Feed on
Posts
Comments

Documentatia de sprijin finaciar pentru tancurile de racire se depune pana la 31 mai

feb. 6th, 2014 by

104 resize

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a propus ca 31 mai 2014 sa fie termenul limita de depunere a registrului special de evidenta a beneficiarilor de sprijin financiar prevazut de schema de ajutor de minimis pentru achizitionarea tancurilor de racire a laptelui.

Registrul special de evidenta a beneficiarilor de sprijin financiar prevazut de schema de ajutor de minimis va fi insotit de copiile cererilor initiale Modificarea se refera si la faptul ca in termen de 30 de zile de la achizitia tancului de racire, beneficiarii banilor trebuie sa depuna la APIA copia facturii fiscale a utilajului achizitionat.

Ajutorul financiar pe care il pot primi crescatorii de lapte ajunge la maxim cinci mii euro pentru achizitionarea unor tancuri de racire a laptelui, a caror capacitate maxima va fi de 1.000 litri/comuna.

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

Reguli privind miscarea animalelor

feb. 6th, 2014 by

Miscarea animalelor

Miscarile de animale prin vanzari, cumparari, sau prin alte evenimente ce se petrec in exploatatiile crescatorilor, sunt activitati permanente care daca nu se deruleaza in comformitate cu normele sanitare veterinare pot afecta starea de sanatate a efectivelor de animale, precum si activitatea de comert intracomunitar si exportul cu animale vii sau cu produse de origine animala, cu prejudicii economice insemnate.
In acest sens conducerea Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Sibiu, stabileste anual un set de masuri, obligatorii pentru proprietarii si mijlocitorii de animale, masuri care vizeaza respectarea legislatiei privind miscarea si transportul animalelor in si din exploatatiile comerciale cu animale, exploatatiile de la gospodariile populatiei, in targuri, expozitii si abatoare.

Aceste masuri au motivatii din punct de vedere strategic, de ordin sanitar-veterinar si de ordin zootehnic, asigurand o supraveghere si control privind:

    • miscarea interna si internationala a animalelor,
    • activitatea de supraveghere a exploatatiilor cu animale,
    • controlul si profilaxia bolilor transmisibile la animale si de la animale la om,
    • sistemul de despagubiri pentru animalele eliminate in scopul lichidarii unor focare de boli transmisibile,
    • sistemul de acordare a suventiilor sau a a altor facilitati financiare oferite de statul roman sau de fonduri europene.

In acest context detinatorul de animale are obligatia:

    • Sa coopereze cu medicul veterinar, arondat, pentru ca toate animalele sa fie identificate prin crotaliere, comform prevederilor din Legea nr. 191 / 2012 pentru aprobarea O.U.G. nr. 23/2010 privind identificarea si inregistrarea bovinelor, suinelor, ovinelor si caprinelor, avand in vedere ca data limita pentru identificare si inregistrare este:
          • la animalele din speciile bovine, in termen de pana la 20 de zile de la nastere,
          • la specia porcina, in termen de pana la 60 de zile de la nastere,
          • ovinele si caprinele se identifica in mod obligatoriu odata cu miscarea lor din exploatatia in care s-au nascut, ori cel mai tarziu la implinirea varstei de maximum 6 luni,
    • Sa comunice medicului veterinar, arondat, orice eveniment de nastere, moarte, pierdere crotalie, disparitie, sau regasire animal, in maxim 7 zile, iar in cazul sacrificarilor traditionale (porcine, ovine, caprine) sa restitue crotalia.
    • Sa nu achizitioneze sau sa instraineze animale neidentificate, fara documente sanitare veterinare, iar in cazul bovinelor si cabalinelor, fara pasaportul acestora.
    • Sa isi achizitioneze crotalia duplicat in cazul pierderii crotaliei si sa solicite medicului veterinar imputernicit aplicarea acesteia.
    • In timpul miscarii animalelor, detinatorii trebuie sa aiba asupra lor urmatoarele documente:
          • pasaportul (in cazul speciei bovine si cabaline),
          • cartea de exploatatie,
          • formularul de miscare,
          • cartea de sanatate al animalului,
          • certificatul de sanatate in cazul abatorizarii.
    • Sa respecte circuitul documentelor de miscare dupa instructiunile primite de la medicul veterinar care le-a eliberat.
    • Sa pastreze si sa arhiveze in ordine cronologica toata formularistica ce ii este remisa de medicul veterinar imputernicit (aceasta constituindu-se in registrul de exploatatie).

Transportatorul de animale are obligatia:

    • Sa accepte la transport numai animale identificate si care sunt insotite de documentele enumerate mai sus.
    • Sa verifice la imbarcare corespondenta intre documente si animalul imbarcat.
    • Sa prezinte la controlul efectuat de autoritatile oficiale, animalele si documentele acestora.
    • Sa asigure normele de protectie si bunastarea animalelor in functie de specie si categorie de varsta pe intreg parcursul calatoriei.
    • Sa transporte animalele in vehicole autorizate sanitar veterinar in acest scop.

In judetul nostru, comercializarea animalelor din exploatatiile nonprofesionale de la gospodariile populatiei se poate face doar in targuri de animale, autorizate / inregistrate la D.S.V.S.A. Sibiu, comform normelor de functionare a targurilor prevazute in Ordinul nr. 45 din 17.05.2010, emis de A.N.S.V.S.A, fiind admise numai animale care sunt identificate, insotite de formularul de miscare, cartea de exploatatie, cartea de sanatate al animalului, iar in cazul bovinelor si cabalinelor si de pasaport.

Animalele de companie (caini, pisici, dihori) pot circula in spatiul intracomunitar, numai daca indeplinesc cerintele de sanatate stipulate in Regulamentul C.E. 998/2003. In acest context, animalele de companie care parasesc teritoriul Romaniei, trebuie:

    • sa fie microcipate pentru a putea fi identificate;
    • sa detina un pasaport pentru animale de companie tip U.E. comform Deciziei CE 803/2003, transpusa in Ordinul A.N.S.V.S.A. nr. 8/2007
    • ultima vaccinare antirabica sa fie efectuata dupa data microciparii;
    • sa fi trecut cel putin 21 de zile de la ultima vaccinare antirabica;
    • sa fie efectuat tratamentul antiparazitar impotriva echinococozei cu 1 – 5 zile inainte de sosirea in statele de destinatie;
    • cainii si pisicile nu pot circula in spatiul intracomunitar inainte de a implinii varsta de trei luni (restrictie impusa datorita situatiei evolutiei Rabiei in tara noastra).

Pentru importul de caini, pisici si dihori, din tari terte spre statele U.E. se impune ca aceste animale sa provina numai din tarile nominalizate prin Decizia U.E. 2011/874, sa prezinte o identificare valida si sa fie mentionata vaccinarea antirabica pe certificatul de sanatate insotitor.

Inspectorii de specialitate din cadrul D.S.V.S.A. Sibiu si medicii veterinari oficiali din cadrul C.S.V. Zonale, verifica permanent, prin actiuni organizate si prin colaborare cu personal din cadrul I.P.J. Sibiu, modul cum sunt respectate prezentele masuri de catre factorii responsabili, mentionati.

Atentionam din nou, ca nerespectarea obligatiilor legale atrage dupa sine sanctiuni contraventionale, respectiv amenzi intre 600 si 3.000 lei, sau comfiscarea animalelor, dupa caz.

 

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

Reguli noi pentru laptele de vacă

feb. 6th, 2014 by

De la 1 ianuarie 2014, producătorii de lapte (atât gospodării fără personalitate juridică, cât și ferme comerciale) mai au voie să vândă și/sau să livreze pentru procesare lapte crud doar dacă acesta îndeplinește criteriile de calitate impuse de UE pentru laptele crud conform: max. 100.000/ml număr total de germeni (NTG) și max. 400.000/ml număr de celule somatice (NCS)

Aplicarea prevederilor Directivei 92/46/ EEC privind „Reglementări privind sănătatea pentru producția și plasarea pe piață a laptelui brut, laptelui tratat prin încălzire și a produselor pe bază de lapte” nu scoate de pe piață toți micii producători de lapte, ci doar pe aceia care nu produc lapte conform.

 

Fișă de sănătate animală și buletin de analiză lapte

Vânzările directe de lapte crud către consumatorul final se derulează în continuare în baza prevederilor Ord. ANSVSA nr. 111/2008, precizezază ANSVSA.
Producătorii agricoli care vor să vândă lapte și lactate în piețele agroalimentare și în târguri trebuie să se înregistreze la DSVSA județene, conform Ord. ANSVSA nr.111/2008, precum și să respecte normele de calitate a laptelui.

Astfel, producătorii care vând lapte crud direct către consumatorul final în piețe trebuie să dețină fișe de sănătate, care să ateste starea de sănătate a animalelor de la care a fost obținut laptele, completate de către medicii veterinari din localitățile de origine, precum și un buletin de analiză care să ateste conformitatea produsului comercializat cu cerințele legislației (NTG și NCS). Laptele crud destinat vânzării directe către consumatorul final sau prelucrării în brânzeturi trebuie să provină numai de la animale sănătoase, care nu suferă de boli ce pot fi transmise la om prin intermediul laptelui, mai precizează ANSVSA.

Medicii veterinari oficiali care asigură supravegherea piețelor agroalimentare vor verifica modul în care sunt respectate condițiile sanitare veterinare pentru transportul, depozitarea  și comercializarea laptelui și a brânzeturilor obținute de producătorii agricoli.
Vânzările directe de lapte crud către consumatorul final prin intermediul automatelor de lapte sunt reglementate prin Ord. ANSVSA nr. 55/2010.

 

Amenzi între 600 și 1.200 lei pentru persoane fizice

Potrivit HG 984/2005 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, modificată de HG 917/2009, producătorii persoane fizice care vând produse alimentare fără aprobare sanitară veterinară și fără să resprecte normele de igienă a laptelui în vigoare riscă amenzi între 600 lei și 1.200 lei, în timp ce pentru agenții comerciali amenzile sunt între 2.000 lei și 10.000 lei.

 

Tranziția pentru laptele conform, un „dar otrăvit”

Cei șapte ani de tranziție acordați de UE fermierilor români pentru a face investițiile necesare ca să poată produce lapte conform au fost un „dar otrăvit”, susține președintele Asociației Crescătorilor de Bovine din jud. Cluj, Călin Fărgaciu.

Fărgaciu susține că perioada de tranziție, care s-a încheiat la 1 ianaurie 2014, i-a făcut pe mulți fermieri să aleagă calea cea mai ușoară, lucru care le-a încetinit dezvoltarea economică. „Faptul că ne-au lăsat să dăm lapte neconform a fost un dar otrăvit al Europei, boala lungă înseamnă moarte sigură. Laptele neconform pe care l-au produs fermierii în România, în acest timp, le-a blocat și accesul pe piața comunitară. Trebuia să ne mobilizăm și să atingem mai repede criteriile de conformitate, pentru că, până la urmă, aceasta este normalitatea. Cel care dă lapte de la o vacă murdară nu are ce să caute pe piață”, a declarat Fărgaciu, citat de Agerpres.

Acesta a explicat că respectarea normelor de igienă și producerea unui lapte de calitate pot fi realizate destul de simplu, chiar și de către micii producători. „Dacă vrem să fim sprijiniți și să ni se dea subvenții, trebuie să venim și noi spre conformitate. Igiena se poate regla în 24 de ore, făcând curățenie în grajd, iar sănătatea ugerului într-o săptămână, cu tratament”, a spus fermierul clujean.

 

PROCESAREA LAPTELUI CONFORM
Din 64 de fabrici în tranziție, 51 proceseză doar lapte conform

Din totalul celor 64 unități de procesare lapte care au beneficiat de perioadă de tranziție, până la 31 decembrie 2013, pentru a procesa lapte conform și neconform fără separare, 13 fabrici de procesare lapte au fost închise, din cauză că nu au îndeplinit condițiile necesare, iar 51 de fabrici procesează numai lapte conform (lista cu acestea a fost publicată pe site-ul ANSVSA, la rubrica unități aprobate pentru schimburi intracomunitare, Secțiunea 9 – Lapte crud și produse lactate), informează Autoritatea Sanitară Veterinară.

În prezent, în România există 168 de unități de procesare a laptelui autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare.

Lapte neconform, doar în brânzeturi maturate minim 60 zile

În situația în care se va depista lapte neconform, unitățile de procesare a laptelui au posibilitatea să proceseze laptele neconform în brânzeturi cu perioadă de maturare de cel puțin 60 de zile, în conformitate cu legislația europeană.
ANSVSA precizează că a elaborat deja un Proiect de Ordin care stabilește condițiile în care mai poate fi procesat laptele neconform în acest tip de produse.

Conform unei statistici naționale, citată de Agerpres, producția de lapte de consum a crescut cu 4,4% în primele 11 luni din 2013, față de aceeași perioadă din 2012, în timp ce cantitatea de lapte colectată de fabrici a scăzut cu 1,3% în perioada menționată.

 

Tags: , , , , ,

Posted in corbi arges | No Comments »

Pentru ce se dau bani prin PNDR 2014-2020?

feb. 6th, 2014 by

Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 va cuprinde 14 măsuri care vizează creșterea competitivității agriculturii, gestionarea durabilă a resurselor naturale și schimbările climatice și dezvoltarea rurală echilibrată, reducând decalajele economice și sociale dintre diverse zone ale țării

România dispune, prin PNDR 2014-2020, de o alocare financiară de 8,0156 mld. euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), la care se adaugă contribuția națională.

 

„Politica de dezvoltare rurală trebuie să colaboreze strâns cu alte politici ale UE”

„În prezent, societatea se confruntă cu provocări foarte mari pe plan economic și social, precum și în ceea ce privește problemele de mediu, schimbările climatice și tehnologia. Politica Agricolă Comună 2014-2020 a UE va trebui să contribuie mai mult la o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. România trebuie să elaboreze un program de dezvoltare rurală care să facă față provocărilor cu care se confruntă, printr-un set de măsuri complete și durabile.

În plus, politica de dezvoltare rurală trebuie să colaboreze strâns cu alte politici ale UE și să optimizeze utilizarea fondurilor agricole, rurale, sociale și structurale pentru a completa intervențiile rurale propuse”, a declarat, la Ziua Media pentru Dezvoltare Rurală, fostul comisar european pentru Agricultură Franz Fischler, fin cunoscător al realităților românești, și care este celebru pentru afirmația potrivit căreia „Uniunea Europeană ne dă, dar nu ne bagă în traistă!”.

 

„Dezvoltarea rurală înseamnă mai mult decât sprijinirea agriculturii”

În același areal al problematicii, ministrul Agriculturii a pus în ecuație necesitatea îmbunătățirii performanței sectorului agro-alimentar în strânsă corelare cu creșterea calității vieții în mediul rural. „Îmbunătățirea performanței sectorului agro-alimentar corelată cu dezvoltarea infrastructurii în mediul rural și creșterea nivelului de trai al populației rurale sunt esențiale pentru România”, a spus Daniel Constantin.

„Dacă ne referim la realitățile socio-economice existente, unul din domeniile principale pentru care PNDR 2014-2020 acordă o atenție deosebită este cel al competitivității sectorului agricol. Totodată, trebuie să avem în vedere că dezvoltarea spațiului rural înseamnă mai mult decât sprijinirea sectorului agricol, importante fiind deopotrivă investițiile în activități non-agricole, reînnoirea generațiilor la sate, accesul populației la serviciile de bază, toate acestea în strânsă legatură cu protecția și conservarea mediului”, a adăugat ministrul Agriculturii.

 

Cum arată agricultura și satul românesc?

Obiectivele PNDR 2014-2020 vor răspunde nevoilor identificate pe baza analizei sectoriale, socio-economice și de mediu, dar și a analizei SWOT pentru spațiul rural românesc.

Înzestrarea tehnică în agricultură, creditele bancare acordate în acest sector, dar și productivitatea muncii în agricultură și industria alimentară sunt indicatori care înregistrează rate de zeci de ori mai scăzute în România, comparativ cu media europeană. Țara noastră nu se poziționează confortabil nici în ceea ce privește managementul exploatațiilor agricole sau gradul de sărăcie în rândul populației din zona rurală.

Un alt indicator deficitar este suprafața agricolă exploatată în regim ecologic, care în România este de doar 0,4% față de 3,7% media UE. Doar rata șomajului și ponderea sectorului agricol în valoarea adăugată brută arată o compatibilitate cu media comunitară în analiza comparativă a indicatorilor.

INDICATORI DE BAZĂ PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ȘI SECTOR FORESTIER, COMPARATIV CU MEDIA UE 27

/apps/ferma/resources/imagini/6054b0c166ed5bf13ce60b81399dea10_TABEL.jpg

* Valoarea adăugată brută
** UAM – unitate anuală de muncă
*** Sub pragul minim
**** Potențialul Dunării nu este luat în calcul

Sursa: MADR

 

Măsuri pentru creșterea competitivității sectorului agricol

Creșterea competitivității sectorului agricol – unul dintre obiectivele generale ale PNDR 2014-2020 – se impune cu atât mai mult cu cât se constată că valoarea medie a productivității muncii în agricultură este de 4.328 euro/persoană, față de media europeană de 14.967 euro/persoană (în 2012).

În vederea creșterii competitivității, PNDR prevede:

– Investiții necesare îmbunătățirii performanțelor economice și de mediu ale exploatațiilor agricole: 1. Investiții în active fizice – atât investiții noi, cât și modernizări în fermă, precum și sisteme de irigații secundare la nivel de fermă; 2. Infrastructură de adaptare a agriculturii și silviculturii – drumuri de acces la exploatații, instalații/infrastructuri de obținere a energiei din resurse regenerabile, instalațiile de colectare, reciclare și tratament al apei.

– Sprijin pentru înființarea exploatațiilor de către tinerii fermieri;

– Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și în zonele rurale prin sprijin pentru acțiuni de instruire și de informare (plecând de la o realitate curentă care confirmă un procent de 2,5% din populația rurală instruită în domeniu agricol -liceu sau învățământ superior – față de media europeană de 29%);

– Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producție alimentară și silvicultură pe de o parte și cercetare și inovare pe de altă parte (cooperare și grupuri operaționale PEI);

– Gestionarea riscurilor în agricultură (fondul mutual).

 

Măsuri pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale

Al doilea obiectiv general privește gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice, în cadrul căruia acțiunile de intervenție vor fi direcționate atât către refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură ș silvicultură, cât și către promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon. Printre măsurile pe care PNDR le propune spre implementare în următorii șapte ani în vederea atingerii acestui obiectiv sunt:

– Măsuri de agromediu și climă ce vizează susținerea practicilor agricole favorabile conservării mediului;
– Măsura de agricultura ecologică ce are în vedere susținerea pierderilor de venit datorate utilizării metodelor și tehnicilor specifice de cultivare în sistem ecologic;
– Susținerea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice;
– Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite.

Având în vedere că România dispune de o mare diversitate biologică (în țara noastră fiind prezente cinci regiuni bio-geografice dintr-un total de unsprezece pe întreg teritoriul european), prin PNDR 2014-2020 se propun atât măsuri privind conservarea biodiversității, cât și măsuri pentru prevenirea eroziunii solului și a ameliorării gestionării apelor.

 

Măsuri pentru reducerea sărăciei în mediul rural

Cel de al treilea obiectiv, al dezvoltării teritoriale echilibrate trebuie să combată o realitate care arată un procent al populației la nivelul pragului de sărăcie de 40%, urmărind ca priorități dezvoltarea economică în zonele rurale prin reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale.

Măsurile ce urmează să fie dezvoltate și implementate pe acest domeniu vizează:
– Servicii de bază și reînnoirea satelor ce vizează construcția și reabilitarea drumurilor comunale, a rețelei de alimentare cu apă potabilă și a rețelei de canalizare;
– Sprijin pentru înființarea și dezvoltarea activităților nonagricole în spațiul rural;
– Sprijin pentru investiții în active fizice privind prelucrarea și comercializarea produselor agricole;
– Abordarea LEADER (dezvoltarea și consolidarea comunităților locale).

 

15.000 euro pentru fermele de semi-subzistență

Pe lângă cele 13 măsuri anunțate deja în PNDR 2014-2020 în decembrie 2013, a fost introdusă și o a-14-a măsură care prevede continuarea plăților în vederea transformării fermelor de semi-subzistență în ferme care produc pentru piață. Sprijinul va fi de 15.000 euro/proiect pentru un număr de 10.000 gospodării țărănești de semi-subzistență, a anunțat
ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la o întâlnire cu producători agricoli, la jumătatea lunii ianuarie 2014.

Violeta MÂȚ
Marian MUȘAT

 

PNDR 2014-2020 va fi gata la jumătatea lui februarie

PNDR 2014-2020 va avea 14 măsuri și va fi finalizat, în forma integrată, până în jurul datei de 15 februarie 2014, urmând apoi să fie transmis la Bruxelles, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la o întâlnire cu producători agricoli la sediul MADR, la jumătatea lunii ianuarie 2014.

Ziua Media pentru Dezvoltare Rurală

În 12 decembrie 2013, MADR a organizat, la București, Ziua Media pentru Dezvoltare Rurală, pentru comunicarea publică privind pregătirea PNDR 2014-2020.
La eveniment au fost prezenți ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, fostul comisar european pentru Agricultură Franz Fischler, consultantul GBI Consulting (compania care conduce grupul de firme care elaborează PNDR) Brigitte Mehlmauer – Larcher, precum și diectorul general al Autorității de Management pentru PNDR, Mihai Herciu, care au prezentat principalele direcții politice, obiectivele și prioritățile Programului.

Tags: ,

Posted in corbi arges | No Comments »

Sesiune nouă pentru ajutorul de minimis

ian. 23rd, 2014 by

Fermierii care au în bătătură cel mult cinci vaci de lapte mai primesc o șansă pentru a accesa ajutorul de minimis destinat achiziției tancurilor de răcire. Pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost postat proiectul de hotărâre de guvern care prevede că o nouă sesiune de primire a cererilor se va desfășura în perioada 1 februarie-15 aprilie. Guvernul speră ca în acest fel, micii producători să nu fie eliminați din piață în urma restricțiilor europene de igienă impuse la comercializarea laptelui de la 1 ianuarie 2014.

image-2014-01-20-16446516-41-tanc-racire

Structurile asociative ale micilor fermieri vor putea solicita ajutoare de la stat pentru achiziționarea de tancuri de răcire, iar cererile se depun la primăriile unităților administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună pe a căror rază sunt înregistrate sediile sociale ale structurilor asociative respective. Inițial, MADR acordase o perioadă relativ scurtă, 20 noiembrie – 30 decembrie 2013, pentru depunerea cererilor.

 Fonduri pentru 3.177 de tancuri

Fiecare beneficiar va putea primi un ajutor maximum de 22.310 de lei, la un curs de schimb de 4,462 lei pentru un euro, adică 5.000 de euro. În total, bugetul alocat pentru ajutoarele de minimis vor putea acoperi cumpărarea a 3.177 de tancuri.

RACITOR LAPTE

”Beneficiarii schemei de ajutor de minimis vor depune copia facturii fiscale de achiziţie a tancului/tancurilor de răcire a laptelui, care trebuie să corespundă cu factura proformă, împreună cu copia documentelor fiscale de efectuare a plăţii acestuia/acestora, la centrul județean al APIA, respectiv al municipiului București unde au fost înregistrate copiile cererilor inițiale, în termen de 30 zile de la data alimentării conturilor solicitanților sprijinului financiar cu sumele autorizate.”, se arată în proiectul de HG.

Ministerul Agriculturii își motivează măsurile prin faptul că odată cu instituirea condițiilor europene de igienă stricte privind laptele, micii fermieri riscă să fie scoși de pe piață, cu consecințe sociale grave în mediul rural.

”Datorită evoluţiei pieţei, se constă că preluarea zilnică a laptelui materie primă provenit de la ferme de dimensiuni reduse devine tot mai neatractivă pentru cumpărători sau procesatori datorită costurilor legate de colectarea laptelui, în lipsa existenţei unei oferte cantitative concentrate. Astfel, există pericolul ca unităţile de procesare să considere neviabilă economic colectarea laptelui materie primă de la nivelul fiecărei astfel de ferme, fapt care ar pune în pericol existenţa viitoare a acestora, cu consecinţe grave sociale şi de mediu și asupra menţinerii corespunzătoare pajiştilor”, se mai arată în document.

Actul normativ îl găsiți AICI.

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

Se pot depune cereri pentru finatarea racitoarelor de lapte

ian. 23rd, 2014 by

 

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, a anuntat ca perioada depunerii cererilor pentru finatarea necesara unor racitoare de lapte a fost prelungita pana pe 30 iunie iar aceste afaceri vor beneficia in continuare de o masura speciala prin care pot primi 15.000 de euro nerambursabili.

RACITOR LAPTE

Masura va inlocui cei 1.500 de euro pe care fermele mici ii primeau anual, timp de cinci ani, pentru a se dezvolta și pentru a intra pe piata ca producatori.

Mai mult, crescatorii de vaci vor mai primi si o subventie de 20 de euro pentru fiecare tona de lapte livrata catre procesatori, pe langa subventia pentru fiecare cap de bovina.

RACITOR LAPTE 33

Perioada depunerii cererilor pentru finatarea necesara unor racitoare de lapte a fost prelungita pana pe 30 iunie. Mai mult, MADR a semnat un protocol cu asociatiile procesatorilor de lapte care vor colecta laptele la intervale mai scurte de timp, respectiv doua-trei zile, pentru a oferi o sansa si fermelor mici.

 

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

Pana la 15 februarie se vor face toate platile pe suprafata

ian. 23rd, 2014 by

plati suprafata-2012

Pana la 15 februarie fermierilor le vor fi platiti toti banii necesari infiintarii culturilor de primavara.

Sumele solicitate de APIA pentru platile pe suprafata se ridica la 973 milioane de lei, a anuntat, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la intalnirea avuta cu producatorii agricoli din sectorul vegetal si zootehnic.

Potrivit acestuia, subventiile au putut fi platite incepand cu primele zile ale lunii ianuarie 2014, asta pentru ca s-a promulgat Legea bugetului de stat in decembrie 2013, aspect care a facut posibil un imprumut de la Trezoreria Statului de 6,3 miliarde de lei.

Pentru SAPS, din cele 3,1 miliarde lei, APIA a solicitat deja pentru plata suma de 979 milioane lei iar restul sumei va fi solicitata pana la 15 februarie 2014.

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

Subventii ovine: Platile pentru ovine incep din luna ianuarie

ian. 23rd, 2014 by

Oaie resize

Ministrul Agriculturii Daniel Constantin a anuntat la intalnirea avuta cu producatorii agricoli din sectorul vegetal si zootehnic ca platile pentru ovine incep din luna ianuarie.

“Este pentru prima data la ovine cand putem sa platim atat de devreme, in luna ianuarie. S-au solicitat toti banii pentru crescatorii de ovine, 345 de milioane de lei, care incep sa fie platiti. Pentru crescatorii de ovine care sunt in zonele defavorizate si care vor primi un supliment, anul acesta de 6,5 euro, platile vor incepe lainceputul lunii februarie” a adaugat Daniel Constantin

 

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

Despre avantajele cresterii caprelor

ian. 23rd, 2014 by

 

In tara noastra cresterea caprelor este cunoscuta din timpuri stravechi, fiind practicata mai mult de crescatorii de deal si de munte. Obiectivul cresterii l-a constituit productia de lapte si productia de piei si apoi producerea iezilor pentru carne.

Capra a fost si inca mai este considerata un animal stricator, greu de stapanit de catre crescatori. In conditiile cresterii fara o supraveghere atenta caprele pot provoca stricaciuni in plantatii si livezi; cresterea lor prezinta totusi importanta economica deosebita pentru unele zone datorita valorii produselor pe care le dau si unor particularitati biologice. Principala productie a caprelor este laptele, capra producand intr-o lactatie o cantitate de lapte de 10-12 ori mai mare decat greutatea vie, mai mult decat vaca, care in medie produce o cantitate de 6-7 ori mai mare decat greutatea vie.

cresterea_caprelor

Capra este mai rezistenta la unii agenti infectiosi, cum ar fi tuberculoza, avortul infectios, mamitele, etc. Din acest motiv laptele este mai igienic si poate fi consumat in forma cruda. In ceea ce priveste compozitia chimica laptele de capra este asemanator cu cel de vaca: 3,5-4 % grasime 3,2-3,4 % proteine si 4,4 % lactoza. Din el se prepara diferite branzeturi si unt. O particularitate a laptelui de capra este prezenta grasimii sub forma de globule foarte fine, fapt care ingreuneaza smantanirea, iar pe de alta parte favorizeaza procesul de asimilare. Dupa ingerare laptele de capra se coaguleaza sub forma de fulgi foarte fini, spre deosebire de cel de vaca care formeaza o masa compacta atacata uneori de sucurile digestive.

Laptele de capra se obtine de regula pentru autoconsum de la efective mici de capre cu productii relativ reduse. Aceste efective se gasesc in majoritatea cazurilor in ferme de dimensiuni mici localizate in regiuni sarace pe plan agricol.

Cresterea caprelor pentru productia de lapte se face mai ales pentru asigurarea cu lapte a familiilor cu venituri scazute, in orasele mici si in suburbiile marilor orase, unde nu exista suficiente furaje disponibile pentru intretinerea vacilor. O capra produce in medie 3-4 l /zi intr-o perioada de lactatie de 10 luni. Exista si animale cu productii superioare de 5-6 litri lapte /zi, productia cea mai mare de lapte a fost inregistrata in SUA si a fost obtinuta de o plus varianta a rasei TOGGENBURG care a produs in 365 de zile 2610 litri de lapte. Recordul productiei de grasime il detine o plus varianta a aceleiasi rase care a produs 92 de kg grasime in 305 zile. In ultimul timp, cresterea caprelor a devenit in unele tari o activitate productiva rentabila, productia de lapte si de branza de capra devenind specialitati apreciate de consumatori.

Tarile cu cele mai mari productii de lapte de capra sunt: India, Sudan, Bangladesh,Turcia si Franta. Este de remarcat ca faptul ca productia de lapte de capra este concentrata in unele tari in curs de dezvoltare dar si in unele tari dezvoltate din zona Marii Mediteraniene.

Carnea de capra are valoare nutritiva asemanatoare cu cea de oaie, este mai apreciata de consumatorii de la noi din tara preparata sub forma de pastrama. Carnea de ied indeosebi este foarte gustoasa, frageda, suculenta si usor asimilabila.

Productia piloasa (parul, puful, lana) obtinuta de la rasele specializate (Angora, Kasmir) este foarte apreciata pentru fabricarea plusului, fetrului si a renumitelor saluri de kasmir. Pieile de capra au insusiri deosebite, sunt subtiri si dense, fiind mult folosite in industria incaltamintei, imbracamintei si a diferitelor produse de marochinarie (sevro).

Capra este un animal prolific si precoce. In conditii bune de hranire si intretinere poate da la o fatare 2-3 iezi si chiar 4. La varsta de 10-12 luni tineretul atinge greutatea optima de introducere la reproductie. Datorita mobilitatii lor deosebite caprele pasuneaza locurile abrupte si stancoase inccesibile altor specii consumand atat iarba cat si frunzele de arbusti.

In zonele cu configuratia specifica a terenurilor (dealuri, rape, versanti necultivati pe care cresc maracini sau alti arbusti) cresterea caprelor este foarte rentabila, ele putand fi scoase la pasune aproape tot anul. Gunoiul de capra reprezinta un ingrasamat natural deosebit de valoros avand o putere fertilizanta asemanatoare celui de ovine. De la o capra in 5 luni se poate recolta o cantitate de 400-500 kg de gunoi.

PRINCIPALELE RASE DE CAPRE DIN ROMANIA

In tara noastra se cresc in general efective primitive cu productii scazute din rasa locala Carpatina.

Rasa locala Carpatina

cresterea_caprelor_03

Se creste in toate regiunile tarii reprezentand 70-75 % din efectivul de capre din tara noastra. Greutatea corporala este de 30-40 kg la femele si 60-60 kg la masculi. Are corpul alungit, regiunile superioare inguste, crupa tesita, pieptul stramt, musculatura slab dezvoltata. Culorile frecvent intalnite sunt: neagra, alba, vanata, roscata, baltata. Cele mai multe capre au coarne. Productia medie de lapte este de 300 de litri/lactatie. Iezii la nastere au greutati de 2,5-5 kg .

Capra alba de Banat

cresterea_caprelor_02

S-a format prin incrucisarea caprelor locale carpatine cu rasa SAANEN si indeosebi cu rasa Alba nobila germana. Este raspandita nu numai in Banat ci si in Transilvania si in nordul Moldovei. Prezinta caracterele tipului morfoproductiv de lapte, are capul fin, un procent mic de indivizi prezentand coarne turtite in lateral si indrepatate inapoi. Trunchiul are forma de para, regiunile superioare ale trunchiului sunt inguste si cu musculatura slab dezvoltata. Membrele sunt subtiri, frecvent cu defecte de aplomb. Greutatea vie este asemanatoare cu a caprelor locale carpatine. Productia de lapte este in medie 400-500 l/lactatie, prolificitatea medie de 200-250%, iar greutatea vie a iezilor la nastere este de 2,5-2,6 kg.

Medic veterinar,
Dr. Galatanu Diana

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

Ce noutăţi se pregătesc în privinţa acordării certificatelor de producător

ian. 9th, 2014 by

Ministerul Agriculturii a publicat, un proiect de ordonanţă privind reglementarea comercializării produselor agricole. Producătorii agricoli care vor să vândă în pieţe vor putea obţine certificatele numai după avizul prealabil al asociaţiilor de profil. Certificatele de producător vor fi emise, anual, pe numele persoanelor fizice şi vor conţine un sistem de codificare pentru identificarea acestora.
În prezent, la nivel naţional există peste 500 de pieţe agroalimentare permanente, din care circa 400 sunt pieţe urbane în proprietate şi administrare privată sau în proprietate publică şi administrare privată, precum şi peste 700 de structuri de vânzare temporare organizate în mediul rural, de tipul târgurilor.
În preambului ordonanţei se precizează că „o importantă parte a producţiei agroalimentare naţionale este valorificată în condiţii improprii pe canale comerciale necontrolabile, care eludează legislaţia fiscală, creează concurenţă neloială şi disfuncţionalităţi ale fluxului de marfă către populaţie”.
Noile certificate vor fi valabile un an şi vor fi tipărite de către Compania Naţională «Imprimeria Naţională» – S.A. pe formular tipizat, cu matcă, grafică cu elemente de securizare, finisate, în carnete de câte 100 de bucaţi, cu copertă din hartie offset, numerator cu 5 cifre, bandă tricoloră în dreapta sus şi stema ţării în stânga sus.
images
Primarii şi secretarii unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale răspund de asigurarea necesarului de certificate de producător, de corecta întocmire şi eliberare şi evidenţă a acestora.
Acordarea certificatului de producător se face pe baza atestatului profesional emis de asociaţiile profesionale ale producătorilor agricoli. Ulterior, se vor face verificări în teren de către persoane împuternicite de primar în acest sens.
Cine acordă atestatul profesional?
Atestarea profesională a solicitanţilor de certificat de producător se realizează de către „structuri asociative profesionale/patronale/sindicale din agricultură, constituite conform legii şi organizate la nivel judeţean/regional/naţional”, precum şi de către „structuri teritoriale de consultanţă agricolă”.

Acestea se vor înregistra la primării depunând acertificatul de înregistrare fiscală (CUI), hotărârea judecătorească de constituire, statutul şi completările la statut, bilanţul contabil anual pentru anul anterior înregistrării, documentul care atestă afilierea la o organizaţie/federaţie/confederaţie reprezentativă la nivel naţional.

Aceste organizaţii vor furniza, potrivit statutului propriu, servicii de consultanţă, informare şi atestare profesioanală a solicitanţilor de pe raza teritorială a unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale unde sunt înregistrate. De asemenea, tot ele vor atesta profesional solicitanţii de certificate de producător, în concordanţă cu produsele vegetale/zootehnice, suprafaţa cultivată, efectivele, pe sortimente şi cantităţi estimate, pentru valorificare, declarate pe propria răspundere.

Lipsa atestatului atrage după sine neeligibilitatea solicitantului la soluţionarea de către primari a cererii de acordare a certificatului de producător.
Download ordonanta de aici
proiect-oug-masuri-reglementare-piete-produse-agricole-update05_02_2013

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

« Newer Posts - Older Posts »

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.