Feed on
Posts
Comments

Stimati cetateni ai comunei ,

As dori sa va aduc la cunostiinta faptul ca Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in colaborare cu Uniunea Europeana a lansat un program de finantare prin care fiecare persoana fizica / PFA ce detine teren arabil si l-a si lucrat poate beneficia de 1.500 euro anual, timp de 5 ani – daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
– terenul trebuie sa fie inregistrat la APIA si la primarie;
– terenul trebuie sa fie cultivat in prezent;
– in functie de cultura care exista in prezent, se calculeaza o valoare a UDE (unitatea de dimensiune economica) – necesarul pentru incadrarea in program este de minim 2 UDE

De exemplu:
a) are un teren de 1 ha pe care este cultivat grau: UDE = 1*0,28 (coeficientul graului) = 0,28 UDE –> NU este eligibil (in cazul graului trebuie sa fie un minim de 7,14 ha pentru a se putea incadra)
b) are un teren de 1 ha pe care este o livada: UDE = 1*2,215 (coeficientul pomilor fructiferi) = 2,215 UDE –> DA, este eligibil, va primi banii
c) are un numar de 25 de stupi: UDE = 25 *0,083 (coeficientul fiecarui stup in parte) = 2,075 UDE –> DA, este eligibil, va primi banii

– persoana care acceseaza trebuie sa aiba minim 10 clase (si de preferat, dar nu obligatoriu un curs in domeniul agricol);
– varsta maxima de accesare este de 62 de ani (se obtine punctaj suplimentar pentru cei ce au pana in 40 de ani)

ATENTIE: Nu conteaza ce cultura se afla in prezent pe teren – pentru fiecare dintre acestea exista un coeficient economic in vederea stabilirii dimensiunii exploatatiei agricole.

Suma de 1.500 de euro poate fi folosita de catre beneficiar pentru:

– achizitia de samanta / ingrasaminte / furaje pentru animale
– achizitia de teren pentru dezvoltarea exploatatiei agricole;
– achizitia de unelte / echipamente necesare in agricultura;
– plata lucrarilor agricole anuale (arat, discuit, insamantat, prasit, cules)
– achizitia de animale / stupi pentru dezvoltarea exploatatiei;
– alte lucrari necesare.

Singura conditie de a beneficia de acesti bani este sa se depuna un plan de afaceri si o cerere de finantare la Oficiul Judetean de care apartineti – proiect care va ramane in sarcina consultantului, daca beneficiarul este de acord.

ALTE FINANTARI DISPONIBILE:

1. Masura 112 pentru persoanele cu varsta pana in 40 de ani  prima de instalare ca sef de exploatatie agricola: maxim 25.000 euro (incadrarea se calculeaza ca in exemplul de mai sus – minimul pentru a putea accesa programul este de 6 UDE)
2. Masura 322, submasura d) „Investitii privind lucrari de refacere si modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundatii in anul 2010” – pentru primarii, cu un procent de finantare de 100% – valoarea maxima a proiectului este de 1.500.000 euro.
3. Masura 125, componenta c) „Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea silviculturii” – pentru primarii, cu un procent de finantare de 100% – valoarea maxima a proiectului este de 1.500.000 euro pentru proiecte care deservesc intreaga comunitate.
4. Proiectele de MEDIU – a) gestionarea eficienta a deseurilor;
b) extinderea si modenizarea sistemelor de apa si apa uzata a comunei / orasului;
c) protectia impotriva inundatiilor;
d) reducerea eroziunii costiere.

Pentru orice nelamurire sau intrebare, va rog sa ma contactati la numerele de telefon de mai jos sau la adresa de e-mail de pe care v-am trimis aceasta nota de informare.

Cu stima,

MADALINA VLAD
Consultant Senior
Euro Map Consult SRL
Address : 10D Preciziei Boulevard, District 6, Bucharest, Romania
Mobile: 0742 613 500 / 0737 056 306
E-mail : euromapconsult@gmail.com

Normarea producţiei de fructe

Pentru obţinerea unor recolte de calitate superioară, mai ales la piersic, este necesară rărirea fructelor, deoarece apare diferenţierea abundentă şi tendinţa naturală de supraîncărcare cu fructe. În primele 3-4 săptămâni după legat, fructele cresc destul de încet, apoi se intensifică pe măsură ce se apropie de perioada intrării în pârgă şi a maturării. Rărirea se poate face imediat după căderea fiziologică a fructelor.

În cazul soiurilor cu coacere timpurie, care au tendinţa de a produce o mare încărcătură de fructe, rărirea fructelor cu mult înaintea intrării în pârgă contribuie substanţial la creşterea dimensiunii fructelor şi la coacerea lor timpurie, precum şi la creşterea lăstarilor tineri şi a frunzei. Dacă rărirea întârzie mult, dimensiunea finală a fructului poate fi necorespunzătoare. Aceasta se întâmplă mai ales dacă vremea este secetoasă, atât în prima parte a perioadei de vegetaţie, cât şi în perioada recoltării.

Dacă legarea fructelor din anumite soiuri este moderată, iar căderea lor în luna iunie este destul de abundentă, rărirea se efectuează cât mai repede cu putinţă după cădere.

Cultivatorii trebuie să decidă dacă valorificarea fructelor mai mari la un preţ bun justifică aceste cheltuieli cu rărirea timpurie.

Lucrări de fertilizare şi de irigare

În funcţie de încărcătura cu fructe rămase după căderea fiziologică şi după rărirea acestora, se face fertilizarea fazială cu azot şi fertilizarea foliară, concomitent cu aplicarea tratamentelor chimice.

Irigarea plantaţiilor pe rod şi udarea celor nou înfiinţate se impune mai ales pentru speciile sâmburoase din zona de sud, cu atât mai mult cu cât, în această perioadă, seceta se resimte din plin. Irigarea se face prin inundare, crearea de brazde sau prin aspersiune.

Cantităţile de apă care se administrează la hectar variază în raport cu specia şi cu vârsta pomilor, respectiv 40-50 cm la pomii tineri şi 60-70 cm la pomii de rod. Normele de irigare variază între 400 şi 600 mc la hectar în livezile tinere şi 500-800 mc în cele pe rod, fracţionându-se în mai multe udări, care se aplică ţinând seama de fazele critice de dezvoltare a pomilor (legarea fructelor, creşterea maximă a fructelor şi a lăstarilor, formarea mugurilor de rod).

În anii cu ierni sărace în precipitaţii, se impune o udare de aprovizionare înainte de începerea vegetaţiei, care să asigure buna desfăşurare a primelor faze de vegetaţie.

Tratamente fitosanitare la avertizare

De asemenea, se continuă tratamentele fitosanitare la avertizare în plantaţiile tinere, în cele aflate pe rod şi în pepiniere. Acestea se opresc cu 10-14 zile înainte de recoltarea fructelor care ajung la maturitate în acest sezon.

Tratamentele cheie care se aplică în această perioadă se fac pentru a combate: la sămânţoase – măr, păr, gutui – rapănul, făinarea, focul bacterian şi insectele defoliatoare; la prun, viespea sâmburelui, viermele prunelor; la cais, ciuruirea bacteriană şi boala plumbului; la piersic, deformarea frunzelor şi Anarsia; la cireş şi la vişin, monilioza, afidele, viermele cireşelor; la coacăz, zmeur, mur şi la afin, bolile foliare, iar la căpşun, bolile foliare şi de fruct, sau monilioza.

Alte lucrări în luna iunie

În iunie va începe recoltarea, valorificarea şi consumul primelor fructe din livadă: căpşuni, cireşe, vişine şi chiar caise şi piersici, pentru soiurile cu coacere timpurie.

În plantaţiile mamă, furnizoare de ramuri altoi, se face controlul autenticităţii soiurilor şi a stării fitosanitare. Cu această ocazie se marchează şi se elimină impurităţile şi plantele netipice, impurităţile din câmpul I al pepinierelor şi din şcolile de seminţe, precum şi portaltoii neprinşi din câmpul II.

În stoloniere se combat manual buruienile şi se irigă. În plantaţiile tinere se continuă lucrările de formare a coroanelor, precum şi palisarea şi dirijarea lăstarilor, în cazul plantaţiilor cu sisteme de susţinere.

Recomandăm ca în continuare să se facă lucrări manuale şi mecanice pe rând şi între rânduri, să se cosească intervalele înierbate. Cositura se poate folosi ca mulci, fiind mai puţin indicată pentru furajarea animalelor.

PREGĂTIREA VIITOARELOR PRODUCŢII

– evaluarea producţiei de fructe cu recoltare de vară-toamnă la măr şi la păr;

– pregătirea spaţiilor de sortare, de pre-răcire şi de păstrare temporară a fructelor până la desfacere;

– începerea lucrărilor de eliberare şi de pregătire a terenului, în scopul înfiinţării de căpşunării în cultură de vară cu stoloni refrigeraţi spre sfârşitul lunii;

– în pepiniere se revăd planurile de altoire, de asigurare a ramurilor altoi, a materialului de legat, se pregătesc altoirile şi legătorile.

RĂRIREA FRUCTELOR LA CAIS ŞI LA PIERSIC

Pentru plantaţiile de cais şi de piersic, căderea fiziologică a fructelor este destul de abundentă în luna iunie, de aceea rărirea se efectuează cât mai repede cu putinţă după acest fenomen.

Pentru ambele specii pomicole, epoca optimă de rărire începe când fructele au diametrul de 7-10 mm (fruct de mărimea unei alune) şi se încheie înainte de întărirea sâmburelui.

În cazul piersicului, se recomandă să se lase 3-4 fructe pe ramura mixtă, 2-3 fructe pe ramura salbă şi 1-2 fructe pe ramura buchet, în aşa fel încât între fructe să rămână o distanţă de cel puţin 10-12 cm, pentru ca fiecare să se dezvolte până la o greutate de 120-150 g.

Atât piersicul, cât şi caisul, având mugurii grupaţi, în condiţii climatice normale, leagă foarte multe fructe. Pe măsură ce acestea cresc, sporeşte şi consumul de substanţe nutritive. Când fructele depăşesc mărimea unei alune, precum şi în fenofaza întăririi endocarpului, se produce căderea fiziologică a fructelor întârziate în creştere sau a celor cu poziţii nefavorabile. Unele soiuri prezintă o cădere fiziologică mai accentuată, se “autorăresc” şi necesită o intervenţie sumară pentru normarea recoltei.

Majoritatea soiurilor, însă, rămân supraîncărcate cu o cantitate de fructe de 2-3 ori mai mare decât rezerva de substanţe nutritive.

Antonia Ivaşcu
http://www.revista-ferma.ro/



Primarul comunei Corbi Mihai Ungurenus , recomanda tuturor cetatenilor comunei sa depuna cereri la ovine si caprine

Desi data de 15.06.2011 reprezinta termenul limita pentru depunerea cererilor în vederea obtinerii sprijinului financiar acordat detinatorilor de ovine si caprine, acestia inca mai asteapta.

Reamintim tuturor detinatorilor de ovine si caprine cu un numar de peste 50 femele ovine si 25 femele caprine ca pot beneficia de acest sprijin financiar.

Pentru aceasta, acestia trebuie sa se prezinte la Centrul judetean A.P.I.A. , cu buletinul de identitate si cu dovada contului bancar deschis pe titularul exploatatiei, de aici acestia primind cererile pretiparite in vederea completarii si depunerii acestora.

In situatia in care nu se prezinta pana la termenul limita de 15.06.2011, acestia vor pierde acest sprijin financiar pentru anul in curs.



Primarul comunei Corbi Mihai Ungurenus , recomanda tuturor cetatenilor comunei sa depuna cereri de proiecte pentru Masura 141 de acordare de fonduri nerambursabile pentru dezvoltare rurală din cadrul PNDR

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) anunta lansarea in perioada 01 – 30 iunie 2011 a primei sesiuni din anul 2011 de lansarea, 2011, cereri de proiecte pentru Masura 141 de acordare de fonduri nerambursabile pentru dezvoltare rurală din cadrul PNDR, astfel:

Fondurile disponibile pentru Masura 141 “Sprijinirea fermelor de semi-subzistenta” sunt de 105.000.000 Euro.

Suma maxima nerambursabila care poate fi acordata pentru finantarea unui proiect din cadrul Masurii 141 este de 1.500 Euro/an/ferma de semi- subzistenta.

Depunerea proiectelor se va face la Compartimentele de Dezvoltare Rurala Judetene ale AM-PNDR situate in sediile Directiilor Agricole Judetene (DAJ), in intervalul orar 09:00 – 14:00. Solicitantul sprijinului trebuie sa indeplineasca cerintele de conformitate si eligibilitate mentionate in Ghidului Solicitantului aferent acestei masuri.

Procedura de selectie este cea afisata pe site-urile www.madr.ro si www.apdrp.ro, la fiecare Compartiment de Dezvoltare Rurala Judetean al AM-PNDR situat in sediile Directiilor Agricole Judetene (DAJ) si respectiv CRPDRP, OJPDRP.

Termenul limită de depunere pentru aceasta sesiune de cereri de proiecte este: 30 iunie 2011, ora 12.00.

Informaţii detaliate privind accesarea si derularea Masurii 141 din cadrul PNDR sunt cuprinse in „GHIDUL SOLICITANTULUI” – distribuit GRATUIT si postat pe site-ul www.madr.ro

Salcamul (Robinia pseudoacacia) este originar din America de Nord, de unde s-a raspandit in toata Europa si Asia.

In Romania, salcamul a fost adus de turci, prin anul 1750, mai intai in sudul tarii, de unde s-a raspandit an toata tara, atat ca arbore spontan, cat si plantat an liziere masive sau, izolat.

Salcamul infloreste in a doua jumatate a lunii mai. Florile raman deschise 8-12 zile, iar secretia nectarului este apreciabila din momentul in care temperatura noptilor depaseste 14°C, mai ales in zone apropiate de o sursa de apa, pentru a contribui la ridicarea umiditatii relative a aerului.

In scopuri medicinale, florile se recolteaza an faza de maxima dezvoltare, numai pe vreme insorita si se usuca la umbra, in straturi subtiri, in incaperi bine aerisite sau in podurile caselor acoperite cu tabla. Prin uscare, se obtine un randament de 1 kg de flori uscate din 7 kg de flori proaspete.

Continutul chimic al florilor este foarte divers, cu glicozizi flavonici (robinina, acaciina), taninuri, glucide, acizi organici (cafeic, clorogenic), mucilagii, ulei volatil. Florile proaspete contin un ulei eteric complex folosit an parfumerie.

Proprietatile terapeutice ale preparatelor din flori de salcam dau posibilitatea interventiilor in tratarea multor boli, mai ales in afectiunile sistemului nervos si in boli digestive si pulmonare. Sunt binecunoscute efectele antitusive, antispasmodice ale tractului respirator, emoliente ale secretiilor bronsice, antiseptice, antinevralgice, calmante, usor sedative.

Efectele vindecatoare ale florilor de salcam se exercita la toate persoanele, indiferent de varsta. Actiunile asupra sistemului nervos se manifesta prin capacitatea de a linisti, de a calma si de a tonifia organismul aflat in diferite stari nevrotice.

Produsele din flori de salcam sunt utilizate in multe afectiuni psihosomatice care apar drept consecinte directe ale unor tensiuni sufletesti: stari conflictuale frecvente, cu tendinte de agresivitate si criticism exagerat; accese de manie si iritabilitate psihica; crampe musculare de natura nervoasa; epuizare nervoasa si a fortei fizice si intelectuale, degradand pana la insomnii, stari de anxietate si depresie psihica prelungita; reactii necontrolate la stari stresante, dureri de cap si migrene pe fond de stres; tulburari de memorie, de echilibru si de vaz, ajungand, in unele cazuri, la eruptii herpetice pe piele; tulburari de apetit, cu lipsa poftei de mancare sau cu foame excesiva, produse de o stare de gol afectiv, respectiv o lipsa a “hranei sufletesti”.

Din experiente indelungate, s-a constatat ca aceste afectiuni ale sistemului nervos dereglat se pot trata prin:

inhalarea parfumului florilor de salcam, cu efecte linistitoare asupra psihicului, recomandandu-se scurte plimbari prin preajma salcamilor infloriti;

aromatizarea camerei bolnavului cu buchete de flori proaspete;

consumul unei infuzii din flori uscate (1 lingura la 200 ml apa clocotita) luata in 3 reprize pe zi, intr-o cura de 3 saptamani, inlocuind total apa de baut;

consumul zilnic al unui macerat la rece din flori tinute 2-3 zile in miere de albine, luand cate 3-5 lingurite pe zi;

tinctura din 20 g flori uscate care se macereaza in 100 ml de alcool 70°, timp de 10-14 zile, din care se iau, zilnic, de 2 ori cate 10 picaturi.

Infuzia din flori de salcam inlatura “arsurile” de stomac”. In tratamentul bolilor aparatului digestiv, de multa vreme este cunoscuta actiunea benefica a florilor de salcam asupra gastritei hiperacide, mai ales cea aparuta pe un fond de nervozitate, la acest efect contribuind glicozizii flavonici, care actioneaza ca hipoacidifianti.

Bune efecte se constata in combaterea “arsurilor” de stomac (pirozis), aparute mai ales noaptea, cu localizari retrosternale, datorate hiperaciditatii. De asemenea, sunt atenuate durerile in ulcerul gastric si duodenal, in gastralgii hiperclorhidrice, reflux gastro-esofagian, indigestii dupa mese copioase cu alimente grase, in insuficienta hepatica, crampe abdominale si hernie hiatala.

La copii, florile de salcam pot avea efecte benefice in diareea acida sau varsaturi de lapte, precedate de agitatie.

Tratamentele acestor boli digestive se pot face cu incredere, folosind o infuzie din amestec, in parti egale, cu flori de salcam si frunze de dud bogate an carbonat de calciu, cu efecte alcalinizante, de reducere a hiperaciditatii gastrice; se pune o lingurita din amestec in 250 ml apa clocotita, se infuzeaza acoperit 10-15 minute si se beau doua ceaiuri pe zi, dupa mesele principale, in cure de lunga durata.

In cursul zilei, in locul apei potabile sau a sucurilor, este recomandat sa se consume apa din flori de salcam (o mana de flori uscate se macereaza la rece, minim 8 ore, intr-un litru de apa curata de izvor). In bolile aparatului respirator, florile de salcam sant eficiente la combaterea tusei convulsive si astmatice, raceli, viroze, raguseala, infectii acute ale cailor respiratorii, astm bronsic. Tratamentul acestor afectiuni se face cu ceai din flori de salcam, care actioneaza asemanator cu supa de pasare, ce s-a dovedit a fi un aliment cu mare valoare nutritiva dar si cu deosebita eficienta in reducerea proceselor inflamatorii, calmarea tusei, a stranutului si a secretiilor nazale. Este demn de subliniat, ca in cazul bolilor pulmonare nu trebuie neglijat consumul ceaiul de salcam, iar in alimentatie sa se consume supe de pasare, cel putin la o masa pe zi. Datorita continutului ridicat in flavone si robinozide, infuzia din flori de salcam actioneaza cu efecte diuretice, antiinflamatoare, de reducere a continutului de uree din sange si de calmare a durerilor reumatice sau a nevralgiilor dentare.

Autor: Prof.univ.dr. Constantin I. Milica, doctor an fiziologie vegetala, specialist in fitoterapie

Sursa: www.evenimentul.ro

In intervalul 16 mai – 15 iunie 2011 la Centrul Judetean APIA din , str. Fratii Neumann, nr.10, etajul III se pot depune cereri pentru solicitarea sprijinului financiar sub forma Platilor Nationale Directe Complementare pe cap de animal pentru speciile ovine si caprine.

Pot efectua aceasta solicitare detinatorii de animale, din speciile mentionate, persoane fizice si juridice care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
Detin un numar de minim 50 capete femele de ovine si/sau 25 capete femele caprine, care au implinit varsta de minim un an la data de 31 martie 2011;
Efectivul de femele ovine si/sau femele caprine pentru care se solicita prima sa fie inscris in Registrul national al exploatatiilor la data solicitarii primei;
Efectivul de femele ovine si/sau femele caprine pentru care se solicita prima sa fie mentinut in exploatatie, la adresa mentionata in cerere, pana la data de 31august 2011.

Cererea va fi insotita de urmatoarele documente depuse intr-un dosar cu sina: copie BI/CI/CUI/Certificat de inregistrare, dupa caz, al detinatorului animalelor din exploatatie; dovada contului bancar activ deschis pe numele solicitantului.

Cererile pretiparite se elibereaza de la Centru Judetean al APIA in baza cardului (codului) exploatatiei si cuprinde pe langă datele solicitantului, lista cu animalele inregistrate in Registrul national al exploatatiilor si angajamente si declaratii ale solicitantului si vor fi vizate de catre asociatiile crescatorilor de ovine/caprine legal constituite in baza unei hotarari judecatoresti prin care se atesta efectivele de ovine/caprine pentru care se poate solicita prima.
Datele din cererea pretiparita vor fi verificate si corectate de catre solicitanti dupa care cererea va fi depusa si inregistrata la APIA.

Recomandam ca inaintea depunerii cererilor la Centrul Judetean APIA , solicitantii sa verifice la medicii veterinari concesionari numarul de animale inregistrate in Registrul national al exploatatiilor, sa faca modificarile necesare in functie de animalele detinute in exploatatie in asa fel incat numarul de animale existente in exploatatie sa coincida cu cele inregistrate in Registrul national al exploatatiilor si mentionat in cerere de solicitare a primei.

Daca in urma controalelor administrative si la fata locului efectuate se constata diferenta intre numarul de animale cu nereguli si numarul de animale determinat se aplica penalitati. Daca aceasta diferenta este mai mare de 3% prima totala se reduce cu o cota cuprinsa intre 5% si 20% sau se exclude de la plata daca raportul dintre numarul de animale cu nereguli si cel determinat este de peste 50%

Încă din anii 70, de la prima criză a petrolului (Războiul în Golf) unii cercetatori au realizat că resursele energetice clasice vor reprezenta o problemă pentru generaţiile viitoare, şi au început cercetările pentru găsirea de noi surse energetice, cât posibil nepoluante şi cât posibil regenerabile.
Cercetările au cuprins domenii largi, cum ar fi cele din domeniul de energie solară, eoliană, geotermala sau culturi agricole.

Preocuparea pentru producţia de resurse energetice regenerabile în agricultură, s-a accentuat în ultimii trei-cini ani.
Există însă specialişti sceptici, în ceea ce priveşte urmările, unei treceri masive în agricultură la producţia de plante energetice.
Acesti specialişti în domeniul agricol, susţin că datorită unor surse financiare mai mari în energie, există pericolul, ca agricultura să se orienteze către producţia de plante energetice, în detrimentul producţiei agricole alimentare, rezultind o criză alimentară.
Lăsind polemica pentru specialiştii în domeniu, noi venim cu o propunere, de o alternativă, o completare a producţiei agricole, care să nu însemne o concurentă pentru produsele agricole alimentare, ci o şansă pentru utilizarea terenurilor agricole, care acum sunt în paragină. În domeniul agricol, diferite plante au ajuns pe lista celor denumite generic „energo” ca: rapiţa, trăstia, iarba energetică şi diferite specii lemnoase ca salcâmul, plopul şi salcia.
Cele mai spectaculoase rezultate s-au obţinut în domeniul salciei.

Salcia energetică

Salcia energetică este o plantă agricolă, care se cultivată pe terenuri agricole, dar este o plantă care se simte cel mai bine pe terenuri cu umiditate ridicată. Asemenea terenuri sunt în general în albiile apelor curgătoare, terenuri care datorită umidităţii ridicate, nu sunt cultivate.
În jud. Harghita de exemplu, sunt 9970 ha de asemenea terenuri, iar pe nivel de ţară peste 500000 ha.

Ce este salcia energetică?

Este o plantă agricolă creşte pe ogoare, pentru cultivarea ei se utilizează maşinele agricole clasice, cu exceptia plantarii si a recoltarii.

Cercetările cu salcia energetică se fac de mai multe decenii de către specialişti suedezi, care din peste 200 soiuri de salcii, au cultivat 18 soiuri cu caracteristici deosebite cum ar fi:
– creşterea rapidă 3-3,5 cm/zi
– putere calorică ridicata– peste 4900 kcal/kg
– rezistenţa la intemperii şi boli
Aceste soiuri au fost înregistrate CPVO (Oficiul Comunitar pentru Protecţia Soiurilor de Plante) şi reprezintă proprietatea intelectuală al acestui institut, cu drepturile pe care le conferă legile internaţionale în domeniu.

De ce salcie energetică?

Pe lângă proprietăţile amintite deja, salcia energetică prezintă o serie de avantaje, care fac să fie lider în materie de plantaţie energetică.

– poate fi, sau chiar este recomandat a fi cultivat pe suprafeţe cu înmlăştinare permanentă sau periodică. Salcia poate fi inundată pe perioade lungi (chiar luni de zile) fără ca să fie afectat. Salcia are capacitatea de evapotranspiraţie de 15-20 litrii apă/zi/m2. Acest avantaj îi conferă un loc necontestat ca plantă care să facă utilizabile mii de ha de terenuri care sunt în paragină.

Datorită acestei proprietăţi, salcia nu elimină alte plante din cultura agricolă, ci lărgeşte aria plantelor ce pot fi cultivate – aducând avantaje economice însemnate agriculturii şi economiei naţionale în general. Un calcul estimativ arată că într-o ipoteză ca în România s-ar planta cca 20000 ha salcie energetica pe terenuri neutilizate în prezent, s-ar obţine anual energie suficientă pentru încălzirea a cca 145.000 apartamente.(aprox. Blocurile din Cluj si Brasov)

Important! Această sursă de energie se repetă anual timp de 25-30 ani.

– are o durată de viaţă de 25-30 ani, timp în care cu excepţia anului întâi lucrările de executat pe plantaţie, sunt doar de administrare de îngrăşăminte (pentru a obţine o recoltă mai bună) şi recoltarea, asigurând un venit constant şi sigur proprietarilor de plantaţii.

– are o capacitate de preluare anual a 20-30 to/ha de nămol provenit din epurarea apelor reziduale. Această proprietate face ca apele reziduale nu trebuiesc epurate biologic, ci după inundarea plantaţiei, prin evapotranspiraţie apa, ajunge în atmosferă curată, evitând infectarea apelor curgătoare. Acest avantaj a fost recunoscut în multe ţări Europene – fiind elaborate sisteme de staţii de epurare – cu plantaţii în jurul lor.

– datorită conţinutului înalt de salicină, tocătura obţinută din salcia energetică nu are nevoie de depozit acoperit, un avantaj economic important

– energia consumată pentru producerea salciei energetice este numai 5% din energia rezultată prin utilizarea ei ca sursă energetică

– recoltarea se face iarna (după căderea frunzelor) când atât forţa de muncă cât şi utilajele sunt neutilizate.

– salcia energetică se recoltează anual, (sau din doi in doi ani, dar nu mai mult de trei in trei ani) asigurând o sursă de energie termică evitând astfel presiunea asupra pădurilor pentru combustibil ieftin.

Ce să facem cu salcia energetică?

Salcia energetică se cultivă cu scopul obţinerii de biomasă cu putere calorică ridicată.

Se poate utiliza sub formă de tocătură (la umiditatea obţinută la recoltare, de aprox. 30-35%), în centrale energetice de producere curent electric, dar cu ajutorul unor arzătoare speciale (multistoker) de puteri cuprinse între 8 kW – 600 kW (programabile atât ca regim de ardere, cât şi ca timp de funcţionare) şi ataşabile cazanelor clasice pe lemne sau alt combustibil solid, tocătura de salcie poate fi folosită şi la incălzirea caselor, instituţiilor (de ex. grădiniţe, şcoli, dispensare, primării etc.)
Tocătura prelucrată în brichete sau in peleţi reprezintă o sursă de energie termică curată şi ieftină pentru incălzire. Pentru fabricarea brichetelor şi a peleţilor sunt necesare echipamente technologice speciale.
În afară de scopurile energetice, salcia se mai utilizează cu succes în următoarele domeni:
materie primă pentru celuloză
industria farmaceutică (aspirină)
materie primă pentru alcool metilic
industria hârtiei
industria de mobilă şi lemne de construcţii
construcţii (drumuri temporare, protejarea malurilor apelor)
Omenirea totdeauna a avut nevoie de energie şi va avea nevoie şi în continuare, deci utilizarea salciei energetice se repetă anual. O plantaţie are durata de viaţă 25-30 de ani, odată se realizează plantaţia şi mulţi ani se recoltează. Asta este viitorul!!

Merită să cultivăm salcia energetică?

Da! Salcia energetică este o plantă care în anul întâi necesită o atenţie deosebită. Trebuie pregătit corespunzător terenul (arătură adâncă 45-50 cm) discuit primăvara, tratat cu ierbicide înainte de plantaţie, iar după plantaţie trebuie îngrijit ca buruienile să nu biruie (prăşit mecanic, sau tratament cu ierbicide).
Costurile în anul întâi sunt (costul lucrărilor agricole, costul butaşilor,) aproximativ de 1700-1800 Eur/ha. .
Recolta în anul întâi este mai redusa (cca 10%) – în această perioadă se dezvoltă rădăcina, iar de modul cum în anul întâi a putut să se dezvolte planta, va avea repercursiuri pe întreaga durată de viaţă.
După anul întâi, însă plantaţiile de salcie energetice – au nevoie de intervenţii neînsemnate (administrarea de îngrăşăminte, recoltare) şi acesta timp de 25-30 de ani.
Salcia energetică se recoltează anual din 2-2 an, sau din 3-3 ani. Recolta obţinută este în funcţie de calitatea solului, de umiditatea solului, precum şi de modul cum a fost executate lucrărilor agricole în anul I, adica, depinde de SOLUL-CLIMA-STAPINUL.
Din statistici se poate aprecia o recoltă de cca 30 to/an/ha (la umiditate de cca. 30%) – din anul 3 de viaţă.
Preţul actual al unei to de tocătură este de cca 35 Euro, deci cca 1100 Euro/ha, dar pretul prezinta o tendinta crescatoare, datorita lipsei de biomasa pe piata Europei.
Este de reţinut faptul că în situaţia în care ne aflăm in agricultura romaneasca, cu muncitori agricoli la o vârstă înaintată, o plantaţie de salcie este ideală- pentru a nu rămâne terenurile agricole în paragină –astfel, salcia energetică devine o ALTERNATIVĂ în agricultură.

Unde să plantăm salcia? Technologia de cultivarea salciei!

Salcia este o plantă agricolă. Poate fi cultivat oriunde, inclusiv pentru acoperirea haldelor de steril de lângă mine, însă recolta cea mai bună se poate obţine pe terenuri cu umiditate ridicată (albiile apelor curgătoare) – unde alte plante nu pot fi cultivate.

Conditiile optime sunt asigurate de alimentare cu apa freatica ori din precipitatii abundente (media anuala peste 700 mm/m2), pe soluri cu pH 5,5-6,5, dar rezista si pe soluri cu pH 4-8,0, insa cu o recolta de biomasa mai redusa.
Technologia de cultivare conţine mai multe capitole: (materialul se gaseste pe pagina www.kontrastwege.ro )
– înfiinţarea culturii
– lucrări de întreţinere
– recoltarea
– desfiinţarea culturii
– calendarul cultivării

Trebuie să programăm, să pregătim o cultură de salcie. Trebuie să fim atenţi la câteva amănunte, ca:
– fiind vorba de o plantaţie de o viaţă lungă, trebuie să fim atenţi la sistematizarea zonei
– planietatea terenului pentru a fi posibil plantarea şi recoltarea mecanică
– recoltarea se face iarna, trebuie să avem posibilitatea de acces pe plantaţie în condiţii de iarnă cu utilaje
– pregătirea solului din timp

Plantarea – se poate face manual sau mecanizat. Există utilaje speciale de plantat, care plantează un ha în cca 60 minute.

Recoltarea – se poate face manual sau mecanizat. Mecanizat cu utilaje care se aleg in functie de suprafata de recoltat intr-un sezon (se intelege sezon de recoltare lunile decembrie, ianuarie, februaria). Astfel se utilizeaza utilaje simple pina la cca. 50 ha, utilaje mai performante (atasabile la tractoare de cca 150 CP), la suprafete de cca. 300-350 ha, si combine Class cu adaptor H2, pentru suprafete mari (peste 1000 ha)

Desfiinţarea culturii – se face foarte uşor printr-o discuire, după care se poate utiliza solul pentru o altă plantă.

Technologia în detalii se livrează fiecărui cumpărător de butaşi – odată cu livrarea butaşilor.

Observaţii juridice

Soiurile de salcie energetice care, prin parametrii technici s-au impus – sunt cele 18 soiuri înregistrate de cercetătorii suedezi.
Aceste soiuri reprezintă proprietatea intelectuală a cercetătorilor suedezi, şi sunt apărate de legile UE. –EC No.2100/94

Folosirea neautorizată ca material saditor este infracţiune şi pedepsit de lege.

În Europa sunt câteva cazuri de scandal, datorită utilizării sub altă denumire, a unor soiuri dintre cele înregistrate, terminate cu câştig de cauză pentru cercetatori.
Există dotare technologica cu care în max 20 min. se poate determina parametrii genetici exacţi a unei bucăţi dintr-un lujer, şi stabili cu exactitate originea ei.

Sc. Kontrastwege SRL – a încheiat un contract cu firma suedeză – pentru România, astfel a obţinut dreptul de a înfiinţa pepinerii, de a produce butaşi pentru realizarea de plantaţii, având obligaţia de a plăti redeventă după fiecare butaş comercializat.

Este interzis categoric, ca cineva dintr-o plantaţie existentă să utilizeze butaşi pentru extinderea plantaţiei, sau sa comercializeze ca material seditor!!!!

Situaţia legislativă în România

Cu toate că în ţările din UE, ca urmare a unei recomandări a UE, plantaţiile energetice sunt subvenţionate (în cazul salciei energetice 50% din costurile de realizare a plantaţiei, si o subventie anuala) în România încă nu s-a luat o hotarire in acest sens.
În ţările în care se aplică hotărârea UE, referitor la subvenţionarea plantării, obligatoriu trebuie solicitat aprobare pentru realizarea plantaţiei, şi condiţia aprobării şi obţinerii subvenţiei este:
– dovedirea proprietatii terenului, sau arendarea ei pe durata plantatiei (25-30 ani)
– dovada că s-au utilizat material seditor de origine legală
– dovada utilizării lor în scopuri energetice

Considerăm că nici în România nu vor fi alte condiţii, la legea Plantatiilor energetice, care se afla in Parlament pentru dezbatere, si adaptare.

IMPORTANT!!
Incepind din 03 martie 2008, se poate accesa fonduri de investitii, cu care se poate rezolva foarte avantajos realizarea de plantatii de salcie energetica (fiind pentru prima data nominalizat ca planta energetica – cu denumirea corecta: Specii forestiere cu ciclu scurt de productie si regenerare pe cale vegetativa).

Accesati WWW.madr.ro/APDRP, si veti gasi :
– Masura 121-Modernizarea exploatatiilor agricole
– Masura 123-Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si
Forestiere..

Pe data de 3 noiembrie 2008, a fost publicat in Monitorul Oficial nr.743, Legea nr.220, Lege pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

La cap VI, se stabilesc sarcini pentru ministerele de resort (Min. Economiei si Min. Agriculturii), ca in termen de 90 de zile sa elaboreze mai multe masuri de promovare a surselor regenerabile. Astfel la Art. 2, aliniatul „f” se stipuleaza: „ acordarea de ajutoare nerambursabile proprietarilor plantatiilor de material lemnos infaptuite prin lastarire, cu destinatie energetica…..”,. In anul 2010, Legea 220/2008, a fost modificat cu Legea 139/2010. Se asteapta aplicarea ei, in anul 2011, cu speranta ca va urma aceea reglementare care in alte tari din UE, se aplica de citiva ani.

M.Ciuc la 16 mai 2011
Sc. KONTRASTWEGE srl
www.kontrastwege.ro
Tel. Mo. 0744 638467

Benkő Sándor
Director Executiv

Pentru oieri, anul 2010 s-a caracterizat prin creşterea deficitului de forţă de muncă, obligând un mare număr de crescători să renunţe la mulsul oilor şi să treacă la înţărcare foarte tardivă (la 4-5 luni) sau autoînţărcarea mieilor (6-7 luni). Această situaţie a condus la scăderea accentuată a producţiei de lapte de oaie, în ţara noastră

Principale ţări producătoare de lapte de oaie din Uniunea Europeană, Italia, Franţa şi mai puţin Grecia, au înregistrat în ultimii patru ani scăderi importante de efective şi totodată ale producţiei totale de lapte de oaie.

Prin urmare, în viitorul apropiat este de aşteptat ca, atât în ţara noastră cât şi în ţările din vestul Europei, preţurile la brânzeturile de oaie să crească semnificativ.

Peste puţin timp, perioada de fătări la oi se încheie. De acum, oile fătate intră în perioada de lactaţie care se împarte în perioada de alăptare a mieilor, foarte scurtă la oile specializate pentru lapte (0-45 zile), şi perioada de muls.

Pe parcursul ultimelor consfătuiri pe care le-am avut cu crescătorii de oi am observat că aceştia folosesc tot mai des expresia ”am oi cu genetică bună”, desigur cu referite la ovinele cu performanţe productive superioare. Se cade ca, în acest context al perioadei de lactaţie a ovinelor şi al discuţiilor despre caracteristicile lor productive, să prezint principalii factori genetici care influenţează producţia totală de lapte la oaie.

Rasa

Influenţează în limite foarte largi atât cantitatea, cât şi calitatea laptelui în cadrul aceluiaşi tip fiziologic, chiar dacă animalele au fost întreţinute în condiţii similare.

În funcţie de cantitatea de lapte pe lactaţie, rasele de ovine se clasifică în patru grupe, astfel:

• specializate, cu peste 201 l lapte (Friză, Awassi, Lacaune, Sardă, Oaia britanică de lapte, Chios, Langhe, Mytilene etc.);

• cu producţii bune ce se încadrează între 101 şi 200 l lapte (Cap negru de Teleorman, Ţigaie ameliorată, Ţurcană ameliorată, Merinos de Palas, Biella, Comiso, Vlakiko etc.);

• cu producţii mijlocii între 61 şi 100 l lapte (Merinos de Transilvania, Spancă, Siciliană, Kivircik, Bluefaced Leicester etc.);

• cu producţii mici ce realizează sub 60 l lapte (Karakul, rase derivate din Merinos Australian, unele rase englezeşti de carne etc.).

Calitatea laptelui de oaie exprimată prin componenţii chimici poate prezenta diferenţe, în funcţie de rasă, de cca. 20%.

Astfel, supuse unui experiment, rase de oi apropiate filogenetic, întreţinute în aceleaşi condiţii, au avut un procent de grăsime diferit: Ţurcana brumărie – 6,5% şi rasa Karakul – 8%.
În general, rasele de oi cu producţii mari de lapte prezintă un procent de grăsime mai mic (Friză – 6,3%).

Varietatea

În cadrul unor rase s-au format varietăţi care diferă mult prin cantitatea de lapte realizată pe o lactaţie. La rasa Ţigaie, varietatea Ruginie şi cea Bucălaie dau producţii mai ridicate de lapte decât Ţigaia varietatea albă sau neagră.

Ecotipul

La unele rase şi varietăţi s-au format ecotipuri consolidate genetic cu producţii ridicate de lapte. Rasa Ţurcană varietatea albă ecotipul de Sibiu realizează producţii mult mai mari faţă de ecotipul Ţurcană albă din Apuseni. De asemenea, în cadrul rasei Ţigaie varietatea Bucălaie, ecotipul de Banat şi Ţigaia ruginie ecotipul de Covasna realizează producţii mai ridicate comparativ cu celelalte ecotipuri ale acestor varietăţi.

Unele ecotipuri au grupuri mai mari de oi, denumite populaţii, care se disting prin producţii mai ridicate de lapte.

În zona Caransebeşului s-a format o populaţie distinctă de oi Ţurcane albe cu lână ondulată, denumite local Oi creţe de Caransebeş, mai performante pentru producţia de lapte.

La rasa Ţurcană s-au consolidat încă două populaţii cu producţii mai mari de lapte în zona Văii Jiului, Ţurcana de Jieţ sau Ţurcana brează, cu o brezătură pe faţă, iar în zona Slatina Ţurcana de Brastavăţu cu lână albă dar capul şi gâtul colorat.

Aceste populaţii pot fi punctul de plecare pentru a crea rase româneşti de ovine specializate pentru producţia de lapte.

Individul

Variaţia individuală a producţiei de lapte în turmele neselecţionate de ovine de aceeaşi vârstă, rasă şi întreţinute în aceleaşi condiţii depăşeşte diferenţele medii dintre rase privind producţia de lapte. Astfel, în aceste turme s-au găsit oi cu producţii medii pe lactaţie cuprinse între 25 şi 250 kg, rezultând un raport între aceste producţii de 1/10 – mult mai mare decât în cazul vacilor de lapte (1/4 – 1/5).

Şi în activitatea practică s-a observat că chiar în condiţii bune de întreţinere sunt oi care an de an dau o producţie de lapte foarte scăzută, neputând să-şi crească mielul.

Variabilitatea mare a cantităţii de lapte semnalată mai frecvent la oi are drept cauză neglijarea selecţiei, ca mijloc de ameliorare a acestei însuşiri.

O însemnată variaţie individuală o prezintă şi principalii componenţi ai laptelui, dintre care se detaşează procentul de grăsime. Variabilitatea individuală este rezultatul unui potenţial genetic diferit de la un individ la altul, aceasta fiind o sursă reală de ameliorare prin selecţie (h2 = 0,3) a caracterului respectiv.

În final, apreciez că avem efective de oi performante pentru producţia de lapte, reprezentate prin rasele Cap negru de Teleorman, Ţigaia ruginie de Covasna, Ţurcana Creaţă de Caransebeş, Ţurcana de Jieţ (brează), Ţurcana de Brastavăţu şi altele.

POTENŢIAL GENETIC EXISTĂ

Studii aprofundate au demonstrat că potenţialul lactogen al raselor de ovine din ţara noastră este mai ridicat decât producţia realizată. Prin asigurarea unei furajări în funcţie de starea fiziologică la nivelul necesarului, prin organizarea controlului producţiei de lapte şi optimizarea celorlalţi factori, producţia de lapte, în special la rasele Ţigaie şi Ţurcană, poate creşte foarte mult în turmele neselecţionate.

În acest sens, convingătoare sunt rezultatele obţinute la o fermă de lângă Debrecen (Ungaria), care a importat din România 1000 oi Ţurcane de talie mai mică din zona Munţilor Apuseni şi care, întreţinute în condiţii bune şi furajate la nivelul necesarului, au produs 1-1,2 litri de lapte pe zi şi pe cap de oaie şi circa 150-200 l lapte/lactaţie.

Ioan Pădeanu
sursa : http://www.revista-ferma.ro/articole-zootehnie/factorii-genetici-care-cresc-productia-de-lapte.html



DESCHIDEREA RAPSODIEI PASTORESTI 2011

FLUIERASI SENIORI  IN FATA PRIMARIEI


CALARETI

PARADA FORMATIILOR


PREMIEREA FORMATIILOR , A CRESCATORILOR DE ANIMALE , SI A FAMILIILOR CARE AU FACUT 50 DE ANI DE CASATORIE

ANSAMBLUL  CIOBANASUL

FORMATIA SCOLII DIN STANESTI

COPII AI SCOLII CORBI


ANSAMBLUL CIOBANASUL CORBI

ANSAMBLUL DE DANSURI CORBI

FLORILE DIN CORBI

 

FRUMUSETEA  PORTULUI POPULAR

PORTUL DIN STANESTI

SCENA  RAPSODIEI

 

HORA MARE

DULAPUL

Corbi – traditie si actualitate nr. 2

Ziar Corbi nr.02 – mai 2011

( click pentru a vizualiza )

« Newer Posts - Older Posts »

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.