Feed on
Posts
Comments

“Este pentru prima dată când plouă din toate ediţiile organizate până acum” – remarca primarul Virgil Baciu, care-şi aştepta sâmbătă, în pragul bisericii din satul natal, participanţii la evenimentul pe care-l ctitoreşte de ani de zile. Timpul mai puţin îngăduitor decât altădată nu i-a speriat pe cei care au ţinut cu tot dinadinsul să fie alături de minunaţii lor prieteni din această aşezare umană cu o istorie bogată şi, pe alocuri, însângerată. Faptul că i-a ţinut deoparte pe politicienii care, probabil anul viitor, ce este electoral, se vor călca pe picioare ca să fie văzuţi şi crezuţi că ţin la valorile nepieritoare ale neamului românesc, n-a părut să deranjeze pe cineva. O absenţă de marcă a fost aceea a fostului primar Gheorghe Nicuţ, care pentru prima dată în cei 12 ani n-a ajuns la Poienărei, deşi drumul nu mai este al iadului, cum inspirat îl boteza în urmă cu vreo trei ani scriitorul Marin Ioniţă, ci “al Baciului”, adică asfaltat (deocamdată numai până la fosta şcoală). Motivul a fost simplu: se afla pe undeva, prin zona Sighişoara, cu soţia, d-na Lenuş, care avea o revedere. Dar îşi motivase telefonic absenţa. Oricum, cei care au ţinut cu adevărat să fie prezenţi, au sosit, chiar dacă mai târziu, în cazul în care n-au fost reţinuţi de treburi mai presante.

Te Deum pentru martiri

Un sobor de preoţi, în frunte cu parohul bisericii din Poienărei, Ion Tuţă, a oficiat slujba, încheiată cu Veşnica pomenire a celor care şi-au dat viaţa în cele două războaie mondiale şi în lupta împotriva bolşevismului care a cotropit total ţara după alungarea regelui Mihai de pe tron. Au fost pomeniţi, printre alţii, preoţii Nicolae Andreescu, Ioan Constantinescu, învăţătorul Gheorghe Popescu şi baciul Nicolae Sorescu, localnici executaţi la Jilava în urmă cu aproape şase decenii, pentru că au sprijinit Grupul de rezistenţă anticomunistă “Haiducii Muscelului”, condus de fraţii Toma şi Petre Arnăuţoiu. Acesta şi-a avut ultimul adăpost la Râpele cu Brazi, din Poienărei, până în momentul în care membrii au fost prinşi prin trădare, anchetaţi, judecaţi şi condamnaţi la moarte cu mulţi dintre cei care le-au dat un minim ajutor. La slujbă au asistat primarii Evlampie Alecu (Brăduleţ), Ştefan Benonie (Aninoasa) şi Eugeniu Pătru (Pietroşani), precum şi omul de afaceri Aurel Ilea, ardelean care a prins rădăcini în Argeş şi care-şi caută – cu succes – şi ceva ramificaţii istorice şi prin această parte de ţară, precum şi localnici ori prieteni ai fiilor satului, veniţi să aprindă câte o lumânare pentru rudele trecute la cele veşnice. Impresonantă a fost prezenţa celor tineri la slujbă, şi mai ales a copiilor înveşmântaţi în superbe costume populare. Acestea i-au întărit lui Aurel Ilea convingerea solidelor legături ale oamenilor de pe Valea Râului Doamnei cu strămoşii săi din Ghijasa de Sus, căci a şi remarcat, după ieşirea din biserică: “Straiele astea sunt cam la fel cu cele din satul meu natal, numai că aici, pe lângă alb-negrul tradiţional acolo, mai apar şi ceva pete de culoare…”

Lacrimi de primar şi fiu al satului

Virgil Baciu a fost lăudat de fostul inginer şi acum om de cultură cu reputaţie solidă, Constantin Samoilă, scriitor, pictor, specializat şi în metaloplastie, pentru ideea de a lansa acest eveniment şi de a-i asigura perpetuarea în timp. În răspunsul său, primarul a spus că n-ar fi reuşit să facă mare lucru dacă n-ar fi fost sprijinit de un nucleu de oameni cu suflet mare, pomenindu-i pe istoricul Grigore Constantinescu, fiul preotului martir, pe vechiul prieten Sorinel Păunescu şi pe mulţi alţii. “Am pornit de la necesitatea de a face ceva pentru ca acest sat să nu moară, căci rămăseseră o mână de oameni în vârstă, de care autorităţile erau prea puţin interesate. Tocmai de aceea m-am hotărât şi să candidez la postul de primar acum trei ani şi ceva, căci comuna întreagă era rămasă în urmă cu dezvoltarea, faţă de celelalte. Consider că mi-am onorat promisiunile electorale şi am dovedit că atunci când există determinare, se pot realiza lucruri care schimbă în bine viaţa comunităţii. Am făcut investiţii de dezvoltare a infrastructurii în Corbi şi Stăneşti, parţial la Poienărei şi anul acesta trebuiau continuate, împreună cu cele de la Corbşori. Am întâlnit opoziţia unor consilieri locali şi recent, cărora nu le voi da numele, care considerau că se fac prea multe lucruri bune şi că nu vor mai avea argumente electorale anul viitor, la alegeri. Ţin însă să vă spun numele celor care au sprijinit proiectele de dezvoltare a localităţii, în frunte cu viceprimarul Dan Aldea – omul care s-a ocupat de organizarea acestui eveniment – căci eu am fost plecat – alături de care au votat Vişinel Banu, Dionisia Burilă, Romeo Precup, Vasile Grigoroiu, Tiberiu Zaharia, Gheorghe Moroiu şi dr. Ion Săvescu. Tot ceea ce s-a făcut în aceşti ani a impus şi investirea de mult suflet din partea multor oameni care merită respectul nostru”. De remarcat ar fi faptul că primarul Virgil Baciu nu şi-a mai putut domina emoţiile la un moment dat şi l-au podidit lacrimile, având nevoie de un răgaz pentru a putea continua…

Petrecere câmpenească

Potrivit tradiţiei, partea a doua a evenimentului s-a desfăşurat în curtea fostei şcoli, unde mesele au fost întinse sub umbrele. Focurile duduiau sub tuciurile în care se fierbeau mămăligi uriaşe, care mai apoi au mers la casa sufletului fiecăruia cu minunata brânză de burduf, dar şi gustoasele preparate pe bază de carne, fie că a fost vorba despre gulaş, fie de mititeii şi cârnăciorii care au cântat pe grătarele încinse melodiile atât de dragi gurmanzilor. Vestita ţuică de Poienărei din butoaiele de dud ale primarului sau cea produsă de Sorinel Păunescu, inclusiv din cireşe amare, ori palinca – ambele doctorii naturale pentru stomacurile mai sensibile – au făcut casă bună cu berea sau cu băuturile răcoritoare. Muzica bună, prezentarea inspirată a evenimentului realizată de actriţa Doina Ghiţescu, de la Ansamblul “Ciocârlia”, dar mai ales patosul interpretărilor talentaţilor artişti localnici – Raluca Dănilă, Bianca Nacea sau David Sturzeanu, i-au îmbiat la dans şi pe meseni, care au încins nişte hore în faţa cărora ploaia s-a retras ruşinată, cel puţin pe moment. Petrecerea s-a întins până târziu, s-a dansat şi în jurul focului de tabără, potrivit vechiului obicei şi toţi s-au simţit acasă în mijlocul poienărenilor.

Decernare de diplome

În numele organizatorilor – Asociaţia Agricolă “Argeşul de Nord” şi Căminul Cultural Corbi – primarul Virgil Baciu a acordat mai multe diplome de participare, începând cu cotidianul nostru, prezenţă constantă la eveniment de-a lungul anilor şi continuând aleatoriu cu viceprimarul Dan Aldea, cu primarii Nicolae Barbu (Valea Iaşului), Ştefan Benonie (Aninoasa), Dragoş Boncea (Poienarii de Argeş), Gheorghe Purcaru (Morăreşti), Evlampie Alecu şi Eugeniu Pătru – dar şi omului de afaceri Aurel Ilea, prof. Petre Achimoiu, sufletul Ansamblului “Ciobănaşul” şi lui Vasile Stănciulescu de la “Muguraş de fluier” (ambele din Corbi), omului de cultură Constantin Samoilă şi generalului Constantin Tătaru. La categoria master-chef au fost onoraţi cu recunoaşterea meritelor Roland Constantin Samoilă şi Sorinel Păunescu.

Aurel Ilea şi-a găsit rude la Poienărei!

Oricât ar părea de greu de crezut, acesta este adevărul: omul de afaceri născut la Ghijasa de Sus, cu spiritul său cercetător, a văzut în muzeul local nişte liste de eroi căzuţi în războaie şi a rămas uimit să descopere numele de Ilea printre ele. Apoi, când a mulţumit pentru diploma acordată, a mărturisit ce uimit fusese să-şi găsească numele de familie printre cele de la Poienărei. “Cunoşteam o veche poveste de familie, cu un strămoş care venise prin părţile Argeşului, care e pomenită şi într-o carte scrisă de o rudă a mea şi acum, iată, am confirmarea. trebuie să fac o cercetare amănunţită când voi avea mai mult răgaz…”. După premiere, dumnealui a fost interpelat de o femeie în vârstă, care l-a întrebat dacă într-adevăr se numeşte Ilea. Şi şi-a motivat curiozitatea: “Ştiţi, mama mea se numea Ilea…”.

La Mulţi Ani, Poenărei!

Aceasta este urarea cu care s-au despărţit participanţii la cea de-a XII-a ediţii a evenimentului. N-am spune adevărul până la capăt dacă n-am pomeni despre legămintele de revedere în 2016, în prima sâmbătă după prăznuirea creştină a Adormirii Maicii Domnului. Căci aşa se păstrează tradiţiile: prin oameni dedicaţi faptelor, care nu concep să nu-şi ţină cuvântul dat, câtă vreme Dumnezeu îi ţine sănătoşi şi se pot mişca, făcând umbră pământului…

Written by Doru Bobi. Posted in Actualitate

Pentru mai multe foto click aici

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=890506300986441&set=a.890506177653120.1073741877.100000812382711&type=1&theater

 

Leave a Reply

Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.