Feed on
Posts
Comments

Avantajul cresterii vacilor de lapte, pe pasune, este mare. O vaca intretinuta pe pasune da cu cel putin 2 l/zi mai mult lapte decat una tinuta in stabulatie. Costul de masa verde este cu 20 lei/t mai ieftin daca se pasuneaza, iar consumul de furaj scade de la 1UN/l la 0,8 UN/l de lapte.

Amplasarea si dimensiunea pasunilor. O pasune se dimensioneaza in functie de numarul de animale; consumul zilnic pe animal; numarul de zile de pasunat; rezerva de masa verde in kg; productia medie pe pasune. Rezerva de masa verde trebuie sa fie in jur de 15% din necesarul de consum. Daca se pasunezea in turme mari se recomanda ca marimea lor sa fie de: 100-150 capete vaci cu lapte si 150-200 capete tineret taurin. Pasunile se impart in parcele. Dimensiunea unei parcele este in functie de necesarul zilnic de furaj pentru grupa de animale; productia de masa verde; numarul de zile de pasunat pe parcela. Pe solulurile fertile, iarba regenereaza mai repede. La altitudine mai mare se reduce ciclurile de pasunat. Acolo unde sunt ploi multe, vom avea mai multe cicluri de pasunat. Pe pasunile unde avem leguminoase, acestea regenereaza mai repede decat gramineele. Parcele de pasunat pe malul apelor au dimensiuni mai mici decat cele amplasate pe versanti.

Forma, lungimea si latimea pasunii. Din practica proiectarii rezulta ca cea mai indicata marime a unei unitati de exploatare (pasuni) este de 40-60 hectare, cu limita minima de 20 ha si maxima de 80ha. Frontul total de pasunat (imprastierea animalelor) depinde de numarul total de animale si de frontul de pasunut pe animal. O vaca de lapte are frontul de pasunat de 1,5-2 m, iar un tinerent taurin, de 1-2 ani, are frontul de pasunat de 1-1,3 m. Lungimea parcelei de pasunat trebuie sa fie in jur de 600-700m. Parcelele de pasunat se amplaseaza cu iesire la un capat spre locul de aplasare al adapostului si punctelor de alimentare cu apa.

O tabara de vara, este formata din: adaposturi sub forma de soproane; instalatie de apa pentru adapatul animaleor; o retea de alimentare cu energie electrica si drumuri de acces. Un adapost pentru 100 de vaci, tip umbrar, are 9 metri latime si 36 m lungime. Alaturi va fi si un padoc avand o latime de 10 m. O tabara deserveste 2-3 unitati de pasunat (pasuni). Alimentarea cu apa si energie electrica se asigura pe baza unor documentatii executate de catre unitati specializate. Pentru masivele de pasunat de cateva sute de hectare se pot amenaja si drumuri modernizate pentru transportul animalelor, furajelor si concentratelor. De asemenea pentru transportul ingrasamintelor si amendamentelor pentru pasuni. Pentru circulatia animalelor se delimiteaza cu garduri, drumuri de 8 m spre parcelele de pasunat.

28% din suprafata agricola a Romaniei este ocupata de pasuni. Pasunile asigura pentru 160-180 de zile, furaje pentru hranirea animalelor. Avantajul cresterii vacilor de lapte, pe pasune, este mare.

http://gazetadeagricultura.info/furaje/373-amenajareapasuniipentruvaci.html

Caracteristici termice şi hidrice

În luna mai, regimul termic al aerului va prezenta valori în general apropiate de mediile multianuale, în aproape toată ţara. Local, în sud-vestul şi vestul ţării, temperaturile medii lunare se vor putea situa sub normele climatologice.

La adâncimea de 10 cm, temperatura medie diurnă a solului va fi cuprinsă între 11 şi 20 °C în majoritatea zonelor de cultură, limite optime desfăşurării proceselor de creştere şi dezvoltare la speciile de primăvară înfiinţate în epoca optimă.

Sub aspect pluviometric, cantităţile de apă prognozate vor avea valori normale, în cea mai mare parte a teritoriului agricol al ţării.

Precizăm faptul că aceste informaţii nu exclud posibilitatea apariţiei unor situaţii cu valori extreme de temperaturi sau cantităţi mai mari de precipitaţii pe intervale scurte de timp, ce pot conferi un caracter sever intervalului respectiv.

Starea solului

Rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm în cultura grâului de toamnă la data de 31 mai 2012 va prezenta valori satisfăcătoare, până la apropiate de optim şi optime, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Deficite de apă în sol (seceta pedologică moderată, puternică şi extremă) se vor înregistra în Dobrogea, pe suprafeţe extinse din Muntenia şi local în sudul Moldovei, sud-estul Olteniei, nord-vestul Banatului şi vestul Crişanei.

În cultura de porumb neirigată aprovizionarea cu apă pe profilul de sol 0-50 cm (ogor), la sfârşitul lunii mai, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în majoritatea regiunilor agricole. În sud-estul şi sudul ţării se va semnala fenomenul de secetă pedologică moderată şi, izolat, chiar puternică.

Caracteristici fenologice

În condiţiile agrometeorologice menţionate anterior, procesele vegetative ale speciilor de câmp şi pomi-viticole se vor desfăşura, per ansamblu, în condiţii normale în majoritatea regiunilor agricole. La culturile înfiinţate în perioada optimă, starea de vegetaţie va fi bună şi medie, iar în semănăturile tardive, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va menţine medie şi slabă, îndeosebi pe suprafeţele agricole cu deficite de umiditate în sol.

La culturile de orz şi grâu de toamnă, în funcţie de data semănatului, vor înregistra predominant fazele de alungire a paiului, \\”burduf\\” şi înspicare, iar local, în jumătatea de sud a ţării, chiar înflorirea.
Sub aspect fenologic, rapiţa va parcurge dezvoltarea aparatului foliar şi înflorirea în cea mai mare parte a zonelor de cultură, cele mai avansate fiind culturile din sudul şi sud-estul ţării, unde va fi posibilă declanşarea fazelor de formare a silicvelor şi a boabelor în silicve.

La floarea-soarelui se va definitiva faza de germinare, plantele aflându-se la răsărire, în faza de dezvoltare a primei perechi de frunze, precum şi de înfrunzire.

Cultura de porumb va parcurge în continuare germinarea, răsărirea şi apariţia frunzei a treia.
În principalele bazine de cultură, sfecla de zahăr va înregistra răsărirea şi dezvoltarea primei perechi de frunze, iar la cartof se vor semnala fazele de încolţire şi răsărire, precum şi formarea/creşterea lăstarilor şi tuberizarea, la soiurile timpurii.

Speciile pomicole de sâmburoase se vor afla în faza de creştere a rodului şi de coacere în \\”pârgă\\” la soiurile timpurii de cireş, iar la seminţoase se produce creşterea lăstarilor/frunzelor, precum şi legarea şi creşterea rodului.

La viţa de vie se vor semnala, în continuare, fazele de înfrunzire şi de creştere a lăstarilor, precum şi formarea inflorescenţelor, în toate podgoriile.

Prognoza meteorologică sezonieră se elaborează cu anticipaţie de 1-3 luni, având un caracter orientativ şi grad de realizare de peste 60-65%. De aceea, aceste estimări sezoniere sunt permanent actualizate prin prognozele pe termen scurt (1-3 zile) şi mediu (7-10 zile), cu un grad de realizare de peste 87-95%.

Recomandări de specialitate:

• Aplicarea irigaţiilor pe suprafeţele cu deficite ridicate de apă în sol;
• Combaterea buruienilor (erbicidări, praşile manuale şi mecanice), bolilor şi dăunătorilor (substanţe fitosanitare), precum şi efectuarea lucrărilor de întreţinere în plantaţiile pomi-viticole (tăieri, fertilizări, tratamente fito-sanitare);
• Fertilizarea fazială a culturilor de toamnă cu îngrăşăminte minerale (azotat de amoniu şi complexe).

Administraţia Naţională de Meteorologie
Director executiv: Dr. Elena MATEESCU
Şef Laborator Agrometeorologie: Daniel ALEXANDRU
Colectiv de elaborare: Maria NISTOR, Anghel DUMITRU

SABATORI FERICITE !


               Lumina si caldura Pastelui sa ne incalzeasca sufletele, sa ne lumineze mintile, sa ne deschida inimile spre iubire, credinta, iertare. Sa fim mai buni, sa ne bucuram din plin de frumusetea tuturor lucrurilor care ne inconjoara si sa daruim iubire celor dragi.

 

SARBATORI  FERICITE  !

                                                                                 PRIMAR,

                                                                                 MIHAI  UNGURENUS

La Corbi, unicat în România •

Bani europeni… fructificaţi de un întreprinzător particular
Comuna Corbi continuă să ne uimească, aşa cum ne-a obişnuit de când este cârmuită cu pricepere de primarul Mihai Ungurenuş.



Pe aceste plaiuri mioritice, legendele se scriu şi de cei mai vrednici contemporani. Un întreprinzător particular din satul Stăneşti a pus pe picioare, cu fonduri europene, o plantaţie superintensivă ce pare desprinsă dintr-o carte de specialitate. Puieţii de măr au plasă antigrindină, iar butaşii de zmeur şi mur au un sistem de susţinere şi protecţie antiploaie. Ferma pomicolă realizată pe Măsura 121, în valoare de 370.000 euro, se întinde pe 4,5 ha şi a fost vizitată ieri de o delegaţie de francezi, la invitaţia Grupului de Acţiune Locală „Făgăraşul de Sud – Ţinutul Posadelor“, al cărui sediu este la Domneşti.
Această organizaţie, coordonată de preşedintele Adrian Achim şi directorul executiv Tudor Radu, va încheia un parteneriat cu omologii din Franţa (oaspeţii fac parte din GAL Pays de la Vallée de Montluçon et du Cher).
Livadă franceză pe plai mioritic



Francezii au sosit luni în Argeş şi până acum au vizitat câteva obiective care fac cinste judeţului nostru. Marţi au aflat ce strategii de dezvoltare româno-franceză vor aborda reprezentanţii GAL „Făgăraşul de Sud – Ţinutul Posadelor“, cu care vor coopera în viitorul apropiat.



Iar ieri
s-au minunat de cele văzute în livada occidentală din Stăneşti, pusă la punct după norme europene. Oaspeţii au fost întâmpinaţi cu braţele deschise de primul gospodar al comunei, Mihai Ungurenuş. După un tur al terenului îngrijit ca la carte, francezii au avut plăcuta surpriză să savureze din mere… franţuzeşti. Fructele parfumate nu erau recoltate din Franţa, ci erau culese astă-toamnă din livada întreprinzătorului particular din Corbi. Roadele au fost puse într-un coş împletit din nuiele, alături de mere româneşti, la fel de oacheşe precum suratele din străinătate.
Cele două hectare de măr franţuzesc sunt prevăzute cu un sistem de plasă antigrindină. Soiurile, rezistente la boli, sunt Gold Rush şi Red Topaz, fiind altoite pe portaltoiul M9, care se pretează pentru livezile superintensive. Aşezaţi ca soldaţii în pluton, cei 5.000 de puieţi cu mugurul gata să pocnească sunt susţinuţi de araci din… bambus.
Occidentul, adus la Corbi



În acelaşi perimetru, delegaţia franceză a admirat şi plantaţia de zmeur şi mur (aduşi din Italia) realizată, cu fonduri europene, pe sistem de susţinere şi protecţie antiploaie – unică în România. Aceasta permite ca fructele să fie culese direct în caserolă, pentru a fi duse rapid şi în condiţii optime la punctele de desfacere, aşa încât clienţii să cumpere prospeţime, să savureze parfumul şi dulceaţa delicatelor fructe.
De remarcat eforturile proprietarului. A depus acest proiect în decembrie 2010, iar în aprilie 2011 a început lucrările de modernizare a plantaţiei superintensive. Anul trecut, câţiva meri au şi rodit, iar francezii au degustat ieri, la Corbi, din soiurile franţuzeşti cărora le prieşte de minune şi pământul românesc.
Fermierul le-a explicat oaspeţilor că zmeurul are două producţii pe an, primăvara şi toamna. Interesantă a fost şi plantaţia de afin; cei 5.000 de butaşi sunt autohtoni, fiind produşi… colea, în Bilceşti – Valea Mare-Pravăţ.
Terenul se lucrează cu utilajele de ultimă generaţie, care permit tehnologii moderne, fiind procurate tot cu fonduri europene. Graţie lor, plantaţia este îngrijită de doar doi salariaţi. Şi asta nu este totul. Pentru instalaţiile de fertirigare şi picurare la rădăcină care împânzesc ferma pomicolă energia este produsă de panouri fotovoltaice.
Bucuroşi de oaspeţi!



Odată văzute toate aceste minunăţii făcute de minţi luminate şi de mâini harnice, francezii au fost ghidaţi de primarul Mihai Ungurenuş spre locuri de poveste. Au mers în Poienărei pentru a-şi desfăta privirile cu un peisaj de vis, s-au încărcat spiritual sub bolta Bisericii Corbii de Piatră, s-au ospătat cu bucate tradiţionale, au aplaudat un program folcloric susţinut de Ansamblul „Ciobănaşul“ al Căminului Cultural Corbi (instructor, profesorul Petre Achimoiu, directoare, Claudia Rotaru) şi s-au bucurat de suvenirurile oferite de inimosul primar Mihai Ungurenuş.



Vizita delegaţiei franceze va continua astăzi şi mâine. Oaspeţii vor ajunge la Mănăstirea Curtea de Argeş, la Cetatea Poienari, la hidrocentrală, la Barajul Vidraru şi la Fabrica „Dr. Oetker“. Reprezentanţii celor două organizaţii vor pune bazele unui parteneriat româno-francez pentru dezvoltarea locală din mediul rural. Din asociaţia noastră fac parte comunele: Corbi, Domneşti, Nucşoara, Brăduleţ, Arefu, Albeştii de Argeş, Cicăneşti, Muşăteşti, Pietroşani, Sălătrucu, Tigveni, Valea Danului, Valea Iaşului, Corbeni şi Runcu (din Vâlcea).

Detalii: Plantaţie de zmeur şi mur cu protecţie antiploaie | Reportaj ziarul Argesul 29.03.2012

Actiunile de profilaxie specifica trebuie sa fie in atentia fermierilor de crestere a ovinelor si caprinelor deoarece se supun controlului organelor sanitar-veterinare si executarii lor.

Vaccinarea anticarbunoasa
Vaccinarea anticarbunoasa trebuie efectuata cu CARBOROMVAC primavara inainte de iesirea la pasunat, o singura data pe an, cu completari lunare. In zonele cu antecedente de boala in ultimii 10 ani, vaccinarea se repeta o data la 6 luni.

Vaccinarea antiagalaxie contagioase
Vaccinarea antiagalaxie contagioase se executa cu AGALAXIN la oile gestate in ultimele 3 luni de gestatie (nu in ultima luna) si in cazul evolutiei bolii in teritoriu se vaccineaza tot efectivul inclusiv tineretul si berbecii.

Eimerioza mieilor
Eimerioza mieilor manifestat prin diaree apoasa, apoi hemoragica insotita de tenesme (scremente), atunci cand apare la 1-2 miei se face tratament la intreg efectivul de miei cu AMPROLIUM in furaj si SULAQUANINOXALINA in apa de baut.

Dehelmintizarea
Dehelmintizarea este o actiune de combatere a helmintozelor cu localizare digestiva si pulmonara. Se efectueaza cel putin de doua ori pe an, cu doua saptamani inainte de iesirea la pasunat si cu 3 saptamani inainte de intrare in stabulatia de iarna. In ani ploiosi se face face o actiune in luna septembrie. Dehelmintizarea se va efectua cu ROMBENDAZOL 2,5% suspensie orala in doza de 3-5 ml/10 kg, repetat la 24 sau 48 de ore.

Imbaierea antiscabioasa
Imbaierea antiscabioasa este necesar a se efectua cel putin o dat pe an, dupa 7-10 zile de la tuns, cu repetare la 7-8 zile. Tratamentul prin imbaiere se recomanda sa se faca cu ROMPARASECT FORTE, CABIOL iar tratamentele de toamna cu ROMIVERMECTINA solutie injectabila.

ARTICOLE SIMILARE

Nuprid Oil 004 CE este omologat pentru tratamente la meri, pruni si ciresi in perioada de timp dintre caderea frunzelor (toamna tarziu) si inceputul dezmuguritului (primavara devreme).

Descriere

Nuprid Oil 004 CE

Producator: Alchimex S.A. Bucuresti, Romania, Nufarm GmbH & Co KG, Austria
Clasificare produs: Xn (nociv), Inflamabil
Substanta activa: 4 g/litru imidacloprid
Conditionare: concentrat emulsionabil
Caracteristici: Nuprid Oil 004 CE are un mod de actiune complex (prin contact, prin ingestie si pe cale respiratorie), cu eficacitate ridicata in combaterea multor specii de insecte, acarieni si afide daunatoare in plantatiile pomicole.

Mod de utilizare: Nuprid Oil 004 CE este omologat pentru tratamente la meri, pruni si ciresi (in pepiniere, plantatii tinere si pe rod), in perioada repausului vegetativ, la concentratia de 1,5%. Rrepausul vegetativ la pomi este perioada de timp dintre caderea frunzelor (toamna tarziu) si inceputul dezmuguritului (primavara devreme).

Pentru evitarea oricaror riscuri de fitotoxicitate la pomii porniti in vegetatie, aplicarea tratamentelor in primavara, la inceputul dezmuguritului, nu trebuie sa depaseasca faza de „urechiuse de soarece” la mar sau faza de „buton verde” la prun si cires. In general, se face un singur tratament, care, de regula, se aplica la sfarsitul repausului vegetativ/inceputul dezmuguritului.

Tratamentele se fac cu mijloace de stropit terestre, prevazute cu sisteme de agitare continua a solutiei de stropit din rezervor, si bine reglate pentru o pulverizare cat mai fina a solutiei de stropit si o acoperire /imbaiere cat mai buna a ramurilor si trunchiurilor pomilor, evitandu-se insa scurgerile/siroirile de solutie pe sol.

Tratamentele se fac, pe cat este posibil, cand temperatura ambianta depaseste 10 grade C, este calm atmosferic (pentru evitarea driftului) si nu exista conditii de precipitatii in timpul sau imediat dupa aplicarea tratamentelor

Sursa: http://www.alchimex.ro/nuprid-oil-004-ce/

In ultimele zile s-au produs peste 900 de incendii de vegetaţie uscata, potrivit unui comunicat al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta (IGSU).

Dintre cele 932 de arderi necontrolate, cele mai multe incendii s-au inregistrat in judetele Hunedoara, Bihor si Arges.

IGSU, impreuna cu Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura si Garda Nationala de Mediu, au semnat un Protocol de colaborare privind actiunile de monitorizare a modului de respectare de catre fermieri a bunelor conditii agricole si de mediu referitoare la arderea miristilor si a resturilor vegetale de pe terenul arabil si la arderea pajistilor permanente.

Scopul protocolului de colaborare este acela de a creste eficienta actiunilor de control privind respectarea de catre fermierii care solicita sprijin financiar din fonduri europene si nationale a bunelor conditii agricole si de mediu.

sursa: Agerpres


În plantaţiile pomicole de pe renumita Vale a Dâmboviţei – printre puţinele bazine pomicole din ţară neatacate de „virusul” dezintegrării, lucrările de sezon se află în plină desfăşurare. Echipe de lucru specializate execută tăierile de rodire şi de formare a coroanei în plantaţiile tinere. După ce se va topi complet stratul de omăt, livădarii vor intra la fertilizarea pomilor.

„Pe noi ne-a bucurat zăpada – ne-a declarat Ion Oprea, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor Dâmboviţeni – a căzut după o lungă perioadă de secetă, din august 2011 nu a mai plouat pe la noi. Stratul de nea are o grosime medie de aproximativ 80 cm, suficient pentru a se reface rezerva de apă în sol. Avem formaţii pricepute în astfel de lucrări pretenţioase, deoarece, acum, din foarfece, se dirijează şi se prefigurează viitoarea recoltă”.


Tăierile de rodire – mugurii recoltei

„Să se respecte tehnologia, iată secretul unei producţii mari şi de calitate
Ion Oprea, preşedintele Asociaţiei pomicultorilor dâmboviţeni

Specialistul ne-a încărcat cu rodul unor detalii tehnologice: “Prin tăierile de rodire sau de producţie în livezile noastre, în care cea mai mare suprafaţă este ocupată de măr, urmărim refacerea şi păstrarea echilibrului între nivelul creşterii anuale şi mărimea recoltei de fructe. Eliminăm, astfel, semischeletul lung şi subţire, lipsit de ramuri roditoare. Rezultatul va fi simplificarea şi regenerarea vetrelor de rod, precum şi repartizarea simetrică a ramurilor de rod în coroana pomului”.

Am mai aflat de la inginerul Oprea că scopul urmărit prin aceste lucrări este echilibrarea vegetaţiei între bază şi vârful coroanei. Executate cu destulă atenţie, tăierile sunt necesare pentru a reduce povara excesivă de muguri de rod, pentru a preveni alternanţa de rodire şi a stabili mărimea optimă a ramurilor. În acest fel, se evită alungirea şi întrepătrunderea lor, fiindcă din cauza luminii insuficiente, în desişurile coroanelor se formează un mediu propice pentru înmulţirea şi dezvoltarea anumitor boli şi dăunători.

Fertilizarea şi lucrările solului

După repausul vegetal din timpul iernii, pomii trebuie a fi bine hrăniţi. De aceea, va urma în succesiune, lucrarea de fertilizare. „Folosim îngrăşăminte complexe NPK în doze de 400-500 kg la hectar. Începând cu luna viitoare, aprilie, vom intra la lucrările solului şi de proiecţie a coroanei. Afânarea superficială se realizează manual, printr-o praşilă cu sapa, când solul s-a zvântat, pentru a păstra o cantitate cât mai mare din apa acumulată din zăpadă”, ne-a mărturisit preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor Dâmboviţeni.

Tratamentele fitosanitare, atent aplicate

Din experienţă, oamenii livezilor ştiu că la pomii cu coroană deasă, stropirile se efectuează mult mai greu, existând, astfel, riscul ca tratamentele fitosanitare să nu-şi găsească eficienţa maximă, tocmai prin neaplicarea soluţiilor de combatere pe toate ramurile. “Sfârşitul lunii martie, începutul lui iunie, este perioada cea mai critică pentru instalarea rapănului. Dacă nu se aplică tratamente în acest interval, până la recoltare se vor înregistra infecţii cu conidii, spori ce asigură reproducerea ciupercilor.

Pentru a reduce presiunea de infecţie din livadă, facem curăţarea zonei de sub pomi şi tocarea frunzelor, deoarece descompunerea duce la distrugerea miceliului, iar riscul de infecţie se reduce”, a detaliat Ion Oprea.

În general, pomicultorii de pe Valea Dâmboviţei folosesc, de regulă, produse sistemice şi de contact. Spre exemplu, pentru combaterea rapănului, rezultate bune au dat fungicidele “Chorus” şi “Score”, care oferă protecţie ridicată, mai ales în perioada critică, când are loc infecţia primară. “Chorus”, cu substanţa activă cyprodinil, se aplică până la sfârşitul înfloririi şi este eficient la temperaturi mai mici de 10°C.

“Score” se utilizează după înflorire, la temperaturi de peste 10°C, iar substanţa sa activă este difenoconazol, în soluţie de 0,015%. Numărul tratamentelor anuale cu fiecare produs trebuie să fie de trei sau patru. Pentru făinare, şi-a dovedit eficacitatea produsul “Topas”, aplicat la începutul dezvoltării bolii, în doză de 0,3 l/ha.

Tratamentele se execută manual, cu pompa de spate, deoarece majoritatea livezilor sunt în sistem de cultură clasic. Mai departe, există grija şi cerinţa tehnologiei ca de la ultimul tratament să treacă exact două săptămâni până la perioada de recoltare.

Patrimoniul pastoral al României, reprezentând peste 20 la sută din suprafaţa ţării şi peste 35 la sută din suprafaţa agricolă, beneficiază, în sfârşit, de o lege – Legea 214/2011 – care stabileşte normele juridice de organizare, administrare şi exploatare a pajiştilor

La elaborarea acestei legi şi-a adus o contribuţie importantă, pe lângă specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii şi Ministerului Administraţiei, reprezentanţi ai asociaţiilor şi crescătorilor de animale, prin elaborarea unor propuneri, precum şi renumiţi cercetători universitari din domeniile pratologiei şi tehnologiei de creştere a animalelor.

Din punct de vedere juridic, se poate aprecia că, prin apariţia Legii pajiştilor, această suprafaţă de pajişti permanente, de 4,9 milioane hectare, considerată proprietate privată a statului, nu poate fi înstrăinată, împărţită şi nu i se poate schimba categoria de folosinţă, decât pentru necesităţi de interes public şi numai cu avizul Camerelor agricole judeţene şi al Asociaţiilor locale ale crescătorilor de animale.

Pe perioada concesionării pajiştilor, crescătorii de animale sunt obligaţi să aplice o serie de măsuri de natură tehnologică privind întreţinerea, valorificarea şi refacerea pajiştilor, care sunt stipulate în “amenajamentul pastoral sau silvopastoral”, realizat de Serviciul public pentru menţinerea, întreţinerea şi utilizarea pajiştilor din cadrul Camerelor agricole judeţene.

Având în vedere diversitatea tipurilor de pajişti din România, ar trebui ca, în primul rând, să se realizeze amenajamente-cadru, pe zone ecoagrologice, avizate de unităţile de cercetare şi/sau cele universitare, cu activităţi în domeniul pratologiei, iar prin Serviciul public de la nivelul fiecărui judeţ să se elaboreze sistemul special de lucrări tehnologice pentru fiecare trup de pajişte, în funcţie de condiţiile naturale locale.

Prin această metodologie, consiliile locale îşi pot aroga dreptul, stipulat în lege, de a contesta la Camera agricolă amenajamentul pastoral propus.

Investiţii şi costuri

Amenajamentul pastoral este un sistem complex de lucrări tehnologice, prin care se realizează menţinerea şi refacerea continuă a covorului vegetal ierbos cu specii de înaltă valoare furajeră, în condiţiile creşterii producţiei şi calităţii pajiştilor, precum şi a asigurării bunăstării animalelor care păşunează.

Dacă la acestea se adaugă lucrările obligatorii de investiţie de lungă durată (drumuri de acces, tarlalizarea şi împrejmuirea pajiştilor, lucrări pentru asigurarea apei pentru animale, umbrare, construcţii speciale pentru prelucrarea primară a produselor animaliere etc.), rezultă că durata minimă de concesionare de zece ani este prea mică.

Valoarea estimativă anuală a costurilor pentru întreţinerea şi valorificarea pajiştilor, la care se adaugă cota anuală din suma totală folosită pentru lucrările de investiţii pe o perioadă de 10 ani, se ridică la 1.500 de lei/hectar. Această sumă poate fi acoperită parţial din subvenţia pe suprafaţă şi din veniturile crescătorilor de animale.

Subvenţia pentru suprafaţa de pajişti din acest an ar putea fi de cel puţin 150 de euro la hectar, pentru pajiştile întreţinute prin metode tehnologice convenţionale (inclusiv prin fertilizare chimică) şi până la 200 de euro/hectar pentru pajiştile cu înaltă valoare naturală, unde se aplică măsuri speciale de agromediu pentru păstrarea biodiversităţii acestora.

În zonele de munte, unde se întâlnesc peste 2,5 milioane hectare de pajişti permanente, gestionarea acestor suprafeţe de către crescătorii de animale şi consiliile locale intră în programul PNDR, prin care se alocă finanţări de peste 800 de milioane de euro pentru perioada 2012-2013, în baza aplicării pe aceste suprafeţe a lucrărilor de bune practici agricole şi de mediu (GAEC).

AMENAJAMENTUL PASTORAL

Amenajamentul pajiştilor comunale şi urbane va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele elemente:

a) denumirea, suprafaţa, vecinii şi hotarele pajiştei;
b) actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum şi planul cadastral;
c) descrierea situaţiei geografice şi topografice a pajiştei;
d) descrierea solului şi a florei;
e) calitatea pajiştei;
f) determinarea părţilor din pajişte care sunt oprite de la păşunat;
g) modurile de folosire anterioară a pajiştei, numărul şi speciile de animale ce au păşunat în trecut;
h) capacitatea de păşunat a pajiştei;
i) delimitarea drumurilor şi a potecilor;
j) localizarea adăposturilor pentru animale şi îngrijitori;
k) parcelarea păşunatului pe secţiuni pentru diferite specii de animale;
l) lucrările de îngrijire şi îmbunătăţiri anuale ale pajiştilor;
m) culturile de plante de întreţinere ce urmează a se înfiinţa pe pajişte;
n) orice alte elemente necesare punerii în valoare şi exploatării raţionale a pajiştei.

Nicolae Dragomir
http://www.revista-ferma.ro

Pentru a vizualiza , dati click
raport-contestatii-masura141-sesiunea-iunie2011AG

« Newer Posts - Older Posts »

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.