Feed on
Posts
Comments

Mulţi fermieri mici şi independenţi din România activează după un model de business care nu reuşeşte să susţină interesele de afaceri ale acestora
malita 139
Ei se confruntă cu o problemă care nu se regăseşte în nicio altă industrie: sunt puşi în situaţia de a cumpăra cu amănuntul şi de a vinde en-gros. Vestea bună este că există o soluţie testată cu succes în străinătate, menită să rezolve această problemă, şi care este disponibilă acum şi în România.

Micii fermieri, care operează cu un volum mic de produse, au din acest motiv o putere mică de negociere, fiind foarte expuşi presiunilor şi schimbărilor din piaţă. Când trebuie să vândă, sunt trataţi ca angrosişti şi toată lumea aşteaptă de la ei să ofere cel mai mic preţ, dictat de bursele de mărfuri.

Iată doar câteva dintre motivele pentru care fermierii mici sunt nevoiţi să se organizeze împreună, în diverse forme, pentru a putea deveni entităţi cu margini de profit rezonabile, necesitate relevată de studiul Nevoi şi atitudini ale fermierilor – AgroManager 2011, realizat în cadrul proiectului AgroManager – Dezvoltare şi performanţă în afaceri.

La nivel internaţional există două modele de asociere a fermelor. Modelul cel mai cunoscut în România, faţă de care există mai multe rezerve, este cel al cooperativelor sau al oricărei forme juridice de asociere a acestora. Membrii unor astfel de entităţi sunt atât investitori cât şi manageri.

Acest lucru a creat foarte multe probleme în ultimii 20 de ani, în ţara noastră. Majoritatea fermierilor nu au încredere că un alt membru al asociaţiei poate să o administreze suficient de bine, considerând că, prin faptul că este fermier la rândul său, se află în conflict de interese cu ceilalţi.

Dar există alternativă. Pe plan mondial s-a dezvoltat o a doua formă de asociere a fermierilor. Este vorba de fermierii mici integraţi comercial de către o companie cu putere financiară, cu management performant profesionist, în care tranzacţiile cu partenerii fermei mici se fac transparent, la cotaţiile cele mai convenabile ale momentului.

Integrarea comercială presupune un contract ferm între mai mulţi fermieri mici şi o companie comercială numită integrator, care le poate pune la dispoziţie toată gama de inputuri necesară pentru procesul de producţie şi care este capabilă să le preia toate outputurile.

Acest fapt le permite fermierilor ca sub pălăria integratorului să negocieze atât cu furnizorii cât şi cu potenţialii cumpăratori condiţii şi termene mai avantajoase. Acest model, demonstrat cu succes în plan internaţional, este soluţia pentru fermele mici din România.

 

Cum se pot asocia fermierii cu un integrator

Fermierii mici pot dezvolta parteneriate pe termen lung cu firmele care au o situaţie financiară solidă, cu o reţea de distribuţie şi de achiziţie suficient de densă şi de mare în zona în care operează fermierul. Acesta nu trebuie decât să finalizeze un contract de parteneriat pe termen lung în care sunt puse transparent toate doleanţele ambelor părţi şi se ajunge la un consens.

Dacă lucrează cu un integrator pe toate planurile de inputuri şi de output, fermierii vor reuşi să obţină preţuri mai bune, condiţii mai bune, siguranţă mai mare. Într-o perioadă în care criza economică loveşte nemilos, colaborarea cu un integrator puternic financiar, auditat şi cu solvabilitate foarte mare, garantată de băncile cu care lucrează, oferă siguranţă şi garanţia că nu pierde în tranzacţiile pe care le face cu integratorul.

Desfăşurat sub sloganul AgroManager – Dezvoltare şi performanţă în afaceri, proiectul AgroManager este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor”, Domeniul major de intervenţie 3.1 „Promovarea culturii antreprenoriale”. Detalii puteţi afla accesând: www.antreprenoragricol.ro şi www.fseromania.ro.

AgroAdvice, iniţiatorul proiectului AgroManager, este prima companie privată specializată în servicii de consultanţă agricolă tehnică din România. Obiectivul acesteia constă în optimizarea producţiei agricole şi a activităţilor din ferme, ţinând cont de condiţiile de piaţă şi de specificul fiecăreia.

Serviciile oferite de AgroAdvice sunt orientate spre a conduce la creşterea profitabilităţii fermelor, producţii de calitate, cu un management eficient al costurilor, pornind de la aplicarea tehnologiilor moderne, planificarea activităţilor în ferme şi îmbunătăţirea tuturor proceselor care determină succesul în agribusiness.

 

7 AVANTAJE ALE INTEGRĂRII COMERCIALE

1. Conferă independenţă juridică.
2. Reprezintă o asigurare că eşti tratat într-un mod transparent, echilibrat şi avantajos.
3. Oferă posibilitatea unui schimb continuu de informaţii cu integratorul şi cu partenerii membri ca şi tine.
4. Cel mai mare beneficiu al asocierii cu un integrator este dat de siguranţa tranzacţiilor din punct de vedere cantitativ, calititativ, ca termen de plată şi preţ.
5. Un integrator are capacitatea de a desface produse agricole pe mai multe pieţe şi la alte distanţe decât zona de acţiune a fermierului.
6. Integratorul oferă acces la multiple pieţe de desfacere, reducând riscul ca marfa să nu fie vândută în timp util.
7. Un fermier mic este nevoit să investească în stocarea cerealelor sume mai mari decât o poate face un integrator cu o capacitate de stocare de sute de mii de tone.

/apps/ferma/resources/imagini/be54efbb3e353b619ae6452a73e3a7d4_banda-sigle_agromanager.jpg

Gabriel IONESCU
Coordonator Consultanţă
AgroManager

La sfârşitul săptămânii trecute, caravana informativă privind bunele practici pe Axa LEADER din cadrul acestui Grup de Acţiune Locală a ajuns pe valea Râului Doamnei. Sâmbătă au fost vizitate mai multe obiective realizate pe baza fondurilor europene accesate de comunităţile membre, iar membrii, dar şi invitaţi din cadrul Ministerului Agriculturii, presei, ca şi ai altor organisme – circa 60 persoane – s-au convins de modul exemplar în care s-a acţionat. La Poenărei, de pildă, s-a vizitat gospodăria lui Sorinel Păunescu, ferma model, utilajele, dar şi povarna, unde oaspeţii au putut vedea cum se procesează un produs tradiţional şi au putut aprecia gustul cartofilor copţi în spuză. Duminică, centrul acţiunii s-a mutat la Casa de Cultură de la Domneşti, unde primarul Nicolae Smădu şi ceilalţi edili au fost gazde pentru caravana GAL, în frunte cu preşedintele, primarul din Corbi, Virgil Baciu şi cu directorul executiv, Tudor Radu. În faţa instituţiei era organizată o expoziţie de unelte şi produse ale fermelor, care au stârnit un enorm interes printre vizitatori. Foarte intresantă a fost însă prezentarea situaţiei de către directorul Tudor Radu, care a fost asistat de reprezentanţi ai Federaţiei Naţionale a GAL-urilor şi de omologi din alte judeţe. Din expunerea sa extrem de documentată şi la obiect, am aflat că din „Ţinutul Posadelor fac parte 15 localităţi, din care numai una, Runcu, nu este din judeţul Argeş, ci din Vâlcea, şi de altfel singura care n-a accesat fonduri în exerciţiul financiar care se încheie. Sumele care au fost la dispoziţie au fost de 2.285.000 euro, iar accesările au totalizat 2.273.000 euro pe 47 proiecte, din care 19 publice şi 28 private”. Campioană la accesări în GAL „Ţinutul Posadelor” a fost comuna Corbi, cu 2 proiecte publice şi 7 private finanţate. 

Directorul executiv Tudor Radu a declarat că pentru viitor se preconizează o îmbunătăţire a activităţii, astfel încât să se ramburseze mai operativ sumele şi să crească numărul şi valoarea proiectelor finanţate, astfel încât să se treacă de la afacerile de subzistenţă (în mediul privat) la cele adevărate, cu crearea de locuri de muncă şi creşterea bunăstării populaţiei. În ceea ce priveşte cele publice, a spus că se aşteaptă ca dotarea unor obiective culturale să ducă la revitalizarea activităţii pe această direcţie. Lucruri clare pentru viitor încă nu se ştiu, deoarece n-au apărut normele. Singura dezamăgire a participanţilor la acest eveniment a fost legată de absenţa ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, despre care s-a spus că ar fi fost la Bruxelles.
[youtube]https://youtu.be/g7wqAuGmTRo[/youtube]
Written by Doru Bobi. Posted in Actualitate ZIARUL ARGES EXPRES

Mai multe fotografii click aici :

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=917929384910799&set=a.917929378244133.1073741897.100000812382711&type=3&theater

[youtube]https://youtu.be/6xbuQ_mIL5w[/youtube]

Nu, nu este o glumă, ci purul adevăr: la iniţiativa primarului Virgil Baciu, săptămâna trecută, angajaţii din subordine au fost invitaţi să dea un exemplu de solidaritate comunitară, pentru a-i provoca şi pe cetăţeni să acţioneze în spiritul unui voluntariat benefic tuturor. Totul a sunat ca o provocare şi cum rezultatele ieşirii din birouri la munca în aer liber au fost bine apreciate, astăzi s-a bisat acţiunea. După ora 09.30, pe strada Ruginei, din Corbşori, care urmează să fie asfaltată, era o adevărată concentrare de forţe umane şi de utilaje, supravegheate de reprezentantul constructorului, ing. Gheorghe Dumitru. În ciuda timpului uşor ceţos, care parcă nu se hotăra ce haine să îmbrace, angajaţii primăriei, coordonaţi de către primarul Virgil Baciu şi de vicele Dan Aldea, se încălzeau muncind cu spor sub privirile gospodarilor, care-i spionau de dincolo de garduri, crucindu-se de minunea din faţa ochilor. Şi ăsta-i adevărul, pentru că tinerii nu mai văzuseră aşa ceva, iar cei mai vârstnici erau siliţi să cotrobăie adânc prin amintiri ca să dea de întâmplări similare în care „boierii” de la primărie să fi trudit pe uliţa lor, ridicată mai nou la categoria de stradă.

„Cinste lor!”

Aşa s-a exprimat Roza Banu, o femeie trecută de prima tinereţe, care a fost încântată de ideea cu voluntariatul. Ba, mai mult, după cum povesteau angajaţii primăriei, fusese una dintre primele persoane care nu se sfiiseră să le dea o mână de ajutor, pentru că şade ruşine să muncească un străin la poarta ta şi tu să stai cu mâinile în sân. Asta cu atât mai mult cu cât uliţa de ieri va merita să se numească stradă atunci când va fi asfaltată şi noroaiele de altădată vor deveni amintiri, pe care cei mai vârstnici le vor uita ceva mai greu, iar cei tineri, foarte uşor, convinşi că aşa trebuia să fie, la urma urmei. Numai că la asemenea concluzii s-ar părea că restul vecinilor ajung deocamdată mai greu… Să sperăm că nu vor reuşi să priceapă mesajul transmis prin exemplu doar când vor rotunji vârsta dumneaei!

„Voluntariatul poate naşte solidaritatea în comunitate”

Aceasta este convingerea cu care trăieşte primarul Virgil Baciu şi care a fost punctul de pornire al iniţiativei sale. Tip total nonconformist, nu s-a temut că va fi acuzat de nostalgii comuniste sau de porniri stahanoviste, căci toată lumea ştie că este liberal până în măduva unghiilor. „Săptămâna trecută am spart gheaţa. De ce-am făcut-o? Simplu: Primăria Corbi are 27 angajaţi, aparatul este destul de stufos şi mulţi consăteni se uită cam strâmb spre el. M-am gândit că trebuie să ieşim cumva din inerţie şi să dovedim că nu suntem doar nişte hârţogari care le încasăm taxele şi impozitele locale, ci ne pasă şi de nevoile oamenilor. Voluntariatul este o obişnuinţă în ţările civilizate, indiferent dacă sunt din Europa sau din afara bătrânului continent. Exemplul care-mi vine imediat în minte este Suedia şi trebuie să vă spun că în ţările vestice, voluntariatul este parte a educaţiei date copiilor. Noi nu mai avem timp să aşteptăm şi ardem nişte etape, trecând direct la provocarea vârstnicilor spre asemenea atitudini de sprijinire a eforturilor comunitare, cu speranţa că bunele exemple îi vor inspira şi pe cei mai tineri. Am decis cu angajaţii din subordine să ieşim câteva ore, ca să dăm exemple de bună practică. Ştiu că unora nu le-a prea convenit, fie şi din cauza unor comentarii răutăcioase, care nu-şi aveau rostul, după ce au apărut nişte fotografii în mediul virtual. Este semnul că deocamdată n-au priceput mesajul nostru, dar păstrăm speranţa că sunt oameni inteligenţi şi nu vor întârzia să vină alături de noi, pentru că munca n-a fost şi nu va fi o ruşine!”, a spus primarul Baciu. 

„Omul sfinţeşte locul prin muncă”

Gheorghe Cicu s-a născut şi a crescut în Corbşori: „Aici am deschis ochii, aici am învăţat şi am ajuns inginer şi nu mă jenez să muncesc pe strada asta a Ruginei. Din păcate, văd că sunt încă oameni cărora munca nu le prea pică bine. Mă aşteptam să-i văd pe vecini lângă noi, dar s-ar părea că au treburi mai importante de făcut…” Cam pe aceeaşi idee au mers şi doamnele Viorica Săvescu, de la Registrul Agricol şi Claudia Rotaru, directorul Căminului Cultural. Restul colegelor – poate şi făcând haz de necaz – glumeau că în cazul în care va continua şirul unor astfel de acţiuni, nu vor mai da bani la cabinetele de fitness. 

Oricum, ceea ce se face la Corbi în ultimii ani este de-a dreptul de reţinut: din 2013, primarul Virgil Baciu, aflat la primul mandat, a reuşit să gospodărească resursele locale astfel încât ponderea să meargă către secţiunea de dezvoltare, nu numai către cea de funcţionare şi acum are la activ cam 6,7 km drumuri asfaltate, la care se vor adăuga cei peste 2,8 km de la Corbşori (străzile Rugina, Luncii şi Maluri), cam 0,8 km la Poenărei (străzile Lt. David Păunescu şi Preot Constantinescu), plus câte 200 m în centrul civic al comunei şi la Stăneşti (Poduri). „Totul depinde numai de starea vremii, dar avem speranţa că vom putea să încheiem cu bine lucrările de anul acesta!”, a concluzionat primarul Baciu, în timp ce subordonaţii săi profitau de o scurtă pauză pentru a răsfoi paginile ziarului nostru. Oare vor fi fost bântuiţi de gândul că s-ar cuveni ca şi alte administraţii publice locale să urmeze exemplul celei de la Corbi?…

Written by Doru Bobi. Posted in Administratie  ZIARUL ARGESUL

 

La sfârşitul acestei săptămâni, primarii localităţilor înscrise în GAL „Ţinutul Posadelor” sunt invitaţi pe valea Râului Doamnei la o întâlnire cu factori de decizie, inclusiv cu reprezentanţi de la Ministerul Agriculturii, pentru a se face un bilanţ al realizărilor obţinute prin accesarea de fonduri europene de către Unităţi Administrativ Teritoriale sau de către firme particulare. Banii investiţi raţional se regăsesc în proiecte de interes comunitar, dar şi în ferme moderne, europene, prin care se poate depăşi nivelul agriculturii de subzistenţă prin bunurile de calitate obţinute. Legat de acest eveniment, preşedintele GAL „Ţinutul Posadelor”, primarul din Corbi, Virgil Baciu, ne-a declarat ieri: „Am transmis adrese şi invitaţii la toţi factorii implicaţi atât pe plan local, cât şi naţional, începând cu primarii localităţilor înscrise în GAL-ul nostru şi încheind cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin şi cu europarlamentarul Mircea Diaconu. Deschiderea evenimentului va fi la Domneşti, sâmbătă, unde va fi organizată şi o conferinţă de presă, după care vor fi mai multe vizite în teren la investiţiile realizate cu bani europeni prin proiectele care au primit finanţări. Se va lua masa la Căminul Cultural de la Stăneşti-Corbi, care a fost dotat tot prin astfel de fonduri. Oaspeţii din afara judeţului vor fi cazaţi la pensiuni de pe valea Râului Doamnei, în Nucşoara, Corbi sau Domneşti, iar duminică se va face o vizită în piaţa de la Domneşti”.

corbi

Chestionat asupra lucrărilor de investiţii de la Corbi, primarul Baciu ne-a informat că zilele acestea va finaliza pregătirile pentru asfaltare la Corbşori şi constructorul îşi va muta oamenii şi utilajele la Poenărei, pentru lucrări asemănătoare. „Mă bucur că prognozele meteorologice nu sunt rele şi ne permit să fim optimişti în ceea ce priveşte posibilitatea finalizării programului de asfaltări din Corbşori şi Poenărei”, a concluzionat primarul din Corbi.

Written by Doru Bobi. Posted in Administratie  ZIARUL ARGESEXPRES

 

4045Corbi2

S-ar zice că oamenii din administraţia publică locală din comuna de pe valea Râului Doamnei nu mai vor să ştie de timpul de odihnă de la sfârşit de săptămână. Motivul este unul simplu: condiţiile meteorologice care nu sunt propice asfaltărilor programate au permis o bună pregătire a acestora. Continuă lucrările de la Corbşori, pe străzile Maluri, Rugina şi Luncii, unde s-a tasat pietrişul, s-au configurat şanţurile pluviale executate cu utilajele firmei de construcţii şi chiar s-a decolmatat o vale, efectuându-se şi curăţirea de vegetaţie forestieră – acolo unde a fost cazul.
IMG_20151019_100246

Primarul Virgil Baciu, vicele Dan Aldea şi alţi angajaţi ai administraţiei au fost mereu prezenţi pe şantier. Vestea bună este aceea că s-au încheiat branşările gospodăriilor din Poenărei la reţeaua de alimentare cu apă, astfel că se va trece şi acolo la finalizarea pregătirilor pentru asfaltare. „Avem nevoie de câteva zile de vreme frumoasă, fără ploaie, pentru a încheia aceste pregătiri şi pentru a trece la ceea ce ne interesează cel mai mult – modernizarea drumurilor. Sperăm într-o toamnă lungă, care să ne permită să ne îndeplinim toate obiectivele fixate pentru acest an”, a declarat primarul Virgil Baciu.
IMG_20151019_101320
Written by Doru Bobi. Posted in Administratie  Ziarul Arges expres

Mai multe fotografii click aici :

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=914861731884231&set=a.914861678550903.1073741893.100000812382711&type=3&theater

 

4040Corbsori

4040Corbsori1

4040Corbsori2

Virgil Baciu şi-a mobilizat subordonaţii din primărie şi, în ultimele zile, toate eforturile s-au concentrat pe lucrările de modernizare a drumurilor din satul Corbşori. Sâmbătă, după prânz, acestea erau încheiate 80% pe strada Maluri şi continuau cu eforturi deosebite, pe strada Rugina. Zona era dominată de zgomotul produs de utilajele grele, printre care se regăseau şi voluntarii, în frunte cu primarul Virgil Baciu, care-i ajutau pe constructori la pregătirea terasamentului pentru asfaltarea de pe Rugina. Totodată se curăţa şi vegetaţia forestieră crescută aiurea pe marginea drumului. „Lucrăm în condiţii foarte grele, deoarece aceste drumuri sunt de pământ, n-au fost pietruite până acum, de vreo 40 ani n-au mai fost reparate şi noi trebuie să asigurăm un fundament pentru asfalt, altfel risipim banii în zadar şi n-avem de gând să facem aşa ceva. Sunt locuri în care gropile cu noroi au înghiţit încărcătura unor Rabe de 40 t… Colegii din primărie ne-au sprijinit la încărcarea agregatelor, pentru care am obţinut aprobare să le luăm din locuri precis stabilite din râu şi pe care le punem pe drumurile ce vor fi asfaltate, pentru consolidare prin compactare cu utilaje speciale. S-au configurat, de asemenea, rigolele de scurgere şi avem speranţa că eforturile noastre comune vor fi încununate de succes”, a declarat sâmbătă spre seară primarul Baciu, aflat „în focul muncii” pe strada Rugina, din Corbşori. Acesta ne-a precizat faptul că actualele lucrări de asfaltare sunt finanţate cu circa 6 miliarde lei vechi, bani de la bugetul local, pe care edilii l-au construit cu înţelepciune astfel încât să asigure nu numai buna funcţionare a administraţiei, dar şi dezvoltarea – prioritate zero în strategia cu care Virgil Baciu a câştigat postul de primar al comunei Corbi la alegerile locale din 2012.

Written by Doru Bobi. Posted in Administratie Ziarul Argesexpres

DSCN8691

Primarul Virgil Baciu a preluat frâiele lucrărilor febrile care se desfăşoară pentru pregătirea asfaltării din satele Poienărei şi Corbşori. În zonele unde s-au încheiat branşările la reţeaua de apă, s-a trecut la repararea drumurilor şi refacerea terasamentelor pentru a se putea trece la aşternerea covorului asfaltic. Localnicii nu sunt deloc deranjaţi de zgomotul produs de utilaje şi chiar dau câte o mână de ajutor acolo unde se simte nevoia, pentru a se profita la maxim de starea bună a vremii, mai ales că se aşteaptă o schimbare a acesteia. Ieri dimineaţă, primarul Virgil Baciu şi vicele Dan Aldea erau în Corbşori, unde se definitiva pregătirea străzii Maluri pentru asfaltarea de circa 0,8 km programată pentru această perioadă. „Dacă ne ajută vremea, vom finaliza racordările la reţeaua de apă de la Poenărei până la sfârşitul săptămânii şi vom definitiva pregătirea terasamentului. Repet: dacă vom beneficia de condiţii meteorologice propice asfaltării şi dacă firma constructoare va putea concentra aici utilajele necesare, vom trece la asfaltare săptămâna viitoare”, a declarat primarul Virgil Baciu.

DSCN8723
Written by Doru Bobi. Posted in Administratie Ziarul Arges Expres

Mai multe foto click aici :
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=910732848963786&set=ms.c.eJw9zskRxEAIA8CMtrgH8k~%3BMXmTNswshGJXj1tFTfrp~_A6fZHNWhY21CT5ZLRF9jXz~_PYD~%3Bo3PlJuuA7P~_j7~_l1k7YfW7RO~%3Bxrxo~%3BF~%3BX9c~%3BL9DXySuPfot~%3B6zRvtm7egA~_Z97d3Pm0dfss~%3Bwv~%3BJ~%3BQ5~%3BGA5bzSk4~-.bps.a.910732832297121.1073741889.100000812382711&type=3&theater
 

Luna septembrie a fost una benefică din punct de vedere al tempo-ului derulării investițiilor din comuna Corbi. Important de menționat este faptul că au fost finalizate lucrările de distribuție a rețelei de apă în satele Corbi, Corbșori și Stănești și au început branșările în satul Corbșori.

DSCN8592
”De ce în acest sat prima dată? Este simplu, pentru că în luna octombrie străzile Rugina și Malu vor fi asfaltate. Era deci, absolut necesar să finalizăm cu săpăturile pentru apă.” spune primarul Virgil Baciu.
În același timp sunt realizate branșările la sistemul de apă potabilă și în satul Poenărei deoarece, tot în luna octombrie, va fi turnat asfalt în zona de centru și pe strada Costantin – 500 de metri. ”Exact așa cum am anunțat cu ocazia Întâlnirii Fiilor Satului Poenărei, vom începe modernizarea, prin continuarea asfaltului în zona bisericii și pe o stradă importantă. Asta ca să le arătăm oamenilor, dacă mai este nevoie, că atunci când spunem ceva, nu aruncăm vorbe în vânt de dragul vanității sau al festivismului unui moment sau altul”, declarat edilul șef.

DSCN8615
La fel de important este de menționat că se continuă reabilitarea drumurilor agricole din localitate, în acest moment fiind realizate peste 60% din rutele ce traversează terenurile oamenilor.
Prezent la ședința Colegiului Prefectural de a sfârșitul lunii septembrie, primarul comunei Corbi, Virgil Baciu, a profitat de prezența a doi miniștri importanți (ai Mediului și Agriculturii) pentru a le comunica spre rezolvare una dintre problemele cu care se confruntă beneficiarii (privați sau publici) proiectelor derulate cu fonduri europene sau guvernamentale. ”Este vorba despre plata și rambursarea – recuperarea de TVA. Pe de o parte, beneficiarul face efortul de a plăti TVA-ul către antreprenor, iar pe de altă parte, ulterior, beneficiarul face eforturi pentru a întocmi documentația necesară recuperării TVA. Propunerea mea este ca în cazul fondurilor externe, TVA-ul să fie taxat invers la facturare, pentru a scăpa de aceste probleme”, a spus primarul din Corbi.
Miniștrii prezenți s-au arătat receptivi la această propunere și l-au asigurat pe primarul Virgil Baciu că vor ține cont de acest aspect și îl vor discuta spre soluționare împreună cu Ministrul Finanțelor, cel mai în măsură să decidă în această speță.

Aşa a definit-o primarul Virgil Baciu săptămâna trecută. Deşi ploile din ultimele zile au cam încurcat socotelile edililor localităţii de pe valea Râului Doamnei, branşările la reţeaua de alimentare cu apă de la Poenărei şi Corbşori s-au executat destul de bine, reparaţiile la drumurile prinse în programul de modernizare s-au făcut în mare parte şi acum se aşteaptă vremea bună pentru finalizarea pregătirilor pentru asfaltare. În obiectiv sunt cele de circa 0,35-0,40 km de la Poenărei, la care se adaugă cam 1,8 km la Corbşori şi porţiuni mai mici în centrul comunei şi la Poduri, care vor întregi cei 3 km de drum modernizat programat pentru această perioadă. Prognozele meteorologice îndreptăţesc optimismul edililor din Corbi, care abia aşteaptă să-şi îndeplinească integral programul stabilit pentru această perioadă a anului 2015.

Written by Doru Bobi. Posted in Administratie  ZIARUL  ARGESUL

Sorinel Păunescu

Sorinel Păunescu (foto), fermier specializat în pomicultură, trăiește și muncește în satul Poienărei, com. Corbi, jud. Argeș. Prin anii ’90, era angajat ca tehnician al Institutului de Cercetare și Dezvoltare în Pomicultură din Mărăcineni. Leafa de bugetar și perspectivele incerte privind locul său de muncă l-au determinat să ia o decizie importantă…

Și-a dat demisia și s-a întors în satul natal, unde s-a apucat de treabă pe cont propriu în domeniul pomiculturii. Rezultatele nu s-au lăsat așteptate prea mult timp.

Sorinel e un bărbat bonom, căruia îi place munca în livadă. De cum îl vezi, știi că ai de-a face cu un fermier pasionat și informat. E de ajuns să-i pui o singură întrebare ca să primești un răspuns cât un interviu întreg.

 

“Am ales pomicultura!”

Ne plimbăm printr-o plantație de meri, din soiurile Ionathan și Generos. Fructele sunt bine dezvoltate, încă verzi, dar în pragul pârguirii. Încă un pic de soare și coaja lor va căpăta nuanțe purpurii. Frunzele sănătoase denotă o îngrijire atentă a livezii. „Eu am plecat primul din Pitești, soția m-a urmat după un an. Apăruse în anii aceia o lege care acorda facilități bancare celor care se stabileau la țară. M-am dus la o bancă să solicit un credit. Funcționarii mi-au spus că nu sunt siguri că vor mai rămâne bani după ce vor acorda creditele preferențiale”, își amintește pomicultorul. Sorinel nu s-a descurajat atunci. A construit un grajd pe un teren al unei bunici și a cumpărat vaci. În paralel, a practicat și pomicultura într-o livadă de meri cu suprafața de aproape un hectar. „Am avut inițial o fermă mixtă, dar mi-am dat seama că nu pot să merg bine și cu animalele, și cu pomii. Ori una, ori alta. Am ales pomicultura. Am vândut vacile și am început să achiziționez terenuri”, a adăugat Sorinel.

Fermierul a ajuns în prezent să dețină, atât în proprietate, cât și în arendă, nu mai puțin de nouă hectare de livadă. Soția sa, Mariana, deține tot nouă hectare. În total, familia Păunescu lucrează 18 ha de livadă. Când te gândești că au pornit de la 7000 mp, ai un motiv serios să spui că familia aceasta de foști tehnicieni ai Institutului de Mărăcineni nu a stat cu mâinile în sân după ce s-a întors în satul de baștină, ci a muncit zi de zi, reușind să dezvolte o fermă pomicolă demnă de admirație.

 

Poienărei, un sat hotărât să supraviețuiască

Satul Poienărei este situat pe versanții unui muscel desprins din culmile sudice ale Munților Făgăraș. Covorul de asfalt a fost întins peste un drum de țară, pietros, îngust, străbătut odinioară de căruțele pline cu mere și prune pornite spre târgurile Argeșului. În pădurile satului s-au auzit în anii ’50 gloanțele mitralierelor mânuite de partizani și soldați. Satul a îmbătrânit. Locuitorii în vârstă “s-au mutat” pe rând în cimitirul din jurul bisericii, iar cei tineri au plecat la oraș. Puțini au mai rămas să țină în viață o așezare de oameni liberi și dârzi, obișnuiți cu duritățile vieții de la munte. La fel de puțini sunt și cei care au ales să revină în satul lor natal. Mariana Păunescu îmi spune că au fost patru familii care au revenit în sat în anii ’90, dar numai ei, Păuneștii, au rămas. Ceilalți au plecat din nou, dar în Spania și în Italia.

Mariana Păunescu vinde în magazinul din sat, cred că singurul din localitate. De ce le-ar trebui mai multe? Aici își găsesc și halba cu bere, și sapa pentru micul răzor din grădină. De jur-împrejur sunt numai grădini cu fânețe și pomi fructiferi. „Aici proprietățile sunt mici, de câteva mii de metri pătrați. Lumea e îmbătrânită, dar cu toate acestea nu se decide ușor să vândă teren. Așa bătrâni cum sunt, localnicii merg la grădină, cosesc, strâng fân, culeg prunele și se gândesc la copiii plecați la muncă în străinătate, că poate se întorc acasă și au și ei un petec de pământ.

17-01

Primarul Virgil Baciu este la rândul său din Poienărei. A inițiat investiții în utilități publice, tocmai ca să nu-și vadă satul pustiit. A amenajat și drumurile de acces la proprietățile din deal ale locuitorilor. Asta a revigorat agricultura, fiindcă oamenii pot ajunge ușor la grădini, pot să transporte recolta. Fără aceste drumuri, grădinile lor ar fi rămas neîngrijite”, îmi spune Sorinel Păunescu, care beneficiază și el de avantajele aduse de noua stare a drumurilor locale.

 

Piața și depozitele frigorifice

Unde își vinde familia Păunescu fructele din livadă? Au încercat pe la hypermarketuri, dar, deocamdată , nu au avut succes, din cauză că sunt în derulare contracte mai vechi. Principalii clienți ai familiei Păunescu sunt câteva magazine din Brașov și Sibiu și un depozit en-gross din București. „Livrarea merge bine. Ardelenii sunt serioși. Solicită o anumită cantitate de fructe, eu o livrez prompt și încasez banii. Sigur, e loc de mai bine. Am plănuit să cumpăr un camion specializat în transportul fructelor. Intenționez să cultiv și zmeură, care se coace cam în același timp cu vișinele. Dacă aș avea un camion frigorific, m-aș duce personal la piață și aș vinde direct clientului final, obținând astfel un preț mult mai bun pentru fructele mele. Mi-aș permite să stau într-o piață două-trei zile, până aș vinde toată marfa”, este dorința lui Sorinel.

Până una-alta, merele familiei Păunescu au ajuns și în Austria. Un amic de la Pitești, activ într-o rețea comercială intracomunitară, i-a solicitat o anumită cantitate de fructe pe care fermierul a livrat-o fără ezitare, datorită prețului bun, ofertă de preț la care nu poate spera pe piața internă. „L-am întrebat dacă mai vrea fructe și anul acesta și mi-a spus că sunt producții bune și în Austria”, relatează pomicultorul.

Spirit practic, Sorinel Păunescu a rezolvat problema depozitării fructelor fără să scoată mulți bani din buzunar. A amenajat un beci mare în subsolul unei construcții vechi pe care a și demolat-o între timp. Beci bine făcut, căptușit cu piatră de râu, răcoros, ca pivnițele hanurilor de odinioară. Acolo, sub pământ, merele și perele rezistă cu lunile, iar fermierul nu le scoate la lumină decât atunci când găsește un preț mai bun. Sigur, un depozit frigorific modern ar fi locul ideal pentru păstrarea fructelor. Sorinel așteaptă darea în folosință a depozitului construit cu fonduri europene în cadrul GAL Ținutul Posadelor – Făgărașul de Sud și, în măsura în care va avea strictă nevoie, va apela la serviciile unității respective.

Că e o nevoie mare de depozite frigorifice pentru fructe în Corbii Argeșului, mi-a confirmat și președintele Asociației Crescătorilor de Oi din Corbii de Piatră, Ion Săvescu. Din economiile semnificative ale asociației, care se va transforma în cooperativă, membrii și conducerea au căzut de acord să construiască un depozit frigorific pentru fructe. Paradoxal, nu?

 

De la un an la altul, Sorinel și Mariana Păunescu au ajuns pomicultori renumiți în zona din nordul județului Argeș. Ei sunt un bun exemplu de curaj și tenacitate printre cei care au renunțat la un loc călduț într-o instituție de stat și s-au lansat în afaceri agricole de succes. Sigur, nu vorbim despre o afacere mare în termeni strict economici, deși Sorinel recunoaște că își petrec concediile în străinătate, lucru de neimaginat înainte, dar din punct de vedere al satisfacției personale, da, soții Păunescu au dezvoltat o afacere mare, mare cât bucuria stârnită de o livadă plină de fructe sănătoase.

 

01.05-corbi

Situată în nordul județului Argeș, comuna Corbi are din punct de vedere agricol un profil mixt: pastoral și pomicol. Locuitorii dețin peste 30.000 de ovine, dar în același timp pe versanții dealurilor se află întinse livezi de pruni, meri, vișini și cireși. Deși nu a fost colectivizată, comuna a fost aleasă prin anii ’50 în cadrul fostelor întovărășiri, pentru implementarea unui program vast de înființare de plantații pomicole. Merii și prunii plantați atunci au rezistat până în zilele noastre, dar sunt îmbătrâniți și cu productivitate scăzută.

Noul avânt agricol stimulat de integrarea în UE și de fondurile alocate pomiculturii, care în noul PNDR beneficiază de un subprogram propriu, se resimte și în Corbi. Primarul susține că anual sunt plantați 10.000 de puieți din speciile pomicole specifice zonei cu climat submontan.

Familia Păunescu a plantat la rândul ei mii de puieți, dar a reușit să achiziționeze și un tractor nou, performant, prin vechiul PNDR. „Tractorul e al soției, precizează Sorinel, zâmbind, dar îl conduc eu”. Proiectul a fost depus în cadrul GAL Ținutul Posadelor – Făgărașul de Sud, al cărui președinte este chiar primarul comunei Corbi. „Am reușit să atragem în cadrul GAL peste 1.500.000 de euro. Din aceștia, vreo 800.000 de euro au ajuns în Corbi”, ne spune edilul. La observația mea că au luat jumătate din tortul fondurilor europene atrase prin GAL, primarul îmi dă dreptate, dar ține să mă asigure că i-a îndemnat pe localnici să depună proiecte, iar aceștia au avut curajul și s-au înscris pe lungul și uneori tracasantul drum al accesării banilor europeni.

Tot în Corbi și tot cu ajutorul GAL se află în curs de construire un depozit frigorific unde vor fi aduse fructele culese din livezile corbenilor. Localnicii se așteaptă ca investiția să-i ajute să obțină un preț mai bun pentru fructele comercializate în afara sezonului. „Eu am beneficiat de bani europeni primiți prin Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri. Cei 1500 de euro încasați anual au fost foarte buni pentru mine. Îmi acopereau anumite costuri, fiindcă, vedeți dvs., e cheltuială mare pentru îngrijirea în bune condiții a unei livezi”, afirmă Sorinel Păunescu.

 

REVISTA   FERMA

« Newer Posts - Older Posts »

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.