Ieftine și eficiente, serele subterane sau îngropate sunt o modalitate foarte bună pentru cultivatori de a produce legume pe tot parcursul anului și mai ales în lunile de iarnă. Cu o investiție de numai 250-270 de euro vă puteți construi o seră/solar de tipul Walipini (cuvânt indian pentru “loc cald”) care vă va permite să aveți o grădina plină cu legume proaspete chiar și de Crăciun.

Investiție destul de mică

Cel mai interesant aspect, potrivit Institutului Benson o organizaţie non-profit pentru agricultură sustenabilă care a creat chiar un manual despre funcționarea unei astfel de construcții, este faptul că modelul lor de seră Walipini (de şase metri pe 23 de metri), construit în La Paz, costă aproximativ 250-300 de dolari, adică până în 270 de euro. Prețul destul de mic este datorat forţei de muncă furnizate de proprietarii construcţiei şi utilizării de materiale ieftine, cum ar fi foliile de plastic care protejează împotriva razelor ultraviolete.

Principiul care stă la baza unei astfel de construcții este destul de simplu, căldura din timpul zilei este „stocată” astfel încât să fie păstrată o temperatură optimă și peste noapte. Astfel, o temperatură este menținută constant 24/24 iar legume precum salata, roșii, varza sau broccoli pot fi cultivate și în timpul iernii.

Cum se construiește

În primul rând se sapă o groapă rectangulară de circa 2,5 m adâncime. Rămâne la decizia cultivatorului cât de adâncă, lungă sau lată va fi construcția în funcție de cât de multe legume dorește să cultive. Un detaliu foarte important este poziţia soarelui astfel că se alege un loc cât mai luminat și unde soarele să bată tot timpul anului.

Un zid gros de pământ în partea din spate a construcţiei şi un perete mult mai mic în partea din faţă, furnizează unghiul necesar pentru acoperişul care poate fi din folie de plastic, sticlă sau în funcție de buget, policarbonat.

Tot în raport cu posibilitățile cultivatorului, pereții pot fi făcuți din piatră, pământ sau alte materiale naturale suficient de dense pentru a absorbi cantități mari de căldură.

Trebuie să se țină cont că peretele de nord al serei trebuie să fie mai înalt decât cel din sud, deoarece în felul acesta iarna o să fie captată toată căldura soarelui, iar vara, acesta va reflecta soarele.

Pereții trebuie să fie puțin înclinați iar interiorul ar trebui să arate în formă de \_/ , pentru a nu se dărâma. Înainte de a adăugă pământul fertil pe care practic vor crește plantele turnați minim 30 cm de pietriș pe toata baza serei. Acesta va avea rolul de a drena surplusul de apă din sera subterană.

Înfiltrarea apei în pereți sau în „podea” poate fi distructivă pentru seră deoarece  zidurile se vor prăbuși iar umezeală din sol va afecta în mod negativ creșterea plantelor și mai ales va favoriza bolile la legume. De aceea, există precauţii care trebuie luate în considerare, în ceea ce priveşte hidroizolarea, drenajul şi ventilarea construcţiei, în timp ce este aliniată în mod corect la razele soarelui.

Folia care învelește acoperișul nu trebuie să fie subțire

Acoperişul sigilează practic groapa și permite razelor soarelui să pătrundă în interior, creând un mediu cald şi stabil necesar pentru creşterea plantelor. Atenție, dacă sera subterană este mult mai lată, atunci acoperișul trebuie gândit astfel încât să nu cedeze când e vânt mai puternic, ploaie torențială sau zăpadă. Nici folia nu trebuie să fie prea subțire astfel că este recomandat să alegeți varianta cea mai groasă pe care o găsiți pe piață.

De asemenea, deasupra, în jurul acoperișului, faceți șanturi micuțe și folosiți tuburi de plastic, sau chiar folie, pentru a crea șanțuri de drenaj. Făcând acest lucru veți proteja sera subterană de inundație.

Serele îngropate nu sunt utile numai iarna astfel că și în perioadele caniculare când temperatura atinge și 50 de grade iar plantele practic sunt sufocate de căldură sera păstrează mai rece, undeva la 30 de grade. Deci sera îngropată ține o constantă din cauza pământului, care acționează ca un tampon, absorbind căldura în exces și cedând-o înapoi când e prea rece afară, întocmai ca un calorifer.

Care sunt riscurile

Sunt esențiale adâncimea, orientarea față de soare și ventilația. În plus, trebuie să aveți o intrare bine protejată contra ploii. Aceasta pe timpul verii este folosită și pentru aerisire. Mai faceți încă o aerisire în cealalta parte a serei, pentru a avea o ventilație corespunzătoare pe timpul verii.

Iată un videoclip de prezentare a unei sere Walipini :

Sursă selectivă: manancabio.ro

Explicații detaliate puteți găsi în limba engleză pe:www.the-meal.net/graph/manuel_walipina_benson.pdf

Ca in fiecare an, impartasim bucuria sarbatorilor de iarna  cu cei pe care ii pretuim.
Va urez Sarbatori minunate si un An Nou generos, cu prieteni de incredere si impliniri pe masura viselor!

La multi ani!

Primarul comunei Corbi
Virgil Baciu

– „Inconştienţa parlamentarilor ne ia nouă pâinea de la gură şi bagă ţara în foame!”
– „Suntem 12.000 azi, mâine vom fi de zece ori mai mulţi, dacă nu ni se face dreptate!”
– „Vom veni la Bucureşti cu oile, berbecii, câinii, caii şi măgarii pentru a păstra păstoritul!”

După cum vă anunţam în zilele trecute, absurda lege care a stabilit numărul câinilor de stână – 1 la câmpie, 2 la deal şi 3 la munte – a stârnit o adevărată răscoală printre păstorii din toată ţara. Că legea în cauză a fost manufacturată pentru a proteja vânatul sau că este vorba despre alte interese, nici nu mai contează. Parlamentarii noştri par să-şi fi pierdut simţul măsurii şi tratează ţara ca pe feuda lor personală, în care pot tăia şi spânzura cum le trăzneşte prin minţile aburite de narcisism şi inconştienţă. Unii dintre ei au fost printre cei ce au pus la pământ industria, definind-o drept un morman de fiare vechi, au distrus agricultura prin pariuri păguboase şi au umplut ţara de săraci şi de lipsuri. Mai nou, au lovit şi în ciobani, de parcă ar exista interese să fie distrusă şi zootehnia, dacă nu chiar ciobanii, care – prin munca lor – au o oarecare independenţă financiară – şi li se fâlfâie de mofturile unor îmbogăţiţi ai tranziţiei.

Astăzi au ajuns la Bucureşti mii de păstori, care-şi văd primejduită existenţa prin interdicţia cu câinii. „Dar nu este vorba numai despre aşa ceva. Cine a citit păcătoasa aceea de lege va vedea că se încalcă tradiţia veche, obiceiul pământului, conform căruia după Sf. Dumitru, până în primăvară, era liber păstoritul pe terenurile agricole. Acum s-a interzis păscutul lor între 6 decembrie şi 24 aprilie, resturile vegetale nu vor mai fi consumate de oi, terenurile nu vor mai fi fertilizate, dar pentru parlamentari contează numai ca vânatul să hălăduiască liber. Cum pot ei limita numărul câinilor de stână, care slujesc turma cu credinţă şi sunt priviţi de ciobani ca nişte copii ai lor, dar lasă liberi pe străzi mii de câini vagabonzi?… Noi am venit din Corbii Argeşului cu 150 păstori, care au în asociaţia lor peste 35.000 oi, pentru a ne apăra drepturile moştenite din bătrâni. Suntem – cred eu – mai bine de 12.000 fermieri crescători de animale din toată ţara, care am fost bruscaţi de forţele de ordine, sufocaţi cu gaze, dar nu determinaţi să renunţăm. O delegaţie a noastră discută acum cu reprezentanţii parlamentarilor. Diseară voi fi cu dr. Săvescu, la B1TV, începând cu ora 21.00, pentru a prezenta poziţia noastră. Să le fie clar tuturor: noi şi ai noştri nu mâncăm mistreţi, capre negre sau căprioare, nu ne votăm singuri indemnizaţii şi pensii nesimţite ca ei, dar nu suntem nici slugile lor, oricât de boieri s-ar crede. Şi asta pentru că noi i-am trimis aici, prin votul nostru, nu s-au născut parlamentari!”

Declaraţia ne-a fost dată astăzi, după ora 15.00, de către primarul Virgil Baciu, care i-a însoţit pe corbeni la Bucureşti, împreună cu medicul veterinar Ion Săvescu, preşedintele Asociaţiei „Corbii de Piatră”, care deţine acele 35.000 capete de oi.

Mijloacele mass-media aservite puterii au sugerat că o parte dintre păstori ar fi consumat băuturi alcoolice şi că astfel s-ar fi ajuns la incidente între protestatari şi forţele de ordine. Dar n-au prea pomenit despre nedeştepţii din forul legislativ suprem al ţării care au uitat de unde au plecat şi au început să-şi facă legi pentru uzul propriu sau care i-au provocat inconştient pe demonstranţii ce au trecut peste gardurile de protecţie şi au intrat în curtea palatului. O delegaţie a lor a fost primită la negocieri, dar s-a încercat prostirea fermierilor cu – chipurile! – o OUG, care să anuleze legea, pentru ca să fie repusă pe ordinea de zi şi rediscutată. Premierul Dacian Cioloş le-a retezat macaroana „specialiştilor în legi mânărite”, atrăgându-le atenţia că nu poate face ceva care l-ar încrimina pentru încălcarea prevederilor legilor în vigoare. La închiderea ediţiei, încă nu se găsise o soluţie de rezolvare a conflictului creat şi protestatarii încă pichetau parlamentul.