Feed on
Posts
Comments

Prunul transgenic rezistent la virusul Plum pox

feb. 1st, 2012 by

„Cercetările din România – referitoare la clona de prun transgenic C5, numită «HoneySweet», rezistentă la virusul Plum pox – au fost blocate de Ministerul Mediului şi Pădurilor, din cauza reglementărilor existente în Uniunea Europeană“ – a declarat Ioan Zagrai, de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură din Bistrița (SCDP). În opinia sa, regle­mentările UE reprezintă o consecinţă a politicii care ignoră ştiinţa.

Domnia sa a prezentat lucrarea „Prunul transgenic rezistent la virusul Plum pox – trecut, prezent și perspectivă“, în cadrul simpozionului cu tema „Biotehnologiile agricole în România“. Evenimentul a fost organizat recent de Academia Română și Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“, la Casa Oamenilor de Ştiință din București.

O boală fără leac

Cercetătorul bistrițean afirmă că virusul Plum pox (PPV), care provoacă boala denumită Sharka sau Vărsatul prunului, este cel mai distructiv patogen viral al speciilor pomicole sâmburoase. Afectează în special prunul, specie dominantă în România, dar și piersicul și caisul, iar într-o măsură mai mică, cireșul și vișinul.

Din păcate, nu există tratament curativ pentru combaterea PPV, iar infecția, odată produsă, devine un focar permanent pentru pomii sănătoşi din jur. Virusul este răspândit foarte repede, în mod natural, prin intermediul afidelor virulifere. Provoacă grave pierderi de producţie, uneori chiar până la 100%.

Ingineria genetică, salvatoare

„Ingineria genetică reprezintă o abordare alternativă sau complementară, eficientă, la ameliorarea convenţională pentru obţinerea de soiuri de prun rezistente la PPV“ – a spus Zagrai.

PPV a fost identificat pentru prima oară în Bulgaria, în 1918, iar ulterior s-a răspândit progresiv în Europa și în lume. Costurile globale ale încercărilor de limitare a impactului PPV, la nivel mondial în ultimii 30 de ani, au fost estimate la peste 10 miliarde de euro, la care se adaugă și pierderile de producție.
Astfel s-a ajuns la oportunitatea utilizării tehnicilor ingineriei genetice, în vederea obţinerii de genotipuri de prun rezistente la Plum pox.

Conform celor spuse, utilizarea strategiei de limită de rezistenţă derivată din patogen (RDP) a permis, printr-o colaborare americano-franceză, obținerea mai multor clone transgenice, care conțin gena capsidală a virusului (PPV-CP). Una dintre clone este C5 și a fost patentată ulterior de SUA, sub denumirea de „HoneySweet“. Aceasta a demonstrat un nivel ridicat de rezistență la inoculările artificiale cu PPV, în condiţii de seră.

România, centru endemic al PPV

În România, PPV este răspândit în toate regiunile. O evaluare la nivel național, realizată în ultimii ani în zonele pomicole, a evidențiat o situație extrem de critică și de necontrolat. Incidența medie s-a situat la 69%. De aici rezultă că țara noastră poate fi considerată un focar endemic.

„Testarea rezistenţei prunului transgenic, în condiţii de mare presiune a infecţiei naturale cu PPV în România, s-a realizat la SCDP Bistriţa, în trei grupuri experimentale. Rezultatele au arătat că răspândirea PPV a fost crescătoare, în cele trei loturi experimentale, în perioada 1996-2006. Rata de infecție a ajuns chiar și la 80%, în timp ce niciun pom cu gena C5 nu a fost afectat, dovedind un nivel înalt de rezistență. Rezultate similare au fost obţinute şi la testările din Spania, Polonia şi Cehia“, a declarat cercetătorul.

În cadrul testării prunului transgenic C5 la infecţiile artificiale, rezultatele de la Bistrița au arătat că boala se manifestă numai în zona inoculării, deoarece mecanismul de rezistență genetică inhibă replicarea virală, iar infecția nu devine sistemică. Simptome evidente au putut fi observate numai pe lăstarii crescuți în acea zonă.

Riscuri nejustificate

„Deși avantajele cultivării prunului transgenic sunt incontestabile, au fost invocate totuși două potenţiale riscuri, derivate din prezenţa insertului“ – a afirmat Zagrai.

Primul enunţat este acela că gena capsidală ar putea favoriza apariția unor virusuri recombinate. Acesta a fost subiectul principal al unui proiect finanțat de Uniunea Europeană cu 1,5 milioane de euro, care s-a derulat în Franţa, Spania, Germania, Italia, Slovenia și România, din ianuarie 2003 până în iunie 2006. Rezultate bazate pe teste serologice și moleculare au relevat o frecvenţă similară a tulpinilor virale în prunii convenţionali şi transgenici (sensibili). Acest lucru înseamnă că prunul transgenic nu reprezintă un pericol, iar probabilitatea apariţiei unor tulpini recombinate ale PPV la prunul transgenic C5 este mult mai mică decât în cazul prunului convenţional, întrucât acesta nu s-a infectat în mod natural.

Un alt risc invocat s-a referit la markerul selecționabil NPT II, care determină rezistența la kanamicină și ar putea fi redusă eficiența tratamentului cu acest antibiotic.

Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a precizat însă că gena NPT II are o istorie de 13 ani, ceea ce denotă siguranţa utilizării în culturile destinate consumului, aceasta fiind larg răspândită în natură atât printre microbii umani, cât şi în mediul înconjurător. În concluzie, nu există motive raţionale care să restricţioneze folosirea acestui tip de genă atât în experienţele de câmp, cât şi pentru producţia destinată consumului.

„Rezultatele cercetărilor, timp de peste 15 ani, focalizate pe prunul transgenic C5, au demonstrat că strategia RDP asigură succesul în încercările de a conferi rezistenţă la viroze şi poate fi utilizată ca metodă eficientă de combatere a virusului Plum pox, dar şi că formele transformate (transgenice) nu au efecte adverse asupra mediului. Mai mult, RDP este o strategie deosebit de utilă şi pentru protejarea mediului de urmările abuzului de pesticide folosite în vederea combaterii vectorilor viruliferi, în livezile de pruni convenţionali“, a conchis dr. ing. Ioan Zagrai.

Avantajele prunului „HoneySweet“

– Creşterea cantitativă a producţiei prin eliminarea pierderilor masive cauzate de PPV;
– Creşterea calităţii fructelor prin eliminarea efectelor negative (deformări, necroze, scurgeri de gome, modificări biochimice);
– Imposibilitatea infectării în condiții naturale, prin reducerea și eliminarea presiunii de infecţie;
– Costuri şi poluare reduse, prin eliminarea tratamentelor suplimentare pentru combaterea vectorilor;
– Şansa unui consum de prune cu mai puține reziduuri de insecticide;
– Noi posibilităţi de ameliorare a rezistenţei prin metode convenţionale.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2012

Tags: ,

Posted in corbi arges | No Comments »

Investiţii care pot schimba faţa pomiculturii româneşti

feb. 1st, 2012 by

Într-unul dintre numerele trecute am prezentat principiile de bază şi tehnologia de înfiinţare a unei plantaţii cu specia măr, iar în cele ce urmează ne propunem să prezentăm parametrii tehnico-economici pentru livezile de cireş şi prun, pentru a încheia cu speciile cais şi piersic.

Tehnologia recomandată număr de număr în revista Lumea Satului din 2011 la rubrica de specialitate este cea pe care noi am verificat-o efectiv în ferma de la Lacu Rezi. De-a lungul timpului am analizat atât realizările cât şi neîmplinirile, deoarece suntem în căutarea tehnologiei potrivite pentru condiţiile climatice din zona noastră.

Cert este că până acum nu ne-am confruntat cu alternanţa fructificării, dimpotrivă, ne-am convins că o livadă bine întreţinută prin tăieri, răriri, fertilizări şi tratamente îţi dă înapoi înzecit. Dacă investim şi într-un depozit atunci toate aceste lucrări vor fi executate fără grija valorificării. De aceea avem convingerea că livezile superintensive de pomi sunt investiţii care pot schimba faţa pomiculturii româneşti.

Cireşul

Livada superintensivă de cireş este cea mai rentabilă dintre toate, din anul 4 fiind posibilă obţinerea unor producţii cuprinse între 15 şi 25 t/ha, cu un calibru de 28-32 mm, care se vând la preţ de 1.500-2.300 €/t, atât pe piaţa internă cât şi în Rusia, Ucraina, Germania ş.a. Este vorba aşadar de un câştig de 25.000-35.000 €/ha, profitul ridicându-se la 10.000-15.000 €/ha.

Materialul de plantat trebuie să fie altoit pe portaltoi Gisela 5, pe pomi tip Knip, cele mai indicate soiuri, în ordinea coacerii, fiind Marchant, Techlovan, Kordia şi Regina.

Susţinerea se face pe spalieri de beton de 3.5 m înălţime (4.5 m la plantaţia cu plasă), cu o grosime de 7/7 cm, plantaţi la 8 m distanţă, precomprimaţi cu 12-18 fire, cu trei sârme de 2,8 mm dispuse la 60, 120 şi 250 cm.

Sistemul de fertirigare prin picurare trebuie să fie prevăzut cu picuratoare din 50 în 50 de cm, cu un debit de 1,6 l/oră, pentru a realiza o bandă continuă de apă.

Plantarea se face la distanţa de 4 m între rânduri şi 1.5 m între pomi pe rând, adică un total de 1.666 pomi/ha. La plantare se fasonează numai rădăcinile, se rehidratează timp de 24 ore, primele îngrăşăminte urmând a fi aplicate odată cu irigatul după 15 zile. Punctul de altoire trebuie să rămână la 10 cm deasupra solului.
Tipul de coroană recomandat este fusul subţire cu ax vertical care se realizează în 2-3 ani, după care se fac tăieri pentru planificarea rodului. Se poate conduce şi pe trei axe orientate vertical (tipul trident), sporul de producţie adus fiind de 10%.

Prunul

Pentru livada superintensivă de prun investiţia este mai mică, producţia se vinde mai lent şi obligatoriu trebuie să avem în fermă condiţii de păstrare pentru 15-40 zile. Producţia se valorifică la preţuri cuprinse între 400-800 €/to, profitul anual ridicându-se la 6.000 €/ha.
Se plantează pomi tip Knip, altoiţi pe portul St. Julien. Numai aşa putem realiza în anul al treilea 20-30 t/ha, iar din anul 4 35-40 t/ha.

Soiurile recomandate pentru o eşalonare a recoltării din luna iulie până în octombrie sunt Opal, Jubileu, Victoria si President, care dau 15 fructe la un kg, apreciate la export şi bine valorificate pe piaţa internă prin intermediul supermarketurilor.

Distanţa de plantare este de 4 m între rânduri şi 1.75 m între pomi pe rând, rezultând un total de 1.250 pomi/ ha. Punctul de altoire se lasă la 7 cm deasupra solului.
Sistemele de susţinere şi de fertirigare au aceiaşi parametri indicaţi la specia cireş.
Valoarea investiţiei se ridică la 19.000 €/ha, fără plasă antigrindină.

Cheltuieli de înfiinţare

Materialul de plantat 16.000 €/ha + sistem de susţinere fără plasă 9.000 €// ha (cu plasă antigrindină 20.000 €/ha) + sistemul de fertirigare 4.000 €/ha + cheltuieli cu plantarea şi întreţinerea, în anul întâi 1.500 €/ha = total 30.500 €/ha (peste 40.000 €/ha cu plasă antigrindină). Recuperarea unei asftel de investiţii realizată cu fonduri europene se face în maximum 4 ani.

Petre EREMIA
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2012

Tags: ,

Posted in corbi arges | No Comments »

2011 , cu bune si cu rele

ian. 9th, 2012 by

La fiecare sfarsit de an, asa cu se întâmplã si într-o familie, administraþia localã trage linie si analizeazã ce a fost bun si ce a fost rãu. Pentru Primãria si Consiliul Local Corbi, anul 2011 a fost dificil, si asta din cauza crizei financiare. Totusi, un bun gospodar „ia taurul de coarne” si încearcã sã rezolve problemele. La Corbi, lucrãrile si investiþiile s-au desfasurat într-un ritm mulþumitor în condiþiile unui an de crizã. S-a investit în scoli, drumuri, asistenþã socialã, culturã si sport.

Scoli

– Reparaþii capitale la Grãdiniþa Corbi;
Schimbarea acoperisului la Grãdiniþa
Jgheaburi;
Finalizarea lucrãrilor la Scoala si
Grãdiniþa Stanesti;
Reparaþii curente si igienizare în toate
scolile pentru anul 2011-2012;
– Împrejmuirea si amenajarea bazei
sportive de la Scoala Stanesti;
– Absolvenþii claselor a VIII-a au fost
repartizaþi la licee de cea mai bunã calitate,
din Pitesti si Curtea de Arges.

Infrastructurã

– S-au fãcut canalizãri ale santurilor si
vãilor în satele Corbi si Jgheaburi;
– Au fost pietruite drumurile din localitate,
în procent de 80%;
S-au construit podeþe tubulare pe
drumurile comunale;
Au fost amenajate drumurile cãtre
exploataþiile agricole;
– A fost modernizat sistemul de iluminatul public, prin suplimentarea cu peste 80 de corpuri de iluminat noi si schimbarea tuturor becurilor arse;
– S-a realizat modernizarea instalaþiei
electrice, privind alimentarea cu energie
electricã a satelor Corbsori si Corbi Nord;

Au continuat lucrãrile de construire a
unui spaþiu de parcare la Mãnãstirea Corbii
de Piatrã;

A fost finalizat proiectul de plantare a
peste 50.000 de puieþi de salcâm în punctul
„Izlaz” din satul Corbi si, tot în aceastã zonã,
au fost realizate canale de colectare a apelor
pluviale;

Culturã

A fost organizat în condiþii excelente
Festivalul „Rapsodia Pãstorescã”, la care au
participat formaþii artistice din judeþele Alba,
Sibiu, Vâlcea, Gorj si Arges si, totodatS, a
avut loc o paradã a animalelor (cele mai
frumoase ovine si cabaline), iar proprietarii
au primit diplome si premii în bani;
Au fost premiate familiile care au
împlinit 50 de ani de cãsãtorie si a fost cinstitã asa cum se cuvine dna Maria Pãunescu, din satul Poenãrei, pentru împlinirea venerabilei vârste de 100 ani;
Participarea la diverse festivaluri cu
formaþia de fluierasi, atât în þarã cât si în
strãinãtate – în Serbia si Portugalia;
La final de an, în incinta Cãminului
Cultural din Stanesti a avut loc a V-a ediþie a
Festivalului „Florile Dalbe”, festival concurs
dedicat pãstrãrii tradiþiilor si obiceiurilor de
iarnã, cu participarea mai multor formaþii din
comunele situate în nordul judeþului.

Alte proiecte

A fost întocmit un proiect de reabilitare a
drumului ce leagã comuna Corbi de comuna
Brãduleþ, pe mãsura 3.2.2 D, drum afectat de
calamitãþile din 2010. Proiectul presupune
finanþare europeanã;
A fost întocmit un studiu de fezabilitate
pentru implementarea unui proiect de
producere de energie electricã ecologicã prin
panouri solare;
În urma cursurilor de scolarizare, peste
150 de femei din comunã au primit diplome
si au fost calificate în împletirea lânii si alþi
20 de cursanþi au primit atestat pentru arta
ceramicã;
A fost implementat proiectul „Biblionet”,
în cadrul bibliotecii, care asigurã internet
gratuit elevilor si cetãþenilor.
– Cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã,
administraþia localã oferã pachete cu dulciuri
tuturor elevilor.
Nerealizãri
– Din lipsa fondurilor care ar fi trebuit sã
vinã de la Guvern si de la Consiliul Local, au
stagnat lucrãrile de aducþiune a coloanei de
apã pentru satele Corbsori, StSnesti si Poduri;
– Tot din lipsã de fonduri, nu a fost
introdusã canalizarea în satele Corbi si
Jgheaburi, o investiþie extrem de importantã
pentru locuitorii din aceste zone;
Ca o nemulþumire, Inspectoratul Scolar,
prin noua lege a Învãþãmântului, a obligat
conducerea administraþiei locale sã comaseze
scolile generale din satele StSnesti si
Corbsori, si asta din cauza numãrului redus
de elevi;

Si tot ca o nemulþumire, putem aminti
scãderea numãrului de locuitorii. Dacã în
anul 1989 comuna Corbi avea peste 5.000 de
locuitori, la recensãmântul din acest an au rezultat un numãr de 3.930 de cetãþeni, ceea ce reprezintã un semnal de alarmã, pentru scoli, pentru bisericã, pentru medicii de familie dar si din punct de vedere economic. Populaþia este îmbãtrânitã, dovadã fiind faptul cã în anul 2010 s-au înregistrat doar 25 de nasteri, iar decesele au fost de peste 70.

Propuneri pentru 2012

Continuarea lucrãrilor la reþeaua de apã si
de distribuþie;
Atragerea de fonduri canalizare în satele
Corbi si Jgheaburi;
Atragerea de fonduri pentru reabilitarea
drumurilor afectate de calamitãþi;
Amenajarea bazei sportive în satul Corbi;

Alimentarea cu apa în satul Poenãrei,
pentru care au fost întocmite studiul de
fezabilitate si proiectul tehnic. Materialele
pentru aceastã investiþie au fost deja
procurate;
Se doreste o colaborare cu medicii de
familie pentru reabilitarea Dispensarului din
satul Corbi, care se aflã într-o stare
deplorabilã;
Întreþinerea drumurilor, care trebuie
efectuatã în permanenþã. Nu se doreste
asfaltarea acestora pânã când nu vor
introduse utilitãþile;
Deschiderea de noi cursuri de scolarizare
pe diferite meserii, în special pentru tineri;
Atragerea de investiþii noi si de crearea
de noi locuri de muncã;
Continuarea lucrãrilor de modernizare a
Planului Urbanistic General al comunei
Corbi, lucrare începutã în acest an;
Se urmareste o aplecare si mai atentã a
Primãriei si a Consiliului Local asupra
problemelor comunitãþii, relaþia cu locuitorii
sã fie bazatã pe respect reciproc.

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

Calculator UDE acum gratis !

ian. 9th, 2012 by


I. Cerinţe minime:

– Exploataţie agricolă cu o dimensiune între 2-8 UDE (Unităţi de Dimensiune Economică)
– Este situată în interiorul ţării
– Este înregistrată în registrul fermelor/ registrul agricol
– Comercializează o parte din producţie
– Vârstă sub 62 de ani

II. După 3 ani de la primirea sprijinului beneficiarul trebuie:

– Să mărească dimensiunea exploataţiei agricole cu încă 3 UDE
– Să crească producţia agricolă destinată comercializării cu încă 20%
– Să realizeze un curs de pregătire profesională prin măsura 111 „Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe”

III. Criterii care măresc şansele de accesare a fondurilor

– Membru de minim 6 luni al unei forme asociative recunoscute conform legislaţiei în vigoare
– Accesează măsura 214 „Plăţi pentru Agro-mediu”
– Ferma de semi- subzistenţă se află în zonă defavorizată
– Solicitantul are sub 40 de ani
– Investiţie pentru îndeplinirea conformităţii cu standardele comunitare

Pentru calculare dati click !
http://www.consiliere141.ro/verificarea-eligibilitatii

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

Putem exporta carne de oaie in Israel

ian. 9th, 2012 by

Ministrul roman al Agriculturii, Putem exporta carne de oaie in Israel contacte de afaceri in acest sens deja realizandu-se.

Sunt contacte pentru importul de carne de oaie din Romania, acum chiar trecute prin minister. Noi n-am facut decat sa-l sunam pe unul dintre presedintii de asociatii de crescatori de ovine din Romania, sa-i punem in legatura cu oamenii de afaceri din Israel si speram ca mai departe afacerea sa si-o rezolve singuri, ca asa este piata. Nu intra ministerul sa rezolve probleme de vanzare, ci creeaza aceste parteneriate”, a spus Tabara.

In schimb, Romania poate importa din Israel citrice, a mentionat ministrul. De asemenea, Romania este interesata de tehnologiile israeliene privind irigatiile, producerea de energie din sursa regenerabila, precum si de hibrizii de porumb, a mai aratat Valeriu Tabara.

Sursa: www.realitatea.net

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

Oaia Stogosa

ian. 9th, 2012 by

Rasa de oi Stogasa, reprezinta produsul de incrucisare dintre berbecii de rasa Tigaie cu oi Turcane, intalnita indeosebi in zonele de interferenta a celor doua rase.

Prezinta o variabilitate foarte mare sub raportul cantitatii si calitatii lanii si constituie o treapta a tranzitiei in procesul de tigaizare.

Insusirile de exterior si morfo productive sunt intermediare fata de rasele parentale, fiind carecteristica lana cu suvite in formade stog, de unde-i vine si numele.

Lana este de calitate inferioara si, in general, acest tip nu prezinta importanta zoo-economica prea mare.

Rasa Stogosa reprezinta aproximativ 0,8 % din totalul raselor de oi din Romania.

Celelate rase din Romania prezinta urmatoarele procente: Turcana 44,5%; Tigaie 28,8 %; Merinos 13%; Caracul 7,2 %; Spanca 5%; Alte rase 0,7%.

Sursa: Cresterea ovinelor (Ceres)

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

Furajarea caprelor intr-o ferma de semisubzistenta

ian. 9th, 2012 by

Cresterea animalelor – Ovine si caprine

Din capul locului trebuie retinut faptul ca o importanta biologica si economica a speciei o reprezinta valorificarea superioara a tuturor categoriilor de nutret.

Categorile de nutret din hrana caprelor sunt: vegetale (masa verde, fainuri, pleava, paie, siloz, radacinoase, frunzare, concentrate, deseuri tehnice, etc); animale (reziduri lactate si altele); industriale (tarate, faina furajera reziduri microbiologice, etc.).

Necesarul de furaje depinde de productia de lapte urmarita, de starea de intretinere sau fiziologica a animalelor si de calitatea furajelor.

Caprele nu sunt pretentioase, insa au un important simt preferential fata de anumite sortimente de nutreturi, chiar parti din acestea, si manifesta mari pretentii fata de starea de igiena a furajelor. Prefara mai cu seama pasunile montane cu diferiti arbusti, frunze, lastarisuri, muguri de arbori si de plante aromate. De asemenea consuma cu lacomie resturi de bucatarie si gradina, cojile de fructe, pepeni, cartofi, varza, salata, fructe cazute din pomi, etc.

In exploatatiile extensive, consumul de ierburi variaza de la 5-la 80 %.

Timpul de pasunat este de 10-12 ore pe zi, in care intra si cel rezervat pentru mulgere.

Masa verde de ingerat este de 9-10 kg/zi la adulte, 4-6 kg la tineret de peste sase luni si 2-3 kg/zi la iezi.

In cadrula cestui sistem de furajare prin pasunat se mai poate folosi si amestecul unic pe baza de furaje fibroase: 32,5 % fan, 32,5% grosiere, siloz, masa verde, 20 % radacinoase si 15 % stiuleti de porumb. Totul este tocat, omogenizat, umectat cu solutie slaba de saramura sau melasa.

Daca aveti amenajata o pasune aceasta se imparte in 5-6 tarlale si pe fiecare tarla se va pasuna 5-6 zile. Se intra pe pasune atunci cand plantele au 12-14 cm. Parcelel se delimiteaza prin perdele de arbusti de foiase si rasinoase (soc, salcioara, catina alba, paducel, alun)

Daca avem arabil, vom cultiva un amestec furajer compus din 70% graminee (lolium, dactilis, festuca, etc.) si 30 % leguminoase (lucerna, trifoi ghizdei). Cantitatea totala de samanta va fi de 30- 35 kg/ha.

Ratia furajerea pentru o capra in sezonul de vara este de: 5 kg masa verde; 0,5 kg nutret combinat; 0,5-1,5 grosiere.

Ratia furajera in sezonul de iarna este de: 2 kg fan; 2-3 kg suculente; 0,8 kg amestec concentrate; 0,5 kg paie ovaz.

Spuneam la inceput ca este vorba de o exploatatie de semisubzistenta. Un exemplu de ferma de semisubzistenta este urmatorul: 50 capre adulte, 2 hectare de teren arabil destinat cerealelor si furajelor suculente si 4 hectare de pasuni sau culturi furajere. O asemena exploatatie poate primii o subventie anuala pentru fiecare capra precum si o suma nerambursabila de 1500 euro/an (masura141), pentru exploatatie, timp de 5 ani. Valoare UDE a fermei prezentata mai sus este de 2,722.

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

Calendarul estimativ de depunere a proiectelor pentru anul 2012 Masuri PNDR

ian. 9th, 2012 by

In luna decembrie 2011, a avut loc cea de-a saptea reuniune a Comitetului de Monitorizare pentru Programul National de Dezvoltare Rurala.

In cadrul intalnirii a fost dezbatut si aprobat calendarul estimativ de depunere a proiectelor pentru anul 2012 care prevede un numar maxim de 14 sesiuni de depunere pentru masurile de investitii din Programul National de Dezvoltare Rurală

Astfel, o sesiune de depunere de proiecte pe masura 112 „Instalarea tinerilor fermieri in mediul rural” va fi deschisa in data de 1 iunie, pentru 30 de zile, pana pe 29 iunie, si are prevazuta o suma de aproape 121 de milioane de euro.

Pe masura 121 “Modernizarea exploatatiilor agricole” vor fi deschise anul viitor doua sesiuni, in aprilie si octombrie, suma totala alocate fiind de 220,57 milioane euro.

Masura 123 “Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere” are prevazuta pentru 2012 o singura sesiune, in perioada 2-31 iulie, unde suma estimata se ridica la 133,8 milioane de euro, cu posibilitatea extinderii pana la 183,8 milioane de euro,

Masura 141 “Incurajarea fermelor agricole de semi-subzistenta” va avea o noua sesiune de depunere de proiecte in perioada 1- 29 iunie 2012, beneficiarii putand accesa circa 112,73 milioane euro, iar pe masura 142 “Infiintarea grupurilor de producatori”’ sunt disponibile 22,14 milioane euro, sesiunea de depunere de proiecte fiind continua in 2012.

De asemenea, pe masura 221 “Prima impadurire a terenurilor agricole” sunt disponibile în patru sesiuni circa 176,06 milioane de euro, cate 44,01 milioane de euro pe sesiune, acestea fiind deschise in perioada 1-30 martie 2012, 2-31 mai 2012, in 16 august – 14 septembrie 2012 si in perioada 15 noiembrie – 14 decembrie 2012.

In cazul masurii 312 “Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi” va fi deschisa sesiune in perioada 1-31 august 2012, iar alocarea financiara va fi de 134,66 milioane de euro.

Pentru masura 313 “’Incurajarea activitatilor turistice” sunt disponibile 185,55 milioane de euro pe o singura sesiune derulata in perioada 17 aprilie-16 mai 2012, iar noua masura 122 “Cresterea valorii economice a padurilor” are prevazuta o alocare financiara de 50 de milioane de euro pentru sesiunea deschisa in perioada 2-30 aprilie 2012.

Ultima masura prevazuta pentru 2012, cu o sesiune deschisa in perioada 1-30 martie 2012, este LEADER- 431 “Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobandirea de competente si animarea teritoriului”, cu fonduri disponibile de aproape 200 milioane euro.

Calendarul estimativ de lansare a sesiunilor de depunere pentru anul 2012
http://www.maap.ro/pages/view_presa.php?id=4095

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

Estimări privind evoluţia condiţiilor agrometeorologice în luna ianuarie 2012

ian. 9th, 2012 by

Sub aspect termic, în luna ianuarie 2012, regimul termic al aerului va înregistra valori apropiate de mediile multianuale, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţǎrii

Din punct de vedere pluviometric, precipitaţiile prognozate vor fi apropiate de normalul perioadei în cea mai mare parte a ţǎrii. Local, în zonele vestice şi centrale, cantitǎţile de apǎ se vor putea situa peste normele climatologice.

Precizăm faptul că aceste informaţii nu exclud posibilitatea apariţiei unor situaţii cu valori extreme de temperaturi sau cantităţi mai mari de precipitaţii pe intervale scurte de timp, ce pot conferi un caracter sever intervalului respectiv.

Starea solului

Rezerva de umiditate accesibilǎ plantelor de grâu de toamnǎ pe profilul de sol 0-100 cm la sfârşitul lunii ianuarie 2012, va prezenta valori satisfǎcǎtoare şi apropiate de optim în majoritatea regiunilor agricole. Pe unele areale din sud-estul, vestul şi local estul ţǎrii se vor înregistra deficite de umiditate în sol (secetǎ pedologicǎ moderatǎ).

Caracteristici fenologice

Per ansamblu, culturile de toamnǎ şi speciile pomi-viticole îşi vor menţine starea de repaus vegetativ în cea mai mare parte a zonelor de culturǎ. Pe fondul temperaturilor minime negative ale aerului, situate sub pragurile biologice critice de rezistenţǎ a plantelor (-7…-10….-15 °C), pe suprafeţele agricole fǎrǎ strat protector de zǎpadǎ sau cu strat superficial (sub 10 cm) vor fi posibile vǎtǎmǎri ale aparatului foliar prin brunificǎri şi arsuri (necroze) ale vârfului frunzelor, îndeosebi la culturile înfiinţate în afara epocii optime.

Totodatǎ, alternanţa înghet-dezgheţ la sol va determina producerea fenomenului de “descǎlţare” a plantelor de orz şi grâu de toamnǎ. Starea de vegetaţie a culturilor va fi pe ansamblu bunǎ şi medie în semǎnǎturile efectuate în perioada optimǎ, respectiv medie şi slabǎ la cele întârziate fenologic, nepregǎtite pentru rezistenţa la condiţiile de iernare.

Orzul şi grâul de toamnǎ însǎmânţate în epoca optimǎ vor parcurge fazele de formare a frunzei a treia şi înfrǎţire (10-100%), plantele având 1-2 fraţi bine dezvoltaţi, iar culturile tardive se vor afla la rǎsǎrire şi apariţia frunzei a treia.

Sub aspect fenologic, rapiţa va parcurge predominant dezvoltarea aparatului foliar, cu o stare de vegetaţie în general bunǎ şi medie.

Pomii fructiferi şi viţa de vie îşi vor continua repausul vegetativ, în toate plantaţiile.

Recomandări de specialitate:

• continuarea efectuǎrii controlului biologic pentru determinarea viabilităţii plantelor la culturile de toamnă şi a elementelor de rod la pomii fructiferi şi viţa de vie;
• efectuarea arǎturilor pe terenurile agricole fǎrǎ strat de zǎpadǎ şi cu îngheţ superficial la sol;
• aplicarea de îngrǎşǎminte minerale complexe la cerealierele de toamnǎ şi organice la speciile pomi-viticole.

Director Executiv: Dr. Elena MATEESCU
Şef Laborator Agrometeorologie: Daniel ALEXANDRU
Colectiv de elaborare:Maria NISTOR, Oana Alexandra OPREA

Administraţia Naţională de Meteorologie

Tags: , , , , ,

Posted in corbi arges | No Comments »

Legea arendei in noul Cod Civil !

ian. 9th, 2012 by

Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Civil, la 1 octombrie a.c., legea arendării nr. 16/1994 a fost abrogată. Astfel, noul regim juridic al arendării este prevăzut la secţiunea a treia a Codului Civil – Reguli particulare în materia arendării

Solicitarea de a cumpăra terenuri agricole este un fenomen care se accentuează tot mai mult la această dată, iar arendarea pune presiune pe deţinătorii de terenuri agricole. Despre proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind cultivarea terenurilor, iniţiatorul, ministrul Tabără, s-a exprimat public: „Toţi deţinătorii de terenuri trebuie să-şi cureţe terenurile.

Nu există scuze pentru nimeni. Dacă sunt bătrâni şi bolnavi să le dea nepoţilor sau să le arendeze. Există cerere mare pentru arendare şi există un cadru legal foarte bine pus la punct pentru a obţine venituri, fără a lucra efectiv pământul!”


O lege în favoarea arendaşului!?

Ca orice organism viu, un act normativ trebuie să fie o expresie a interdependenţei, interacţiunii şi legăturii dintre fenomenele realităţii, fiind o modificare cu caracter regulat care intervine într-un fenomen, într-un proces etc., exprimând esenţa lui. Cam aceasta ar fi definiţia academică.

Navigând printre paragrafele şi aliniatele noului Cod al Civiliei, mai ales cele privitoare la arendare, fără pretenţia de a avea expertiză în domeniu, am putut constata că legiuitorul a ţinut cont de faptul că a crescut importanţa socială a… arendaşului, fiind oarecum mai bine plasat în raport cu proprietarul de bunuri – arendatorul!

Arendatorul fără drept de control

Faţă de vechea lege, proprietarul nu mai are dreptul de a verifica modul cum arendaşul îşi duce la îndeplinire obligaţiile legale. În actualul Cod Civil acestea rămân la latitudinea părţilor. În cazul apariţiei unor litigii, a unor neînţelegeri intervin proceduri de conciliere, de mediere, astfel amânându-se data la care se poate apela în instanţă.

O altă problemă sensibilă este abrogarea acordului proprietarului faţă de intenţia arendaşului de a efectua investiţii în bunurile agricole pe care le are în exploatare. Păi în cazul acesta, orice arendaş poate face, după capul lui, fără permisiunea arendatorului, investiţii în exploataţiile agricole, mult umflate şi … “notariate”, după care va pretinde despăgubiri proprietarilor pentru “cheltuielile” făcute.

În caz de litigiu ori de neînţelegeri între “subiectele de drepturi”, se dă jos… Civilia din pod! Potrivit noii reglementări, este suficient ca arendaşul să refuze verbal evacuarea terenurilor până la momentul în care proprietarul va obţine în instanţă o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Care va veni la… Sfântu Aşteaptă!

Arenda poate fi redusă

În cazul pieirii recoltei, arenda stabilită în bani poate fi în cuantum redus. Atunci când, pe durata arendării, întreaga recoltă a unui an sau cel puţin o jumătate din ea a pierit fortuit, arendaşul poate cere reducerea proporţională a arendei. Aşadar, proprietarul bunurilor agricole este coparticipant la pierderile arendaşului! În caz de calamitate sau de an agricol slab, se poate micşora valoarea arendei, cu toate că există contracte de asigurare a recoltei ce prevăd despăgubiri.

În cazul în care arendarea este făcută pe mai mulţi ani, reducerea se va stabili la sfârşitul arendării, odată cu compensarea recoltelor tuturor anilor de folosinţă.

“Boul se leagă de funie, iar omul de semnătură!”

Calitatea de arendaş poate fi la îndemâna oricui, mai ales a celui cu bani! Potrivit noului Cod Civil, ca să devii arendaş nu-ţi mai trebuie să ai “dosarul bun” cu CV cu tot: studii de specialitate, experienţă profesională, rezultate. Să nu ne mirăm dacă unele persoane juridice, asociaţii profesionale, fonduri mutuale, de investiţii şi alte ONG-uri vor purcede în devălmăşie la… “dulcegăria arendăşiei”!

În plus, contractul de arendare nu mai este unul tip, cum era prevăzut în anexa Legii 16/1994, ci ar putea fi un contract “beton”, “bine ticluit” , cu clauze frumos meşteşugite în favoarea arendaşului, adevărate capcane pentru un arendator fără o pregătire juridică.

Nu trebuie uitat faptul că destui proprietari de terenuri sunt oameni în vârstă fără o instrucţie de specialitate. Sunt semnalate destule cazuri, în diverse domenii, în care unele contracte sunt net în defavoarea celui ce a semnat. Vorba aceea: “Boul se leagă de funie, iar omul de semnătură!”

Dar ce mai aduce nou acest act normativ în materia arendării?

• Arendarea poate fi făcută pe durată nedeterminată. “Dacă durata nu este determinată, arendarea se consideră a fi făcută pentru toată perioada necesară recoltării fructelor pe care bunul agricol urmează să le producă în anul agricol în care se încheie contractul”, potrivit textului legii.

• Contractul de arendare trebuie încheiat în formă scrisă, în caz contrar este lovit de nulitate absolută. Sub sancţiunea unei amenzi civile stabilite de instanţa de judecată pentru fiecare zi de întârziere, arendaşul trebuie să depună un exemplar al contractului la consiliul local în a cărui rază teritorială se află bunurile agricole arendate, pentru a fi înregistrat într-un registru special ţinut de secretarul consiliului local.

În condiţiile în care bunurile care fac obiectul arendei sunt situate în raza teritorială a mai multor consilii locale, câte un exemplar al contractului trebuie a se depune la fiecare unitate administrativ-teritorială.

• Pentru a fi asigurată continuitatea în exploatare, contractul de arendare se reînnoieşte de drept, pentru aceeaşi durată, dacă niciuna dintre părţi nu a comunicat cocontractantului, în scris, refuzul său cu cel puţin 6 luni înainte de expirarea termenului. În cazul terenurilor cu destinaţie agricolă, refuzul se face cu cel puţin un an.

• În cazul în care arendatorul vrea să vândă bunurile agricole arendate, noua reglementare îi acordă dreptul de preempţiune arendaşului.

• Subarendarea totală sau parţială este interzisă.

Exerciţiu de imaginaţie

Să purcedem la un exerciţiu de imaginaţie. Plecăm de la situaţia ipotetică potrivit căreia un arendaş nu este de bună credinţă. În contractul de arendare a unei suprafeţe de teren agricol trece, în mod arbitrar, o valoare medie a recoltei, în favoarea lui, mult mai mică decât în practica agricolă.

La sfârşitul unui ciclu de producţie, poate să declare că recolta/producţia obţinută a fost slabă, astfel încât să poată dijmui din cuantumul arendei. Şi aceasta în condiţiile în care există contracte de asigurare a recoltei unde sunt prevăzute şi despăgubiri băneşti.

Proprietarului i s-a abrogat dreptul de a avea vreun control asupra bunului arendat, cum era specificat în mod expres în fosta Lege nr 16/1994 privind arendarea.

Aşadar, Regulile particulare în materia arendării din Codul Civil, intrat în vigoare la 1 octombrie a.c., mult mai subţirele în… materie de substanţă şi care înlocuiesc o lege specială, pot da naştere la situaţii în defavoarea proprietarului unor bunuri arendate.

ARENDA
ÎN NOUL COD CIVIL

Libera asociere lucrativă

Viorel Matei, preşedinte FNPAR, consideră că noul cod civil îmbunătăţeşte şi readuce pe un făgaş normal legea arendării, care acum este în favoarea ambelor părţi, atât drepturile arendatorului, cât şi ale arendaşului fiind clar stipulate. „Ceea ce spune acum noul cod civil este o realitate. Arenda este o înţelegere, un contract civil între părţi, deci este o liberă asociere, o asociere lucrativă: tu vii cu pământul, eu vin cu mintea şi cu utilajul. Or, spune clar şi legislaţia, şi constituţia, că asocierea este liber consfinţită.

Or, legea arendării era o intervenţie brutală în această relaţie, fără un sprijin/suport legislativ. Deci noul cod civil este corect, nu impune anumite reguli, ci apără ambele părţi şi lasă la libera înţelegere”, ne-a precizat Viorel Matei

Despre vechea lege a arendării, liderul FNPAR spune că a fost, practic, nefuncţională. „90% din cei care au făcut contracte de arendă au evitat acele capitole aberante. Nimeni n-a luat în seamă anumite articole din legea arendei.

Spre exemplu, atât timp cât arendaşul nu şi-a plătit datoriile faţă de arendator, de ce acesta a mai primit subvenţii guvernamentale, sau de ce a mai beneficiat de toate drepturile prevăzute în legislaţie?” a conchis Matei.

Marian MUŞAT

Tags: , , , , , , ,

Posted in corbi arges | No Comments »

« Newer Posts - Older Posts »

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.