DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI
Denumirea lucrării: “Reactualizare plan urbanistic general comuna Corbi”;
Beneficiar: Consiliul Local Comuna Corbi;
Proiectant general: SC TOPING COMPANY SRL;
Proiectant de specialitate: SC AREAL DESIGN SRL;
Data elaborarii documentatiei: 2011;
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
Din punct de vedere administrativ Comuna Corbi este situata in zona central-nordica a judetului Arges, la 55 km de municipiul Pitesti, 34 km de Campulung si 31 km de Curtea de Arges. Din punct de vedere geografic comuna Corbi se situeaza la 45° 28′ Nord, 24° 8′ Est. Cele 6 sate componente ale comunei Corbi sunt dispuse de-o parte si de alta a raului Doamnei, accesul facandu-se din DN 73C Campulung Muscel – Curtea de Arges, pe DJ 731 Pascani – Sboghitesti.
Teritoriul are un ax principal, DJ 731, ce strabate localitatea Corbi din care pleaca axe ce strabat satele apartinatoare: DC 270A, DC 4A, DC 271A, DC 272A, DC 272B.
Satele componente ale comunei sunt:
CORBI
STANESTI
PODURI
CORBSORI
POIENAREI
JGHEABURI
Vecinatatile comunei, conform planului de incadrare sunt:
– Nord – comuna Nucsoara
– Vest – comunele Bradulet si Musatesti
– Sud – Domnesti
– Est – Aninoasa
Evolutia localitatii
La sfarsitul sec XX, Comuna Corbi s-a dezvoltat pe aceleasi componente traditionale, functiunea economica predominanta fiind agricultura relationata cu zootehnia. Sectorul primar s-a dezvoltat dupa 1990 in sistem privat. Dupa 1990 s-au construit si s-au modernizat sedii pentru principalele servicii necesare pentru o buna dezvoltare a unei localitati: magazine, scoli, asezaminte de cultura si asistenta medicala.
Municipiul Curtea de Arges a ramas principalul furnizor de servicii si locuri de munca pentru localitatea Corbi.
Functiunea economica dominanta este cea agro-zootehnica si linia directoare prin care incearca localitatea sa activeze economia locala este agricultura la care se adauga si turismul.
Actualmente, in comuna sunt cinci scoli, cinci gradinite de copii, opt biserici, trei camine culturale, cinci biblioteci scolare, doua biblioteci satesti, trei cabinete medicale individuale, un cabinet veterinar, farmacie, ghiseu postal, telefonie digitala, sistem informational in Primarie (calculatoare moderne pentru fiecare compartiment de specialitate), telecentru cu acces la internet si telefonie internationala, televiziune prin cablu, agentie CEC, agentie Loto, Post de Politie, magazine ale cooperatiei de consum, societati comerciale private, mori pentru macinarea cerealelor, brutarie, centre de achizitie si procesare a laptelui, sectii de prelucrare a lemnului, poverne traditionale cu cazane de cupru pentru fabricarea tuicii de prune.
In proiectele de investitii ale localitatii au fost prevazute extinderea retelei de alimentare cu apa potabila, pietruirea, reabilitarea si modernizarea drumurilor satesti, constructia unui pod cu pilorni din beton si grinzi metalice, peste Raul Doamnei, amenajarea unor zone ale albiei Raului Doamnei, realizarea unei anexe moderne la Caminul Cultural Corbi, pentru desfasurarea nuntilor traditionale si crearea de noi spatii necesare activitatii Primariei si Consiliului Local precum si asfaltarea in perspectiva a drumului satesc din Jgheaburi ce duce la Manastirea Corbii de Piatra.
Datorita intensei activitati edilitar-gospodaresti din anul 2006, comuna Corbi, la concursul „Comuna argeseana-comuna europeana”, s-a clasat, la nivel judetean, pe locul III, castigand suma de 40000 RON, in cadrul Sectiunii Urbanism, Protectia Mediului si Gospodarirea Apelor.
Echipare edilitara
Alimentarea cu apa se face in sistem centralizat doar in satele Corbi si Jgheaburi, urmand sa fie realizata extinderea reţelei de alimentare cu apa în satele Poienărei, Stăneşti, Poduri şi Corbşori.
Resursa de apa este asigurata din acviferul freatic alimentat, preponderent de raul Doamnei, prin captarea acestuia in doua puturi.
In prezent comuna Corbi nu dispune de sistem centralizat de canalizare, infiinţarea reţelei de canalizare menajeră şi construirea a două staţii de epurare aflandu-se printre proiectele din strategia de dezvoltare a comunei.
CIRCULATIA
Accesul in comuna se realizeaza prin drumul judetean DJ 731 Piscani – Domneşti, care strabate comuna pe o lungime de 12 km, partea carosabila fiind modernizata intreg teritoriul.
Alte drumuri comunale ce leaga satele comunei sunt: DC 270A Corbi – Budurău – Alexandria, DC 4A Corbi – Piua, DC 271A Mal – Scoală – Muscel, DC 272A Poduri – Lunca – Mal – Rugina, DC 272B Stăneşti – Ungureni – Pârâieşti – Scoală – Valea Ureanului.
Comuna Corbi are in componenta 6 sate, accesul la ele facandu-se dupa cum urmeaza:
Satele Corbi, Jgheaburi, Corbsori si Stanesti se dezvolta de-a lungul drumului judetean 731.
Satele Poienarei si Poduri se dezvolta pe dumurile comunale DC 271, respectiv DC 272.
Satele comunei Corbi mai sunt strabatute de drumuri neclasificate, de ulite pietruite si de pamant.
Lungimea totala a drumurilor in comuna este 61 km, din care:
– drumuri judetene 10,7 km
– drumuri comunale 20,3 km
– drumuri vicinale 30,0 km
Lungimea totala a strazilor din comuna este de 71,65 km, din care acoperite cu:
– asfalt 12,7 km
– piatra cubica 0,5 km
– piatra 27,6 km
– pamant 31,65 km
ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
Relieful
Teritoriul administrativ al comunei Corbi se desfasoara pe terasele raului Doamnei (intre depresiunea intracolinară Nucsoara-Corbi si depresiunea Domnesti) in dealurile Subcarpaţilor Argeşului (Muscelele Argesului).
Relieful reprezintă o îmbinare complexă de forme variate ca geneză şi vârstă. Interfluviile, includ nivele de eroziune, terase, şi lunci, pe care se dezvoltă o gamă largă de procese de modelare.
Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica de pe teritoriul comunei Corbi apartine sistemului hidrografic Arges-Vedea prin raul Doamnei afluent de ordinul I (stanga) al raului Arges.
Clima
Comuna Corbi se inscrie in climatul continental moderat cu o temperature medie anuala a aerului de 8,6°C. Cifra este deosebit de semnificativa. Media termica multianuala de peste 8°C reprezinta pentru comuna, un bilant termic radiativ care favorizeaza cultivarea deopotriva a leguminoaselor, plantelor tehnice, cerealelor pentru boabe, vitei de vie, pomilor fructiferi, etc., in conditii climatice optime.
DISFUNCTIONALITATI
DOMENII DISFUNCTIONALITATI
Fondul construit si utilizarea terenurilor. • Existenţa unor zone destinate dezvoltării de locuinţe, care nu sunt echipate edilitar.
• Starea precară a dotărilor culturale, acestea necesitănd reabilitare.
• Slaba dezvoltare a structurilor turistice (capacităţi de cazare, unităţi de alimentaţie publică şi structuri de agrement)
• Cladiri de locuit construite in zone cu alunecari de teren
• Cladiri cu functiunea de servicii in stare proasta
Spatii plantate, agrement si sport • Lipsa unor spatii pentru agrement.
• Insuficienta spatiilor verzi amenajate
Cai de comunicatie si transport • Retea stradala nemodernizata si subdimensionata
• Lipsa/ discontinuitatea trotuarelor
• Intersectii neamenajate
• Insuficienta parcajelor publice.
Echipare edilitară • Neechiparea reţelei de distribuţie a apei potabile cu hidranţi pentru incendiu exterior;
• Izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit
• Retele nemodernizate
Protejarea zonelor cu valoare de patrimoniu • Slaba protectie si intretinere a monumentelor istorice
Probleme de mediu • Depozitarea necontrolata a deseurilor menajere
• Dintre componentele mediului supuse poluarii, afectate sunt apa si solul.
• Zone cu alunecari de teren
Dezvoltare economică • Restructurarea unor unitati economice (activitati productive).
• Slaba dezvoltare a structurilor turistice si dotarilor aferente
Evolutie demografica • Scaderea continua a volumului populatiei
• Rata mica a populatiei ocupate
EVOLUTIE POSIBILA, PRIORITATI
DOMENII PRIORITATI
Fondul construit si utilizarea terenurilor. • Masuri de eliminare a riscurilor naturale – ziduri de sprijin sau banchete de pamant, lucrari de sustinere, plantari de pomi, impaduriri.
• Interzicerea definitiva a contructiilor in zonele cu alunecari de teren active si realizarea de studii geotehnice in zonele cu potential de instabilitate
• Recomandari de amenajare peisagera a zonelor cu alunecari de teren active
• Dezvoltarea prioritara a zonelor neconstruite din intravilan
• Crearea de conditii propice diversificarii fucntionale in zona centrala si dezvoltarii de servicii si activitati comerciale
• Reabilitarea dotarilor culturale
• Dezvoltarea structurilor turistice
Spatii plantate, agrement si sport • Crearea de spatii verzi si locuri de joc pentru copii
Cai de comunicatie si transport • Îmbunătăţirea infrastructurii de drumuri rutiere din comună
• Sistematizarea intersectiilor cu disfunctionalitati
• Crearea de parcaje publice
• Amenajarea prioritara a drumurilor de legatura intre Corbi si localitatile componente
Echipare edilitară • Extinderea si modernizarea retelelor edilitare
Protejarea zonelor cu valoare de patrimoniu • Protectia, conservarea si valorificarea monumentelor istorice
Probleme de mediu • Lucrari de amenajare a albiilor si vailor torentiale
• Infiinţarea reţelei de canalizare menajeră şi construirea a două staţii de epurare
• Managementul durabil al deseurilor menajere.
Dezvoltare economică • Incurajarea dezvoltarii serviciilor si activitatilor comerciale
• Valorificarea potenţialului turistic
• Dezvoltarea agriculturii ecologice
Evolutie demografica • Incurajarea stabilirii familiilor de tineri
• Cresterea ofertei de locuri de munca prin diversificarea activitatilor economice existente
INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCTIONALA.
Fata de suprafata cuprinsa in intravilanul existent al comunei Corbi de 564,25 ha, s-a propus o marire cu 239,02 ha, intravilanul propus ajungand la o suprafata de 803,273 ha.
Marirea intravilanului este perfect rezonabila, motivata de realitatile existente in raport cu aspiratiile privind dezvoltarea comunei.
Extinderea intravilanelor existente vine in intampinarea unor cereri in acest sens (noi lotizari pentru locuinte in zone interesante, noi zone industriale, turistice cu respectarea normelor de protectie a mediului, noi dotari edilitare si de alta natura etc).
Bilantul final arata ca la intravilanul existent, prin amenajari functionale, vor creste suprafetele destinate locuirii si cele ocupate de spatii verzi destinate agrementului.