Pentru fermierii cu suprafețe mici de teren, anul 2015 poate aduce profit dacă vor miza pe câteva culturi de nișă. Agrointeligența vă prezintă care sunt cele mai profitabile culturi agricole cu care agricultorii pot câștiga cu condiția ca înainte de a înființa exploatația agricolă, să își găsescă și o piață sigură unde să comercializeze recolta.

Cartoful mov

O cultură care a făcut furori în acest an, cartoful mov rămâne și în 2015 cultura agricolă de la care se pot obține cele mai bune rezultate. Crescut în condiții similare cu cele ale cartofului tradițional, soiul exotic de origine americană oferă producții de 30-40 de tone la hectar. În privința prețului, cartofii violeți au început anul cu 2014 cu 30 de lei/kilogram și au încheiat, la fel ca și ”frații” săi albaștri, la un preț mediu de 12 lei/kilogram. Chiar și așa, încasările pe care fermierul le poate aduna la final de an – cu condiția să vândă la preț bun toată recolta, pot depăși 100.000 de euro.

Cătina

Cultură de cătină a cunoscut o creștere spectaculoasă odată cu cererea tot mai mare pe piață. Practic, în 2014 s-a dezvoltat o întregă industrie de prelucrare a cătinei, în majoritate formată din producători care își procesează recolta pentru un profit mai mare. Astfel, recolta de cătină se transformă în suc de cătină,șerbet de cătină, înghețată cu cătină, miere cu cătină, produse cosmestice, ceaiuri și suplimente alimentare ce au la bază micile fructe portocalii bogate în vitamina C.
Înființarea unui hectar de cătină ajunge la circa 3.000 de euro. Până la intrarea pe rod, care are loc în anul trei, se ajunge însă la cheltuieli de aproximativ 6.000 de euro. În primul an de producţie, dacă plantele sunt bine întreţinute se obţine şi 12-15 tone la hectar. Se poate ajunge însă şi la 20 de tone la hectar în următorii ani. În general, producţia maximă este obţinută în anul şapte. Cătina are o perioadă de producţie de 20-25 de ani, iar ca profit, cultivatorii mai vechi spun că mizează pe cel puțin 10.000 de euro la hectar, iar acesta poate atinge 20.000 de euro/hectar cu implicarea fermierului în comercializarea timpurie a producției de cătină.

Zmeura

La zmeur se plantează în jur de 6.700-8.000 plante/ha, în funcţie de distanţa de plantare între rânduri (2,5-3 metri), iar preţul unei plante este în jur de 3 – 3,5 lei. Deci, preţul plantelor este în jur de 22.000 – 25.000 lei pentru fiecare hectar de zmeură înființat. O cheltuială importantă la cultura zmeurului este montarea unui sistem de susţinere care poate fi din spalieri de lemn, de beton, de fier. Costul acestuia variază mult, în funcţie de materialele utilizate, şi poate fi de 10.000 – 15.000 lei/ha. Alte cheltuieli se fac cu pregătirea terenului, instalaţia de irigare, fertilizare, plantare şi întreţinerea plantaţiei în primii doi ani. Aceste cheltuieli pot să ajungă la 12.000 – 15.000 lei. Deci se ajunge la o investiţie de 45.000 – 55.000 lei. Alte cheltuieli sunt cu întreţinerea plantaţiei în primii 3 ani, în jur de 10.000 lei.
La zmeur se poate realiza o producţie de 7 – 8 tone în medie pe hectar, iar producţia maximă se obţine din anul al treilea. O plantaţie durează şapte – nouă ani de producţie, în funcţie de sol şi lucrările de îngrijire. Preţul de vânzare al zmeurei în România depinde de calitate, de cantitate, de perioadă şi de zonă. Dacă în pieţele din Transilvania zmeura s-a vândut în 2014 cu 14 – 15 lei pe kilogram, dar şi cu 25 lei, în funcţie şi de perioada anului, la angro, anul trecut s-a obţinut circa 10 lei pe kilogram. Cu alte cuvinte, câștigul mediu la care poate spera un cultivator de zmeură este de circa 20.000-24.000 de euro/hectar.

Murul

Afacerea cu mure este și ea printre afacerile agricole care pot aduce profit important, însă cu un volum de muncă mai mare decât alte culturile agricole tradiționale. Un caz fericit este cel al argeșeanului Teodor Toader care obține anual profituri de 50.000 de euro la hectar, în condițiile unor cheltuieli ce nu depășesc 5.000 de euro. Singura problemă: investiția inițială de 10.000 de euro la hectar și apoi patru ani de așteptare până la vârful de producție.

Căpșunul

Anul 2014 a fost un an bun pentrun cultura căpșunului românesc, obținându-se circa 10-12 tone/hectar. Profitul este bun, dacă luăm un preț mediu de 6-7 lei și o producție medie pentru anul trecut, rezultă un venit de 17.000 de euro la hectar. Cheltuielile totale pentru aceeași suprafață ajung și la 4.500 de euro, ceea ce înseamnă un profit de 12.500 de euro la hectar.

Nucul

Despre nuc, Agrointeligența a scris un adevărat serial de articole din care a reieșit că această cultură agricolă are perspective excelente pentru anii viitori. Singura problemă, la fel ca și la alte culturi profitabile este că investiția nu este mică, iar recolta nu se culege din primul an după plantare. Totuși, cu ajutorul specialistului Iosif Kiss, am reușit să facem un calcul la rece privind profitul business-ului cu nuci, iar când am tras linie am ajuns la un câștig anual de cel puțin 10.000 de euro/hectarul de livadă de nuci. Capcana este o perioadă de 4-5 ani pe care trebuie să o așteptați până când nucii plantați vor intra pe rod. După aceea, business-ul intră direct pe profit, iar livada necesită lucrări de mentenanță care vă vor răpi doar două săptămâni pe an. Deși depinde de fiecare producător ce preț dorește să ceară pe producția sa de nuci, este bine de știut că, toamna, preţul nucilor este de aproximativ un euro/kilogram, iar evoluţia acestuia până în primăvară poate să crească de până la 2,5 ori. Din acest punct de vedere nu se recomandă vânzarea miezului de nucă mai devreme de luna martie, decât dacă comercializarea se face în preajma sărbătorilor de iarnă, când prețurile explodează la miezul de nucă. În privinţa nucilor în coajă provenind din soiurile franceze, preţul de valorificare este de minim 3.8 euro/kg, cu destinaţie la export.

Goji

Cu un preț mediu de 10 euro/kilogram, fructele de goji se numără printre culturile agricole care se rentează pe suprafețe mici. De pe un hectar de plantație se pot obține circa 4-5 tone de fructe uscate numai bune de comercializat, însă această recoltă se poate aduna abia în anul 4-5 al plantației cu o densitate de 3500 de arbuști/hectar.

Varza kale

Nou intrată în farfuriile românilor, varza kale are, cu siguranță, perspective bune pentru 2015. Este căutată atât de marile rețele de supermarketuri, cât și de restaurantele cu mâncare sănătoasă sau raw-vegană. Cultura varzei kale nu este una foarte dificilă, acestea se plantează pe rânduri, cu o distanță de aproximativ 10 centimetri între ele pentru ca planta să se poată dezvolta, iar între rânduri se lasă cam 50 de centimetri. Planta este din familia vărzoaselor și are nevoie de apă din belșug și de temperaturi mai scăzute. Prețul unei verze kale este de circa 5 lei 400 de grame, aceasta fiind greutatea aproximativă a unei plante pe perioada de toamnă.

Castravetele amar

Descoperit de micii fermieri ca o cultură profitabilă în România, castravetele amar a prins ”aripi” în ultimele luni și și-a menținut prețul de 20 de euro/kilogram. Chiar și afacerea cu semințe de momordică este rentabilă – o sămânță se vinde pe internet cu 1 leu bucata și nu duce lipsă de clienți care vor să își cultive singuri, chiar și în ghiveci, castravetele cu efecte bune în cazul diabeticilor și a celor care vor să își energizeze organismul în mod natural. În ceea ce privește plantarea semințelor într-o plantație de momordică, aceasta se face la o distanță de un metru între plante și doi metri între rânduri. O plantă dă în jur de 20 de fructe, iar mărimea acestora variază între 50-60 de grame, dar poate ajunge și la 300 de grame. Castraveții amari rezistentă la secetă, nu necesită irigare și nu au nici dăunători naturali. Dacă în cazul castraveților obișnuiți ultimii ani au fost foarte slabi din cauza dăunătorilor, momordica nu are aceste probleme.

Plante medicinale

Tot 2014 a făcut ca afacerea cu plante medicinale să prospere în România. Mici producători, afaceri de familie sau pasionați de plantele cu proprietăți vindecătoare au descoperit că acestea se pot transforma într-o afacere. Este drept că profiturile nu sunt uriașe – ca în cazul celorlalte culturi de nișă, însă pe piață există o cerere mare, așa că valorificarea recoltei – chiar și prin vânzare directă, nu ar trebui să fie o problemă. Mai mult, semințele sunt ușor de procurat, iar condițiile de la noi din țară sunt ideale pentru cele mai diverse plante medicinale.

Așa cum probabil ați remarcat, din lista celor mai profitabile culturi agricole în 2015 lipsesc câteva plante la care probabil v-ați fi așteptat să intre în clasament. Este vorba despre lavandă, porumbul dulce sau dovleacul plăcintar care se regăseau anul trecut în lista celorZece afaceri agricole cu care micii fermieri pot da lovitura în 2014. Ultimele 12 luni au adus însă fie o extindere a exploatațiilor agricole cu aceste culturi – cazul lavandei, fie o scădere importantă de preț pentru altele – cum ar fi dovleacul. Aceste culturi agricole rămân însă profitabile și în 2015, însă perspectivele lor sunt din ce în ce mai reduse în fața unei concurențe solide, care și-a făcut deja o clientelă fidelă. Totuși, cu determinare, muncă și clienți serioși, atât aceste plante, cât și orice cultură agricolă, vă pot asigura venituri bune și foarte bune în anii ce vor urma.

Notă: Ordinea culturilor agricole este una realizată în funcție de recoltele ce se pot obține, de profitul preconizat și de evoluția pozitivă pe care aceste plante au avut-o în ultimele luni, cu prognoza de creștere în continuare. 

Tags: AFACERI 2015

Pentru românii care locuiesc la țară și dețin suprafețe mici de teren, ideea unei afaceri care să le completeze venituri poate porni cu doar câteva sute de euro. Cele mai profitabile pe termen scurt se dovedește frecvent a fi creșterea animalelor, iar sezonul rece este ideal pentru a cumpăra animale, pentru că prețul lor este mai scăzut. Totuși, cele mai ieftine animale rămân cele cumpărate înainte de intrarea în iarnă, când crescătorii care scot la vânzare iau în calcul că aceste animale vor fi un cost în plus în lunile următoare, așa că sunt dispuși să mai lase din preț.

Iată care sunt câteva idei de afaceri pe suprafețe mici de teren:

1.Creșterea prepelițelor
Afacerea cu prepelițe are nevoie de un spațiu foarte mic, întrucât păsările cresc în cutii etajate, condiții în care se dezvoltă rapid și fără probleme. Când vorbim despre creșterea prepelițelor există, cu siguranță, mai multe modele, însă fiecare are o perspectivă bună pe termen scurt și mediu, odată cu creșterea cererii pentru ouăle de prepeliță și, mai nou, și pentru carnea de prepeliță. Un exemplu de succes în acest business agricol este afacerea lui Lucian Stancu, proprietarul de la „Ferma Bunicii”. La doi ani de la inaugurare, afacerea s-a completat cu o nouă hală de producţie, complet automatizată, cu o capacitate de 100.000 de prepeliţe, iar secretul profitului a fost parteneriatul cu marile rețele de magazine, unde Lucian Stancu s-a dus să negocieze contracte ferme încă de la începutul afacerii sale.

Construită inițial ca un business care să aducă încă un venit, afacerea cu prepelițe a fost aleasă după o îndelungă documentare cu o investiție inițială în achizția a 80 de păsări și 600 de ouă, precum și două incubatoare și cinci cuști ouătoare. În total, s-a ajuns, pe hârtie, la 1.790 de lei. Producția anuală de ouă a microfermei de prepelițe de la Fundeni este de aproximativ 240.000-350.000 de ouă pe an și aproximativ 3.000-4.000 kg carcasă de prepeliță. ”Din punctul nostru de vedere este o afacere foarte profitabilă dar trebuie luată cu pași mărunți, adică creșterea capacității de producție să se facă treptat, în funcție de clienții pe care îi avem”, este recomandarea fermierilor.

2.Fabricarea dulcețurilor
Afacerea cu dulcețuri a prins avânt în ultimii doi ani, când mai multe familii, chiar și tineri, au reușit să se impună pe piața autohtonă cu branduri proprii. Un avantaj este consumatorul tot mai educat, care apreciază un produs bine făcut, din ingrediente naturale și care respectă o rețetă tradițională. De aceste lucruri au fost conștienți încă de la început fondatorii făbricuței de dulcețuri Bunicel.ro – Mihai Zaharia și Alexandra Răpăilă. Afacerea pornită de cei doi tineri în Costești, județul Argeș cu doar 5.000 de euro s-a amortizat din primul an, iar în al doilea an, producția de borcane cu dulceață a fost triplată.

3.Fabricarea conservelor
Pentru legumicultori mai ales, producția de conserve de legume este o sursă în plus de venit. Se pot folosi legumele cu defecte sau cele care nu mai ajung pe tarabele din piață. De la murături, la tocană de legume sau zacuscă, familiile din mediul rural pot să își rotunjească veniturile așa cum a făcut și familia Mărăcineanu din din localitatea Brătășanca – comuna Filipești de Târg. De la un an la altul numărul borcanelor cu bunătăți a crescut aproape exponenţial,iar toamna lui 2014 a umplut cămara prahovenilor cu mii de borcane cu bunătăţi de casă, iar vânzările au mers bine în ultimele luni, mai ales în piețele din marile orașe.

4.Producția de ceaiuri naturale
Cu o mică grădină, dar și cunoștințe temeinice despre plantele medicinale, o familie din mediul rural poate să dezvolte o afacere cu ceiuri naturale. Este drept, activitatea nu este una ușoară, ci presupune ca antreprenorii să fie mereu în căutarea frunzelor și florilor cu puteri vindecătoare, dar și să își fac propria uscătorie de plante. Investiția este însă minimă, iar câștigurile vor fi proporționale cu promovarea inteligentă a acestui business de nișă.

5.Ferma de iepuri
O fermă de iepuri este o idee de afacere ușor de pus în practică într-o gospodărie medie de la țară. Animalel au nevoie de cuști speciale, iar hrana este ușor de procurat. Singura provocare este înființarea sau găsirea unui abator în care sacrificarea iepurilor să fie făcută conform normelor europene pentru ca mai apoi carnea să poată ajunge în magazine. O altă sursă de venit din creșterea iepurilor este blana acestora, care trebuie însă prelucrată foarte bine pentru a avea calitatea dorită.

„Fermieii nici nu-şi dau seama ce pierd. Socoteala e simplă: dacă o familie de la ţară ar investi în cumpărarea pentru început a zece iepuroaice şi doi iepuroi pe care i-ar creşte doar cu ce ierburi şi alte resturi vegetale de prin gospodărie, nu ar mai cheltui niciun ban pentru a cumpăra carne. Un astfel de început asigură unei întregi familii tot necesarul de carne”, spune Marius Coblişan, proprietarul unei ferme de creştere tradiţională a iepurilor amplasată în satul Ruginoasa, din judeţul Sălaj.
Iepurii de la ferma tradiţională a lui Marius Coblișan se vând în viu cu 17 lei/kg şi cu 30 lei/kg în carcasă, la calitate premium. Vânzările cele mai mari sunt în lunile premergătoare Paştelui. În supermarket, carcasele de iepuri provenite din import Ungaria şi Cehia se vând cu 46 lei/kg, calitatea a III-a. Carcasele de calitatea a III a au sub două kilograme, la calitatea a II -a- greutatea este de 2-3 kilograme. Carcasele calitatea premium au peste 3 kg.

6.Creșterea găinilor ouătoare
Păsările de curte pot aduce și ele venituri frumușele, cu condiția ca ele să fie crescute cu hrană naturală, cu cereale, și să aibă acces la verdeață. Sunt tot mai căutate ouăle de casă produse în gospodărie, astfel că și creșterea găinilor ouătoare se poate transforma într-o afacere profitabilă pe suprafețe mici.

7.Creșterea găinilor de carne
Rasele de găinile de carne sunt o opțiune bună pentru familiile din mediul rural. Astfel, există chiar și un program național în care micii fermieri pot intra pentru a deveni furnizori de pui țărănești pe piața națională. Ca și investiție, echiparea unei hale pentru creșterea puilor de carne se ridică la circa 7.000 de euro cu toate dotările, izolat și autorizat sanitar pentru creșterea păsărilor. Ca capitolul venituri, în urma valorificării puilor, micii fermieri pot câștiga cel puțin 16.000 de euro anual.

8.Ferma de porci
Este drept că în industria cărnii, fermele mari de porci fac legea, însă există și anumite rase de porci care pot aduce venituri bune chiar dacă sunt crescute în regim gospodăresc. Este vorba de rasa Mangalița, dar și de porcii vietnamezi. Despre aceste două rase se știe că au o carne mai sănătoasă, săracă în colesterol și bogată în grăsimi sănătoase. Astfel, un model de fermă gospodărească de porci vietnamezi este cea a tânărului Dragoș Oancea din Comarnic, care și-a adus primele exemplare din Germania. ”O scroafă matură, la 60 de kilograme, se vinde cu 1.000 – 1.200 lei, în timp ce un porc obișnuit la aceeași greutate ar fi cam 700 de lei. Pentru mine e mai rentabil să îi vând de mici. De exemplu, o femelă îmi face 9-10 purcei, dacă îi vând imediat după înțărcare, îi dau cu 200 de lei bucata, iar investiția în ei este foarte mică. Așa că de la o femelă pot să câștig 2.000 de lei fără nici o investiție decât mâncarea pe care i-o dau acesteia pe parcursul gestației”, explică crescătorul de porci vietnamezi.

În ciuda prețului mai mare la care se vinde carnea acestora, întreținerea este chiar mai mică decât în cazul porcilor comuni. Un porc matur mănâncă 2 kilograme de furaj pe zi și în general hrană de sezon: lucernă verde, iarbă și porumb, iar iarna cartofi, sfeclă, mere.

9.Ferma de capre
Creșterea caprelor este la limita afacerilor agricole pe suprafețe mici pentru că este nevoie atât de un adăpost pentru caprine, dar și de spațiu ca acestea să zburde și să iasă la păscut. Astfel, pentru Irina Ciochină, o tânără ieșeancă de 29 de ani, investiția în afacerea sa cu capre s-a ridicat la 100.000 de euro – o sumă importantă cu care s-a clădit o fermă mijlocie de succes. Potrivit antreprenoarei, laptele de capră se comercializează la un preț mai bun decât cel de vacă, la fel și brânza și alte lactate din laptele caprinelor. Se poate valorifica și carnea de capră și chiar și părul acestor animale poate fi vândut producătorilor de covoare tradiționale.

10.Cultura celor mai profitabile plante agricole
Pentru proprietarii de suprafețe mici de teren agricol, cea mai rentabilă afacere este cultivarea unor plante care dau randamente bune cu cheltuieli minime și care se comercializează ușor, la un preț bun.

Tags: AFACERI 2015