Feed on
Posts
Comments

# „Nu ne vindem ţara!”

Tradiţionala sărbătorire a Zilei comunei Corbi are probabil cea mai solidă istorie în judeţul Argeş. „Prima ediţie s-a desfăşurat la data de 24 mai 1970”, anunţa duminică de pe scena de „La Chilii” primarul Virgil Baciu, remarcând că în 28 mai 2017 se apropie de cea cu numărul 50. Acest veritabil festival păstoresc celebrează vechea ocupaţie a oamenilor locului, care i-au primit cu braţele deschise pe oierii veniţi de la Jina Sibiului prin 1776, de unde-şi lăsaseră vetrele străbune siliţi de asprimea stăpânirii austriece. Şi ei şi-au găsit pe văile râurilor muntene locuri potrivite pentru a-şi croi noi vetre, printre fraţi, răspândidu-se prin ţinuturile subcarpatice, unde-şi puteau creşte animalele, ca să-şi hrănească familiile. Aşa se face că mai prin toate satele din astfel de zone se găsesc aşezări botezate Pământeni şi Ungureni, fără a se face deosebiri sau discriminări. Comunităţile păstoreşti din Ţara Românească au păstrat de-a lungul veacurilor nu numai legăturile dintre ele, dar şi cu ţinuturile de origine, de dincolo de crestele munţilor, chiar şi în vremuri vitrege, în care fraţii erau despărţiţi de graniţe statale impuse de puternicii lumii. Aşa se face că la „Rapsodia Păstorească” nu lipsesc reprezentanţi ai acestor comunităţi, iar cântecele, dansurile şi portul popular demonstrează cât de adânci sunt rădăcinile înfipte în acest pământ sfinţit cu sudoarea trudei şi cu sângele celor care l-au apărat de poftele liftelor străine. Ne-am convins de aceasta duminică, la Corbi, când am privit parada populară a formaţiilor artistice prezente la ediţia cu nr. 47 a evenimentului, dar şi urmărind programele prezentate. N-au lipsit nici fraţii de peste Prut, din Republica Moldova, cu care comuna Corbi a strâns legăturile la iniţiativa lui Virgil Baciu – cei de la Baimaclia şi cei de la Vasilcău, în frunte cu primarii Anatol Doibani, respectiv Gheorghe Cojocaru. Din motive obiective, au lipsit cei de la Rădulenii Vechi – a treia localitate înfrăţită cu Corbii. S-a remarcat faptul că întregul folclor păstoresc are seva naţională grevată în amprenta genetică şi chiar cântecele noi insistă asupra identităţii naţionale, constituindu-se în adevărate proteste contra ofensivei globalizării, prin care se maschează tendinţele de stăpânire străină asupra bogăţiilor acestui pământ şi a oamenilor lui care-l fac să rodească prin muncă. Din păcate, oaspeţii au avut parte de o surpriză neplăcută, din partea Poliţiei – după cum a denunţat public situaţia primarul Baciu, cu legitimă revoltă, de pe scena de la Chilii…

Comportament de Ana Pauker – atitudine kaghebisto-stalinistă

Aşa a caracterizat şeful administraţiei publice locale din Corbi măsura interdicţiei de a urca la Chilii autovehiculele ansamblurilor folclorice sosite la eveniment, aplicată de către „şefa Poliţiei Domneşti”, care are responsabilitatea menţinerii ordinii publice în localităţile de pe valea Râului Doamnei. Astfel, respectivele mijloace de transport au rămas blocate pe drumul judeţean şi artiştii cu toată recuzita, inclusiv cu instrumentele necesare spectacolului, au trebuit să „bată talpa” până în vârful dealului. „Acest moment de bucurie a fost umbrit pentru oaspeţii noştri, veniţi de la sute de kilometri distanţă – cum este cazul cu fraţii din Basarabia. Eu, ca primar, m-am simţit umilit şi m-am gândit că poate doar prin anii 1948-1959 se putea întâmpla aşa ceva. Practic, această interdicţie a încălcat legile româneşti şi europene, care nu permit împiedicarea liberei circulaţii a persoanelor. A fost mai rău ca la anumite vămi şi voi face cunoscut acest fapt fără precedent organelor abilitate!”, a anunţat Virgil Baciu evident revoltat. Imediat după ce a coborât de pe scenă a avut, de altfel, o discuţie telefonică pe această temă, dar n-a precizat cu cine.

Parada cântecului, dansului şi portului popular

Superba zi de mai a fost după sufletele oamenilor locului şi ale oaspeţilor, oferind cele mai bune condiţii pentru debutul evenimentului. După vizitarea muzeului comunal, de la Căminul Cultural, centrul comunei a fost animat de parada ansamblurilor folclorice participante la Rapsodia Pastorală 47. Rând pe rând au fost aplaudate cele din Argeş, Vâlcea, Olt, Sibiu, Dolj, din Republica Moldova şi spectatorii au remarcat paleta largă de culori specifice fiecărei zona folclorice, dar şi ritmurile muzicale diversificate, pe care se dansa. Artiştii, mândri ca Feţii-Frumoşi şi Ilenele Cosânzene din basmurile care legănau visele copilăriei bunilor şi străbunilor noştri, precum şi urmaşii lui Ducipal, calul lui Alexandru Macedon, călăriţi de descendenţii vechilor haiduci ridicaţi din rândurile păstorilor, au făcut deliciul celor care au urmărit parada în drumul spre „Chilii”, locul de desfăşurare al festivalului păstoresc. Foarte mulţi dintre participanţi erau curioşi să vadă expoziţia de mioare şi animale de pază, care an de an face deliciul cunoscătorilor şi nu numai al acestora. Paradoxurile au fost prezente la fiecare pas, căci imaginile cu cai priponiţi de autoturisme de teren sau cu câini de pază traşi la umbră sub şasiurile lor aproape s-au banalizat. 

Premierea anduranţei în căsnicie şi a vrednicilor crescători de animale

Primarul Virgil Baciu n-a vrut să pună la încercare răbdarea cuplurilor premiate de comunitate pentru convieţuirea exemplară pentru generaţiile mai tinere. Aşa că a programat festivitatea imediat după deschiderea oficială a evenimentului transmis la Absolut TV în direct. Cuplurile care au primit diplome şi premii băneşti au fost: Maria şi Ion Samoilă, Maria şi Ion Filipoiu, Maria şi Ion Florescu, Maria şi Vasile Oprian, Angela şi Gheorghe Vlaicu, Elena şi Gheorghe Popescu, Elisabeta şi Nicolae Gheorghe, Maria şi Toma Puşcatu, Eugenia şi Petre Verdete, precum şi Angela şi Gheorghe Cătană. 

Dr. Ion Săvescu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Animale „Corbii de Piatră”, a urcat pe scenă şi a anunţat premiile pentru expozanţii de ovine, care au fost destul de frumoase, respectiv de 600 lei (locul I), 500 (II), 400 (III) şi de câte 300 lei pentru participanţi. Alături de dumnealui a fost secretarul Federaţiei Crescătorilor oilor de munte, Tuţi Ştefan. La categoria oilor ţurcane, cele trei locuri au fost ocupate de Ion Cosmin şi Stelian Poinaru, iar la berbeci, localnicul Irinel Petrică s-a remarcat ca şi la Indagra, fiind urmat de Mircea Crăciun (Slatina) şi de Constantin Năstăsescu (Şuici). La „Alte rase”, remarcaţii au fost Petre Săvescu (specializat pe rase franţuzeşti) şi Mihai Oproiu – unul dintre puţinii care menţin ţurcana neagră, rasă aflată pe cale de dispariţie, deşi este foarte rezistentă – un tânăr remarcat pentru brânza excelentă pe care o produce şi care i-a adus binemeritată faimă. Menţiuni au primit Marin Mandea (Bîrla), Gheorghe Telu (Sboghiţeşti-Nucşoara), Petre Metehoiu, Gheorghe Bobeanu, Gheorghe Gulie, Petruţ Şuţa, Gheorghe Bebeşelea, Vasile Diaconu, Daniela Şuţa, Gheorghe Groşanu, Sorin Săroiu, Vasile Bădoi, Petre Rizoi, Gheorghe Precup (Bică) şi Dumitru Liviu Oproiu. 

Festival folcloric

Imaginea panoramică oferită de mulţimea adunată „La Chilii” era a unui târg anual, în care multitudinea produselor oferite putea satisface sumedenie de gusturi. Cel puţin pe partea gastronomică, puţine ar fi fost de reproşat! Organizatorii se îngrijiseră să amplaseze mesele pentru invitaţi sub umbrele, pentru a-i feri de razele soarelui, dar şi de ameninţarea ploii. Norii însă nu s-au întunecat şi doar câteva picături s-au scuturat din ei în reprize de bure care au mai domolit căldura anunţată de meteorologi. Deliciul gurmanzilor l-au făcut preparatele tradiţionale, începând cu brînzeturile – telemea, de burduf, caşcaval – continuând cu roşii, castraveţi (inclusiv muraţi), şunculiţe, cârnaţi, dar mai ales berbecuţii şi puii puşi să se perpelească la proţap până când carnea se topea în gură. Roadele fructelor s-au preţuit prin esenţele de prună sau struguri, prin sucuri şi alte răcoritoare care au netezit drumul spre casa sufletelor participanţilor. 

În acest timp, pe scenă a început defilarea formaţiilor şi ansamblurilor folclorice, care şi-au prezentat programele, fiind aplaudate cu căldură de către cei prezenţi. Deschiderea au făcut-o grupurile locale „Ciobănaşul”, coordonat de Claudia Radu, formaţia de fluieraşi – de prof. Stănciulescu, grupul feminin de pe lângă căminul cultural condus de Claudia Rotaru, care au smuls ropote de aplauze. Au urmat cei de la Jina, din Gorj, de la Baia de Fier, „Cheile Olteţului”, de la Polovragi, de la Corbu-Olt, „Floricica” de la Bîrla, „Glasul Munţilor”, de la Vaideeni (Vâlcea) – în care vârstnicul Ion M. Săndoi a evocat zecile de ani de ciobănie şi întâlnirile cu ortacii din Corbi – „Floricica de câmpie”, din Şerbăneşti, comuna Rociu (Argeş) şi multe altele, dintre care n-au lipsit formaţiunile artistice de la fraţii de peste Prut, primite cu o deosebită căldură de către toţi cei prezenţi. Doinele păstoreşti, strigăturile, dansurile specifice şi mai ales formaţiunile de căluşari au provocat la hore în care s-au prins toţi cei ce s-au simţit în stare ori s-au lăsat îndemnaţi de inimi să nu rămână imobili pe scaunele lor sau pe margine. De remarcat că toate formaţiile şi ansamblurile au primit diplome şi o lucrare artistică realizată de meşterul popular Ion Rodoş şi elevii săi de la Corbi.

În acest timp, la Corbi a ajuns o echipă liberală în frunte cu Ludovic Orban, Virgil Guran, Adrian Miuţescu, Florentin Popa, deputatul Dănuţ Bica, Nae Eugen, Florin Gardin, Vasile Chiroiu, Doru Georgescu, prof. Marius Moisescu, primarii din Valea Iaşului, Nicolae Barbu (însoţit de vicele Cristian Enescu şi de consilierul local Emil Gorunescu) şi Poienarii de Argeş – Dragoş Boncea, cu viceprimarul Cornel Panţeru. De altfel, Virgil Baciu anunţase prezenţa surpriză a unui vechi prieten, care s-a dovedit a fi Ludovic Orban, unul dintre candidaţii la şefia PNL, la alegerile din 17 iunie. Iar liderul liberal s-a dovedit a fi un tip extrem de simpatizat de cei prezenţi, cu care a socializat la modul cel mai firesc cu putinţă, ca şi colegii care-l însoţeau, ce aveau în public nu numai cunoştinţe, dar şi prieteni vechi.

Fraţii de peste Prut se simt ca acasă la Corbi!

La marea sărbătoare de la Corbi au fost invitaţi, pentru al doilea an consecutiv, primarii Gheorghe Cojocaru şi Anatol Doibani, edilii-şefi din localităţile Vasilcău (raionul Soroca) şi Baimaclia (raionul Cantemir) din Republica Moldova, cu care s-au perfectat de vreo doi ani actele de înfrăţire, din partea noastră. Oaspeţii n-au venit cu mâna goală, ci au adus de peste Prut ceva din parfumul tradiţiilor locale, întruchipat prin două grupuri de dansuri folclorice autentice. Ec. Anatol Doibani s-a declarat surprins de îngemănarea atât de elocventă a obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti, care, indiferent de cursul istoriei, şi-au păstrat frumuseţea şi esenţa, căci asemănarea dintre spaţiile etnografie i s-a părut izbitoare: „Ne-am simţit ca la noi acasă! Pot spune că sunt aproape aceleaşi obiceiuri. Noi am vizitat muzeul din Corbi şi am zărit acolo foarte multe lucruri din vechime, covoare, ţesături, crestături… N-am găsit vreo deosebire între acestea. Unica pe care am identificat-o eu este în ceea ce priveşte cojoacele, căci aici oile sunt ţurcane, iar noi avem alte rase. În rest, nimic diferit. Este fix ca la noi! Şi ce spune asta? Că toţi suntem un neam!” 

Ospitalitatea gazdelor i-a marcat pe cei doi primari, care s-au declarat copleşiţi de primirea de care au avut parte, dar mai ales de modul în care „corbenii” le-au arătat prietenie şi dragoste frăţească: „Primarul este un om bun, o personalitate extraordinară! Să ştiţi că ţine la românii noştri, cei din Basarabia!”, a spus ec. Doibani. De aceeaşi părere a fost şi omologul Gheorghe Cojocaru, care ne-a mărturisit: „Pentru noi, aceasta este a doua ediţie. Totul este foarte bine organizat şi am avut parte de atât de multă ospitalitate!… Oamenii sunt foarte primitori. Recent, am fost în Ucraina. Dacă acolo acordam atenţie modului în care vorbeam şi cum mă pronunţam, aici nu am probleme. Ne-am integrat numaidecât! Am avut noroc că l-am cunoscut pe dl. primar Virgil Baciu! Este un om corect, cu caracter, din toate punctele de vedere, familiar, extraordinar! De aceea spun că norocul nostru a fost că l-am întâlnit!” 

Cei doi edili ne-a povestit cum anul trecut, când au venit la Bucureşti 450 de primari din Republica Moldova pentru a se înfrăţi cu cei din România, nu toţi au înţeles această idee, unii n-au găsit puncte comune cu basarabenii, iar alţii au respins iniţiativa. „Noi, însă, l-am găsit pe dl. Virgil Baciu şi am făcut de îndată actul de înfrăţire. Ne rămâne să-l înregistrăm la Ministerul Regional şi la cel de Externe, pentru a merge mai departe. Relaţia aceasta specială va continua multă vreme de acum înainte!Dumnealor din Corbi au venit la Vasilcău şi la Baimaclia şi au văzut că nu sunt diferenţe între noi. Şi acolo se cresc oi, au venit şi de la noi ciobani să vadă cum se cresc aici, pentru că la noi sunt alte rase. Fiecare sat are ziua lui. În Baimaclia se numeşte Hramul Satului, care este legat de cel al bisericii. Mai avem şi Festivalul Plăcintelor şi al Sarmalelor, iar fraţii din Corbi sunt invitaţi să ni se alăture. Anul acesta îi vom chema şi la Ziua Satului, de Sfântă Măria cea Mică, pe 21 septembrie. Şi la noi este sărbătoare mare, frumoasă, unde îi felicităm pe oameni. Am venit aici cu cântece de la noi, am adus oameni de-ai noştri ca să vadă cum trăiesc fraţii de aici. Admitem că în România oamenii o duc cu mult mai bine decât în Republica Moldova, şi asta o spunem deschis! De fiecare dată când venim aducem oameni noi, ca să vadă şi ei aceste lucruri… Iar peisajul este superb, nu degeaba se vorbeşte că România e cu adevărat frumoasă!”, a conchis primarul din Baimaclia.

Sigur, bucatele tradiţionale sunt irezistibile, însă brânza de burduf de la Corbi este trufandaua fără de care nu au cum să se întoarcă acasă. Primarul din Vasilcău s-a recunoscut cucerit de gustul şi textura brânzei de burduf: „Bucatele sunt foarte bune pe aici, nici nu se discută! În primul rând, pentru noi, brânza de burduf este la mare căutare! Am şi comandă de dus acasă. Este foarte gustoasă! Se fac şi la noi astfel de petreceri – Vatra Satului, la începutul lunii octombrie şi Sărbătoarea Mărului. Raionul nostru este numărul unu în Republică la producţia de mere, şi chiar avem foarte multe soiuri. Noi ne mândrim acum cu vreo 830 de hectare cu plantaţii de meri, la noi, acolo. Şi pentru că nouă ne-a plăcut mult ce am văzut aici, aducem cu noi oameni din diferite domenii – agricultură, cultură, învăţământ – ca să culegem de aici câte ceva şi să ducem în Republică…”

Diplome pentru VIP-uri

Premierea invitaţilor de seamă s-a făcut spre seară, în jurul orei 17.30 şi a debutat cu prof. universitar Tudorel Popescu, cel pentru care Corbii reprezintă încă „acasă”. Primarul Baciu l-a elogiat pentru că în urmă cu câteva zile la Biserica din Piatră avusese o discuţie cu unul dintre apropiaţii prinţului Charles al Marii Britanii, Charley Otley. Englezul rămăsese de-a dreptul uluit când avusese ocazia să poarte o conversaţie cu un tip înveşmântat în costum popular, nimeni altul decât Tudorel Popescu, vorbitor al câtorva limbi străine. Au urmat Simona Brătulescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, care a primit şi diploma împreună cu trofeul de la meşterul Rodoş, conferit preşedintelui Dan Manu (aflat la Mălureni, la un eveniment similar), după care au urmat, aleatoriu, primarii Eugeniu Pătru (Pietroşani), Aurel Bălăşoiu (Rociu), Ion Gabriel Zăvoianu (Domneşti) – prilej cu care Virgil Baciu şi-a exprimat durerea că predecesorul Nicolae Smădu nu mai este printre noi – Evlampie Alecu (Brăduleţ), Benonie Ştefan (Aninoasa), Nicolae Barbu (Valea Iaşului), Gheorghe Voicu (Bîrla), Nicolae Pană (Coşeşti), Anatol Doibani (Baimaclia, Republica Moldova), Gheorghe Cojocaru (Vasilcău, idem), Ludovic Orban, dr. Ion Săvescu şi Constantin Băjenaru. Virgil Baciu a apelat la politicieni, şi mai ales la Ludovic Orban şi la ceilalţi parlamentari să depună toate eforturile pentru unirea cu fraţii de peste Prut, începând cu simplificarea procedurilor legale de obţinere a cetăţeniei române de către aceştia şi a reiterat cererea de a se promova o Lege a ţuicii, care să-i bage în legalitate pe producători. Liderul liberal l-a lăudat pe primar şi le-a recomandat localnicilor să-l păstreze mulţi ani în fruntea comunităţii, pentru că a dat dovadă de vrednicie în conducerea treburilor publice. La fel s-a exprimat şi primarul Barbu, care a recunoscut public că a fost depăşit de Baciu, cel care a spus că încearcă să implementeze la Corbi un model de dezvoltare în colaborare cu antreprenorii. La început de lună mai, în cadrul unei reuniuni de acest gen, satul Stăneşti a fost ales să fie promovat pe plan naţional şi nu numai. Iar dovada bunei strategii a venit din faptul că familia Mărăşoiu, de la Constanţa, a decis să schimbe litoralul cu muntele şi să se mute definitiv la Corbi!

Ediţia viitoare se va desfăşura în două zile

Anunţul a fost făcut de către primarul Virgil Baciu, care l-a motivat prin abundenţa formaţiilor artistice şi distanţele lungi de câte 500-600 km pe care trebuie să le parcurgă – spre exemplu – fraţii de dincolo de Prut. Marele show a început practic după căderea întunericului, care n-a impietat cu nimic desfăşurarea evenimentului şi nici transmisia televizată, deoarece au fost asigurate sursele de alimentare cu energie electrică şi reflectoarele şi-au făcut datoria din plin. Invitaţii speciali înscrişi pe afiş, soliştii Răzvan Moţ, Nicu şi Nina Spânu, Elena Sima, dar mai ales Ionuţ Langa, au făcut deliciul celor care au rezistat „pe baricade” până după miezul nopţii, la crăpatul de ziuă. „Nu ne vindem ţara/ Nu ne dăm comoara/ Nu vindem acest pământ” – a fost hitul propus de către solistul originar din Munţii Apuseni să fie imnul comunei Corbi, pentru că Virgil Baciu şi formaţiile artistice din localitate l-au făcut cunoscut peste şapte hotare. În replică, primarul a plusat: „Eu l-am propus de mult să fie imn naţional!” Iar cei prezenţi au cântat cu patos versurile atât de îndrăgite şi s-au prins într-o horă uriaşă, de parcă ar fi vrut să cuprindă în ea ciuntitul rotund al pământurilor locuite de români. S-a petrecut frăţeşte şi la final urarea „La Mulţi Ani, Corbi!” a fost rostită din suflet de toţi cei ce şi-au dat întâlnire la ediţia cu nr. 48 de anul viitor.

Leave a Reply

Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.