Primarul Virgil Baciu nu se dezminte: refuză să accepte ceva drept imposibil. După ce în urmă cu vreo zece zile îi arăta obrazul preşedintelui Consiliului Judeţean, Florin Tecău, pentru că alocase comunei sale numai 20.000 lei din TVA pentru drumurile comunale, uitându-şi promisiunea de sprijin făcută public la „Rapsodia păstorească” de la începutul verii, vineri s-a apucat să repare voluntar drumul judeţean care face legătura între Domneşti şi Nucşoara prin Corbi. „La judeţ am discutat despre situaţia acestui drum, care e ca vai de el de zeci de ani, nu numai cu preşedintele Tecău, dar şi cu şefa de la Drumurile Judeţene. Amândoi s-au cam dat după copac, cum că nu se poate face mare lucru şi alte scuze din astea. Cetăţenii din Corbi şi turiştii care vin în zonă şi-şi rup maşinile pe porţiunea aceea de drum nu vor să audă scuze prin care unii îşi motivează nepăsarea. Aşa că, dacă tot ne încurcaseră planurile ploile de zilele trecute, vineri, înainte de prânz, în regim de voluntariat, am dus acolo un autogreder şi am nivelat şi compactat carosabilul. Mai mult nu puteam face pentru a-i ajuta pe şoferi, de a salva cumva imaginea comunei şi, de ce nu, a Consiliului Judeţean, de care aparţin drumurile judeţene. N-am răsturnat pământul, dar am dovedit că un pic de bunăvoinţă nu strică. Sperăm ca ea să crească şi să se şi asfalteze acea porţiune de câteva zeci de metri”, a declarat primarul comunei Corbi.
Primarul Virgil Baciu nu-şi mai vede capul de treburi în această perioadă. Şi nu este o figură de stil, deşi împarte sarcinile cu echipa sa de conducere. „La ordinea zilei sunt branşările la reţeaua de apă de la Poenărei (unde mai avem gospodările de pe două străzi de conectat), Corbşori, Rugina şi Maluri. Când le vom încheia, vom trece la etapa a doua, a reparaţiei drumurilor şi pregătirea lor pentru asfaltare. Sperăm să trecem efectiv la aşternerea covorului asfaltic în zonele programate încă din primele zile ale lui octombrie. Totodată, am început şi reparaţiile la Căminul Cultural din Corbşori şi desfăşurăm lucrări ample de reparaţii la drumurile de câmp de la Corbi, unde pietruim, compactăm şi nivelăm cu utilajele, pentru ca oamenii să-şi poată aduce recoltele acasă fără mari probleme. Trebuie să profităm de fiecare oră de timp favorabil, pentru a ne atinge obiectivele fixate”, a concluzionat primarul Baciu.
Written by Doru Bobi. Posted in Actualitate ZIARUL ARGESEXPRES
Primarul din Corbi are toate şansele să intre în istoria comunei Corbi drept cel mai inimos dintre primarii pe care i-a avut localitatea după 1990. Om de cuvânt, acesta şi-a dovedit seriozitatea prin modul în care a acţionat în timpul acestui prim mandat, în care şi-a propus să anuleze decalajul care exista faţă de localităţile din împrejurimi în ceea ce priveşte buna gospodărire locală. Mai nou, a reuşit să redeschidă cele două comunicaţii rutiere, peste deal, între valea Râului Doamnei şi cea a Vâlsanului. După ce a dus la bun sfârşit lucrările începute de predecesor, pe Drumul carului, care leagă Corbii de Brăduleţ, prin cătunul Uleni, mai nou a finalizat şi lucrările la drumul dintre Poenărei (satul său natal) – în partea care revenea comunei Corbi – şi Galeşu, din comuna Brăduleţ.
Vineri, primarul Virgil Baciu a lipsit de la întâlnirea Asociaţiei SERVSAL, de la Curtea de Argeş, fiind suplinit de către viceprimarul Dan Aldea. Motivaţia este că în această perioadă se desfăşoară ample lucrări de branşare la reţelele de alimentare cu apă în Corbşori şi Poenărei, concomitent cu cele pregătitoare ale asfaltărilor proiectate pentru acest an. „Ne-am asumat rezolvarea unor probleme ale oamenilor şi nu avem dreptul de a-i dezamăgi. Acum, la Poenărei facem balastări cu piatră concasată şi reparăm drumurile de câmp, exact aşa cum am făcut şi în restul comunei, pentru ca gospodarii să-şi poată aduce acasă rodul muncii lor”, a declarat Virgil Baciu sâmbătă dimineaţa, pe când se afla deja pe unul dintre şantierele deschise în localitate. Faptul că unii i-au acordat supranumele de „Constructorul” nu l-a impresionat prea tare, singurul comentariu fiind de genul că nu are timp de glume, neştiind cât va mai ţine vremea favorabilă lucrărilor..
Written by Doru Bobi. Posted in ARGES EXPRES
Emisiunea aduce în prim-plan subiecte sociale, dincolo de agricultură. Prezintă situaţiile bibliotecilor de la sate, drumul produselor tradiţionale sau oportunităţile de afaceri care pot apărea.
„Ca să provocăm şi partea asta de public, care nu-I neapărat interesată de latura sentimentală a satului românesc”, declară producătorul emisiunii Cosmin Andrei.
„Viaţa satului ne priveşte pe toţi” – de la ţăranii care şi-au pus terenurile laolaltă pentru a avea o producţie mai mare, accesarea fondurilor europene, până la interviuri cu ministrul agriculturii sau cu fermieri străini.
Emisiunea a prins deja şi la publicul din oraşe. „În ciuda faptului că este o emisiune pentru mediul rural, în mediul urban ajungem să fim şi lideri de piaţă”, povesteşte Cosmin Andrei.
Cele două ore şi jumătate ale emisiunii se împart între reportajele pe teren, interviuri, rubrica dedicată politicii agricole comune a Uniunii Europene şi un jurnal de ştiri, difuzat în a doua jumătate a Vieţii satului.
În fiecare duminică, de la orele 10:35 şi 12:00, urmăriţi la TVR 1 şi pe TVR+ emisiunea Viaţa satului, cea mai veche emisiune a postului naţional de televiziune.
Zilele trecute, primarul Virgil Baciu s-a achitat de ultima promisiune din campania electorală în ceea ce priveşte amenajarea terenurilor sportive multifuncţionale din comuna Corbi. După cel din Corbşori şi Corbi, a fost dat în funcţiune şi cel din Stăneşti, în cadrul unei festivităţi din care n-a lipsit o slujbă religioasă de sfinţire, tăierea panglicii, ciocnirea unui pahar şi desfăşurarea unor jocuri sportive. Primarul Virgil Baciu şi vicele Dan Aldea au fost înconjuraţi de tinerii beneficiari, care le-au mulţumit pentru faptul că s-au ţinut de cuvânt.
„Este pentru prima dată când plouă din toate ediţiile organizate până acum” – remarca primarul Virgil Baciu, care-şi aştepta sâmbătă, în pragul bisericii din satul natal, participanţii la evenimentul pe care-l ctitoreşte de ani de zile. Timpul mai puţin îngăduitor decât altădată nu i-a speriat pe cei care au ţinut cu tot dinadinsul să fie alături de minunaţii lor prieteni din această aşezare umană cu o istorie bogată şi, pe alocuri, însângerată. Faptul că i-a ţinut deoparte pe politicienii care, probabil anul viitor, ce este electoral, se vor călca pe picioare ca să fie văzuţi şi crezuţi că ţin la valorile nepieritoare ale neamului românesc, n-a părut să deranjeze pe cineva. O absenţă de marcă a fost aceea a fostului primar Gheorghe Nicuţ, care pentru prima dată în cei 12 ani n-a ajuns la Poienărei, deşi drumul nu mai este al iadului, cum inspirat îl boteza în urmă cu vreo trei ani scriitorul Marin Ioniţă, ci „al Baciului”, adică asfaltat (deocamdată numai până la fosta şcoală). Motivul a fost simplu: se afla pe undeva, prin zona Sighişoara, cu soţia, d-na Lenuş, care avea o revedere. Dar îşi motivase telefonic absenţa. Oricum, cei care au ţinut cu adevărat să fie prezenţi, au sosit, chiar dacă mai târziu, în cazul în care n-au fost reţinuţi de treburi mai presante.
Te Deum pentru martiri
Un sobor de preoţi, în frunte cu parohul bisericii din Poienărei, Ion Tuţă, a oficiat slujba, încheiată cu Veşnica pomenire a celor care şi-au dat viaţa în cele două războaie mondiale şi în lupta împotriva bolşevismului care a cotropit total ţara după alungarea regelui Mihai de pe tron. Au fost pomeniţi, printre alţii, preoţii Nicolae Andreescu, Ioan Constantinescu, învăţătorul Gheorghe Popescu şi baciul Nicolae Sorescu, localnici executaţi la Jilava în urmă cu aproape şase decenii, pentru că au sprijinit Grupul de rezistenţă anticomunistă „Haiducii Muscelului”, condus de fraţii Toma şi Petre Arnăuţoiu. Acesta şi-a avut ultimul adăpost la Râpele cu Brazi, din Poienărei, până în momentul în care membrii au fost prinşi prin trădare, anchetaţi, judecaţi şi condamnaţi la moarte cu mulţi dintre cei care le-au dat un minim ajutor. La slujbă au asistat primarii Evlampie Alecu (Brăduleţ), Ştefan Benonie (Aninoasa) şi Eugeniu Pătru (Pietroşani), precum şi omul de afaceri Aurel Ilea, ardelean care a prins rădăcini în Argeş şi care-şi caută – cu succes – şi ceva ramificaţii istorice şi prin această parte de ţară, precum şi localnici ori prieteni ai fiilor satului, veniţi să aprindă câte o lumânare pentru rudele trecute la cele veşnice. Impresonantă a fost prezenţa celor tineri la slujbă, şi mai ales a copiilor înveşmântaţi în superbe costume populare. Acestea i-au întărit lui Aurel Ilea convingerea solidelor legături ale oamenilor de pe Valea Râului Doamnei cu strămoşii săi din Ghijasa de Sus, căci a şi remarcat, după ieşirea din biserică: „Straiele astea sunt cam la fel cu cele din satul meu natal, numai că aici, pe lângă alb-negrul tradiţional acolo, mai apar şi ceva pete de culoare…”
Lacrimi de primar şi fiu al satului
Virgil Baciu a fost lăudat de fostul inginer şi acum om de cultură cu reputaţie solidă, Constantin Samoilă, scriitor, pictor, specializat şi în metaloplastie, pentru ideea de a lansa acest eveniment şi de a-i asigura perpetuarea în timp. În răspunsul său, primarul a spus că n-ar fi reuşit să facă mare lucru dacă n-ar fi fost sprijinit de un nucleu de oameni cu suflet mare, pomenindu-i pe istoricul Grigore Constantinescu, fiul preotului martir, pe vechiul prieten Sorinel Păunescu şi pe mulţi alţii. „Am pornit de la necesitatea de a face ceva pentru ca acest sat să nu moară, căci rămăseseră o mână de oameni în vârstă, de care autorităţile erau prea puţin interesate. Tocmai de aceea m-am hotărât şi să candidez la postul de primar acum trei ani şi ceva, căci comuna întreagă era rămasă în urmă cu dezvoltarea, faţă de celelalte. Consider că mi-am onorat promisiunile electorale şi am dovedit că atunci când există determinare, se pot realiza lucruri care schimbă în bine viaţa comunităţii. Am făcut investiţii de dezvoltare a infrastructurii în Corbi şi Stăneşti, parţial la Poienărei şi anul acesta trebuiau continuate, împreună cu cele de la Corbşori. Am întâlnit opoziţia unor consilieri locali şi recent, cărora nu le voi da numele, care considerau că se fac prea multe lucruri bune şi că nu vor mai avea argumente electorale anul viitor, la alegeri. Ţin însă să vă spun numele celor care au sprijinit proiectele de dezvoltare a localităţii, în frunte cu viceprimarul Dan Aldea – omul care s-a ocupat de organizarea acestui eveniment – căci eu am fost plecat – alături de care au votat Vişinel Banu, Dionisia Burilă, Romeo Precup, Vasile Grigoroiu, Tiberiu Zaharia, Gheorghe Moroiu şi dr. Ion Săvescu. Tot ceea ce s-a făcut în aceşti ani a impus şi investirea de mult suflet din partea multor oameni care merită respectul nostru”. De remarcat ar fi faptul că primarul Virgil Baciu nu şi-a mai putut domina emoţiile la un moment dat şi l-au podidit lacrimile, având nevoie de un răgaz pentru a putea continua…
Petrecere câmpenească
Potrivit tradiţiei, partea a doua a evenimentului s-a desfăşurat în curtea fostei şcoli, unde mesele au fost întinse sub umbrele. Focurile duduiau sub tuciurile în care se fierbeau mămăligi uriaşe, care mai apoi au mers la casa sufletului fiecăruia cu minunata brânză de burduf, dar şi gustoasele preparate pe bază de carne, fie că a fost vorba despre gulaş, fie de mititeii şi cârnăciorii care au cântat pe grătarele încinse melodiile atât de dragi gurmanzilor. Vestita ţuică de Poienărei din butoaiele de dud ale primarului sau cea produsă de Sorinel Păunescu, inclusiv din cireşe amare, ori palinca – ambele doctorii naturale pentru stomacurile mai sensibile – au făcut casă bună cu berea sau cu băuturile răcoritoare. Muzica bună, prezentarea inspirată a evenimentului realizată de actriţa Doina Ghiţescu, de la Ansamblul „Ciocârlia”, dar mai ales patosul interpretărilor talentaţilor artişti localnici – Raluca Dănilă, Bianca Nacea sau David Sturzeanu, i-au îmbiat la dans şi pe meseni, care au încins nişte hore în faţa cărora ploaia s-a retras ruşinată, cel puţin pe moment. Petrecerea s-a întins până târziu, s-a dansat şi în jurul focului de tabără, potrivit vechiului obicei şi toţi s-au simţit acasă în mijlocul poienărenilor.
Decernare de diplome
În numele organizatorilor – Asociaţia Agricolă „Argeşul de Nord” şi Căminul Cultural Corbi – primarul Virgil Baciu a acordat mai multe diplome de participare, începând cu cotidianul nostru, prezenţă constantă la eveniment de-a lungul anilor şi continuând aleatoriu cu viceprimarul Dan Aldea, cu primarii Nicolae Barbu (Valea Iaşului), Ştefan Benonie (Aninoasa), Dragoş Boncea (Poienarii de Argeş), Gheorghe Purcaru (Morăreşti), Evlampie Alecu şi Eugeniu Pătru – dar şi omului de afaceri Aurel Ilea, prof. Petre Achimoiu, sufletul Ansamblului „Ciobănaşul” şi lui Vasile Stănciulescu de la „Muguraş de fluier” (ambele din Corbi), omului de cultură Constantin Samoilă şi generalului Constantin Tătaru. La categoria master-chef au fost onoraţi cu recunoaşterea meritelor Roland Constantin Samoilă şi Sorinel Păunescu.
Aurel Ilea şi-a găsit rude la Poienărei!
Oricât ar părea de greu de crezut, acesta este adevărul: omul de afaceri născut la Ghijasa de Sus, cu spiritul său cercetător, a văzut în muzeul local nişte liste de eroi căzuţi în războaie şi a rămas uimit să descopere numele de Ilea printre ele. Apoi, când a mulţumit pentru diploma acordată, a mărturisit ce uimit fusese să-şi găsească numele de familie printre cele de la Poienărei. „Cunoşteam o veche poveste de familie, cu un strămoş care venise prin părţile Argeşului, care e pomenită şi într-o carte scrisă de o rudă a mea şi acum, iată, am confirmarea. trebuie să fac o cercetare amănunţită când voi avea mai mult răgaz…”. După premiere, dumnealui a fost interpelat de o femeie în vârstă, care l-a întrebat dacă într-adevăr se numeşte Ilea. Şi şi-a motivat curiozitatea: „Ştiţi, mama mea se numea Ilea…”.
La Mulţi Ani, Poenărei!
Aceasta este urarea cu care s-au despărţit participanţii la cea de-a XII-a ediţii a evenimentului. N-am spune adevărul până la capăt dacă n-am pomeni despre legămintele de revedere în 2016, în prima sâmbătă după prăznuirea creştină a Adormirii Maicii Domnului. Căci aşa se păstrează tradiţiile: prin oameni dedicaţi faptelor, care nu concep să nu-şi ţină cuvântul dat, câtă vreme Dumnezeu îi ţine sănătoşi şi se pot mişca, făcând umbră pământului…
Sâmbătă, satul care-şi câştigase renumele de „picior de Paris” în perioada interbelică, după ce Armand Călinescu îi modernizase drumul, îşi va deschide larg porţile odată cu inimile localnicilor pentru fiii risipiţi prin lume şi pentru invitaţii lor. Este pentru al doisprezecelea an, fără pauze, când manifestarea iniţiată de tânărul om de afaceri, pe atunci, actualul primar al comunei Corbi, Virgil Baciu, adună oameni deosebiţi în cadrul unei sărbători de suflet, în care sunt omagiaţi martirii luptei anticomuniste şi cei care le onorează astăzi jertfele prin munca lor pentru propăşirea comunităţii locale. În decursul anilor, pe la sărbătoarea de la Poenărei au trecut personalităţi ca actorii Gheorghe Dinică, Alexandru Lulescu şi Doina Ghiţescu, solişti precum Ştefania Rareş sau scriitori ca Paul Everac – oameni care au fost şi au rămas „suflet în sufletul neamului lor”. Bineînţeles că în perioadele electorale pe acolo s-au îmbulzit şi destui politicieni, chiar când drumul de acces era un calvar, înainte de mandatul lui Virgil Baciu. Manifestările din acest an sunt organizate sub egida Asociaţiei Agricole Argeşul de Nord şi a Căminului Cultural Corbi, debutând cu Te Deum-ul de la biserica locală şi slujba de pomenire a martirilor din Grupul de Rezistenţă Anticomunistă „Haiducii Muscelului”, condus de fraţii Toma şi Petre Arnăuţoiu, care şi-au avut ultimul adăpost la Râpele cu brazi şi continuând cu parada portului popular şi spectacolul folcloric dat de formaţiile participante în curtea şcolii. Potrivit tradiţiei, serbarea câmpenească şi petrecerea se va prelungi până în zorii zilei următoare.
Asprele cuvinte au fost rostite de către primarul din Corbi. Virgil Baciu a fost extrem de nemulţumit, deoarece săptămâna trecută a fost nevoie de două şedinţe de legislativ pentru a se ajunge la aprobarea unei rectificări pozitive de buget în sumă de 9,7 miliarde lei vechi.
„Ceea ce s-a petrecut la prima şedinţă poate părea ilogic oriunde altundeva decât la Corbi: practic, în urma rectificării bugetare decise de guvern, primisem nişte bani la care aveam dreptul legal şi o parte dintre aleşii comunităţii au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a nu intra în bugetul local! Este vorba despre consilierii locali PSD, care au uzat de toate mijloacele pentru a bloca nu numai funcţionarea primăriei, dar şi dezvoltarea locală. După ce vreo 16 ani la rând n-au mişcat ceva în această direcţie, acum nu le convine faptul că, în actualul mandat, am reuşit să mişcăm lucrurile în direcţia cea bună. Profitând de lipsa motivată a doi consilieri care susţin interesele celor care i-au votat, au picat hotărârea de intrare a banilor la bugetul comunei. Drept urmare, am convocat o şedinţă de îndată, pentru a pune situaţia în normalitate, căci n-am mai auzit ca nişte bani primiţi legal să fie refuzaţi de vreun consiliu local. În urma votului pozitiv obţinut la această şedinţă, n-am pierdut banii ce ni se cuveneau. Oamenii au dreptul să ştie cum au votat aleşii lor. Pentru s-au pronunţat viceprimarul Dan Aldea, din Corbi, Dionisia Burilă şi Vişinel Banu, ambii din Corbşori, Gheorghe Moroiu şi Romeo Precup, din Jgheaburi, Tiberiu Zaharia din Corbi şi Vasile Grigoroiu, din Stăneşti. De remarcat ar fi faptul că dr. Ion Săvescu a dat telefon din Franţa pentru a spune că votează pentru aprobarea intrării celor 9,7 miliarde în bugetul local. Cei care s-au opus au fost: Dan Mogaru, din Corbi – cel care s-a afişat drept lider al opoziţiei contra intereselor comunităţii, fostul primar Mihai Ungurenuş, din Stăneşti, Ion Ioniţă şi Ion Maria – din Corbşori şi Iosif Mogaru, din Corbi (Jgheaburi). Ruşine să le fie, pentru că se gândesc la interesele proprii şi cele de partid, care ţin de rezultatul alegerilor locale viitoare şi nu de interesele oamenilor care i-au votat ca să le facă viaţa mai bună! Eu nu ţin să fac o meserie din funcţia de primar, dar ca locuitor al comunei, sunt interesat de mersul firesc al lucrurilor spre mai binele tuturor”, a spus Virgil Baciu.
Acesta a precizat că suma de 9,7 miliarde lei vechi va fi folosită pentru asfaltările programate pentru satele Corbşori şi Poenărei, finalizarea distribuţiei de apă, repararea căminelor culturale şi asigurarea funcţionării normale a administraţiei publice locale, care trebuie să-şi achite şi datoriile faţă de furnizorii de servicii.
Written by Doru Bobi. Posted in Actualitate – ARGES EXPRES
Edilii din Corbi au demarat săptămâna trecută o nouă investiţie programată pentru acest an. Este vorba despre terenul de sport multifuncţional de la Stăneşti, pentru care consilierii locali au aprobat o finanţare în sumă de 100.000 lei prin bugetul din 2015. Este a treia investiţie publică de acest gen din actualul mandat, după cele de la Corbşori şi Corbi – unde se află singurul teren cu nocturnă, deoarece este plasat la o oarecare distanţă de locuinţe, astfel încât să nu-i deranjeze pe proprietari.
Localnicii din Stăneşti au fost uimiţi să descopere joia trecută o adevărată desfăşurare de forţe pe terenul din zona Căminului cultural, situat în imediata vecinătate a şcolii şi grădiniţei. Primarul Virgil Baciu şi vicele Dan Aldea dirijau forţele umane şi utilajele care au trasat contururile viitorului teren sportiv, au decopertat iarba, au adus pietrişul tasat cu mare grijă şi au montat plasele de sârmă peste care a început să fie turnat betonul, acţiune finalizată înainte de prânzul zilei de sâmbătă. „Acum mai avem ceva finisări de executat, cum ar fi rosturile de dilataţie şi apoi montarea gazonului artificial, concomitent cu încheierea lucrărilor la gardul împrejmuitor”. Tot de la viceprimarul Aldea am mai aflat că aceste terenuri au un succes nebun printre tinerii comunei şi nu numai, datorită şi faptului că accesul este liber. La Corbi se practică mai ales fotbal şi tenis de câmp şi de picior, dar există speranţe ca în viitor să apară atracţia şi spre alte sporturi de masă.
APIA informeaza fermierii, precum si pe toti cei interesati, cu privire la continutul recentei Ordonante de Urgenta a Guvernului O.U.G. nr.15/2015.
Ordonanta include modificarea Art. 2 lit. d) din O.U.G. nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum si pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plati care se aplica in agricultura in perioada 2015-2020 si pentru modificarea Art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura.
Ordonanta modifica termenele de depunere a cererilor unice de plata, in concordanta cu prevederile regulamentelor europene, stabileste conditiile de eligibilitate pe care trebuie sa le indeplineasca fermierii, inclusiv formele asociative ale fermierilor, utilizatorii de pasuni si fanete, si clarifica modalitatea prin care se dovedeste calitatea de fermier activ de catre fermierii care nu au mai depus cereri de plata la APIA in anii precedenti.
In ce priveste DEPUNEREA CERERII UNICE DE PLATA 2015:
A. in conditiile prevederilor Art. 2 din Regulamentul (UE) nr. 747/2015 de derogare de la Regulamentul de punere in aplicare (UE) nr. 809/2014 in ceea ce priveste data finala pentru depunerea cererii unice, a cererilor de ajutor sau a cererilor de plata, data finala pentru notificarea modificarilor cererii unice sau ale cererii de plata si data finala pentru cererile de alocare a drepturilor la plata sau de crestere a valorii drepturilor la plata in cadrul schemei de plata de baza pentru anul 2015, modificarile la cererile unice de plata prevazute la lit. a) se depun pana la data-limita de 15 iunie la centrele APIA, FARA PENALIZARI;
B. in conditiile prevederilor Art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014, cererile unice de plata pot fi depuse si dupa data de 15 iunie, in termen de 25 de zile calendaristice, cu o reducere de 1 % pentru fiecare zi lucratoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul daca cererea unica de plata ar fi fost depusa pana la data de 15 iunie, in acest an. Astfel, fermierii vor putea depune cererea unica de plata pentru anul 2015 (inclusiv modificari, corecturi, actualizari etc.) pana la data de 15 iunie a.c. fara penalizari, dupa aceasta data cererea putand fi depusa, timp de 25 de zile, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi calendaristica de intarziere.
In ce priveste UTILIZATORII DE PASUNI SI FANETE:
Articolul 2 din O.U.G. nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 267 din 13 mai 2013, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 86/2014, cu modificarile ulterioare, litera d)se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„d)utilizator de pasuni si fanete:
crescator de animale, persoana fizica, avand animalele inscrise in Registrul national al exploatatiilor (RNE)/ crescator de animale, persoana juridica de drept public sau de drept privat, constituita conform prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, avand animale proprii sau ale fermierilor membri inscrise in RNE, care desfasoara activitati agricole specifice categoriei de folosinta pasuni si fanete, conform clasificarii statistice a activitatilor economice in Uniunea Europeana pentru productia vegetala si animala, care detine legal dreptul de folosinta asupra suprafetei agricole si care valorifica pasunea prin pasunare cu efective de animale sau prin cosire cel putin o data pe an; sau
persoana fizica ori persoana juridica de drept privat care are la dispozitie, in conditiile legii, suprafata agricola, care desfasoara activitati agricole specifice categoriei de folosinta pasuni si fanete si care o valorifica prin cosire cel putin o data pe an.„.
Astfel, utilizatorii terenurilor din categoria de folosinta pasuni/fanete vor putea depune cererea unica de plata pentru terenurile in cauza fara a fi obligati sa detina si animale pentru pasunarea acelor suprafete de teren, cu obligatia de a dovedi activitatea agricola minima de cosit cel putin o data pe an, prin valorificarea/depozitarea fanului rezultat.
In ce priveste fermierii care NU AU DEPUS CERERI UNICE DE PLATA IN ANUL ANTERIOR:
La articolul 6, O.U.G. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plati care se aplica in agricultura in perioada 2015 – 2020 si pentru modificarea Art.2 din Legea nr.36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, alineatul (10) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(10) Fermierii persoane juridice care nu au depus cereri unice de plata in anul anterior, calculul estimat al platilor directe depasind plafonul de 5.000 euro, pot dovedi calitatea de fermier activ potrivit prevederilor alin. (4) sau (4¹).”
La articolul 7 / O.U.G. 3/2015, alineatul (21), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„a) forma asociativa de proprietate, pe baza copiei titlului de proprietate asupra terenurilor apartinand formei asociative si a unui tabel centralizator care cuprinde acordul fiecarui membru detinator de animale privind depunerea cererii unice de plata de catre forma asociativa, datele de identificare, codul de identificare al exploatatiei zootehnice din Registrul national al exploatatiilor si numarul de animale detinute de fiecare membru, precum si suprafata utilizata de forma asociativa prin cosit sau pasunat, la care se anexeaza hotararea adunarii generale a asociatilor privind utilizarea fondurilor”.