Feed on
Posts
Comments

Calificaţi în împletirea lânii
Nu e uşor să creşti animale în aceste vremuri. În ultimii ani am asistat la o serie de modificări în toate domeniile. S-au schimbat obiceiurile şi locurile de păşunat, s-au degradat stânele şi ansamblurile pastorale tradiţionale. S-au distrus maşinile de tors lână, au dispărut furca şi fusul, daracul, s-au dărâmat fabricile de încălţăminte, de confecţii şi de stofe… Pe de altă parte, s-au construit incinte noi, cu apă curentă şi energie electrică, cu vase de plastic şi de inox. Au dispărut reţetele străvechi de preparare şi păstrare a produselor lactate, iar brânza de burduf, caşul şi caşcavalul miros din ce în ce mai puţin a oaie, a fum şi a răşină de brad….

Cu 37.000 de ovine, pe când un brand la Corbi?
Harnici şi ambiţioşi, sătenii din Corbi au înţeles că oile pot aduce venituri chiar şi în aceste vremuri dificile. Primul gospodar al comunei, Mihai Ungurenuş, susţine că localitatea este lideră pe judeţ la ovine, în Corbi fiind înregistrate peste 37.000 de capete. Ne imaginăm turma aceasta imensă, cu mioare grase şi miei zburdând pe pajişti, mânată de păstori cu fluierul la brâu şi păzită de câinii ciobăneşti…
Am distrus fabricile şi am înfiinţat magazine second hand. Am lăsat lâna deoparte pentru a ne îmbrăca cu vechiturile altora. Ne place, nu ne place, cam ăsta-i adevărul! Primarul din Corbi a înţeles că, fără comercializarea produselor, sătenii nu pot dezvolta afacerile. Dacă brânza şi pastrama au căutare, lâna nu o mai cumpără marile unităţi.

Pentru a avea gospodinele certificat de calificare în împletirea lânii, Mihai Ungurenuş a reuşit obţinerea unor fonduri pe un proiect european de calificare a forţei de muncă, iar 150 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani, s-au înscris la cursuri. Ştiau din moşi-strămoşi împletitul în andrele, dar acum au învăţat şi tehnica vopsitului natural al lânii, modele noi de pulovere, căciuliţe, flanele, ciorapi, fulare, mănuşi etc. Mai mult, printr-o colaborare cu „Argoms Socom“ din Curtea de Argeş, o parte dintre articolele realizate manual au fost şi exportate.
Este un început, dar ambiţia celor de la Corbi este să aibă şi un brand al lor, dacă tot au o brânză atât de bună, o pastramă atât de delicioasă şi articole din lână vândute ca pâinea caldă în târgurile naţionale şi internaţionale. Nu e păcat să nu fie cunoscuţi şi argeşenii noştri peste hotare dacă tot au 37.000 de oi de la care obţin atâtea produse? În acest context, primarul din Corbi este preocupat de atragerea unor fonduri europene tocmai pentru dezvoltarea unor asociaţii sau ferme agricole.

Departe de casă
Au păstorii din Corbi bucurii, dar au şi necazuri. Pentru că terenurile din Argeş nu ajung pentru păşunat, ciobanii pornesc în ţară cu oile, în transhumanţă. Unii au ajuns la Medgidia, alţii la Călăraşi, la Olt ori la Braşov. Se orientează şi la vadul comercial, ca să-şi vândă produsele. „Nu e uşor să stai departe de familie, pe frig, pe ploaie sau în bătaia vântului şi să îngrijeşti turma de mioare, spunea edilul-şef Mihai Ungurenuş. Uşa primăriei noastre este deschisă pentru toţi cei care ne cer un sfat sau au de rezolvat o problemă. Dacă nu-i ajutăm pe oameni, nu pot dezvolta afacerea. Avem peste 100 de dosare depuse pe măsura 141, prin care sunt sprijinite fermele agricole de semisubzistenţă. Nu ne dăm bătuţi. Vrem să aducem cât mai multe fonduri pentru prosperitatea celor care muncesc“.
JOI, 17 NOIEMBRIE 2011 | M. MARTIN, M. NEAGOE |
ZIARUL ARGESUL

2 Responses to “Calificaţi în împletirea lânii in Corbi”

  1. viorel spune:

    (Am lăsat lâna deoparte pentru a ne îmbrăca cu vechiturile altora.)
    dar vati pus intrebarea,de ce?dragi conducatori ai acestei tari(RO.)

  2. Tease Viorel spune:

    (Am lăsat lâna deoparte pentru a ne îmbrăca cu vechiturile altora,
    dar vati pus intrebarea,de ce?dragi conducatori ai acestei tari(RO.) nu au curajsa raspunda

Leave a Reply

Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.