Feed on
Posts
Comments

Crescătorii de vaci de lapte, taurine de carne şi bivoliţe de lapte din zonele defavorizate pot depune la APIA cererile pentru ajutorul specific între 6 august şi 21 septembrie 2012, potrivit H.G.796/2012, aprobată în 31 iulie a.c. de Guvern

Sprijinul va fi acordat pentru minim 2 şi maxim 15 capete de vaci de lapte pe beneficiar (chiar dacă acesta are mai multe exploataţii în zone defavorizate), maxim 50 femele bivoliţe de lapte, respectiv maxim 90 capete de taurine de carne şi/sau tineret mascul şi/sau femel din rase de carne şi/sau metişi cu rase de carne.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a precizat că, din 2014, zonele defavorizate vor fi redefinite la nivel european şi, potrivit noului algoritm, suprafeţele defavorizate din România vor creşte cu 15%, ceea ce înseamnă că de acest sprijin va beneficia o categorie mai largă de fermieri.

Certificate de origine pentru taurinele de carne

Pentru a primi ajutorul specific, crescătorii de taurine de carne vor trebui să depună la APIA atât câte o copie de pe paşaportul fiecărui animal pentru care solicită sprijin, cât şi copii ale certificatului de origine şi/sau copia buletinului de însămânţări artificiale ori adeverinţa de montă naturală pe care să se menţioneze codul tatălui, care trebuie să fie din rasă de carne.

Reprezentanţii crescătorilor de animale au contestat această cerinţă şi au cerut eliminarea ei încă dinainte de aprobarea documentului care reglementează acordarea sprijinului, iar acum sunt nemulţumiţi că Ministerul Agriculturii nu a ţinut cont de solicitarea lor.

„De unde are fermierul român certificate de origine când animalele, în România, nu sunt în control? Documentul care atestă originea animalului este paşaportul eliberat de Autoritatea Sanitar-Veterinară, document eliberat de autoritatea statului român, unde scrie clar rasa tatălui şi rasa mamei. Dacă la mine în cartea de identitate scrie clar că tata e Ion şi mama e Mărie, eu trebuie să mă duc la operatorul însămânţător să certifice ca tata e Ion şi mama e Mărie?

Adeverinţa dată de un operator însămânţător este mai tare decât un act oficial eliberat de o autoritate competentă a statului?”, ne-a spus, revoltat, Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR).

Frânc afirmă că această cerinţă va face ca foarte mulţi crescători de taurine din rase de carne din zonele defavorizate să piardă sprijinul. „Pentru cine am făcut, iară, ordinul acesta? Până la urmă, cred că s-a făcut cu dedicaţie pentru cei care au adus acum câteva nuclee din rase de carne, dar se înşeală, pentru că trebuie să aibă sediile exploataţiilor în zone defavorizate, unde sunt probabil 10% din ele. Pe restul i-am eliminat, pentru că oamenii nu au de unde să-şi ia documentele”, a adăugat Claudiu Frânc.

Reprezetanţii FCBR s-au întâlnit cu cei ai Ministerului Agriculturii şi ai APIA pentru a remedia această problemă, dar pentru că sesiunea de depunere a cererilor de sprijin începuse deja de la 1 august, au acceptat propunerea ministerului de a lăsa Hotărârea de Guvern în forma actuală, dar cu posibilitatea, „pe sistemul românesc”, ca aceasta să fie modificată prin eliminarea certificatului de origine necesar pentru taurinele de carne dacă se va constata că nu sunt destui solicitanţi.

Potrivit preşedintelui FCBR, tot la solicitarea reprezentanţilor crescătorilor de animale, sprijinul va fi acordat şi pentru crescătorii de taurine de carne din rase autohtone.

Astfel, pe lista întocmită de ANARZ şi aprobată prin Ordinul ministrului Agriculturii 168/6 august 2012, sunt înscrise 19 rase principale de carne: Bălţată Românească şi alte rase de tip Simmental (Fleckvieh, Montbeliarde, Pezzata Rossa Italiana, Simmental), Brună şi alte rase de tip Schwyz (Braunvieh, Brown Swiss), Pinzgau, Blanc Blu Belgique, Charolaise, Chianina, Limousine, Blonde d’Aquitaine, Aberdeen-Angus, Aubrac, Romagnola, Piemontese, Galloway, Hereford, Highland, INRA 95, Marchigiana, Salers şi Wagyu.

Ministrul Agriculturii promite sprijin naţional maxim

Ministrul Agriculturii promite că sprijinul naţional acordat crescătorilor de bovine şi de ovine/caprine va fi aproape de plafonul maxim pe care Comisia Europeană permite României să îl aloce pentru plata CNDP, atât în sectorul vegetal, cât şi în cel zootehnic.

„După ce vom finaliza discuţiile cu reprezentanţii fermierilor, vom fi măsură să semnăm un acord, atât pe sprijinul pe suprafaţă, cât şi pe sprijinul care va fi acordat crescătorilor de animale şi care, repet, având în vedere anul excepţional, este aproape de plafonul maxim tocmai pentru a compensa eventualele pierderi pe care le înregistrează aceştia.

În anul 2011, sprijinul care putea fi alocat la nivel maxim era de 219 milioane de euro pentru sectorul de bovine, iar pentru sectorul de ovine era şi este, în continuare, de 78 de milioane de euro. Vom face efortul ca aceste sume şi sprijinul acordat pe cap de animal să fie cât mai aproape de aceste valori, cred eu corecte pentru ceea ce se întâmplă în aceste zile în agricultură”, a spus Daniel Constantin.

Bani europeni pentru ferme de rase de producţie

Fondurile pentru Măsura 121 vor fi suplimentate pentru a sprijini crearea fermelor de rase de producţie, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. În cazul în care Comisia Europeană va accepta această modificare a PNDR, o nouă sesiune de depunere a proiectelor va fi deschisă pe Măsura 121, pentru care au fost deja solicitaţi toţi bani alocaţi iniţial pentru perioada 2007-2013.

„Măsura 121 s-a axat mai mult, până acum, în sesiunile pe care le-am avut de primit, pe proiecte în sectorul vegetal. Am încercat în perioada următoare ca şi sectorul zootehnic să fie sprijinit, să fie mai bine finanţat prin modificarea şi prin suplimentarea acestor fonduri”, a spus ministrul Agriculturii.

„Măsura 121 nu mai avea prevăzută nici o sesiune de depuneri de proiecte. În cazul realocărilor care se vor face prin modificarea PNDR, intenţionăm şi la această măsură de investiţii să realocăm fonduri astfel încât rasele de reproducţie să fie favorizate. Dorim să diminuăm importurile masive de animale destinate creşterii şi îngrăşării, dar şi crearea propriei baze de producţie.

Dorim să asigurăm, în mod constant, necesarul de material biologic din producţia internă, evitându-se, în acest mod, fluctuaţiile de preţ la achiziţia acestuia de pe piaţa externă”, a explicat Daniel Constantin.

Violeta Mâţ

Leave a Reply

SEO Powered by Platinum SEO from Techblissonline