Feed on
Posts
Comments

Floarea soarelui proaspăt înflorităPe parcursul lunii august 2011, temperatura medie diurnă a aerului va înregistra valori peste mediile multianuale lunare în estul, sud-estul şi local în vestul ţării, iar în restul teritoriului agricol, regimul termic va prezenta valori apropiate de normalul perioadei

Din punct de vedere pluviometric, precipitaţiile prognozate se vor putea situa sub mediile multianuale în sud-estul şi sudul ţării, iar în restul teritoriului, cantităţile de apă se vor apropia de normele climatologice lunare.

Precizăm faptul că aceste informaţii nu exclud posibilitatea apariţiei unor situaţii cu valori extreme de temperaturi sau cantităţi mai mari de precipitaţii pe intervale scurte de timp, ce pot conferi un caracter sever intervalului respectiv.

Starea solului

La sfârşitul lunii august 2011, aprovizionarea cu apa accesibilă plantelor neirigate de porumb pe adâncimea de sol 0-100 cm, va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă) în Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Crişana şi cea mai mare parte a Moldovei. În centrul şi nordul ţării, rezerva de umiditate din sol se va încadra în limite satisfăcătoare şi apropiate de optim.

Caracteristici fenologice

Pe parcursul lunii august, procesele vegetative la principalele culturi agricole se vor desfăşura în ritmuri în general normale, cu excepţia zonelor agricole unde se menţin deficite de apă în sol; acestea vor fi stânjenite, semnalându-se deprecierea stării de vegetaţie la speciile prăşitoare prin uscarea aparatului foliar, subdimensionarea elementelor de rod (ştiuleţi de dimensiuni reduse şi boabe şiştave, seminţe seci la floarea-soarelui), plante sterile şi implicit, calamitarea parţială a culturilor de porumb şi floarea-soarelui.

Sub aspect fenologic, floarea-soarelui în regim irigat va parcurge fazele de maturitate ceară şi deplină, continuându-se totodată lucrările de recoltare în zonele agricole din jumătatea de sud a ţării.

Hibrizii semitardivi şi tardivi de porumb vor înregistra predominant fazele de maturitate ceară şi deplină la nivelul întregului teritoriu agricol, iar la cei extratimpurii şi timpurii, semănaţi în epoca optimă din sudul ţării, se va semnala maturitatea deplină.

În centrul, nordul şi vestul ţării, la sfecla de zahăr se vor continua fazele de îngroşare a axului hipocotil şi acumulare a zahărului în rădăcini, iar la cartof, creşterea tuberculilor, uscarea vrejilor, precum şi maturitatea tehnologică şi recoltarea la soiurile de vară.

În majoritatea plantaţiilor, la speciile pomicole (măr, gutui, păr, prun) se vor înregistra dezvoltarea rodului, coacerea în pârgă şi formarea mugurelui terminal, precum şi recoltarea eşalonată a fructelor ajunse la maturitatea tehnologică.

Viţa de vie îşi va continua creşterea şi acumularea zahărului în boabe, cu o stare de vegetaţie în general bună şi medie în podgoriile din vestul, centrul şi nordul ţării, respectiv medie şi slabă în zonele afectate de seceta pedologică.

Recomandări de specialitate:

• recoltarea, transportul şi depozitarea produselor agricole de sezon;
• eliberarea terenurilor de resturile vegetale;
• pregătirea terenului prin efectuarea unor lucrări superficiale adaptate conţinutului de umiditate din sol şi fără o mobilizare accentuată a solului, ca urmare a deficitului de apă;
• efectuarea arăturilor în vederea însămânţării în epoca optimă a culturilor de toamnă, în special pe terenurile cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului.

Administraţia Naţională de Meteorologie

Caracteristici termice şi hidrice. Regimul termic mediu diurn al aerului în luna iulie se va încadra în limite apropiate de normele climatologice în aproape toată ţara, exceptând zonele estice, sud-estice şi vestice, unde valorile termice din aer vor putea depăşi mediile multianuale.

Cantităţile de precipitaţii prognozate se vor situa în limite apropiate de normalul perioadei în vestul, centrul şi nordul regiunilor agricole, iar în estul, sud-estul şi local în sudul teritoriului, cantităţile de apă se vor situa sub normele climatologice lunare.

Precizăm faptul că aceste informaţii nu exclud posibilitatea apariţiei unor situaţii cu valori extreme de temperaturi sau cantităţi mai mari de precipitaţii pe intervale scurte de timp, ce pot conferi un caracter sever intervalului respectiv.

Starea solului

În cultura de porumb neirigată, la sfârşitul lunii iulie, pe profilul 0-100 cm, rezerva de umiditate se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime în cea mai mare parte a teritoriului agricol. Pe suprafeţe extinse din sudul, sud-estul şi local în estul ţării se va semnala fenomenul de secetă pedologică, cu diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică şi extremă.

Caracteristici fenologice

În luna iulie, procesele de creştere şi dezvoltare ale speciilor de câmp şi pomi-viticole se vor desfăşura normal, pe majoritatea suprafeţelor agricole. În zilele cele mai calde, va fi posibilă ofilirea temporară în orele de amiază, răsucirea şi uscarea prematură a aparatului foliar la prăşitoare, precum şi forţări stadiale în evoluţia fenologică a acestora.

În cultura de porumb, pe suprafeţele agricole cu deficite accentuate de apă va creşte procentul de plante sterile, iar la floarea-soarelui capitulele vor fi subdimensionate.

La orzul şi grâul de toamnă din centrul şi nordul teritoriului se va definitiva maturitatea ceară şi deplină, continuându-se totodată recoltarea. În celelalte regiuni agricole, se vor finaliza lucrările de recoltare.

Floarea-soarelui se va afla în faza de înflorire pe majoritatea suprafeţelor cultivate, iar în sudul, sud-estul şi vestul ţării se va extinde faza de maturitate ceară. Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va prezenta medie spre bună pe suprafeţele cu o aprovizionare satisfăcătoare de apă în sol.

Pe unele areale din sud-estul, sudul şi estul teritoriului, precum şi în extremitatea de vest a Banatului şi Crişanei, starea de vegetaţie se va deprecia, din cauza menţinerii deficitelor ridicate de apă din sol.
Porumbul îşi va continua fazele de apariţia paniculului, înflorire şi mătăsire în majoritatea zonelor de cultură, iar în jumătatea de sud a ţării se vor extinde suprafeţele cu plante aflate în faza de maturitate lapte.

La hibrizii extratimpurii şi timpurii din extremitatea de sud a Munteniei se va declanşa faza de maturitate ceară, izolat fiind posibilă apariţia fenomenului de „şiştăvire” a bobului, îndeosebi pe terenurile afectate de seceta pedologică puternică şi extremă.

La sfecla de zahăr se va semnala alungirea şi îngroşarea axei hipocotile, iar la cartof, formarea şi creşterea tuberculilor. Pe suprafeţele cu deficite accentuate de umiditate în sol se va înregistra în continuare uscarea prematură a vrejilor, precum şi subdimensionarea tuberculilor la cartof.

La speciile seminţoase (măr, păr) predominante vor fi creşterea fructelor şi acumularea zahărului, iar la sâmburoase (cais, piersic), maturarea fructelor şi recoltarea acestora.

În majoritatea podgoriilor de viţă de vie se va înregistra creşterea şi coacerea boabelor.

Recomandări de specialitate:

• Aplicarea irigaţiilor pe suprafeţele cu deficite de umiditate în sol pentru asigurarea unui nivel optim al consumului de apă al plantelor;

• Combaterea buruienilor (erbicidări, praşile), a bolilor şi dăunătorilor (tratamente fito-sanitare) în culturile prăşitoare şi pomi-viticole;

• Eliberarea suprafeţelor agricole de resturile vegetale;

• Efectuarea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare a fructelor şi cerealierelor de toamnă.

Administraţia Naţională de Meteorologie

În luna iulie activităţile pomicultorilor sunt orientate în trei direcţii: recoltarea producţiei, tratamentele împotriva bolilor şi dăunătorilor şi crearea condiţiilor optime pentru producţia din anul viitor.

Cireşul, cel mai profitabil

În această lună se încheie recoltarea producţiei de cireşe. S-au realizat producţii mari şi de calitate, fructele au fost valorificate avantajos, fapt ce vine să reconfirme convingerea că cireşul este specia cea mai rentabilă. De aceea avem obligaţia să pregătim pomii pentru începerea diferenţierii rodului de anul viitor aplicând cele patru tratamente foliare, din 10 în 10 zile, cu un amestec de 10 kg uree + 3 kg Codice 20: 20: 20 + Topsin 1 l (sau Systhane) + Fastac 0,2 l.

Producţii peste aşteptări

Producţia de caise este foarte bună, chiar dacă în timpul înfloritului a plouat, a căzut şi bruma, a îngheţat şi apa. Cei care au făcut tratamente, fertilizări la sol şi foliar, deci au pregătit pomii aşa cum am arătat în buletinele anterioare, obţin o producţie mare de caise.

Acelaşi lucru se poate spune şi despre prune şi piersici, la care începem recoltatul. În ceea ce priveşte merele, producţia este peste aşteptări.

Cum pregătim producţiile viitoare?

Cei care nu realizează producţii trebuie să înceapă de pe acum pregătirile pentru recolta din 2012.

La speciile cais şi piersic în această lună facem două tratamente: primul cu un amestec de Mycoguard 2 kg/ha + Omite 1 l/ha + Proteus 0,5 l/ha + uree 3 kg/ha; al doilea tratament se face la intrarea în pârgă cu Rovral 1 kg/ha+ Calypso 0,1 l + Dungal combi 3 kg/ha. La piersic se aplică suplimentar un tratament cu Captan 2 kg/ha.

După încheierea recoltării din 10 în 10 zile se aplică 10 kg uree/ha pentru că începe diferenţierea mugurilor de rod. Este indicat să păstrăm frunza pe pom până la finele lunii octombrie. De ce, vă voi spune în viitoarele buletine!

Tratamente şi lucrări importante

La specia prun cresc fructele, apare atacul de viermi şi polistigma (pătarea roşie). Acestea se combat prin trei tratamente: primul cu Topsin 1 l + Novadim 1 l + fosfit de potasiu 3 kg + uree 3 kg; al doilea cu Folicur 0,5 l/ha + Omite 1 l + Mospilan 0,2 L + Dungal 3 kg/ha; al treilea trata­ment se face cu Rovral 1 l + Sumi-Alpha 0,2 L + Delta Ca Edeta 1 kg.

La specia măr, în această lună apare generaţia a II-a de Cydia sp., de insecte minatoare, de păduchele din San José. De asemenea, în această perioadă reapare rapănul. În plus, trebuie să asigurăm hrană multă şi calciu pentru fructe, motiv pentru care vom face minimum trei tratamente: primul cu Systane 0,2 l + Antracol 2 l + Nurelle 1 l + Fosfit de potasiu 2 kg; al doilea cu Captan 80 1,5 l + Novadim 1 l + Dungal 2 l şi ultimul cu Vondozeb 2 kg + Pyrinex 1 kg + uree 3 kg.

Pomii tineri care se află pe rod au nevoie de apă. Şi cum sistemele de irigaţii nu sunt puse în funcţiune, transportaţi apă după posibilităţi şi udaţi pomii pentru salvarea recoltei. Odată cu apa este bine să aplicaţi şi îngrăşăminte complexe solubile, asigurând minimum 5 kg de azot, 25 kg de fosfor şi 100 kg de potasiu. Pentru buruieni înalte erbicidaţi cu Basta, iar pentru buruieni neînflorite se aplică Glifosat numai pe rând, în doză de 1 l/100 l apă/ha. Pe interval buruienile trebuie cosite.

La prun şi măr se continuă lucrarea de rărit, lăsând maximum 2 mere în buchet şi prunele la 3 cm distanţă una de alta.

Petre EREMIA
REVISTA LUMEA SATULUI NR.13, 1-15 IULIE 2011

Deputatii europeni doresc sa mentina bugetul agriculturii UE neschimbat pana in 2020, astfel incat agricultorii vor avea stimulente pentru a asigura securitatea aprovizionarii cu produse alimentare, protectia mediului, de a crea noi locuri de munca si pentru a asigura un sector agricol competitiv din UE.

Inaintea propunerii Comisiei privind viitorul Politicii Agricole Comune, Parlamentul European isi traseaza pozitia sa pe termen lung pentru perioada bugetara care ruleaza in 2014 – 2020.

„Acesta este un semnal clar pentru Comisarul Ciolos ca noua directie pentru PAC post-2013 este cea pe care Parlamentul o stabileste, iar Comisia va trebui sa prezinte propuneri legislative in consecinta”, a declarat Albert Dess (EPP, DE), care a elaborat rezolutia de astazi destinata Comisiei pentru Agricultura.

Paolo De Castro (Committee chair – S&D, IT) a declarat: „Votul de astazi este rezultatul unui proces de lucru indelungat, care, ca de obicei, a implicat toate grupurile politice si are in prezent stabilite principiile de baza care sa reglementeze noua PAC”, in special criterii obiective pentru plati (inclusiv ocuparea fortei de munca), un nou element „verde”, o mai mare flexibilitate pentru statele membre si o linie bugetara dedicata in cazul crizelor de pe piata.

O Politica Agricola Comuna mai „Verde”

Platile directe catre agricultori ar trebui sa fie mai direct legate de „masuri de ecologizare” (emisii reduse de carbon, consumul redus de energie). Un sistem de stimulente la nivelul intregii UE, 100% finantate de UE, ar trebui sa fie infiintate pentru a sprijini agricultorii care se orienteaza pentru metodele de productie durabile.

Membrii Parlamentului European cred ca politica UE in agricultura trebuie sa obtina legitimitate noua in ochii cetatenilor europeni prin furnizarea de aprovizionare sigura de produse alimentare de inalta calitate, contribuind in acelasi timp la protectia mediului si a energiei regenerabile. Acesta trebuie sa fie finantata in mod adecvat pentru a raspunde provocarilor noi si pentru a oferi agricultorilor un stimulent in plus pentru utilizarea tehnicilor moderne, ecologice.

Distribuirea echitabila a fondurilor UE

Comisia pentru Agricultura vrea ca ajutoarele sa fie echitabil distribuite intre statele membre si intre diferitele categorii de agricultori. Prin aceasta se propune inlocuirea treptata a criteriilor de sprijin istorice, care au dus la disparitati, cu noi criterii, obiective.

De exemplu, noile state membre ale UE primesc in prezent mai putin sprijin financiar pentru fiecare agricultor decat statele mai vechi. In viitor, spun deputatii europeni, fiecare stat membru UE ar trebui sa primeasca un procent minim de plati, derivat din media UE.

Comisia de Agricultura a salutat, de asemenea, introducerea unui plafon privind platile directe pentru fiecare agricultor si a propus ca marimea, forta de munca si gradul de protectie a mediului din fiecare exploatatie sa fie luate in considerare pe deplin.

Pentru a evita utilizarea abuziva a banilor publici, membrii Parlamentului European propun, de asemenea, ca platile directe sa fie rezervate pentru „agricultorii activi”, adica cei care folosesc terenul pentru productie. Acesta va pune, in schimb, presiune pe Comisia pentru Agricultura sa ofere o definitie clara a „agricultorului activ”, care ar trebui sa excluda cu siguranta cazurile in care costurile administrative de a face o plata sunt mai mari decat plata in sine.

Stabilitate: speculatiile, gestionarea crizelor si puterea de negociere a agricultorilor

Lupta impotriva speculatiilor cu produse agricole este esentiala, pentru a putea reduce volatilitatea extrema a preturilor si sa garanteze o mai mare stabilitate pentru agricultori in interiorul si in afara UE. Comitetul propune un sistem de notificare global pentru protectia stocurilor agricole destinate pentru securitatea alimentara si sprijina propunerile facute de Franta la G20 cu privire la aceasta chestiune.

In orice caz, viitoarea PAC ar trebui sa includa instrumente de gestionare a ofertei, fara costuri suplimentare pentru bugetul UE, pentru a preveni supra-productia, spun oficialii europeni. Cu toate acestea, in cazul in care apare o criza, fie din cauza fluctuatiilor de pret sau a altor factori, un buget special de finantare UE ar trebui sa fie rapid pus la dispozitie pentru a asigura o reactie rapida.

Membrii Parlamentului European cred ca noua legislatie este necesara pentru a imbunatati puterea de negociere a organizatiilor de producatorilor din cadrul lantului de aprovizionare cu alimente, cu o mai mare transparenta a preturilor si o reducere substantiala a practicilor comerciale neloiale, toate acestea pentru a opri tendinta de scaderea a veniturilor pentru agricultori.

Piata laptelui si a produselor lactate

Pentru a garanta securitatea aprovizionarii cu lapte, deputatii europeni solicita Comisiei sa monitorizeze piata laptelui si de a folosi instrumente si politici adecvate pentru lapte si produsele lactate, chiar si dupa 2015. Sistem actual de cote va fi desfiintat in 2014.

Urmatorii pasi

Rezolutia semnata (23.06.2011) a fost adoptata cu 40 de voturi pentru, 1 impotriva si 4 abtineri, si va fi supusa la vot de catre Parlament European in cadrul sesiunii plenare de la Bruxelles 22/23 iunie. Rezolutia este raspunsul la documentul de consultare a Comisiei. Comisia va prezenta proiectul sau de pachet legislativ in toamna, dupa care Parlamentul va avea putere deplina de co-decizie cu Consiliul cu privire la continutul final al legislatiei.

Sursa: Europa.eu

Ministerul agriculturii impreuna cu Uniunea Europeana vine in ajutorul proprietarilor de ferme de semisubzistenta pentru a-i ajuta sa se dezvolte. Astfel din acest an, acesti fermieri detinatori de ferme de semi-subzitenta nu vor mai plati realizarea cererii de finantare pentru accesarea masurii 141 deoarece realizarea sa este gratuita.

Acest lucru este posibil in urma unei licitatii organizate de ministerul agriculturii pentru servicii de consultanta pentru intocmirea cererilor de finantare pe masura 141, licitatie castigata de consortiul condus de Romair consulting.

Prin masura 141 ” Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta” detinatorii de astfel de ferme pot obtine pana la 7500 Euro, impartiti in plati anuale a cate 1500 euro timp de 5 ani. Totusi pentru a obtine acesti bani exista o serie de cerinte. Chiar daca nu le indepliniti pe toate contactati cu incredere consultantii nostri pentru ca impreuna sa gasim solutii cum puteti ajunge sa fiti eligibili pentru a obtine finantare prin masura 141.

Ce reprezinta o ferma de semi-subzistenta?

Ferma de semi-subzistenta este ferma care produce, in principal, pentru consumul propriu, dar care comercializeaza si o parte din productia realizata. Dimensiunea economica a fermelor de semi-subzistenta poate varia intre 2-8 UDE.

Ce reprezinta un UDE si cum pot calcula numarul de UDE al exploatatiei mele agricole?

Unitatea de dimensiune economica (UDE) reprezinta unitatea prin care se exprima dimensiunea economica a unei exploatatii agricole – valoarea unei unitati de dimensiune economica este de 1.200 Euro.

Calculator UDE:

www.consiliere141.ro/verificarea-eligibilitatii

Care este valoarea sprijinului financiar pe care il pot primi prin accesarea Masurii 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta”?

Sprijinul acordat in cadrul acestei masuri este de 1.500 de Euro/an/ferma de semisubzistenta.

Pot beneficia de sprijin financiar prin Masura 141, daca nu detin o ferma agricola, dar intentionez sa investesc fondurile primite prin Masura 141 intr-o astfel de ferma?

Nu, Masura 141 se adreseaza exclusiv persoanelor fizice care detin in prezent o exploatatie agricola de minim 2UDE.

Care sunt conditiile minime ce trebuiesc indeplinite pentru a accesa Masura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta”?

Beneficiarii eligibili sunt persoane fizice si persoane fizice autorizate in varsta de pana la 62 ani care desfasoara activitati agricole si a caror exploatatie agricola:
are o dimensiune economica cuprinsa intre 2 – 8 UDE. Cateva exemple mai jos: CULTURA DE GRAU (minim 7,15 ha – maxim 28,5 ha; LIVADA (minim 0,95 ha – maxim 3,77 ha); LEGUME IN CAMP (minim 0,89 ha – maxim 3,55 ha); FLOAREA SOARELUI (11,57 ha minim – 46, 25 ha maxim); VACI DE LAPTE (8 capete minim – 30 capete maxim); CAPRE DE REPRODUCERE (61 capete minim – 242 capete maxim); Oi (250 capete minim – 1000 capete maxim); GAINI OUTOARE (336 minim – 1342 maxim); FAMILII DE ALBINE (25 minim – 96 maxim)
este inregistrata in Registrul unic de identificare/Registrul Agricol;
comercializeaza o parte din productia obtinuta.

Este necesar sa ma autorizez ca si Persoana Fizica Autorizata (PFA) inainte de depunerea proiectului?

Persoanele fizice neautorizate inca vor fi acceptate ca beneficiari potentiali daca se angajeaza sa se autorizeze pana la data incheierii contractului de finantare.

Care sunt conditiile minime ce trebuiesc indeplinite in urma primirii ajutorului nerambursabil?

Dupa o perioada de trei ani de la acordarea sprijinului, viabilitatea economica a fermei de semisubzistenta va fi demonstrata prin cresterea cu 20% a productiei destinate comercializarii si prin cresterea cu minim 3 UDE a dimensiunii exploatatiei, comparativ cu situatia initiala mentionata in planul de afaceri.

Ce se intampla in cazul in care cerintele cerute in planul de afaceri nu sunt indeplinite?

Verificarea conformitatii cu planul de afaceri se va realiza dupa o perioada de 3 ani de la acordarea sprijinului. Daca la verificare ferma de semi-subzistenta nu indeplineste cerintele specificate in planul de afaceri, aceasta nu va mai beneficia de sprijin in urmatorii 2 ani.

Ce alte cerinte trebuiesc indeplinite dupa 3 ani de la primirea ajutorului financiar?

Fermierii care beneficiaza de sprijin prin aceasta masura sunt obligati sa urmeze, in primii trei ani de la primirea sprijinului, un curs de formare profesionala prin masura 111 „Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte” in cel putin unul din domeniile: managementul exploatatiei agricole, contabilitatea fermei, protectia mediului, agricultura ecologica etc.

De ce documente asupra fermei am nevoie la momentul depunerii proiectului?

a)Documente de proprietate/ folosinta teren si/sau cladiri (incheiate pe o perioada de minim 5 ani)

Copie dupa actul de proprietate al terenului/Extras de Carte Funciara/Adeverinta de la Comisia de Fond Funciar/Certificat de atestare fiscala pentru persoane fizice privind impozitele si taxele locale si alte venituri ale bugetului local din care sa rezulte suprafata, pe categorii de folosinta, pentru care s-a platit impozit – emise in numele solicitantului si/sau al unui membru al familiei pentru aceeaşi exploatatie agricola;

Contract de arendare/tabel centralizator – emis de Primarie, semnat de persoanele autorizate conform legii, continand sumarul contractelor de arendare cu suprafetele luate in arenda pe categorii de folosinta, perioada de arendare (unde exista un sigur contract se depune contractul);

Contract de concesiune

Contract de inchiriere, autentificat la notariat; (in cazul in care una din parti este consiliul local acesta nu va fi autentificat la notariat);

Contract de comodat, autentificat la notariat

b)Extras din registrul Agricol emis de primarii, acele pagini care dovedesc dreptul de proprietate şi/sau folosinta pentru intreaga baza de productie a gospodariei, inclusiv membrii exploatatiei

c)Extras din Registrul Fermelor (print-screen), care trebuie sa contina date privind exploatatia agricola: codul unic de inregistrare al solicitantului, suprafata utilizata cu structura culturilor, etc.

d)Documente solicitate pentru animale, pasari si familii de albine:

Extras din Registrul Exploatatiei emis de DSVSA sau adeverinta eliberata de medicul veterinar de circumscriptie din care sa reiasa inregistrarea animalelor

Document eliberat de la Primaria comunei pe raza careia este inregistrata si işi desfaşoara activitatea ferma agricola de semi-subzistenta din care sa reiasa numarul de pasari, numarul de familii de albine si vatra stupinei.

Documente care sa faca dovada supradetei de teren pe care este amplasat adapostul pentru animale/vatra stupinei

Care vor fi sesiunile de depunere de proiecte de anul acesta pentru Masura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta”?

In 2011 vor exista 2 sesiuni de depunere pentru Masura 141 si anume intre 1-30 iunie si 3-31 octombrie.

In concluzie
Cerinţe minime: Exploatatie agricola cu o dimensiune intre 2-8 UDE (Unitati de Dimensiune Economica); Este situata in interiorul tarii; Este inregistrata in registrul fermelor / registrul agricol; Comercializeaza o parte din productie; Varsta sub 62 de ani.
Dupa 3 ani de la primirea sprijinului beneficiarul trebuie: Sa mareasca dimensiunea exploatatiei agricole cu inca 3 UDE; Sa creasca productia agricola destinata comercializarii cu inca 20%; Sa realizeze un curs de pregatire profesionala prin masura 111 „Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte”
Criterii care maresc sansele de accesare a fondurilor: Membru de minim 6 luni al unei forme asociative recunoscute conform legislatiei in vigoare; Acceseaza masura 214 „Plati pentru Agro-mediu”; Ferma de semi-subzistenta se afla in zona defavorizata; Solicitantul are sub 40 de ani; Investitie pentru indeplinirea conformitatii cu standardele comunitare.

Sursa calculatorului UDE: www.consiliere141.ro/verificarea-eligibilitatii

Caracteristici termice şi hidrice. Regimul termic mediu diurn al aerului în luna iulie se va încadra în limite apropiate de normele climatologice în aproape toată ţara, exceptând zonele estice, sud-estice şi vestice, unde valorile termice din aer vor putea depăşi mediile multianuale.

Cantităţile de precipitaţii prognozate se vor situa în limite apropiate de normalul perioadei în vestul, centrul şi nordul regiunilor agricole, iar în estul, sud-estul şi local în sudul teritoriului, cantităţile de apă se vor situa sub normele climatologice lunare.

Precizăm faptul că aceste informaţii nu exclud posibilitatea apariţiei unor situaţii cu valori extreme de temperaturi sau cantităţi mai mari de precipitaţii pe intervale scurte de timp, ce pot conferi un caracter sever intervalului respectiv.

Starea solului

În cultura de porumb neirigată, la sfârşitul lunii iulie, pe profilul 0-100 cm, rezerva de umiditate se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime în cea mai mare parte a teritoriului agricol. Pe suprafeţe extinse din sudul, sud-estul şi local în estul ţării se va semnala fenomenul de secetă pedologică, cu diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică şi extremă.

Caracteristici fenologice

În luna iulie, procesele de creştere şi dezvoltare ale speciilor de câmp şi pomi-viticole se vor desfăşura normal, pe majoritatea suprafeţelor agricole. În zilele cele mai calde, va fi posibilă ofilirea temporară în orele de amiază, răsucirea şi uscarea prematură a aparatului foliar la prăşitoare, precum şi forţări stadiale în evoluţia fenologică a acestora.

În cultura de porumb, pe suprafeţele agricole cu deficite accentuate de apă va creşte procentul de plante sterile, iar la floarea-soarelui capitulele vor fi subdimensionate.

La orzul şi grâul de toamnă din centrul şi nordul teritoriului se va definitiva maturitatea ceară şi deplină, continuându-se totodată recoltarea. În celelalte regiuni agricole, se vor finaliza lucrările de recoltare.

Floarea-soarelui se va afla în faza de înflorire pe majoritatea suprafeţelor cultivate, iar în sudul, sud-estul şi vestul ţării se va extinde faza de maturitate ceară. Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va prezenta medie spre bună pe suprafeţele cu o aprovizionare satisfăcătoare de apă în sol.

Pe unele areale din sud-estul, sudul şi estul teritoriului, precum şi în extremitatea de vest a Banatului şi Crişanei, starea de vegetaţie se va deprecia, din cauza menţinerii deficitelor ridicate de apă din sol.
Porumbul îşi va continua fazele de apariţia paniculului, înflorire şi mătăsire în majoritatea zonelor de cultură, iar în jumătatea de sud a ţării se vor extinde suprafeţele cu plante aflate în faza de maturitate lapte.

La hibrizii extratimpurii şi timpurii din extremitatea de sud a Munteniei se va declanşa faza de maturitate ceară, izolat fiind posibilă apariţia fenomenului de „şiştăvire” a bobului, îndeosebi pe terenurile afectate de seceta pedologică puternică şi extremă.

La sfecla de zahăr se va semnala alungirea şi îngroşarea axei hipocotile, iar la cartof, formarea şi creşterea tuberculilor. Pe suprafeţele cu deficite accentuate de umiditate în sol se va înregistra în continuare uscarea prematură a vrejilor, precum şi subdimensionarea tuberculilor la cartof.

La speciile seminţoase (măr, păr) predominante vor fi creşterea fructelor şi acumularea zahărului, iar la sâmburoase (cais, piersic), maturarea fructelor şi recoltarea acestora.

În majoritatea podgoriilor de viţă de vie se va înregistra creşterea şi coacerea boabelor.

Recomandări de specialitate:

• Aplicarea irigaţiilor pe suprafeţele cu deficite de umiditate în sol pentru asigurarea unui nivel optim al consumului de apă al plantelor;

• Combaterea buruienilor (erbicidări, praşile), a bolilor şi dăunătorilor (tratamente fito-sanitare) în culturile prăşitoare şi pomi-viticole;

• Eliberarea suprafeţelor agricole de resturile vegetale;

• Efectuarea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare a fructelor şi cerealierelor de toamnă.

Administraţia Naţională de Meteorologie

Tinerii fermieri care intentioneaza sa se instaleze in mediul rural vor putea primi de la sfarsitul acestui an o suma de 40.000 de euro din fonduri europene, cu 60% mai mult decat in prezent, a declarat, joi, directorul general adjunct al Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP), Ciprian Alic.

„Comitetul de monitorizare pentru Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 (PNDR) a decis majorarea sumei alocate pentru proiectele depuse pe masura 112 „Instalarea tinerilor fermieri in mediul rural”, de la 25.000 de euro in prezent, la 40.000 de euro. Asteptam in momentul de fata consfiintirea din partea Bruxelles-ului. Estimam ca in a doua sesiune de depunere de proiecte, de la sfarsitul anului (1-30 noiembrie 2011 n.r.), fermierii vor primi deja o suma mai mare”, a spus Alic.

De asemenea, Comitetul de monitorizare a majorat si limita minimala pe proiectele pe masura 112, de la 10.000 la 12.000 de euro, dar a aprobat si anumite realocari pe masurile de mare impact pe PNDR precum 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole”, 312 – „Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi” si si 313 – „Incurajarea activitatilor turistice”.

„Pe masura dedicata microintreprinderilor pentru activitatile de servicii din mediul rural este eligibila 70% din valoarea proiectului, adica cel mult 200.000 euro. Numai in ultima sesiune am avut depuse 2.500 de proiecte pe masura 312. De asemenea, vor fi bani in continuare si pentru dezvoltarea turismului rural, respectiv pe 313”, a mai adaugat seful APDRP.

Potrivit datelor APDRP, in luna iulie din acest an, vor fi deschise doua sesiuni pentru depunerea proiectelor pe masura 112, suma alocata fiind de 50 de milioane de euro, dar si pe masura 322 componenta de „Investitii privind lucrari de refacere si modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundatii in anul 2010” cu 155,9 milioane euro.

Sursa: www.ziare.com

Consultanţă gratuită pentru fermele agricole de semi-subzistenţă prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Grupul Român pentru Investiţii şi Consultanţă (RGIC)

Consorţiul, condus de SC RGIC Consultanţă SRL, în parteneriat cu ROMAIR Consulting SRL, SC RomActiv Business Consulting SRL, Blocul Naţional Sindical (BNS) şi Asociaţia Comunelor din România (A.Co.R.) a fost desemnat câştigător al procedurii de achiziţie pentru atribuirea contractului de Servicii de consiliere şi consultanţă acordate fermierilor care deţin ferme agricole de semi-subzistenţă în vederea întocmirii planurilor de afaceri şi a dosarului de aplicaţie pentru accesarea Măsurii 141 – „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”, pentru regiunile Nord-Vest, Centru şi Nord-Est.

Autoritatea contractantă este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, împreună cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

În cadrul acestui proiect, peste 50.000 de persoane vor beneficia de CONSULTANŢĂ GRATUITĂ pentru realizarea dosarului cererii de finanţare în vederea accesării măsurii 141, măsură prin care se pot acorda 1.500 euro/an, timp de 5 ani, pentru dezvoltarea fermelor de semi-subzistenţă.

RGIC a fost desemnat să asigure implementarea acestui proiect. În regiunile Nord-Vest (judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj), Centru (judeţele Alba, Braşov, Sibiu, Mureş, Covasna şi Harghita) şi Nord-Est (judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui).

Date de referinţă

SC RGIC Consultanţă SRL este membră a Grupului Român pentru Investiţii şi Consultanţă SA, având un Capital social de 8.211.080 lei.

Din 2001 până în prezent, RGIC a întocmit dosarele de finanţare şi implementare pentru un număr de peste 1.000 de proiecte de investiţii pentru agricultură.

În prezent, SC RGIC Consultanţă SRL implementează cinci proiecte strategice naţionale pentru agricultură, dezvoltare rurală şi dezvoltare a resurselor umane din mediul rural:

• Programul Integrat de Sere pentru 200 hectare în România – iniţiat şi susţinut în cadrul Programului Shavit România;

• Programul strategic integrat de dezvoltare a fermelor vegetale din România – AgriUStech – iniţiat şi susţinut în parteneriat cu Serviciul Comercial al Ambasadei SUA la Bucureşti, program ce va dezvolta 500 de ferme vegetale cu suprafaţa cuprinsă între 500 şi 1.500 ha;

• Programul naţional strategic pentru ferme de vaci şi unităţi de procesare – iniţiat şi susţinut în cadrul Programului Shavit România;

• În septembrie 2009, RGIC Consultanţă, în calitate de beneficiar, a semnat contractul pentru derularea Proiectului strategic “Resursa umană, investiţie valoroasă în turismul rural românesc!”, prin care vor fi calificate 1.500 persoane din domeniul agroturismului.

În fiecare judeţ există 10 puncte de lucru în domeniul consultanţei, precum şi lista cu datele de contact ale experţilor consultanţi. Informaţii suplimentare puteţi accesa direct la www.rgic.ro

Ferma

Stimati cetateni ai comunei ,

As dori sa va aduc la cunostiinta faptul ca Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in colaborare cu Uniunea Europeana a lansat un program de finantare prin care fiecare persoana fizica / PFA ce detine teren arabil si l-a si lucrat poate beneficia de 1.500 euro anual, timp de 5 ani – daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
– terenul trebuie sa fie inregistrat la APIA si la primarie;
– terenul trebuie sa fie cultivat in prezent;
– in functie de cultura care exista in prezent, se calculeaza o valoare a UDE (unitatea de dimensiune economica) – necesarul pentru incadrarea in program este de minim 2 UDE

De exemplu:
a) are un teren de 1 ha pe care este cultivat grau: UDE = 1*0,28 (coeficientul graului) = 0,28 UDE –> NU este eligibil (in cazul graului trebuie sa fie un minim de 7,14 ha pentru a se putea incadra)
b) are un teren de 1 ha pe care este o livada: UDE = 1*2,215 (coeficientul pomilor fructiferi) = 2,215 UDE –> DA, este eligibil, va primi banii
c) are un numar de 25 de stupi: UDE = 25 *0,083 (coeficientul fiecarui stup in parte) = 2,075 UDE –> DA, este eligibil, va primi banii

– persoana care acceseaza trebuie sa aiba minim 10 clase (si de preferat, dar nu obligatoriu un curs in domeniul agricol);
– varsta maxima de accesare este de 62 de ani (se obtine punctaj suplimentar pentru cei ce au pana in 40 de ani)

ATENTIE: Nu conteaza ce cultura se afla in prezent pe teren – pentru fiecare dintre acestea exista un coeficient economic in vederea stabilirii dimensiunii exploatatiei agricole.

Suma de 1.500 de euro poate fi folosita de catre beneficiar pentru:

– achizitia de samanta / ingrasaminte / furaje pentru animale
– achizitia de teren pentru dezvoltarea exploatatiei agricole;
– achizitia de unelte / echipamente necesare in agricultura;
– plata lucrarilor agricole anuale (arat, discuit, insamantat, prasit, cules)
– achizitia de animale / stupi pentru dezvoltarea exploatatiei;
– alte lucrari necesare.

Singura conditie de a beneficia de acesti bani este sa se depuna un plan de afaceri si o cerere de finantare la Oficiul Judetean de care apartineti – proiect care va ramane in sarcina consultantului, daca beneficiarul este de acord.

ALTE FINANTARI DISPONIBILE:

1. Masura 112 pentru persoanele cu varsta pana in 40 de ani  prima de instalare ca sef de exploatatie agricola: maxim 25.000 euro (incadrarea se calculeaza ca in exemplul de mai sus – minimul pentru a putea accesa programul este de 6 UDE)
2. Masura 322, submasura d) „Investitii privind lucrari de refacere si modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundatii in anul 2010” – pentru primarii, cu un procent de finantare de 100% – valoarea maxima a proiectului este de 1.500.000 euro.
3. Masura 125, componenta c) „Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea silviculturii” – pentru primarii, cu un procent de finantare de 100% – valoarea maxima a proiectului este de 1.500.000 euro pentru proiecte care deservesc intreaga comunitate.
4. Proiectele de MEDIU – a) gestionarea eficienta a deseurilor;
b) extinderea si modenizarea sistemelor de apa si apa uzata a comunei / orasului;
c) protectia impotriva inundatiilor;
d) reducerea eroziunii costiere.

Pentru orice nelamurire sau intrebare, va rog sa ma contactati la numerele de telefon de mai jos sau la adresa de e-mail de pe care v-am trimis aceasta nota de informare.

Cu stima,

MADALINA VLAD
Consultant Senior
Euro Map Consult SRL
Address : 10D Preciziei Boulevard, District 6, Bucharest, Romania
Mobile: 0742 613 500 / 0737 056 306
E-mail : euromapconsult@gmail.com

Normarea producţiei de fructe

Pentru obţinerea unor recolte de calitate superioară, mai ales la piersic, este necesară rărirea fructelor, deoarece apare diferenţierea abundentă şi tendinţa naturală de supraîncărcare cu fructe. În primele 3-4 săptămâni după legat, fructele cresc destul de încet, apoi se intensifică pe măsură ce se apropie de perioada intrării în pârgă şi a maturării. Rărirea se poate face imediat după căderea fiziologică a fructelor.

În cazul soiurilor cu coacere timpurie, care au tendinţa de a produce o mare încărcătură de fructe, rărirea fructelor cu mult înaintea intrării în pârgă contribuie substanţial la creşterea dimensiunii fructelor şi la coacerea lor timpurie, precum şi la creşterea lăstarilor tineri şi a frunzei. Dacă rărirea întârzie mult, dimensiunea finală a fructului poate fi necorespunzătoare. Aceasta se întâmplă mai ales dacă vremea este secetoasă, atât în prima parte a perioadei de vegetaţie, cât şi în perioada recoltării.

Dacă legarea fructelor din anumite soiuri este moderată, iar căderea lor în luna iunie este destul de abundentă, rărirea se efectuează cât mai repede cu putinţă după cădere.

Cultivatorii trebuie să decidă dacă valorificarea fructelor mai mari la un preţ bun justifică aceste cheltuieli cu rărirea timpurie.

Lucrări de fertilizare şi de irigare

În funcţie de încărcătura cu fructe rămase după căderea fiziologică şi după rărirea acestora, se face fertilizarea fazială cu azot şi fertilizarea foliară, concomitent cu aplicarea tratamentelor chimice.

Irigarea plantaţiilor pe rod şi udarea celor nou înfiinţate se impune mai ales pentru speciile sâmburoase din zona de sud, cu atât mai mult cu cât, în această perioadă, seceta se resimte din plin. Irigarea se face prin inundare, crearea de brazde sau prin aspersiune.

Cantităţile de apă care se administrează la hectar variază în raport cu specia şi cu vârsta pomilor, respectiv 40-50 cm la pomii tineri şi 60-70 cm la pomii de rod. Normele de irigare variază între 400 şi 600 mc la hectar în livezile tinere şi 500-800 mc în cele pe rod, fracţionându-se în mai multe udări, care se aplică ţinând seama de fazele critice de dezvoltare a pomilor (legarea fructelor, creşterea maximă a fructelor şi a lăstarilor, formarea mugurilor de rod).

În anii cu ierni sărace în precipitaţii, se impune o udare de aprovizionare înainte de începerea vegetaţiei, care să asigure buna desfăşurare a primelor faze de vegetaţie.

Tratamente fitosanitare la avertizare

De asemenea, se continuă tratamentele fitosanitare la avertizare în plantaţiile tinere, în cele aflate pe rod şi în pepiniere. Acestea se opresc cu 10-14 zile înainte de recoltarea fructelor care ajung la maturitate în acest sezon.

Tratamentele cheie care se aplică în această perioadă se fac pentru a combate: la sămânţoase – măr, păr, gutui – rapănul, făinarea, focul bacterian şi insectele defoliatoare; la prun, viespea sâmburelui, viermele prunelor; la cais, ciuruirea bacteriană şi boala plumbului; la piersic, deformarea frunzelor şi Anarsia; la cireş şi la vişin, monilioza, afidele, viermele cireşelor; la coacăz, zmeur, mur şi la afin, bolile foliare, iar la căpşun, bolile foliare şi de fruct, sau monilioza.

Alte lucrări în luna iunie

În iunie va începe recoltarea, valorificarea şi consumul primelor fructe din livadă: căpşuni, cireşe, vişine şi chiar caise şi piersici, pentru soiurile cu coacere timpurie.

În plantaţiile mamă, furnizoare de ramuri altoi, se face controlul autenticităţii soiurilor şi a stării fitosanitare. Cu această ocazie se marchează şi se elimină impurităţile şi plantele netipice, impurităţile din câmpul I al pepinierelor şi din şcolile de seminţe, precum şi portaltoii neprinşi din câmpul II.

În stoloniere se combat manual buruienile şi se irigă. În plantaţiile tinere se continuă lucrările de formare a coroanelor, precum şi palisarea şi dirijarea lăstarilor, în cazul plantaţiilor cu sisteme de susţinere.

Recomandăm ca în continuare să se facă lucrări manuale şi mecanice pe rând şi între rânduri, să se cosească intervalele înierbate. Cositura se poate folosi ca mulci, fiind mai puţin indicată pentru furajarea animalelor.

PREGĂTIREA VIITOARELOR PRODUCŢII

– evaluarea producţiei de fructe cu recoltare de vară-toamnă la măr şi la păr;

– pregătirea spaţiilor de sortare, de pre-răcire şi de păstrare temporară a fructelor până la desfacere;

– începerea lucrărilor de eliberare şi de pregătire a terenului, în scopul înfiinţării de căpşunării în cultură de vară cu stoloni refrigeraţi spre sfârşitul lunii;

– în pepiniere se revăd planurile de altoire, de asigurare a ramurilor altoi, a materialului de legat, se pregătesc altoirile şi legătorile.

RĂRIREA FRUCTELOR LA CAIS ŞI LA PIERSIC

Pentru plantaţiile de cais şi de piersic, căderea fiziologică a fructelor este destul de abundentă în luna iunie, de aceea rărirea se efectuează cât mai repede cu putinţă după acest fenomen.

Pentru ambele specii pomicole, epoca optimă de rărire începe când fructele au diametrul de 7-10 mm (fruct de mărimea unei alune) şi se încheie înainte de întărirea sâmburelui.

În cazul piersicului, se recomandă să se lase 3-4 fructe pe ramura mixtă, 2-3 fructe pe ramura salbă şi 1-2 fructe pe ramura buchet, în aşa fel încât între fructe să rămână o distanţă de cel puţin 10-12 cm, pentru ca fiecare să se dezvolte până la o greutate de 120-150 g.

Atât piersicul, cât şi caisul, având mugurii grupaţi, în condiţii climatice normale, leagă foarte multe fructe. Pe măsură ce acestea cresc, sporeşte şi consumul de substanţe nutritive. Când fructele depăşesc mărimea unei alune, precum şi în fenofaza întăririi endocarpului, se produce căderea fiziologică a fructelor întârziate în creştere sau a celor cu poziţii nefavorabile. Unele soiuri prezintă o cădere fiziologică mai accentuată, se “autorăresc” şi necesită o intervenţie sumară pentru normarea recoltei.

Majoritatea soiurilor, însă, rămân supraîncărcate cu o cantitate de fructe de 2-3 ori mai mare decât rezerva de substanţe nutritive.

Antonia Ivaşcu
http://www.revista-ferma.ro/

« Newer Posts - Older Posts »

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.