Feed on
Posts
Comments

Rasa de oi Suffolk englezesc este cunoscută ca rasa de carne cu cea mai mare viteză de creștere. Această calitate face ca berbecii să fie căutați în schemele de încrucișare ce vizează obținerea mieilor hibrizi de carne. Mai mult, crescătorii spun că o particularitate a acestei rase este aceea că la carne nu se simte acel miros…de oaie. 

La noi în țară, unul dintre cei care cresc oi Suffolk este dr. Magyari Szabolcs, medic veterinar din Vlăhița, județul Harghita. Este pasionat de creșterea oilor și spune că Suffolk-ul are performanțe bune.

 

“Momentan am 30 de capete cărora o să le mai adaug alte 14 peste câteva săptămâni. Între ovinele şi berbecii mei proveniţi din fermele Essie și Drinkstone din Scoția este şi berbecul Drinkstone All Rounder, laureat în Anglia cu locul 7 în anul 2013 în topul berbecilor”, ne-a declarat crescătorul.

crescator oi Suffolk

S-a păcălit cu primele 50 de mioare

În 2010, medicul a achizițonat din Ungaria 50 de oi rasa cunoscută ca Suffolk american, dar a fost dezamăgit de performanțe și a hotărât să le vândă deoarece, în final, a aflat că, de fapt, el cumpărase Suffolk…nemțesc.

“La început am crescut oi din Ungaria, numite Suffolk american, care erau de fapt reproduse de berbeci din import nemţesc. Aceste animale au fost frumoase, mari, nu rareori au avut şi fătări gemelare, însă abia au atins randamentul aşteptat de rasa de oaie Suffolk, chiar şi cu o nutriţie făcută cu mare atenţie. Nu am fost mulţumit cu randamentul atins așa că am decis să vând toate cele 50 de capete. Cu banii obținuți am reușit să cumpăr inițial 14 oi direct din Scoția. Astăzi deja procur animalele de rasă direct de acolo de la crescători cu reputaţii bune, a declarat pentru Agrointeligența dr. Magyari Szabolcs.

Rasa de oi Suffolk își are originile în Anglia, acum peste două secole, la încrucișarea oilor din rasa Norfolk cu berbecii din rasa Soutdown. A fost recunoscută oficial ca rasă pură în anul 1810, în prezent, aceasta rasă de ovine fiind una dintre cele mai cunoscute și căutate din întreaga lume pentru producția de carne. Poate fi crescută și pe pășune și în stabulație, cu rezultate similare, ceea ce o face foarte apreciată.

turma de Suffolk

Carne fără miros de oaie

Carnea provenita de la oaia Suffolk este de foarte buna calitate și are un gust superior, recunoscut de consumatorii din întreaga lume.

Kilogramul de carne Suffolk se vinde în Anglia cu 4, 5 euro pe carcasa de un kilogram în timp ce în România ajunge și la 8 lei pe kilogram la cantitățile mari”, mai explică crescătorul de ovine.

“Suffolk-ul are antricot ca la porcul de carne, spate, pulpe şi piept. În plus nu are atâta grăsime şi nu miroase a oaie. Eu am prieteni care nu mâncau oaie din cauza mirosului și când au gustat prima dată acest tip de carne au rămas impresionați. Acum de fiecare dată mă roagă să le gătesc”, ne-a spus amuzat crescătorul.

Fermierul susţine că un miel Suffolk de o lună jumătate are cel puţin 5 kilograme mai multă carne decât Ţurcana. Media de natalitate este de 1, 6 – 1, 8 cea ce înseamnă că din 100 de oi mame rezultă 170 – 175 de miei. Sunt oi care fată un miel, doi sau trei. Mieii din rasa Suffolk se nasc la 150 de zile de la împerechere și ajung la înțărcare în jurul vârstei de aproximativ 100 de zile.

Berbecuții iau 400-500 de grame pe zi în greutate

Berbecii de Suffolk englezesc sunt productivi, au un conținut de carne cu 30% mai mare față de cei românești – în faza de creștere iau în greutate între 400 și 500 de grame pe zi. În schimb, oaia românească dă lână mai multă, dar ia mai puțin în greutate – doar 200 de grame pe zi în faza de creștere. De subliniat, însă că Suffolk nu este o rasă pentru producția de lână!

Încrucișarea cu Suffolk are marele avantaj că îi aduce pe pe crescători pe piață primii, iar profitul nu se lasă așteptat. Astfel, comercianții pot vinde miei neînțărcați la vârsta de 14-20 de săptămâni. Miei vânduți mai târziu, la greutăți mai mari pastrează carcasa slabă, împănată cu carne. Miei Suffolk ținuți pentru creștere răspund perfect la îmbunătățirea nutriției.

Mieii au mai multă carne

“De remarcat că la noi în țară, kilogramul de carne de miel Suffolk nu se vinde cu mult peste alte rase mai cunoscute doar că mielul este mult mai mare la fătare, crește mai repede și are mai multă carne. Raportul dintre carne, grăsime și oase este mult mai bun față de o rasă normală. Cam asta face diferența: calitatea cărnii și cantitatea obținută de la un miel sau un animal matur”, a explicat crescătorul.

oi din rasa Suffolk

Suffolk e căutată pentru încrucișări

Un alt punct forte al rasei sunt oile rezultate din încrucișare cu Suffolk, utilizate în turme comerciale. Ele se comportă foarte bine în privința fătărilor timpurii și adaugă un punct în plus conformației mieilor lor. Mai mult, aceaste oi doar cu păşunatul lor ajung să dea un randament aşa de mare, cât alte rase de carne cu o nutriţie intensivă.

 

“Se face o economie foarte mare pentru că oaie își ia necesarul de hrană numai din pășune. Plus greutatea crescută a carcaselor la tăiere, cantitatea mare de carne fără grăsime, grăsime scăzută, şi o cheltuială şi mai puţină pentru producerea acestora. Pe deasupra de toate acestea, rasa are un foarte bun instinct matern, rezistent la paraziţi, ameliorează problemele de uger, ameliorează problemele podale, şi este rezistent la scrapie. Nu degeaba le cresc englezii mai mult de peste 300 de ani”, mai spune harghiteanul.

El adaugă că oile au nevoie de umbră, apă și liniște. “Nu sunt foarte active. Trebuie lăsate în pace. Dacă au mâncare pot sta într-un loc mult timp. Am auzit reclamații pentru berbeci că nu merg cu turma. Păi de ce să meargă dacă lor le place să mănânce? Dacă îl plasezi într-o turmă de Țurcană de exemplu nu te poți aștepta de la el să meargă 7-8 kilometri, să mănânce și să își și îndeplinească rolul de mascul al turmei. Doar noaptea trebuie băgat între oi și dimineața scos”.

Investiți doar în animalele cu certificate de origine!

Dr. Magyari Szabolcs atrage atenție celor care vor să investească în rasa Suffolk că trebuie să achiziţioneze animale cu certificate de origine, cu teste de performanţă şi rezistenţă la scrapie.

“Neapărat trebuie cumpărate animale sănătoase, fără boli, din turme necontaminate cu scrapie, brucella, paratuberculoza, maedi visna etc. Trebuie solicitat un certificat medical de la medicul veterinar în care sunt incluse rezultatele analizelor de sânge, pentru a fi la curent cu starea de sănătate al efectivului tău şi a evita apariţia bolilor. Culoarea rasei este de la bălțată de culoare gălbuie deschisă la o bălțată cu un roșu închis. Pe cap există un desen caracteristic dominant alb. Nu au coarne”, ne-a descrisul medicul veterinar pasionat de oierit.

De remarcat că alt avantaj al acestei rase sunt picioarele și unghiile puternice ceea ce diminuează riscul de șchiopătare, o problemă frecventă a oilor.

transport oi suffolk

Transportul din Anglia ajunge și la 9.000 de euro plus TVA

Condițiile minime pentru creșterea oilor Suffolk impun construirea unui adăpost care poate fi dezinfectat – lucru foarte important în prima perioadă de acomodare, căci animalele au nevoie de mare curățenie.

Oile trebuie neapărat vaccinate pentru a prevenii eventualele boli.

Ca și investiție inițială pentru un crescător care vrea să aducă oi din Anglia, sumele depind de licitația la care participă acolo. Berbecii ajung la prețul de 300 – 400 de lire sterline. În schimb, transportul costă foarte mult, undeva la 9.000 de euro plus TVA preț cu care poate să aducă cam 200 – 250 de animale adulte. Dacă aduce animale mai puține atunci transportul costă 4-5.000 de euro pentru 14-16 animale.

“Englezii sunt foarte riguroși în ceea ce privește bunăstare animalelor: nu le încarcă pe orice mașină și nu în orice condiții. Acolo trebuie foarte mult respectată legislația”, ne mai spune crescătorul.

500 de euro – prețul unui berbec Suffolk produs România

Oile Suffolk se pot cumpăra și din România – mai ales berbecii. “Eu acum nu am de vânzare. La toamnă o să dau din berbeci. Cu 500 de euro se vinde pe piața de la noi. Când o să ating efectivul de 40-50 de animale o să vând și femele”, explică medicul veterinar.

El este și membru al Asociației de Crescători de Suffolk din Anglia cei care i-au certificat că oile sale sunt cu pedigree. “Vreau să obțin pedigree-ul și în România astfel încât să am două pedigree-uri: unul englezesc și altul românesc. Asta crește și valoarea animalului. Atestă calitatea mult mai superioară”, declară harghițeanul.

Referindu-se tot la calitate el spune că englezii sunt mult mai axați pe acest aspect decât românii. “În Anglia evaluarea randamentului dat de rasa de oaie (miei) de carne se execută cu metode foarte moderne şi clasificarea este menţionată prin puncte de index. Astfel de metode de analize sunt de exemplu creşterea greutăţii corporale a mieilor la 8 săptămâni, scanare CT la săptămâna a 20-a, când se măsoară adâncimea musculaturii, grosimea de grăsime, etc. Pe baza unui şir de 11 parametri le clasifică cu două tipuri de puncte index, conform cărora se poate estima valoarea reproductivă a ovinei sau a berbecului. Asta se întâmplă fără ca animalul să fie tăiat. Ar fi bine să avem și în România pentru că ar arăta calitatea pe care un animal o are și astfel s-ar evita situația în care un cumpărător ar lua la preț de calitate un produs de origine îndoielnică”, mai explică crescătorul de ovine.

Caracteristicile rasei de oi Suffolk

Mari crescători de oi Suffolk sunt Anglia, Austria, Belgia, Cehia, Slovacia, Franta, Germania, Italia, Olanda, Portugalia și Spania. Caracterizată prin bune proprietăţi materne, producţie de lapte crescută şi prolificitate înaltă. Este una dintre rasele cu cele mai bune capacitate de pășunat, dar tolerează foarte bine şi stabulaţia.

Are o carcasa frumoasă şi o creștere zilnică de 350-400 grame pe zi la miei. La vârsta matură oile au 75-90 kilograme iar berbecii 90-130. Animalele au o talie mare cu oase bine dezvoltate, şi cu craniul puţin convex.

Capul este expresiv fără coarne acoperit cu păr lucios de culoare neagră. Părul de culoare negru lucioasă se găseşte și pe picioare. La animale mai în vârsta pe nas şi pe picioare poată să apară fire de păr alb. Fruntea este lată, cu profil convex, urechile mari, lungi şi puţin atârnând. Are membre de lungime medie, trunchiul este foarte lung, profund, larg şi musculos. Coapsele sunt bine dezvoltate.

Întregul corp este acoperit cu lână până la jaret respectiv pe gât până la ceafă. Lâna de culoare albă, este scurtă şi groasă. Firele maro prezente sunt acceptate. Lâna are o finețe de 30-42 microni. Pielea este netedă şi fără pete de altă culoare. Lâna nu este căutată dar datorită rezistenței și elasticității sale, blana oilor din rasa Suffolk este folosită la realizarea de pături și cuverturi, ideale pentru sezonul rece

cereri de sprijin apicultura PNA 2014-2016

Pana la data de 01 august 2015, se poate depune cererea anuala si documentele insotitoare, in cadrul Programului National Apicol (PNA) 2014-2016.
Acesta a fost aprobat prin HG .1050/2013 pentru aprobarea Programului national apicol pentru perioada 2014 – 2016, a normelor de aplicare, precum si a valorii sprijinului financiar.

Comisia Europeana participa la finantarea actiunilor din Programul apicol cu 50% din cheltuielile efectuate de Romania pentru fiecare actiune accesata, excluzand TVA.

Sprijinul financiar alocat atat din bugetul de stat cat si din bugetul UE prin Programul National Apicol pentru perioada 2014 – 2016 este pentru urmatoarele masuri:

  1. Asistenta tehnica pentru apicultori si grupuri de apicultori – Realizarea sistemului informatic pentru identificarea stupilor prin decontarea atat a hard-ului, cat si soft-ului, parti ce compun acest sistem informatic.
  2. Combaterea varoozei, prin decontarea contravalorii, fara TVA, a achizitiei de medicamente si funduri de stupi pentru control sau funduri de stupi antivarooa din apicultura conventionala si din apicultura ecologica;
  3. Rationalizarea stuparitului pastoral, prin decontarea contravalorii, fara TVA, a achizitiei de stupi in vederea reformarii stupilor uzati in urma deplasarii acestora in pastoral;
  4. Masuri de asistenta pentru laboratoarele de analiza a caracteristicilor fizico-chimice ale mierii, prin decontarea contravalorii, fara TVA, a setului de baza de analize fizico-chimice care sa ateste calitatea mierii;
  5. Sustinerea refacerii efectivului de familii de albine pe teritoriul national, prin decontarea contravalorii, fara TVA, a achizitiei de matci, roi pe faguri si familii de albine.

In cazul in care in urma controlului efectuat de reprezentantii Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura se identifica neconcordante intre informatiile furnizate in cererea de plata, documentele justificative si situatia de la fata locului, beneficiarilor li se aplica o reducere a ajutorului cuvenit, proportional cu neconformitatile constatate.

 

Infiintarea cooperativelor pentru PNDR 2014-2020Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Daniel Constantin, a vorbit despre importanta stimularii infiintarii de cooperative, in cadrul conferintelor de informare si prezentare a PNDR 2014 – 2020, din judetul Satu Mare, din perioada 9-10 iulie 2015.

Grupurile si organizatiile de producatori ajuta fermierii sa faca fata, impreuna, provocarilor generate de cresterea concurentei si de consolidarea pietelor, in ceea ce priveste comercializarea produselor lor, inclusiv pe pietele locale.

dddcosnstntin

„Ministerul Agriculturii sustine crearea de cooperative care sa functioneze pe principii moderne, intrucat este nevoie de o organizare mai buna in agricultura. Cu cat fermierii se asociaza mai mult, cu atat ei devin mai puternici si isi consolideaza pozitia pe piata, avand capacitatea de a livra constant mai multe produse, ceea ce ii transforma intr-un partener mai puternic pentru ceilalti operatori din piata, raspund criteriului de calitate si isi pot construi mai usor anumite facilitati – spre exemplu, spatiile de depozitare. Romania produce suficient la nivel national. Din pacate, partea de procesare nu este la fel de bine dezvoltata si exportam materie prima, nu procesata, cum ar trebui. De aceea, vorbim despre grupuri de producatori, despre cooperative si integrarea productiei pe tot lantul, pentru a crea plus valoare”, a subliniat ministrul Daniel Constantin.

Totodata, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Directia Generala Dezvoltare Rurala – Autoritate de Management pentru Programul National de Dezvoltare Rurala, este intr-un proces permanent de colaborare cu institutiile financiare pentru a facilita accesul la finantare al beneficiarilor PNDR.

„Lucram in aceste zile la proiectul unei banci de dezvoltare la nivel national, care sa ajute la accesarea de fonduri europene. Odata infiintata, aceasta banca ar trebui sa vina, in perioada urmatoare, cu pachete financiare stimulative pentru cei care vor sa acceseze fonduri europene, cum ar fi dobanzi mai mici, pe care sa le negociem cu aceasta banca, sau o perioada de rambursare mai mare a imprumuturilor”, a mai precizat ministrul Daniel Constantin, in cadrul conferintei de informare si prezentare a PNDR 2014 – 2020 din judetul Satu Mare.

Prin intermediul caravanei PNDR 2020 se creeaza oportunitatea unui dialog direct cu actualii si potentialii beneficiari ai fondurilor europene nerambursabile si cu oficialitatile, cu scopul de a intelege corect si concret mecanismul de accesare al finantarilor europene.

Sprijinul destinatformelor asociative poate fi acordat si prin urmatoarele sub-masuri, acestea primind punctaj conform principiilor de selectie specifice:
Sub-masura 4.1 – Investitii in exploatatii agricole;
Sub-masura 4.2 – Sprijin pentru investitii in procesarea/marketingul produselor agricole;
Sub-masura 4.3 – Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice;
Sub-masura 4.1a – Investitii in exploatatii pomicole;
Sub-masura 4.2a – Investitii in procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol;
Sub-masura 16.1 – Sprijin pentru infiintarea si functionarera grupurilor operationale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse;
Sub-masura 16.1a – Sprijin pentru infiintarea si functionarea grupurilor operationale, dezvoltarea de proiecte pilot, produse si procese.

MADR

PUBLICAM SPRE CUNOSTINTA GENERALA

A N U N Ţ

 

Primaria comunei Corbi, judetul Arges, scoate la licitaţie publică in vederea vanzării, material lemnos pe picior, esenta fag, anini, molid şi nuc, din pădurea comunală din  punctul „Plaiuri Corbi” si de pe domeniul public-intravilan, satele Corbșori și Poienărei.

Ofertele se primesc la sediul Primariei comunei Corbi, din comuna Corbi, sat Corbi, str. Voicu Corvin nr. 235, judeţul Argeş, în fiecare zi lucrătoare a săptămânii, între orele 8,30 – 14,00, ultima zi de depunere a ofertelor fiind luni 27.07.2015, ora limita 14,00.

Pentru a descarca documentele necesare licitatiei : click aici Documente licitatie lemne

lemn

Deschiderea ofertelor va avea loc in ziua de marti 28.07.2015, la ora 11,00, la sediul mai sus indicat.

Caietul de sarcini se va procura, de asemenea, de la sediul Primariei comunei Corbi, contravaloarea acestuia fiind de 50 lei, taxa de participare la licitatie este de 100 lei, garantia de participare este de 10% din pretul de pornire la licitatie, acestea se achita inainte de depunerea ofertei in cont prin ordin de plata sau in numerar la casieria instituţiei, documentele de plată vor fi anexate ofertei.

Documentele ce trebuie prezentate de către potenţialii ofertanţi (fişa de date şi modelul contractului de vânzare material lemnos pe picior) precum si regulamentul de desfasurare a licitatiei, se regasesc pe site-ul propriu www.primariacorbi.com, sectiunea afisier in corbi sau click aici Documente licitatie lemne .

Ziua Internaţională a Copilului a fost sărbătorită într-un mod special în comuna condusă de către primarul Virgil Baciu. Acesta, din postura de preşedinte al GAL Făgăraşul de Jos „Ţinutul Posadelor”, a dat la ora 10.00 startul unui joc interactiv, la care au fost provocaţi să participe copiii şi părinţii lor. Scopul său final este promovarea turistică a localităţii, iar reprezentantul GAL, Radu Tudor, a precizat că se pot înscrie pentru participare gratuită 1.200 participanţi şi i-a invitat şi pe ceilalţi parteneri care susţin această iniţiativă să urmeze exemplul de la Corbi şi să-l lanseze şi în localităţile lor. În fapt, echipe de minim 2-3 copii, conduşi de unul dintre părinţi, urmau să primească o traistă cu indicii, alcătuind poveşti şi, urmând pas cu pas indicaţiile, să parcurgă toate etapele pentru a se orienta în teren şi a descoperi cum s-o ajute pe Cosânzeana să scape ea şi Corbii de blestemul vrăjitorilor. Participarea a fost extrem de entuziastă la chemarea primarului Baciu, socotit de copii prietenul cel mai bun, care le-a şi mulţumit la final pentru ajutorul dat comunităţii locale prin implicarea lor.

Dintre primarii localităţilor membre în GAL „Ţinutul Posadelor” au fost prezenţi Nicolae Barbu (Valea Iaşului) şi Ştefan Benonie (Aninoasa), deşi tuturor celorlalţi li s-au trimis invitaţiile de rigoare. N-a fost omis nici Consiliul Judeţean, care a strălucit încă o dată prin absenţă. A bifat prezenţa deputatul Mihai Deaconu, de-abia întors din zona Olteniei, unde a participat la anumite întâlniri de pregătire a constituirii unor organizaţii locale ale PND. Acestuia i s-a cerut sprijinul nu numai pe probleme de interes local, dar şi dintr-o arie mai largă, care ţinea de anumite modificări sau clarificări ale legilor aflate în vigoare, care sunt considerate absolut necesare de către cetăţeni şi cei care-i conduc. Vom reveni asupra acestor aspecte.

Pentru mai multe fotografii – click aici

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=854575611246177&set=a.854575444579527.1073741874.100000812382711&type=1&theater

ANUNT ANGAJARE !

angajare 2 001

 

doc 001

[youtube]https://youtu.be/A2O9TAtw0Os[/youtube]

O iniţiativă a GAL – Ţinutul Posadelor, face posibilă finanţarea de 1 iunie a concursului “Tărâmul Magic, Ziua Porţilor Deschise”, ce se va desfăşura în comuna Corbi. Este un joc la care pot participa copii de la 7 ani până la adulţi de 77 de ani. Proiectul costă 9 000 de euro şi este în premieră la noi în ţară.

[youtube]https://youtu.be/wpb3ab06P3o[/youtube]

Mai multe foto click aici :

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=854575611246177&set=a.854575444579527.1073741874.100000812382711&type=1&theater

[youtube]https://youtu.be/VGWWCC_iur8[/youtube]

deschidere varianta 1

Argeș/Corbi: „Rapsodia”, la a 45-a ediție!

123

Publicat: 27 Mai 2015

Duminică, 24 mai, s-au împlinit 45 de ani de când, la Corbi, una dintre cele mai frumoase comune de munte argeşene, are loc Festivalul “Rapsodia Păstorească”.  Ediţia de anul acesta, pe care am putea-o denumi, extrapolând artistic cifra, jubiliară, a răsunat mai adânc în sufletele ciobanilor, a invitaţilor, a artiştilor prezenţi, a participanţilor.
Asta pentru că, de la „Rapsodie” la „Rapsodie”, în fiecare sfârşit de primăvară ni se întăreşte spiritualitatea de apartenenţă la aceste meleaguri, ni se relevă mai clar spectaculozitatea ritualilor străvechi,  frumuseţea reîntoarcerii la origini, fericirea pură izvorâtă din viersul popular şi din admirarea costumelor tradiţionale româneşti.
După parada grupurilor de artişti ce a deschis manifestările, pe platoul de la “Chilii”, spectacolul a debutat, cum era şi firesc, cu ansamblul gazdelor, „Ciobănaşul”, formaţie a Căminului Cultural Corbi, sub îndrumarea directoarei Claudia Rotaru şi a profesorului Petre Achimoiu. Au urmat grupuri de copii talentaţi din Argeş: Boteni, Rociu, Nucşoara, Brăduleţ etc dar şi din alte judeţe: Sibiu – fraţii comunei Corbi de la Jina, Gorj, Prahova, Olt etc.

124

Veveriţul Riţă – mascota Rapsodiei

O surpriză frumoasă au făcut copiii clasei de sculptură din localitate, condusă de maestrul Ion Rodoş, care şi-au expus lucrările şi au făcut un cadou primarului comunei Corbi, Vasile Baciu. Cadoul a fost o sculptură uriaşă, reprezentând o veveriţă, la care toţi elevii au lucrat.
Nu a lipsit concursul de animale, organizat de Asociaţia crescătorilor din Corbi, condusă de dr. Ion Săvescu. Primele trei locuri s-au premiat cu sume de 300, 100 şi 50 lei. Cel mai bun la tineret ovin a fost Stelian Poenaru, la berbeci – Petre Rizoi şi Irinel Petrică. Mihai Oproiu a fost premiat pentru exemplarele sale de oi, dar şi pentru cel mai tânăr şi talentat baci, remarcat pentru calitatea deosebită a brânzei produse în stâna sa. Lista premianţilor este destul de lungă, după cum urmează: veteranul Ion M. Mucenic (care are peste 1.000 miei), Ion Mogaru, Petre Metehoiu, Sorin Săroiu, Adrian Prodea, Dinel Constantin, Adrian Mucenic, Dumitru Liviu Oproiu, Gheorghe Băbeanu, Constantin Năstăsescu, Gheorghe Dragomir (Corbşori), Gheorghe Belu (Sboghiţeşti – Nucşoara), Gheorghe Preda (Brăduleţ), Gheorghe Bebeşelea (Jina), Marin Mandea (Bîrla – femele ovine) şi alţii. Primarul Virgil Baciu i-a acordat o diplomă şi o plachetă doctorului Ion Săvescu, omul care conduce o asociaţie cu peste 30.000 ovine.
Consiliul Local şi Primăria Corbi i-a onorat şi pe cei mai vârstnici dintre membrii comunităţii, pe cei care impresionează prin exemplul de fidelitate şi moralitate oferit tinerelor generaţii.
Cupluri premiate pentru 50 de ani de căsnicie:
1. Debeşelea Petre şi Silvia
2. Vânătoiu Iosif şi Maria
3. Zamfir Gheorghe şi Ana
4. Scovergea Ion şi Valerica
5. Măţău Andrei şi Elena
6. Bobeanu Ion şi Viorica
7. Ologu Ion şi Maria
8. Mărtoiu Ion şi Rodica
9. Dejanu Ion şi Maria
10. Ioniţă Vasile şi Maria
11. Ilinescu Ion şi Cornelia
12. Bucur Iosif şi Victoria.

În semn de preţuire pentru festival şi pentru gazde, alături de conducerea administraţiei locale şi de miile de participanţi, au fost prezenţi colegi primari din  tot judeţul: Rociu, Bârla, Hârseşti, Stolnici, Domneşti, Pietroşani, Brăduleţ  etc şi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Argeş.

125
Gazdă desăvârşită, ca de obicei, primarul localităţii Corbi, Virgil Baciu a uimit pe toţi cei prezenţi nu doar prin modul de organizare al sărbătorii, ci şi prin vocea sa, urcând pe scenă alături de artişti. „Tot ceea ce fac, de la investiţiile în comună, până la acest festival, este pentru ca ceva să rămână în urma noastră, pentru ca localitatea să aibă de câştigat. Le spun oamenilor din Corbi şi tuturor că trebuie să luăm aminte la cuvintele pline de înţelepciune ale înaintaşilor: „Nu alegeţi în fruntea voastră pe cei ce se gândesc la alegerile viitoare, ci pe cei ce se gândesc la generaţiile viitoare!”. Aceasta este  diferenţa enormă între politicieni şi oameni politici şi acesta este şi principiul meu în calitate de primar al comunei Corbi!”,  a spus Virgil Baciu.

11312792_850768011626937_164732192227573282_o

 

Duminică, un timp superb de primăvară, în ton cu sufletul oamenilor, a onorat Ziua comunei Corbi. Tradiţionala sărbătoare păstorească, ajunsă la o vârstă care impune respectul, este legată de ocupaţia de bază a locuitorilor, crescători de animale din tată-n fiu. Potrivit declaraţiei primarului Virgil Baciu, localnicii care i-au primit cu braţele deschise pe transilvănenii pribegiţi la sud de Carpaţi din cauza persecuţiilor religioase şi nu numai, acum câteva sute de ani, au durat în timp o comunitate de oameni gospodari şi mândri de priceperea lor de a se descurca din roadele muncii. Aşa că nu trebuie să mire pe cineva că la Rapsodia păstorească de la Corbi, parada dansului şi portului popular care pleacă din centrul comunei şi străbate drumul judeţean pentru a ajunge la strada Carului şi apoi în punctul La Chilii cuprinde reprezentanţi ai numeroaselor comunităţi subcarpatice, ce au primit infuzia de sânge transilvan acum sute de ani. Rude ale localnicilor sunt cei de la Jina Sibiului, dar pe lângă ei apar cei de la Vaideenii şi Băbenii Vâlcii, de la Corbu (Olt) – cu vestiţii lor căluşari – de la Izvoarele (Prahova), de la Polovragi sau Baia de Fier (Gorj), dar şi din vecinătăţile imediate, cum ar fi Nucşoara sau Galeş, ori Botenii Argeşului. Spectacolul este unul de excepţie, mai ales când apar şi călăreţii mândri cu caii lor – sămânţă de Ducipali – care parcă s-au hrănit cu jeratic.

10989234_850775541626184_9200071045565511674_o

Premii la expoziţia de animale

 

Ca la orice eveniment cu tradiţie, expoziţi de animale de la Corbi este una de excepţie prin exemplarele de ovine din rasa ţurcană, mai ales, dar şi prin câinii de pază sau animalele de povară. Iar dintre câini s-a evidenţiat unul de rasa Kangal, din Asia Centrală, impresionant prin colţii ce pot ţine jivinele la distanţă, dar şi prin cele 80 kg de muşchi puse pe o carcasă masivă. Acesta este proprietatea oeşteanului Octavian Ambrinos şi a atras cam toate obiectivele aparatelor de fotografiat sau filmat. Animalele expuse au stârnit un interes deosebit vizitatorilor, iar puternica Asociaţie a cresătorilor de ovine „Corbii de Piatră”, condusă de către medicul veterinar Ion Săvescu, i-a premiat pe proprietari. Foarte interesant a fost faptul că s-au primit pe lângă diplome şi bani, chiar şi pentru participare, după ce juriul condus de către un profesor universitar a deliberat şi a decis care sunt animalele care merită să fie evidenţiate. Primele trei locuri s-au premiat cu sume de 300, 100 şi 50 lei. Cel mai bun la tineret ovin a fost Stelian Poenaru, la berbeci – Petre Rizoi şi Irinel Petrică. Mihai Oproiu a fost premiat pentru exemplarele sale de oi, dar şi pentru cel mai tânăr şi talentat baci, remarcat pentru calitatea deosebită a brânzei produse în stâna sa. Lista premianţilor este destul de lungă, după cum urmează: veteranul Ion M. Mucenic (care are peste 1.000 miei), Ion Mogaru, Petre Metehoiu, Sorin Săroiu, Adrian Prodea, Dinel Constantin, Adrian Mucenic, Dumitru Liviu Oproiu, Gheorghe Băbeanu, Constantin Năstăsescu, Gheorghe Dragomir (Corbşori), Gheorghe Belu (Sboghiţeşti – Nucşoara), Gheorghe Preda (Brăduleţ), Gheorghe Bebeşelea (Jina), Marin Mandea (Bîrla – femele ovine) şi alţii. Primarul Virgil Baciu i-a acordat o diplomă şi o plachetă doctorului Ion Săvescu, omul care conduce o asociaţie cu peste 30.000 ovine.

11057650_850773084959763_7357473128279677186_o

Omagiu familiilor cu 50 ani convieţuire

 

Comunitatea locală are trăinicie seculară tocmai prin unitatea familiilor bine închegate, care nu se destramă la primele necazuri, ci strâng rândurile şi lasă în urma lor rodul muncii moştenire urmaşilor. Foarte normal şi la Corbi s-au cinstit cuplurile cu vechime în căsnicie, care au primit diplome şi premii băneşti simbolice. Anul acesta au fost premiate următoarele cupluri: Silvia şi Petre Bebeşelea; Elena şi Andrei Măţău; Ana şi Gheorghe Zamfir; Iosif şi Lucica Vânătoiu; Valerica şi Ion Scoverdea; Viorica şi Ion Băbeanu; Marina şi Ion Ologu; Victoria şi Iosif Bucur; Cornelia şi Ionel Ilinescu; Maria şi Vasile Ioniţă; Rodica şi Ion Mărtoiu; Maria şi Ion Dejanu.

11110866_850773348293070_761696549389645386_o

Mascota ediţiei – veveriţoiul Riţă

 

Aceasta este surpriza făcută primarului şi celor prezenţi de către elevii care învaţă să facă lemnul să cânte în sculpturi sub îndrumarea meşterului popular Ion Rodoş. Cea mai talentată dintre fetiţe i-a dăruit lui Virgil Baciu un portret, pe care primarul l-a plasat rapid „primei doamne a comunei”. Soţia dumnealui are acum cu ce-şi potoli dorul, atunci când stăpânul casei bate drumurile în interesul obştii pentru proiecte, documentaţii, avize şi alte chestiuni administrative, care sunt de-a dreptul cronofage.

11231879_850776661626072_1846618665208806609_o

Primarul Baciu are coloană vertebrală!

 

Şi a dovedit-o prin modul în care s-a comportat cu preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Florin Tecău, ajuns la eveniment după ora 13.30. Domnia sa a reiterat discursul standard despre sprijinul pe care-l acordă instituţia sa comunităţilor locale şi a promis continuitate. Virgil Baciu, evident nu uitase că fusese ignorat la ultima distribuire de fonduri pentru continuarea şi finalizarea lucrărilor la reţeaua comunală de apă şi i-a spus-o verde în faţă că vrea să vadă fapte şi nu să audă doar vorbe frumoase, atât de uşurele încât să le ia vântul. Educaţia l-a determinat să primească tradiţionala plachetă de la Consiliul Judeţean, dar şi să ofere, din partea comunităţii locale, diplome şi plachete oaspeţilor, începând cu Florin Tecău şi continuând cu primarii Nicolae Smădu (Domneşti), Alecu Evlampie (Brăduleţ), Niculaie Dragnea (Băiculeşti), Dragoş Boncea (Poienarii de Argeş), Eugeniu Pătru (Pietroşani), Aurel Bălăşoiu (Rociu), Pupăză Roşu (Stolnici), Ion Neacşu (Bîrla), dar şi omologului de la Corbu, consilierilor judeţeni Gheorghe Bănică şi Emanuel Tică.

11312589_850782251625513_5513175769743611657_o (1)

Spectacol folcloric de excepţie

 

Ansamblurile prezente La Chilii au numărat peste 500 membri şi s-au întrecut în cântece şi dansuri, încât cei mai vârstnici au devenit nostalgici după vremurile de demult, în care participau la Festivalul Naţional „Cântarea României”. N-au lipsit horele care au sfidat căldura, dar nici buna dispoziţie de care a fost animată mulţimea de participanţi, care a ajuns la ordinul miilor şi a cinstit aşa cum se cuvine bucatele şi băuturile tradiţionale, afirmând cu tărie identitatea românească a oamenilor trăitori pe aceste binecuvântate meleaguri. La Mulţi Ani Corbi!

 

Doru Bobi

MAI MULTE FOTOGRAFII CLICK AICI

https://www.facebook.com/pages/PRIMARIA-CORBI-ARGES/133797833310822

Primarul Virgil Baciu şi „aripa” tânără
corbi01

Duminică a plouat cu… lume la a 45-a ediţie a „Rapsodiei păstoreşti” de la Corbi, pe plaiurile mioritice păstorite de primarul Virgil Baciu ajungând mii de oameni din toate colţurile Argeşului, dar şi din alte judeţe. Într-un decor de poveste, un număr record de participanţi a gustat din deliciile manifestării ce ocupă un loc fruntaş în albumul celor mai frumoase amintiri legate de zilele comunelor argeşene.

Ingredientele unei manifestări reuşite

Parada portului popular, defilarea cailor şi călăreţilor gătiţi în costume naţionale, spectacolul folcloric împletit de ansamblurile participante (Argeş, Gorj, Sibiu, Vâlcea, Olt, Braşov şi Constanţa) şi expoziţia celor mai frumoase animale au fost ingredientele-cheie ale manifestării tradiţionale asezonate cu voie-bună. Şi în acest an, ciobanii care-şi urcă oile la munte şi-au scos fluierele din mânecile cojoacelor şi au doinit pe drumul „Rapsodiei”. Pornită din centru civic al comunei, manifestarea şi-a deschis aripile mai aproape de cer, pe coama unui deal, în punctul numit de localnici „La Chilii”, întrucât se află în apropierea unor peşteri în care au locuit, cu mult timp în urmă, călugări. Aici au fost premiate, de către autoritatea publică locală, cuplurile care au împlinit 50 de ani de căsătorie, familiile primind diplome de recunoştinţă, flori şi sume de bani. Iar Asociaţia „Corbii de Piatră” i-a premiat pe deţinătorii celor mai frumoase animale (oi „mândre şi cornute”, cai „învăţaţi” şi câini ciobăneşti „mai bărbaţi”).

Defilarea cailor şi călăreţilor
corbi02
Defilarea cailor şi călăreţilor
Bucuroşi de oaspeţi!

Niciun parlamentar n-a… glăsuit la „Rapsodia” din acest an, în schimb au savurat frumuseţea sărbătorii preşedintele Consiliului Judeţean, Florin Tecău, numeroşi consilieri judeţeni, Dănuţ Bica, copreşedinte PNL Argeş, primarii din Bârla (Ion Neacşu), Băiculeşti (Nicolaie Dragnea), Domneşti (Nicolae Smădu), Hârseşti (Ionel Moloiu), Mălureni (Alexandru Adrian Cristescu), Pietroşani (Eugeniu Pătru), Poienarii de Argeş (Dragoş Nicolae Boncea), Rociu (Aurel Bălăşoiu), Stolnici (Sevastian Roşu Pupăză), dar şi edili-şefi din localităţi ale judeţelor invitate.

Mândra manifestare a fost organizată sub egida Consiliului Judeţean Argeş de Primăria şi Consiliul Local Corbi, în parteneriat cu căminul cultural din localitatea binecuvântată cu oameni gospodari şi Centrul Judeţean pentru Conservarea Culturii Tradiţionale Argeş.

Parada portului popular
corbi03
Parada portului popular
„Să vă ajute Dumnezeu!”

Pentru păstrarea tradiţiilor şi contribuţia adusă la dezvoltatrea comunităţii, Consiliul Local şi Primăria Corbi şi-au îmbogăţit palmaresul cu o diplomă de excelenţă acordată de preşedintele Consiliului Judeţean, Florin Tecău, în numele instituţiei pe care o reprezintă. Această distincţie a fost înmânată primarului Virgi Baciu „la pachet” cu urările… colective şi felicitările personale, rostite la scenă deschisă: „Să vă trăiască copiii şi familiile! Să aveţi o vară bogată şi o toamnă plină de roade! Să vă ajute Dumnezeu în ceea ce faceţi! Primarul avea dreptate: ca să putem câştiga, ca să putem realiza ce ne-am propus şi ce vă doriţi dumneavoastră, trebuie să formăm o echipă! Indiferent de interesele politice, trebuie să fim în slujba cetăţenilor şi în slujba comunităţii! Îl felicit pe primar că a reuşit să finalizeze şi să desfăşoare proiecte care vă fac viaţa mai uşoară”. „Eu vreau să le mulţumesc, în primul rând, corbenilor pentru contribuţia lor la păstrarea tradiţiilor şi, totodată, le sunt recunoscător tuturor participanţilor de la acest minunat eveniment”, a replicat primarul.
Posted By: Mirela NeagoePosted date: mai 26,ziarul Argesul

MAI MULTE FOTOGRAFII DE LA RAPSODIE  AICI

https://www.facebook.com/pages/PRIMARIA-CORBI-ARGES/133797833310822

invitatie corbi 24 mai 2015PRIMARIA CORBI ,

INVITA LOCUITORII COMUNEI CORBI SI , NU NUMAI , PRECUM SI FORMATIILE ARTISTICE CARE PASTREAZA SI DUC MAI DEPARTE TRADITIILE SI OBICEIURILE SPECIFICE PASTORESTI SA PARTICIPE LA FESTIVALUL CE VA AVEA LOC IN DATA DE 24.05.2015 .

 fata 1 fata2

 


(click foto pentru a vizualiza programul )

FESTIVALUL VA AVEA LOC IN AER LIBER IN LOCUL “CHILII” , UNDE S-A AMENAJAT O SCENA SPECIALA FESTIVALULUI .
VA ASTEPTAM CU DRAG !

« Newer Posts - Older Posts »

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.