Primarul din Corbi are toate şansele să intre în istoria comunei Corbi drept cel mai inimos dintre primarii pe care i-a avut localitatea după 1990. Om de cuvânt, acesta şi-a dovedit seriozitatea prin modul în care a acţionat în timpul acestui prim mandat, în care şi-a propus să anuleze decalajul care exista faţă de localităţile din împrejurimi în ceea ce priveşte buna gospodărire locală. Mai nou, a reuşit să redeschidă cele două comunicaţii rutiere, peste deal, între valea Râului Doamnei şi cea a Vâlsanului. După ce a dus la bun sfârşit lucrările începute de predecesor, pe Drumul carului, care leagă Corbii de Brăduleţ, prin cătunul Uleni, mai nou a finalizat şi lucrările la drumul dintre Poenărei (satul său natal) – în partea care revenea comunei Corbi – şi Galeşu, din comuna Brăduleţ.
Vineri, primarul Virgil Baciu a lipsit de la întâlnirea Asociaţiei SERVSAL, de la Curtea de Argeş, fiind suplinit de către viceprimarul Dan Aldea. Motivaţia este că în această perioadă se desfăşoară ample lucrări de branşare la reţelele de alimentare cu apă în Corbşori şi Poenărei, concomitent cu cele pregătitoare ale asfaltărilor proiectate pentru acest an. „Ne-am asumat rezolvarea unor probleme ale oamenilor şi nu avem dreptul de a-i dezamăgi. Acum, la Poenărei facem balastări cu piatră concasată şi reparăm drumurile de câmp, exact aşa cum am făcut şi în restul comunei, pentru ca gospodarii să-şi poată aduce acasă rodul muncii lor”, a declarat Virgil Baciu sâmbătă dimineaţa, pe când se afla deja pe unul dintre şantierele deschise în localitate. Faptul că unii i-au acordat supranumele de „Constructorul” nu l-a impresionat prea tare, singurul comentariu fiind de genul că nu are timp de glume, neştiind cât va mai ţine vremea favorabilă lucrărilor..
Written by Doru Bobi. Posted in ARGES EXPRES
Virgil Baciu a fost lăudat de fostul inginer şi acum om de cultură cu reputaţie solidă, Constantin Samoilă, scriitor, pictor, specializat şi în metaloplastie, pentru ideea de a lansa acest eveniment şi de a-i asigura perpetuarea în timp. În răspunsul său, primarul a spus că n-ar fi reuşit să facă mare lucru dacă n-ar fi fost sprijinit de un nucleu de oameni cu suflet mare, pomenindu-i pe istoricul Grigore Constantinescu, fiul preotului martir, pe vechiul prieten Sorinel Păunescu şi pe mulţi alţii. „Am pornit de la necesitatea de a face ceva pentru ca acest sat să nu moară, căci rămăseseră o mână de oameni în vârstă, de care autorităţile erau prea puţin interesate. Tocmai de aceea m-am hotărât şi să candidez la postul de primar acum trei ani şi ceva, căci comuna întreagă era rămasă în urmă cu dezvoltarea, faţă de celelalte. Consider că mi-am onorat promisiunile electorale şi am dovedit că atunci când există determinare, se pot realiza lucruri care schimbă în bine viaţa comunităţii. Am făcut investiţii de dezvoltare a infrastructurii în Corbi şi Stăneşti, parţial la Poienărei şi anul acesta trebuiau continuate, împreună cu cele de la Corbşori. Am întâlnit opoziţia unor consilieri locali şi recent, cărora nu le voi da numele, care considerau că se fac prea multe lucruri bune şi că nu vor mai avea argumente electorale anul viitor, la alegeri. Ţin însă să vă spun numele celor care au sprijinit proiectele de dezvoltare a localităţii, în frunte cu viceprimarul Dan Aldea – omul care s-a ocupat de organizarea acestui eveniment – căci eu am fost plecat – alături de care au votat Vişinel Banu, Dionisia Burilă, Romeo Precup, Vasile Grigoroiu, Tiberiu Zaharia, Gheorghe Moroiu şi dr. Ion Săvescu. Tot ceea ce s-a făcut în aceşti ani a impus şi investirea de mult suflet din partea multor oameni care merită respectul nostru”. De remarcat ar fi faptul că primarul Virgil Baciu nu şi-a mai putut domina emoţiile la un moment dat şi l-au podidit lacrimile, având nevoie de un răgaz pentru a putea continua…
Potrivit tradiţiei, partea a doua a evenimentului s-a desfăşurat în curtea fostei şcoli, unde mesele au fost întinse sub umbrele. Focurile duduiau sub tuciurile în care se fierbeau mămăligi uriaşe, care mai apoi au mers la casa sufletului fiecăruia cu minunata brânză de burduf, dar şi gustoasele preparate pe bază de carne, fie că a fost vorba despre gulaş, fie de mititeii şi cârnăciorii care au cântat pe grătarele încinse melodiile atât de dragi gurmanzilor. Vestita ţuică de Poienărei din butoaiele de dud ale primarului sau cea produsă de Sorinel Păunescu, inclusiv din cireşe amare, ori palinca – ambele doctorii naturale pentru stomacurile mai sensibile – au făcut casă bună cu berea sau cu băuturile răcoritoare. Muzica bună, prezentarea inspirată a evenimentului realizată de actriţa Doina Ghiţescu, de la Ansamblul „Ciocârlia”, dar mai ales patosul interpretărilor talentaţilor artişti localnici – Raluca Dănilă, Bianca Nacea sau David Sturzeanu, i-au îmbiat la dans şi pe meseni, care au încins nişte hore în faţa cărora ploaia s-a retras ruşinată, cel puţin pe moment. Petrecerea s-a întins până târziu, s-a dansat şi în jurul focului de tabără, potrivit vechiului obicei şi toţi s-au simţit acasă în mijlocul poienărenilor.
În numele organizatorilor – Asociaţia Agricolă „Argeşul de Nord” şi Căminul Cultural Corbi – primarul Virgil Baciu a acordat mai multe diplome de participare, începând cu cotidianul nostru, prezenţă constantă la eveniment de-a lungul anilor şi continuând aleatoriu cu viceprimarul Dan Aldea, cu primarii Nicolae Barbu (Valea Iaşului), Ştefan Benonie (Aninoasa), Dragoş Boncea (Poienarii de Argeş), Gheorghe Purcaru (Morăreşti), Evlampie Alecu şi Eugeniu Pătru – dar şi omului de afaceri Aurel Ilea, prof. Petre Achimoiu, sufletul Ansamblului „Ciobănaşul” şi lui Vasile Stănciulescu de la „Muguraş de fluier” (ambele din Corbi), omului de cultură Constantin Samoilă şi generalului Constantin Tătaru. La categoria master-chef au fost onoraţi cu recunoaşterea meritelor Roland Constantin Samoilă şi Sorinel Păunescu.
Fundatia World Vision Romania dezvolta de peste patru ani proiecte care urmaresc revitalizarea artei mestesugaresti si promovarea acesteia ca oportunitate accesibila oamenilor din mediul rural pentru dezvoltarea economica a comunitatilor lor. Reteaua nationala pentru sustinerea mestesugarilor reprezinta pasul urmator in structurarea initiativelor noastre si urmareste sa imputerniceasca asociatiile de mestesugari sa gaseasca resurse si resorturi pentru a se autosustine.