Feed on
Posts
Comments

b_750_350_16777215_00_images_poze_2017_06_Primarul-Comunei-Corbi.jpg

De-a lungul timpului, mai ales în perioada postdecembristă, banii publici ai judeţului Argeş au fost sifonaţi pe diverse contracte păguboase, încheiate de U.A.T.-urile din judeţ, sau chiar de Consiliul Judeţean Argeş cu diverse societăţi de casă.

Un exemplu concret în acest sens este chiar contractual de servicii IT încheiat de majoritatea primăriilor din Argeş cu firma de casă şi din casa Consiliului Judeţean Argeş. Este vorba despre firma ARA Software care prestează servicii IT la preţuri  de trei – patru ori mai mari faţă de concurenţă, dar cu toate acestea majoritatea primăriilor din judeţ au ales să semneze contractul cu această firmă, căci altfel supăra şefii de la judeţ.

Un alt exemplu în acest sens putem da şi celebrul dosar ,,Consultanţa” pentru care au fost trimişi în judecată de către DNA 38 de primari, în urma contractelor pe care le-au semnat cu o firmă apropiată deputatului Mircea Drăghici. Şi, sigur, exemplele pot continua.

Acum un alt caz asemănător, am putea spune, celor prezentate mai sus, este contractual pentru concesionarea serviciului de colectere şi transport deşeuri menajere. Aici trebuie precizat că proiectul în sine este unul foarte util pentru judeţul Argeş, însă, din păcate, a fost viciat, pe alocuri.

Spunem asta pentru că, aşa cum a prezentat şi Curtea de Conturi în urma controalelor efectuate la UAT-urile din judeţ, contractele încheiate pentru aceste servicii de salubrizare a localităţilor au creat adevărate găuri negre în bugetele locale şi asta din cauza modalităţii de plată a acestor servicii.

Mai exact, primăriile au semnat un contract pentru colectarea şi transportul gunoiului menajer al populaţiei cu firma desemnată prin licitaţie de către C.J. Argeş. Numai că, modalitatea de plată a acestor servicii, stipulată în contract pare a avantaja firma şi a dezavantaja primăriile prin găurile negre din bugetele locale descoperite chiar şi de inspectorii Curţii de Conturi.

Concret, firma se angajează să colecteze gunoiul de la populaţie, dar nu se angajează, aşa cum ar fi normal, să colecteze şi banii de la oameni pentru aceste servicii. Această sarcină, conform contractelor încheiate, îi revine primăriei. Şi nici aşa nu ar fi nicio problemă dacă primăria ar plătii prestatorului exact cât a încasat de la populaţie şi nu întreaga factură pentru că astfel banii care ar trebui să ducă spre modernizarea comunei sunt ,,aruncaţi” la gunoi.

Având în vedere toate aceste aspecte, primarul comunei Corbi, Virgil Baciu, a ales o altă modalitate de plată pentru aceste servicii.

Astfel, firma prestatoare se obligă să ridice gunoiul direct de la populaţie şi tot firma să şi încasese. Numai că, deşi s-a ajuns cu greu la acestă formă contractuală, primarul Baciu acuză firma şi ADI Servsal că pun presiune pe el pentru a schimba contractul.

Firma refuză să mai ridice gunoiul de la populaţia comunei Corbi pe motiv că nu a reuşit să încheie contracte în acest sens cu toţi locuitorii, care figurează în evidenţele statistice, conform recesământului din anul 2011. Sigur, şi aici este de discutat pentru că, pe de o parte, nu mai locuiesc în comună toţi cei declaraţi la recesământul respectiv, iar pe de altă parte, cum în alte localităţi s-au făcut concesii în ceea ce priveşte numărul populaţiei, fiind redus în unele localităţi chiar şi la jumătate, iată că aici nu a fost redus nici măcar cu 1%, semn că modalitatea contractuală nu le-a convenit reprezentanţilor firmei desemnate să colecteze gunoiul.

Aşa se face că, săptămâna trecută, în cadrul şedinţei de Colegiul Prefectural, primarul comunei Corbi, Virgil Baciu, s-a adresat conducerii Prefecturii  şi Consiliului Judeţean argeş cu privire la această problemă cu care se confruntă în momentul de faţă.

#,,Vă spun, prefer să plec din primăriei, dar nu voi ceda la şantajul ăsta.”

” Contractul de concesionare a serviciilor este făcut în condiţii foarte viciate, dar şi aşa sunt trei moduri de a concesiona. În comuna  Corbi, Consiliul Local a decis ca această concesionare să fie făcută cu fiecare proprietar în parte şi să încaseze banii de la fiecare utilizator. Au încercat să mă forţeze să fac altfel contractul. Nu mi-au mai luat gunoiul. Ei să ridice gunoiul de la rampă, eu să aplic o taxă, eu să încasez banii de la oameni şi să plătesc facturile. Nu mă transform în casierul unei firme private. Am reuşit să  semnez contractul aşa cum a stabilit Consiliul Local . Ei au stabilit numărul de cetăţeni aşa cum a ieşit la recensământ ceea  ce nu există niciodată. Nu toţi care figurează cu domiciliul într-o localitate, stau acolo. Am decis să îi ajutăm, să ne dea un om care împreună cu angajaţii primăriei să meargă în comună să încheie contractele. Ar trebui să se facă 3050 de contracte, au făcut 2600-2700 şi nu vor să ridice gunoiul şi nici nu vor să finalizeze contractarea mai repede să se apuce de treabă. Noi avem la primărie în evidenţe 2600 de contracte şi ei spun că au înregistrat doar 1000 şi ceva. Ei fac lucru ăsta să pună presiune pe cetăţeni, nu le iau gunoiul şi oamenii vin la primărie.  Mie îmi trimiteau în fiecare lună nişte facturi ca să le plătesc diferenţa între ce trebuiau să încaseze ei şi ce au încasat. Este treaba lor că nu sunt în stare să încaseze, cum să plătească primăria?!

Dacă fiecare primar ar trebui să plătească din buzunarul lui şi nu din banii primăriei, vă spun că toţi ar schimba contractual, dar când nu sunt banii tăi nu prea te interesează aşa mult.  Oamenii sunt revoltaţi şi vin la primărie, ei asta şi urmăresc să cedez eu pe această presiune.

Vă spun, prefer să plec din primăriei, dar nu voi ceda la şantajul ăsta. Nici nu îmi pot face serviciul propriu, nici nu pot apela către o altă firmă. Sumtem prizonierii unei şmecherii.  Am făcut plângere penală. (…) dacă nu se va face nimic, eu nu voi ceda la aşa ceva.  Luaţi dumneavoastră şi Primăria Corbi şi ADI Servsal şi toate şmecheriile din judeţul ăsta. (n.r. s-a adresat primarul conducerii Consiliului Judeţean şi Prefecturii Argeş)” a declarat Virgil Baciu.

 

manastirea rupestra Corbii de Piatra Arges

Comuna Corbi de Argeș am descoperit-o cu ocazia proiectului Antreprenorești- Adoptă un Sat susținut de fundația Romanian Business Leaders care își propune să învețe comunitățile rurale să-și valorifice resursele, specificul local și unicitatea zonei.

Când am fost invitată la Rapsodina Pastorală de la Corbi de Argeș nu știam nimic despre această comună și din puținele informații aflate de pe internet nu știam la ce să mă aștept.

Am descoperit locuri de o frumusețe rară în lume, așa cum este mânăstirea rupestră de la Corbii de Piatră, oamenii de o ospitalitate ieșită din comun, cum numai în Ardeal găsești și despre care am povestit aici, tradiții și obiceiuri care se sărbătoresc cu ocazia Rapsodia Pastorale, case vechi de peste 150 de ani și multă liniște și voie bună care te încarcă cu energie cât pentru o lună de zile.

Am plecat din București spre Corbi, care se află la o distanță de 168 km, sâmbătă dimineață, pe o ploaie torențială. Însă, până am ajuns acolo, ploaia s-a oprit, ceea ce demonstrează că oamenii din Corbi au suflet bun.

Am poposit la Căminul Cultural unde oamenii din comună interesați să-și dezvolte afaceri locale, pensiuni, erau adunați la sesiunea de management – Cum să Antreprenorești în Turism?, sesiune care poate fi umărită aici și în care Marius Bostan și Paul Mărășoiu le-a oferit sfaturi celor interesați de agroturism.

Marius Bostan are un proiect foarte frumos, RePatriot prin care ajută oamenii plecați în străinătate, să se întoarcă în România și să-și dezvolte aici un business de succes. Unele dintre persoanele care au reușit, au fost prezentate în emisiunea A doua emigrare de pe TVR1.

intrare Pensiunea Livada Bunicului

După ce sesiunea s-a încheiat am plecat la masă la Pensiunea Livada Bunicului din Stănești. Comuna Corbi este formată din satele: Corbi, Corbișori, Jgheaburi, Poduri, Poenărei și Stănești. Unii zic că cel mai frumos sat din comună este Poenărei, din păcate nu am ajuns să-l vizitez. De asemenea despre comuna Nucșoara, care se află la o distanță de 10 km de Corbi am auzit ca est un loc foarte frumos, unde se afla și Lacul Înârtita, încă un motiv în plus să revin în zonă.

curte livada bunicului

Pensiunea Livada Bunicului este locul ideal dacă vreți să petreceți un weekend liniștit într-o zonă de munte care nu este supraglomerată de turismul de masă.

terasa exterioara pensiune livada bunicului corbi

Livada Bunicului este o pensiune cu o curte mare, cu multă verdeață și o tereasă generoasă de unde nu lipsesc preparatele tradițonale și specifice zonei. Așa am mâncat pentru prima dată bureți de fag murați, o specie de ciuperci care cresc pe trunchiul fagilor.

primire la Pensiunea Livada Bunicului

Fiind mare fan brânză, m-am bucurat când am putut să mă înfrupt din specialitățile de brânzeturi: cașcaval afumat; brânză proaspătă, sărată, de capră, de oaie, sau în scoarță de copac.

tipuri de branzeturi de la Corbi branza in scoarta de fag cas afumat branza de capra

În prima jumătate a secolul XVII, peste 200 de familii au trecut Oltul și au venit la Jina Sibiului la Corbi. De aici și îndeletnicirea localinicilor de a crește oi și a prepara diferite tipuri de brânzeturi delicioase, al cărui gust îl regăsești doar în Ardeal.

tipuri de branzeturi de la Corbi

Pensiunea are 4 camere, denumite după cele 4 anotimpuri: primăvară, vară, toamnă, iarnă, poate fi închiriată și o singură cameră, dar puteți să ocupați și întreaga pensiune, dacă vreți să petreceți un weekend la munte cu prietenii.

Vă puteți pregăti singuri de mâncare, să faceți un grătar sau le puteți ruga pe gazde să vă gătească. Vă recomand prăjitura Lămâița, făcuta de bunica, care este senzațională.

Pensiunea dispune și de o cramă proprie, de unde puteți bea un vin natural foarte bun sau mânca o dulceață naturală 100%, relizată din fructele din livadă: mere, prune, pere, vișine, cireșe, prune, afine, mure, zmeuri, goji, cocăze, curmali și kiwi, pe care aveți posibilitatea să le culegeți personal.

drumul din Corbi

După o masă copioasă, am plecat la o plimbare prin sat, așa am descoperit că arhitectura specifică locului este reprezentată de case cu o fundație înaltă și cu fațadă de cărămidă.

Am urcat până la biserica construită în anul 1816 care îți oferă o priveliște asupra unui colț de rai.

Am mers pe cursul râului Doamnei, râul care traversează comună și este o mare plăcere să-i asculți susurul.

Casa veche de 100 de ani din Comuna Corbi

Pentru oamenii stresați si care vor să se deconecteze, această plimbare este mai mult decât benefică. Așa am descoperit și o casă mai veche de 100 de ani pe care proprietarul ne-a lăsat să o vizităm și care a spus că ne putem duce oricând să stăm acolo.

casa veche din Corbi

biserica de lem de la Corbi Arges

Ne-am continuat plimbarea la Mânăstirea Corbii de Piatră care este un loc unic, un lăcaș de cult săpat în piatră în primele decenii ale sec.XIV care fără nicio restaurare încă are picturile vizibile, atât cele realizate pe piatră cât și pe lemn.

masivul de la Corbii de Piatra

Corbii de Piatră este cea mai veche biserică ruprestră cu cea mai veche pictură din România, singura biserică cu două altare pe un singur naos și prima mânăstire de călugărițe.

Se poate urca pe stânca de piatră, iar de sus să ai o vedere panoramică asupra întregii comune.

20170527_201936

masivul Corbii de Piatra

La coborâre dai peste căsuța albastră, un loc desprins parcă din cărțile de povești. Cine deține acest teren, se poate considera un om binecuvântat, care are o casă la poalele unei cascade.

20170527_203348

uriasul de la Corbii de Piatra

Duminică am avut norocul să o întâlnim pe proprietara acestui colț de rai care ne-a povestit istoria și legendele locului. Ne-a arătat cum în stâncă se vede piciorul și brațul unui uriaș căruia din cauza eroziunii i-a căzut capul, în altă parte se poate observa un berbec și capul unui reptile.

În plus ne-a lăsat să vizităm și casa, care după moartea mamei dânsei, a rămas nelocuită. Este un fel de casă – muzeu pentru cei care vizitează mânăstirea și vor să intre și în această curte care se află într-un loc de o frumusețe unică.

După această drumeție, ne-am odihnit puțin, iar seara, doamnele care lucrează la primărie și se ocupă de bunul mers al comunității: Lori Comandasu și Claudia Rotaru, ne-au pregătit un adevărat festin culinar.

Ne-au primit în casele lor și ne-au servit cu o mulțime de preparate: teci cu lapte – o mâncare specifică zonei, din păstăi, lapte acru, cartofi și mărar, o ciorbă gustoasă și răcoritoare; ciorbă de perișoare, salată de vinete, salată boeuf, mămăligă împănată cu brânză – preferata mea, pastrăm și alte tipuri de carne la grătar, prăjituri și niște gogoși excepționale pe care le-am mâncat doar aici.

Dacă iubești muntele, natura, drumețiile în locuri de o frumesețe care îți încântă privirea și te încarcă de energie, ești gurmand sau vrei doar să guști bunătățile gastronomice specifice comunei, trebuie să vizitezi  o dată Corbi, pentru că a doua oară vei reveni cu siguranță.

20170528_164443

O viață ca o vacanță!

# „Nu ne vindem ţara!”

Tradiţionala sărbătorire a Zilei comunei Corbi are probabil cea mai solidă istorie în judeţul Argeş. „Prima ediţie s-a desfăşurat la data de 24 mai 1970”, anunţa duminică de pe scena de „La Chilii” primarul Virgil Baciu, remarcând că în 28 mai 2017 se apropie de cea cu numărul 50. Acest veritabil festival păstoresc celebrează vechea ocupaţie a oamenilor locului, care i-au primit cu braţele deschise pe oierii veniţi de la Jina Sibiului prin 1776, de unde-şi lăsaseră vetrele străbune siliţi de asprimea stăpânirii austriece. Şi ei şi-au găsit pe văile râurilor muntene locuri potrivite pentru a-şi croi noi vetre, printre fraţi, răspândidu-se prin ţinuturile subcarpatice, unde-şi puteau creşte animalele, ca să-şi hrănească familiile. Aşa se face că mai prin toate satele din astfel de zone se găsesc aşezări botezate Pământeni şi Ungureni, fără a se face deosebiri sau discriminări. Comunităţile păstoreşti din Ţara Românească au păstrat de-a lungul veacurilor nu numai legăturile dintre ele, dar şi cu ţinuturile de origine, de dincolo de crestele munţilor, chiar şi în vremuri vitrege, în care fraţii erau despărţiţi de graniţe statale impuse de puternicii lumii. Aşa se face că la „Rapsodia Păstorească” nu lipsesc reprezentanţi ai acestor comunităţi, iar cântecele, dansurile şi portul popular demonstrează cât de adânci sunt rădăcinile înfipte în acest pământ sfinţit cu sudoarea trudei şi cu sângele celor care l-au apărat de poftele liftelor străine. Ne-am convins de aceasta duminică, la Corbi, când am privit parada populară a formaţiilor artistice prezente la ediţia cu nr. 47 a evenimentului, dar şi urmărind programele prezentate. N-au lipsit nici fraţii de peste Prut, din Republica Moldova, cu care comuna Corbi a strâns legăturile la iniţiativa lui Virgil Baciu – cei de la Baimaclia şi cei de la Vasilcău, în frunte cu primarii Anatol Doibani, respectiv Gheorghe Cojocaru. Din motive obiective, au lipsit cei de la Rădulenii Vechi – a treia localitate înfrăţită cu Corbii. S-a remarcat faptul că întregul folclor păstoresc are seva naţională grevată în amprenta genetică şi chiar cântecele noi insistă asupra identităţii naţionale, constituindu-se în adevărate proteste contra ofensivei globalizării, prin care se maschează tendinţele de stăpânire străină asupra bogăţiilor acestui pământ şi a oamenilor lui care-l fac să rodească prin muncă. Din păcate, oaspeţii au avut parte de o surpriză neplăcută, din partea Poliţiei – după cum a denunţat public situaţia primarul Baciu, cu legitimă revoltă, de pe scena de la Chilii…

Comportament de Ana Pauker – atitudine kaghebisto-stalinistă

Aşa a caracterizat şeful administraţiei publice locale din Corbi măsura interdicţiei de a urca la Chilii autovehiculele ansamblurilor folclorice sosite la eveniment, aplicată de către „şefa Poliţiei Domneşti”, care are responsabilitatea menţinerii ordinii publice în localităţile de pe valea Râului Doamnei. Astfel, respectivele mijloace de transport au rămas blocate pe drumul judeţean şi artiştii cu toată recuzita, inclusiv cu instrumentele necesare spectacolului, au trebuit să „bată talpa” până în vârful dealului. „Acest moment de bucurie a fost umbrit pentru oaspeţii noştri, veniţi de la sute de kilometri distanţă – cum este cazul cu fraţii din Basarabia. Eu, ca primar, m-am simţit umilit şi m-am gândit că poate doar prin anii 1948-1959 se putea întâmpla aşa ceva. Practic, această interdicţie a încălcat legile româneşti şi europene, care nu permit împiedicarea liberei circulaţii a persoanelor. A fost mai rău ca la anumite vămi şi voi face cunoscut acest fapt fără precedent organelor abilitate!”, a anunţat Virgil Baciu evident revoltat. Imediat după ce a coborât de pe scenă a avut, de altfel, o discuţie telefonică pe această temă, dar n-a precizat cu cine.

Parada cântecului, dansului şi portului popular

Superba zi de mai a fost după sufletele oamenilor locului şi ale oaspeţilor, oferind cele mai bune condiţii pentru debutul evenimentului. După vizitarea muzeului comunal, de la Căminul Cultural, centrul comunei a fost animat de parada ansamblurilor folclorice participante la Rapsodia Pastorală 47. Rând pe rând au fost aplaudate cele din Argeş, Vâlcea, Olt, Sibiu, Dolj, din Republica Moldova şi spectatorii au remarcat paleta largă de culori specifice fiecărei zona folclorice, dar şi ritmurile muzicale diversificate, pe care se dansa. Artiştii, mândri ca Feţii-Frumoşi şi Ilenele Cosânzene din basmurile care legănau visele copilăriei bunilor şi străbunilor noştri, precum şi urmaşii lui Ducipal, calul lui Alexandru Macedon, călăriţi de descendenţii vechilor haiduci ridicaţi din rândurile păstorilor, au făcut deliciul celor care au urmărit parada în drumul spre „Chilii”, locul de desfăşurare al festivalului păstoresc. Foarte mulţi dintre participanţi erau curioşi să vadă expoziţia de mioare şi animale de pază, care an de an face deliciul cunoscătorilor şi nu numai al acestora. Paradoxurile au fost prezente la fiecare pas, căci imaginile cu cai priponiţi de autoturisme de teren sau cu câini de pază traşi la umbră sub şasiurile lor aproape s-au banalizat. 

Premierea anduranţei în căsnicie şi a vrednicilor crescători de animale

Primarul Virgil Baciu n-a vrut să pună la încercare răbdarea cuplurilor premiate de comunitate pentru convieţuirea exemplară pentru generaţiile mai tinere. Aşa că a programat festivitatea imediat după deschiderea oficială a evenimentului transmis la Absolut TV în direct. Cuplurile care au primit diplome şi premii băneşti au fost: Maria şi Ion Samoilă, Maria şi Ion Filipoiu, Maria şi Ion Florescu, Maria şi Vasile Oprian, Angela şi Gheorghe Vlaicu, Elena şi Gheorghe Popescu, Elisabeta şi Nicolae Gheorghe, Maria şi Toma Puşcatu, Eugenia şi Petre Verdete, precum şi Angela şi Gheorghe Cătană. 

Dr. Ion Săvescu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Animale „Corbii de Piatră”, a urcat pe scenă şi a anunţat premiile pentru expozanţii de ovine, care au fost destul de frumoase, respectiv de 600 lei (locul I), 500 (II), 400 (III) şi de câte 300 lei pentru participanţi. Alături de dumnealui a fost secretarul Federaţiei Crescătorilor oilor de munte, Tuţi Ştefan. La categoria oilor ţurcane, cele trei locuri au fost ocupate de Ion Cosmin şi Stelian Poinaru, iar la berbeci, localnicul Irinel Petrică s-a remarcat ca şi la Indagra, fiind urmat de Mircea Crăciun (Slatina) şi de Constantin Năstăsescu (Şuici). La „Alte rase”, remarcaţii au fost Petre Săvescu (specializat pe rase franţuzeşti) şi Mihai Oproiu – unul dintre puţinii care menţin ţurcana neagră, rasă aflată pe cale de dispariţie, deşi este foarte rezistentă – un tânăr remarcat pentru brânza excelentă pe care o produce şi care i-a adus binemeritată faimă. Menţiuni au primit Marin Mandea (Bîrla), Gheorghe Telu (Sboghiţeşti-Nucşoara), Petre Metehoiu, Gheorghe Bobeanu, Gheorghe Gulie, Petruţ Şuţa, Gheorghe Bebeşelea, Vasile Diaconu, Daniela Şuţa, Gheorghe Groşanu, Sorin Săroiu, Vasile Bădoi, Petre Rizoi, Gheorghe Precup (Bică) şi Dumitru Liviu Oproiu. 

Festival folcloric

Imaginea panoramică oferită de mulţimea adunată „La Chilii” era a unui târg anual, în care multitudinea produselor oferite putea satisface sumedenie de gusturi. Cel puţin pe partea gastronomică, puţine ar fi fost de reproşat! Organizatorii se îngrijiseră să amplaseze mesele pentru invitaţi sub umbrele, pentru a-i feri de razele soarelui, dar şi de ameninţarea ploii. Norii însă nu s-au întunecat şi doar câteva picături s-au scuturat din ei în reprize de bure care au mai domolit căldura anunţată de meteorologi. Deliciul gurmanzilor l-au făcut preparatele tradiţionale, începând cu brînzeturile – telemea, de burduf, caşcaval – continuând cu roşii, castraveţi (inclusiv muraţi), şunculiţe, cârnaţi, dar mai ales berbecuţii şi puii puşi să se perpelească la proţap până când carnea se topea în gură. Roadele fructelor s-au preţuit prin esenţele de prună sau struguri, prin sucuri şi alte răcoritoare care au netezit drumul spre casa sufletelor participanţilor. 

În acest timp, pe scenă a început defilarea formaţiilor şi ansamblurilor folclorice, care şi-au prezentat programele, fiind aplaudate cu căldură de către cei prezenţi. Deschiderea au făcut-o grupurile locale „Ciobănaşul”, coordonat de Claudia Radu, formaţia de fluieraşi – de prof. Stănciulescu, grupul feminin de pe lângă căminul cultural condus de Claudia Rotaru, care au smuls ropote de aplauze. Au urmat cei de la Jina, din Gorj, de la Baia de Fier, „Cheile Olteţului”, de la Polovragi, de la Corbu-Olt, „Floricica” de la Bîrla, „Glasul Munţilor”, de la Vaideeni (Vâlcea) – în care vârstnicul Ion M. Săndoi a evocat zecile de ani de ciobănie şi întâlnirile cu ortacii din Corbi – „Floricica de câmpie”, din Şerbăneşti, comuna Rociu (Argeş) şi multe altele, dintre care n-au lipsit formaţiunile artistice de la fraţii de peste Prut, primite cu o deosebită căldură de către toţi cei prezenţi. Doinele păstoreşti, strigăturile, dansurile specifice şi mai ales formaţiunile de căluşari au provocat la hore în care s-au prins toţi cei ce s-au simţit în stare ori s-au lăsat îndemnaţi de inimi să nu rămână imobili pe scaunele lor sau pe margine. De remarcat că toate formaţiile şi ansamblurile au primit diplome şi o lucrare artistică realizată de meşterul popular Ion Rodoş şi elevii săi de la Corbi.

În acest timp, la Corbi a ajuns o echipă liberală în frunte cu Ludovic Orban, Virgil Guran, Adrian Miuţescu, Florentin Popa, deputatul Dănuţ Bica, Nae Eugen, Florin Gardin, Vasile Chiroiu, Doru Georgescu, prof. Marius Moisescu, primarii din Valea Iaşului, Nicolae Barbu (însoţit de vicele Cristian Enescu şi de consilierul local Emil Gorunescu) şi Poienarii de Argeş – Dragoş Boncea, cu viceprimarul Cornel Panţeru. De altfel, Virgil Baciu anunţase prezenţa surpriză a unui vechi prieten, care s-a dovedit a fi Ludovic Orban, unul dintre candidaţii la şefia PNL, la alegerile din 17 iunie. Iar liderul liberal s-a dovedit a fi un tip extrem de simpatizat de cei prezenţi, cu care a socializat la modul cel mai firesc cu putinţă, ca şi colegii care-l însoţeau, ce aveau în public nu numai cunoştinţe, dar şi prieteni vechi.

Fraţii de peste Prut se simt ca acasă la Corbi!

La marea sărbătoare de la Corbi au fost invitaţi, pentru al doilea an consecutiv, primarii Gheorghe Cojocaru şi Anatol Doibani, edilii-şefi din localităţile Vasilcău (raionul Soroca) şi Baimaclia (raionul Cantemir) din Republica Moldova, cu care s-au perfectat de vreo doi ani actele de înfrăţire, din partea noastră. Oaspeţii n-au venit cu mâna goală, ci au adus de peste Prut ceva din parfumul tradiţiilor locale, întruchipat prin două grupuri de dansuri folclorice autentice. Ec. Anatol Doibani s-a declarat surprins de îngemănarea atât de elocventă a obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti, care, indiferent de cursul istoriei, şi-au păstrat frumuseţea şi esenţa, căci asemănarea dintre spaţiile etnografie i s-a părut izbitoare: „Ne-am simţit ca la noi acasă! Pot spune că sunt aproape aceleaşi obiceiuri. Noi am vizitat muzeul din Corbi şi am zărit acolo foarte multe lucruri din vechime, covoare, ţesături, crestături… N-am găsit vreo deosebire între acestea. Unica pe care am identificat-o eu este în ceea ce priveşte cojoacele, căci aici oile sunt ţurcane, iar noi avem alte rase. În rest, nimic diferit. Este fix ca la noi! Şi ce spune asta? Că toţi suntem un neam!” 

Ospitalitatea gazdelor i-a marcat pe cei doi primari, care s-au declarat copleşiţi de primirea de care au avut parte, dar mai ales de modul în care „corbenii” le-au arătat prietenie şi dragoste frăţească: „Primarul este un om bun, o personalitate extraordinară! Să ştiţi că ţine la românii noştri, cei din Basarabia!”, a spus ec. Doibani. De aceeaşi părere a fost şi omologul Gheorghe Cojocaru, care ne-a mărturisit: „Pentru noi, aceasta este a doua ediţie. Totul este foarte bine organizat şi am avut parte de atât de multă ospitalitate!… Oamenii sunt foarte primitori. Recent, am fost în Ucraina. Dacă acolo acordam atenţie modului în care vorbeam şi cum mă pronunţam, aici nu am probleme. Ne-am integrat numaidecât! Am avut noroc că l-am cunoscut pe dl. primar Virgil Baciu! Este un om corect, cu caracter, din toate punctele de vedere, familiar, extraordinar! De aceea spun că norocul nostru a fost că l-am întâlnit!” 

Cei doi edili ne-a povestit cum anul trecut, când au venit la Bucureşti 450 de primari din Republica Moldova pentru a se înfrăţi cu cei din România, nu toţi au înţeles această idee, unii n-au găsit puncte comune cu basarabenii, iar alţii au respins iniţiativa. „Noi, însă, l-am găsit pe dl. Virgil Baciu şi am făcut de îndată actul de înfrăţire. Ne rămâne să-l înregistrăm la Ministerul Regional şi la cel de Externe, pentru a merge mai departe. Relaţia aceasta specială va continua multă vreme de acum înainte!Dumnealor din Corbi au venit la Vasilcău şi la Baimaclia şi au văzut că nu sunt diferenţe între noi. Şi acolo se cresc oi, au venit şi de la noi ciobani să vadă cum se cresc aici, pentru că la noi sunt alte rase. Fiecare sat are ziua lui. În Baimaclia se numeşte Hramul Satului, care este legat de cel al bisericii. Mai avem şi Festivalul Plăcintelor şi al Sarmalelor, iar fraţii din Corbi sunt invitaţi să ni se alăture. Anul acesta îi vom chema şi la Ziua Satului, de Sfântă Măria cea Mică, pe 21 septembrie. Şi la noi este sărbătoare mare, frumoasă, unde îi felicităm pe oameni. Am venit aici cu cântece de la noi, am adus oameni de-ai noştri ca să vadă cum trăiesc fraţii de aici. Admitem că în România oamenii o duc cu mult mai bine decât în Republica Moldova, şi asta o spunem deschis! De fiecare dată când venim aducem oameni noi, ca să vadă şi ei aceste lucruri… Iar peisajul este superb, nu degeaba se vorbeşte că România e cu adevărat frumoasă!”, a conchis primarul din Baimaclia.

Sigur, bucatele tradiţionale sunt irezistibile, însă brânza de burduf de la Corbi este trufandaua fără de care nu au cum să se întoarcă acasă. Primarul din Vasilcău s-a recunoscut cucerit de gustul şi textura brânzei de burduf: „Bucatele sunt foarte bune pe aici, nici nu se discută! În primul rând, pentru noi, brânza de burduf este la mare căutare! Am şi comandă de dus acasă. Este foarte gustoasă! Se fac şi la noi astfel de petreceri – Vatra Satului, la începutul lunii octombrie şi Sărbătoarea Mărului. Raionul nostru este numărul unu în Republică la producţia de mere, şi chiar avem foarte multe soiuri. Noi ne mândrim acum cu vreo 830 de hectare cu plantaţii de meri, la noi, acolo. Şi pentru că nouă ne-a plăcut mult ce am văzut aici, aducem cu noi oameni din diferite domenii – agricultură, cultură, învăţământ – ca să culegem de aici câte ceva şi să ducem în Republică…”

Diplome pentru VIP-uri

Premierea invitaţilor de seamă s-a făcut spre seară, în jurul orei 17.30 şi a debutat cu prof. universitar Tudorel Popescu, cel pentru care Corbii reprezintă încă „acasă”. Primarul Baciu l-a elogiat pentru că în urmă cu câteva zile la Biserica din Piatră avusese o discuţie cu unul dintre apropiaţii prinţului Charles al Marii Britanii, Charley Otley. Englezul rămăsese de-a dreptul uluit când avusese ocazia să poarte o conversaţie cu un tip înveşmântat în costum popular, nimeni altul decât Tudorel Popescu, vorbitor al câtorva limbi străine. Au urmat Simona Brătulescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, care a primit şi diploma împreună cu trofeul de la meşterul Rodoş, conferit preşedintelui Dan Manu (aflat la Mălureni, la un eveniment similar), după care au urmat, aleatoriu, primarii Eugeniu Pătru (Pietroşani), Aurel Bălăşoiu (Rociu), Ion Gabriel Zăvoianu (Domneşti) – prilej cu care Virgil Baciu şi-a exprimat durerea că predecesorul Nicolae Smădu nu mai este printre noi – Evlampie Alecu (Brăduleţ), Benonie Ştefan (Aninoasa), Nicolae Barbu (Valea Iaşului), Gheorghe Voicu (Bîrla), Nicolae Pană (Coşeşti), Anatol Doibani (Baimaclia, Republica Moldova), Gheorghe Cojocaru (Vasilcău, idem), Ludovic Orban, dr. Ion Săvescu şi Constantin Băjenaru. Virgil Baciu a apelat la politicieni, şi mai ales la Ludovic Orban şi la ceilalţi parlamentari să depună toate eforturile pentru unirea cu fraţii de peste Prut, începând cu simplificarea procedurilor legale de obţinere a cetăţeniei române de către aceştia şi a reiterat cererea de a se promova o Lege a ţuicii, care să-i bage în legalitate pe producători. Liderul liberal l-a lăudat pe primar şi le-a recomandat localnicilor să-l păstreze mulţi ani în fruntea comunităţii, pentru că a dat dovadă de vrednicie în conducerea treburilor publice. La fel s-a exprimat şi primarul Barbu, care a recunoscut public că a fost depăşit de Baciu, cel care a spus că încearcă să implementeze la Corbi un model de dezvoltare în colaborare cu antreprenorii. La început de lună mai, în cadrul unei reuniuni de acest gen, satul Stăneşti a fost ales să fie promovat pe plan naţional şi nu numai. Iar dovada bunei strategii a venit din faptul că familia Mărăşoiu, de la Constanţa, a decis să schimbe litoralul cu muntele şi să se mute definitiv la Corbi!

Ediţia viitoare se va desfăşura în două zile

Anunţul a fost făcut de către primarul Virgil Baciu, care l-a motivat prin abundenţa formaţiilor artistice şi distanţele lungi de câte 500-600 km pe care trebuie să le parcurgă – spre exemplu – fraţii de dincolo de Prut. Marele show a început practic după căderea întunericului, care n-a impietat cu nimic desfăşurarea evenimentului şi nici transmisia televizată, deoarece au fost asigurate sursele de alimentare cu energie electrică şi reflectoarele şi-au făcut datoria din plin. Invitaţii speciali înscrişi pe afiş, soliştii Răzvan Moţ, Nicu şi Nina Spânu, Elena Sima, dar mai ales Ionuţ Langa, au făcut deliciul celor care au rezistat „pe baricade” până după miezul nopţii, la crăpatul de ziuă. „Nu ne vindem ţara/ Nu ne dăm comoara/ Nu vindem acest pământ” – a fost hitul propus de către solistul originar din Munţii Apuseni să fie imnul comunei Corbi, pentru că Virgil Baciu şi formaţiile artistice din localitate l-au făcut cunoscut peste şapte hotare. În replică, primarul a plusat: „Eu l-am propus de mult să fie imn naţional!” Iar cei prezenţi au cântat cu patos versurile atât de îndrăgite şi s-au prins într-o horă uriaşă, de parcă ar fi vrut să cuprindă în ea ciuntitul rotund al pământurilor locuite de români. S-a petrecut frăţeşte şi la final urarea „La Mulţi Ani, Corbi!” a fost rostită din suflet de toţi cei ce şi-au dat întâlnire la ediţia cu nr. 48 de anul viitor.

b_750_350_16777215_00_images_poze_2017_05_Corbi-principal.jpg

Renumitul poet, Lucian Blaga, spunea că ,,Veșnicia s-a născut la sat”, iar dacă vreți să vă convingeți de acest lucru, chiar și în zilele noastre, când totul este în contratimp, mergeți în comuna Corbi și o să vedeți o altfel de lume. Sunt printre puținele locuri argeșene unde mai există umanitate. Acolo, timpul trece greu, încet, nimeni nu se grăbește, viața se scurge lin, profitând din plin de fiecare clipă. Oamenii sunt altfel: mai prietenoși, mai buni la suflet. Ei judecă altfel lucrurile, respectând obiceiuri străvechi și tradiții, dar punând pe primul loc omul, apoi pământul. Țăranul, omul simplu care nu are școală, nici educație, știe cum să se bucure de tot ce îi oferă natura, de timpul rămas, de compania oamenilor. El inspiră aerul rece dimineața și se uită cu mândrie la grădina lui, la animalele din bătătură. Se duce apoi în câmp să-și vadă pământul. El trăiește fără prea multe griji, fără să se întristeze, se bucură și de ploaie, și de zăpadă, și de soare, și de vânt. Toate capriciile naturii pentru el sunt binecuvântări, sunt dar de la Dumnezeu.

Un loc mirific, cu oameni deosebiţi, cu obiceiuri şi tradiţii păstrate cu sfinţenie sunt atributele care definesc comuna Corbi. Aici, atât ocupaţiile cetăţenilor cât şi obiceiurile locului au fost duse mai departe din generaţie în generaţie până în ziua de azi.

Chiar dacă procesul globalizării a făcut ca România să-şi piardă din autenticitate, iată că mai sunt şi localităţi unde modernismul se îmbină la perfecţie cu tradiţionalismul şi astfel sunt duse mai departe obiceiurile şi  tradiţiile ,,made in România”.

Un bun exemplu în acest sens îl constituie tradiţionala manifestare cu specific păstoresc din comuna Corbi, ce marchează urcatul oilor la munte, festivalul ,,Rapsodia Păstorească”, care şi anul acesta a reunit mii de oameni.

Astfel că, duminică, 28 mai, în mirifica localitate argeşeană, Corbi, s-a  desfăşurat cea de-a 47 -a ediţie a tradiţionalei manifestări cultural – artistice, ,,Rapsodia Păstorească”

b_750_350_16777215_00_images_poze_2017_05_Corbi1.jpg

 

# Parada portului popular

Evenimentul a început, încă, de la orele dimineţii, de la ora 9, cu o acţiune a ,,Porţilor deschise” la Muzeul Etnografic al comunei Corbi. Aici, vizitatorii au putut admira costumele populare specifice zonei şi multe alte obiecte antice care au atras atenţia vizitatorilor.

Pe urmă, manifestarea cu specific păstoresc a continuat în centrul civic al comunei cu o paradă a celor mai frumoşi cai din comună, animalele de ajutor în păstoritul oilor, conduşi de  falnici şi mândri ciobănaşi care purtau un costum popular specific zonei, care are o cusătură pe pieptul cămăşii, numită ,,Crucea ciobanului”. Odinioară, niciun oier nu pleca cu turmele la munte fără această cămaşă cu protecţie divină. După această paradă a celor mai frumoşi cai din comună au urmat parada porturilor populare din mai multe localităţi argeşene, dar şi din judeţele: Sibiu, Gorj, Vâlcea şi Olt.

 

Şi fraţii de peste Prut au onorat invitaţia la acest eveniment, participând  ansambluri folclorice  din două comune moldovenești cu care comuna Corbi s-a înfrățit.

Copii, oameni mari, chiar şi bătrâni şi-au prezentat portul popular cu  fală şi mândreţe punându-şi în valoare adevăratele obiecte vestimentare care ne-au consacrat. Costumele populare au fost purtate şi prezentate de membri ansamblurilor folclorice, din zonele amintite, care au întreţinut atmosfera cu cântece păstoreşti, mai cu seamă că reprezentanţii ansamblului folcloric din Sibiu erau din comuna Jina, localitate cu acelaşi specific, păstoresc, şi înfrăţită cu comuna Corbi.

Ansamblurile s-au deplasat în cântec şi voie bună pe ritmurile fluierelor de ciobănaşi spre locul, numit de oamenii din zonă, ,,La Chilii”, într-o coamă de deal, ,,pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”, în apropierea unor peşteri în care au locuit, cu mult timp în urmă, călugări.

# Premianţii zilei

Fiind o sărbătoarea cu specific păstoresc, reprezentând urcatul oilor la munte, primarul Virgil Baciu a ţinut să premieze principalii crescători de ovine, fără de care nu ar mai fi existat această sărbătoare, şi le-a mulţumit pentru renumele adus acestei localităţi, al comunei Corbi.    În pitorescul loc, ,,La Chilii”, acolo unde au  continuat manifestările dedicate acestei zile de sărbătoare, crescătorii de ovine din Corbi au organizat şi o expoziţie de oi ,,Mândre şi cornute, Şi cai învăţaţi, Şi câini mai bărbaţi”.

b_750_350_16777215_00_images_poze_2017_05_Corbi2.jpgTotodată, primarul comunei a premiat şi cuplurile care au împlinit 50 de ani de căsătorie neîntreruptă, premiile constând în diplome de recunoştinţă, flori şi bani.

Voia bună a fost întreţinută de ansamblurile folclorice amintite care au încântat pe cei prezenţi cu cântece păstoreşti.

# Ludovic Orban, prezent la această manifestare 

Aflat în judeţul Argeş, Lodovic Orban, candidat la funcţia de preşedinte PNL, a făcut un popas şi la Corbi, la prietenul său, Virgil Baciu, primarul comunei. Popular, cum îl ştim, Orban a făcut poze cu cei prezenţi, a discutat cu ei, fiind încântat de frumuseţile locului.

Un alt invitat special a fost Simona Brătulescu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, care a ales să-şi petreacă ziua de duminică alături de corbeni.

b_750_350_16777215_00_images_poze_2017_05_Simona-Bratulescu.jpg,,Azi am fost prezentă la cea de-a 47-a ediție a Rapsodiei Păstoreşti a Comunei Corbi, eveniment care a adunat peste 1000 de oameni, localnici și vizitatori, veniți să petreacă alături de corbeni cu cântec, joc, oi la proțap și bere la halbă. Pentru efortul depus, atât azi, cât și în general, îi mulțumesc gazdei noastre, primarul Virgil Baciu, pentru eforturile depuse întru promovarea și dezvoltarea localității pe care o administrează. În semn de respect pentru locul în care mă aflam, am ales să urc pe scenă îmbrăcată cu un tricou inscripționat cu un mesaj pe care l-au purtat numai fiii comunei: „Iubesc România de la Corbi!”, a scris, la finalul zilei, vicepreşedintele CJ Argeş, Simona Brătulescu, pe pagina sa de Facebook.

Alături de primarul Virgil Baciu au mai fost şi foarte mulţi colegi primari din judeţ, care l-au felicitat pentru felul cum a organizat acest tradiţional eveniment.

Petrecerea s-a încheiat cu un frumos recital de cântece patriotice susţinut de renumitul interpret Ionuţ Langa.

Pentru mai multe fofocrafii

click aici   https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1347513298619070&set=a.1347494248620975.1073741949.100000812382711&type=3&theater

 

ANUNT MEDIU

ANUNT MEDIU 001

INV1

b_750_350_16777215_00_images_poze_2017_04_Virgil-Baciu-Corbi.jpg

Așa cum am anunțat în urmă cu câteva zile, azi și mâine, comuna Corbi este gazda a numeroși antreprenori și nu numai veniți din toate locurile țării.

Grație proiectului „Antreprenorești – Adoptă un Sat!”, pus în aplicare de oraganizația Romanian Business Leaders (RBL), iată că în localitatea Corbi poate apărea o nouă oportunitate de dezvoltare, aceea pe agroturism.

Prin această acțiune, care se află în plină desfășurare în Corbi, RBL vrea să dezvolte în acestă localitate agrotursimul, punându-se accent atât pe frumuseţile locului, dar și pe preparatele culinare autentice locale, după modelul turismului maramureşan.

Azi oaspeții au vizitat biserica rupestră Corbii de Piatră, rămânând cu toții impresionați de frumusețile locului, dar și de poveștile legate de aceste meleaguri.

,,Comuna Corbi este una din cele patru localități ,,adoptată” de  Romanian Business Leaders. Primul proiect concretizat cu organizația RBL este cel de azi, care se află în plină desfășurare. Proiectul urmărește promovarea agroturismului în comuna Corbi. Oaspeții au venit pentru a vedea ce este mai frumos în comuna noastră, acest patrimoniu cultural, dar și natural pentru că avem peisaje foarte frumoase.

Această biserică rupestră este unică în România și una din cele mai importante din lume.

La noi, în comuna Corbi, activitatea de bază este agricultura, cu preponderență creșterea animalelor și în special a oilor.  Crescătorii de ovine din comuna Corbi dețin aproximativ 30 de mii de capete de ovine, ceea ce ne face să fim fruntași în țară și ei se mândresc cu această activitate.

Noi, acum, venim în completare cu o altă direcție de dezvoltare rurală și anume, agroturismul pentru că se leagă foarte bine cu activitatea de bază a locuitorilor din Corbi”, a precizat primarul comunei Corbi, Virgil Baciu.

In vederea promovarii comunei Corbi, sustinerea si incurajarea producatorilor locali, in data de 30 aprilie 2017, incepand cu ora 10,00, in satul Stanesti, comuna Corbi, strada Radu cel Mare, nr. 3, (langa MB DIVERT LAND), se desfasoara evenimentul „1 Mai Antreprenoresc” , unde este amenajat un targ cu produse locale si traditionale specifice comunei noastre!!!
Cascavalul de Corbi, Casul afumat de Stanesti , Tuica de Poienarei, Baranza de Burduf de Corbi , Laptele batut de Corbi, Pastrama de berbecut din Corbi, vor fi la loc de cinste !
Va asteptam cu drag !

Pentru a vizualiza harta comunei  Corbi si locurile unde se desfasoara evenimentul

click aici

harta com Corbi

17991947_430396527320225_9017595452925219225_n

In vederea inctocmirii cadastrului general cu titlu gratuit subventionat prin HG nr. 294/2015 pentru terenurile extravilane din punctele : Piculet – Vartop , sat Jgheaburi , Com Corbi , va rugam sa anuntati cetetenii sa se prezinte in ziua de vineri , 21.04.2017 orele 12.00 in sala Caminului Cultural Corbi unde se va prezenta sectorul propus pentru cadastrare si intabulare , unde va puteti exprima punctul de vedere referitor la acesta .

AFIS INFORMARE CARTE FUNCIARA 2

17884008_422537251439486_9202300036912517719_n17795904_418283318531546_1816701914367686048_n

Noi la Antreprenorești nu simțim că muncim pentru că ne face plăcere să mergem în comunitățile din rural și să întâlnim gospodari de ispravă ca cei de la Corbi.

Dumneavoastră aveți rezervate camere la Pensiunea Xandra, Agropesiunea Livada bunicului , sau la gazde din comunitate .

Comunitatea din Corbi s-a pregătit să ne arate cele mai frumoase locuri și oameni din comună, dar și să ne facă cunoscut gustul produselor locale. Uite cu ce ne așteaptă:

30 aprilie- Gustăm savoarea comunei Corbi

10:00
Sosirea oaspeților la gazde din comunitate / Pensiuni în satele Corbi – Stănești

17759837_417800708579807_3504051311919350751_n
11:00
Pornim către Mănăstirea Corbii de Piatră
11:00-13:30
Vizităm Mănăstirea Corbii de Piatră și îi ascultăm frumoasele legende, apoi mergem să vedem împrejurimile: căsuța Albastră, Uriașul din stâncă. Vă povestim și cum e Jocul de aventură ”Tărâmul Magic”.
14:00-19:00
Povestim despre Antreprenorești- Adoptă un Sat! și cum vom lucra împreună cu comunitatea din Corbi la dezvoltarea sa sănătoasă. Și tu te poți implica așa că îți prezentăm o serie de oportunități unde expertiza ta poate face diferența!
Prânzim produse tradiționale: mielul de Corbi, gemuri și sucuri din fructe de livadă, țuică de Poienărei, murături Corbenești, cozonac și pâine de casă și alte bunătăți locale. Și nimic nu merge mai bine cu o masă bună decât un cor de fluierași de ți-e mai mare dragul că ai venit la țară în Corbi, iar ca să nu ne uiți ai și târg de produse locale, tradiționale și artizanat popular. Ca să îți fie și acasă ca la țară.
Și dacă ai obosit după atâta aer curat și voie bună, te conduc gazdele la patul ce ți-au pregătit la ei în gospodărie. Iar dacă te îmbie foamea de seară, îți face gazda o farfurie bună de îți merge somnu.

1 Mai Antreprenoresc

17547002_417800735246471_215243733129608847_o

8:00-10:00
Trezirea ți-o dă gazda și un mic-dejun din produse locale .
10:30-13:30
E vremea să explorăm împrejurimile comunei cu o bogată istorie. Pornim în drumeție pe urmele partizanilor din satul Poienărei și vizităm biserica satului, casa învățătorului Gheorghe Popescu, casa preotului Ioan Constantin, unde vedem și crucea ridicată în memoria partizanilor. Apoi mergem să vedem Râpa Partizanilor, locul de unde s-a purtat lupta pentru libertate.
Istoviți și cu așa amintiri mărețe, facem un popas în frumoasa poieniță din aproprierea Râpei Partizanilor și ne întremăm cu cozonac și ouă, iar pentru cei ce au șofer aducem și țuică bună de la Corbi.
13:30-15:00
Ne întoarcem în comună unde gazdele ne așteaptă cu prânz gustos și ne invită să le mai vizităm comuna și gospodăria.
E drept că pentru mulți e vremea de întoarcere spre case, dar pentru cei ce rămân putem să:
-facem un tur de livadă cu povestea fructelor bogate la Livada Bunicului (1 oră)

01.05-corbi-4
Sau
-pornim în aventura jocului ”Tărâmul Magic” (2 ore și 30 de minute).

1614449_854578691245869_4291447500067961725_o

Costuri pachete program integral:
Pachet cu cazare la Agropensiunea Livada Bunicului- 265 Ron/ persoană.
Pachet cu cazare la Pensiunea Xandra- 255 Ron/ persoană.
Pachet cu cazare la gazde din comunitate- 235 Ron/ persoană.
Pachetele includ: ziua de 30 aprilie: prânz câmpenesc, cină la gazde; 1 Mai: mic- dejun, prânz la gazde și picnic în drumeție, precum și cazarea în funcție de tipul acomodării.

Pentru cei care doresc să participe doar la prânzul câmpenesc din 30 aprilie, costul este de 70 Ron/ persoană.
*Plata se face cash/numerar către gazde.

Informații despre participarea la eveniment și înscrieri la adresa de mail primariacorbi@yahoo.com , sau telefon 0766390921

Vă așteptăm cu drag!

« Newer Posts - Older Posts »

Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.