesiune. Ulterior, daca proiectul este declarat neconform, solicitantul va fi notificat in acest sens. Daca proiectul este conform, acesta va urma toate etapele procedurale de evaluare si selectie.

‘Subliniez importanta ca solicitantii sa depuna din timp proiectele, pentru a evita respingerea proiectului pentru ca a depasit termenul limita de depunere — nu se poate depasi nici cu un minut ora de inchidere a sesiunii, dat fiind faptul ca sistemul inchide automat sesiunea. De asemenea, daca proiectul se depune din timp, in cazul in care acesta este neconform, solicitantul are timp sa corecteze eroarea si sa depuna din nou proiectul in cadrul aceleiasi sesiuni.’ a mentionat David Eugen POPESCU.

Toate precizarile privind procesul de depunere on-line vor fi detaliate in Ghidul Solicitantului si, dupa aprobarea acestuia, vor fi publicate pe pagina de internet a APDRP.

INFORMATII SUPLIMENTARE

Pentru a depune on-line a cererilor de finantare prin PNDR, solicitanti trebuie sa-si creeze cont de utilizator pe site-ul www.apdrp.ro — daca acesta a fost deja creat nu trebuie facut unul special, ci va fi utilizat cel deja creat.

Pasii care trebuie parcursi pentru depunerea on-line a cererilor de finantare sunt urmatorii:

Accesarea site-ului APDRP

Accesul la portal se realizeaza prin intermediul unui ‘browser’ (ex. Internet Explorer, Mozilla Firefox, Google Crome etc.), unde se tasteaza in bara de adrese: http://www.apdrp.ro

Autentificare

Pentru autentificare (in cazul in care sunteti deja inregistrat ca utilizator) exista un camp de tip text, pentru introducerea datelor legate de utilizator.
Pentru inregistrare exista un buton dedicat optiunii de inregistrare ca utilizatori a vizitatorilor.
Dupa inregistrare, utilizatorul va primi un e-mail de confirmare si va trebui sa urmeze instructiunile din respectivul mesaj pentru activarea contului creat.

Pregatire documente pentru incarcare

Dupa autentificare, se va deschide sesiunea de lucru pentru depunerea online a Cererii de Finantare (accesibila de pe homepage cu link catre pagina noua);
In sesiunea de lucru utilizatorul va putea consulta un ghid de utilizare a depunerii online si un tutorial, dupa care va parcurge urmatorii pasii:

  • Completare date de identificare ale solicitantului:
    • Nume si prenume solicitant / Denumire solicitant
    • Titlul proiectului
    • Judet, Localitate, sat
    • CNP/ CUI solicitant
    • Adresa de e-mail a reprezentantului legal al proiectului
    • Telefon al reprezentantului legal al proiectului
    • Completarea Sesiunii si masurii
    • Din lista de sesiuni/ masuri disponibila, utilizatorul va alege sesiunea pe care va depune proiectul.

Dupa selectarea sesiunii si masurii, utilizatorul va continua cu pasul de incarcare Cerere de Finantare si anexe tehnico — administrative.

Incarcarea Cererii de Finantare (CF), a anexelor tehnice si administrative

Presupune parcurgerea urmatorilor pasii:

  • Incarcarea formularului Cerere de Finantare — la incarcarea cererii de finantare vor avea loc o serie de validari in scopul de a ajuta solicitantul in corectarea diverselor probleme precum:
  • formularul CF trebuie redactat electronic.
  • se utilizeaza ultima versiune a CF pentru sesiunea respectiva.
  • denumirea fisierelor nu contin caracterele speciale: ~ ‘ # % etc.’
  • Este obligatorie completarea campurilor: CNP/ CUI solicitant, Statut juridic solicitant, Date de identificare ale reprezentantului legal de proiect (BI/ CI/ Pasaport, Serie, Numar, Data eliberarii, Data valabilitatii), E-mail reprezentant legal, Adresa sediu social si Adresa punct lucru reprezentat legal, Telefon/ fax reprezentant legal, Amplasare proiect Regiune — Judet, Obiectiv investitie:Judet/ Localitate/ Oras Comuna/ Sat.
  • In functie de informatiile privind amplasarea proiectului (Regiune/ Judet), se va stabili Oficiul Judetean la care se va lansa in Sistemul de gestiune a documentelor (SPCDR)fluxul de depunere a CF.

Incarcare documentelor anexate Cererii de Finantare

Utilizatorul va incarca fiecare document in parte, incarcarea fiind de tip asincron (sistemul nu asteapta finalizarea incarcarii unui document, astfel utilizatorul poate incarca imediat urmatorul document).
Fisierele trebuie sa fie in format.pdf scanate la o rezolutie de minim 200dpi.

Incarcare alte documente
In aceasta sectiune, utilizatorul are posibilitatea da a incarca si alte documente justificative ale proiectului.

Finalizarea incarcarii

Dupa realizarea pasilor de mai sus, utilizatorul va actiona butonul de Upload.
Se va emite automat un mesaj de confirmare daca toate fisierele au fost incarcate cu succes.

Toate fisierele se transfera automat la APDRP. Acestea se vor regasi in SPCDR, in folder-ul proiectului, concomitent cu demararea fluxului de Depunere — Evaluare, pentru alocarea expertului care va intocmi conformitatea.

Dupa finalizarea conformitatii, reprezentantul legal va fi notificat prin e-mail, referitor la decizia privind conformitatea Cererii de Finantare.

www.apdrp.ro

 

 

Prima acţiune desfăşurată de primarul Virgil Baciu în colaborare cu Societatea Studenţilor la Medicină din Bucureşti în localitatea de pe Valea Râului Doamnei a fost un succes: sâmbătă şi duminică au fost consultaţi şi au primit reţete gratuite 250 locuitori, dintre care 190 adulţi şi 60 copii. Cei 13 medici şi 27 studenţi au lucrat în cadrul a 8 cabinete de specialitate amenajate la şcoala din centrul comunei şi au efectuat examene cardiologice (inclusiv ecografii), pediatrice, oftamologice, ginecologice, diabetologie, etc., eliberând reţete şi scrisori medicale.

corbi

 

“Am decis împreună cu oaspeţii şi colaboratorii noştri să asigurăm o continuitate acestei acţiuni şi, în funcţie de situaţie, prin luna iulie vom încerca să-i readucem în comună, pentru o acţiune desfăşurată de această dată pentru satele Corbşori şi Stăneşti. Cei de acolo, care au beneficiat de consultaţii la sfârşitul săptămânii trecute la Corbi, ne-au solicitat expres acest lucru şi vom încerca să nu-i dezamăgim”. Primarul Baciu a ţinut să precizeze că n-a vrut să dea vreo conotaţie electorală acestei acţiuni umanitare, solicitându-le colaboratorilor medicali prezenţa în afara campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare. La fel se va întâmpla şi în vară, când va mai fi destul de multă vreme până la campania pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie.

Doru Bobi

« Newer Posts - Older Posts »

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.