În lipsa altor perspective şi văzînd că se pot cîştiga bani frumoşi dintr-o profesie străveche, tinerii din zonele montane doresc să devină păstori, iar acum au şi cadrul legal pentru această meserie. Ciobănitul a fost introdus în nomenclatorul de meserii din acest an, iar oierii vor putea fi şcoliţi conform cerinţelor Uniunii Europene. În curînd, de pe băncile şcolii va ieşi şi prima promoţie de ciobani cu diplomă, care vor şti nu numai să mulgă oile, dar şi să lucreze pe calculator. Pentru acest lucru, ei vor lăsa de-o parte, cîteva ore pe zi, ciomagul cu care mînă mioarele şi vor pune burta pe carte. Să nu vă miraţi dacă, peste ceva timp, veţi da la munte peste vreun cioban care, pe lîngă bîta din mînă şi dulama de pe umeri, va avea la subsuori laptopul, în care-şi va trece toate datele legate de animalele lui.
Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din Corbii de Piatră, Ion Săvescu, ne-a spus că s-a reuşit introducerea meseriei de cioban în nomenclatorul de meserii, iar Federaţia Oierilor de Munte, cu sediul la Braşov, speră să aibă prima clasă de ciobani profesionişti în acest an. Se vor face 720 de ore, iar metodologia de predare a cursurilor de păstori este, la ora actuală, la Ministerul Educaţiei, pentru corectură şi aprobare. „De cursuri se va ocupa o firmă de formare profesională din Sîngeorz Băi. Ele se vor ţine pentru membrii asociaţiei noastre la Corbi. Avem 200 de membri şi mulţi îşi doresc să aibă diplomă de cioban. Vor exista discipline precum modul de creştere a oilor, mulsul, igiena mulsului, zoologia, dar vor lua şi lecţii de informatică, fiindcă ciobanii vor trebui să lucreze şi pe calculator, aşa cum se întîmplă în străinătate. În calculator îşi vor introduce toate datele legate de oi şi se vor înregistra cu animalele în baza naţională de date“, ne-a spus preşedintele asociaţiei.
Să aibă minimum opt clase
Nu oricine se va putea înscrie la aceste cursuri. Cerinţa obligatorie este ca toţi cursanţii să aibă minimum opt clase. S-au dus vremurile cînd ciobanilor nu le trebuia carte! Pentru aceste cursuri va plăti asociaţia din care fac parte. Pe lîngă baza teoretică pe care şi-o vor însuşi, vor exista şi cursuri practice de muls, de mînat oile etc. Cert este că se pune mare accent pe igienă. „E foarte important ca oierii să ştie normele de igienă. Sper ca în viitor şi mulsul să se facă mecanic, ca în Occident, dar pînă atunci trebuie să se facă totul curat. Era necesar să facem acest pas, fiindcă, dacă nu vom fi competitivi cu piaţa externă, pierdem trenul. Pe lîngă meseria de cioban se vor face cursuri şi de baci, întrucît acesta trebuie să ştie cum să conducă mai mulţi ciobani şi să facă brînza“, ne-a mai spus Ion Săvescu. Odată cu recunoaşterea oficială a meseriei de cioban, oierii vor putea astfel beneficia de concedii medicale gratuite şi de o pensie la bătrîneţe. Cel care a avut ideea a fost un oier din Bistriţa Năsăud care, după ce a bătut pe la uşile miniştrilor, a reuşit să obţină toate semnăturile. În Uniunea Europeană, ciobanii lucrează altfel. Mulg oile cu aparate şi respectă igiena. Şi ai noştri vor fi învăţaţi la şcoală să facă la fel.
Cei cu experienţă cîştigă 2.500 lei lunar
În judeţul nostru, ca de alfel în toată ţara, e mare criză de ciobani experimentaţi. Aşa se face că unul dintre aceştia cîştigă lunar bani frumoşi. Ion Săvescu ne-a spus că, la munte, cel mai scump cioban cîştigă în jur de 2.500 de lei pe lună, dar are grijă, alături de un alt coleg, de 1.200 de oi, la o altitudine de peste 2.000 de metri, în creierii munţilor. Pe lîngă aceşti bani, dacă obţin rezultate bune şi n-au pierderi mari, ciobanii pot primi şi o cotă din brînză, dar îşi pot creşte şi propriile animale în turma respectivă. Crescătorii de oi se plîng, însă, că asemenea ciobani sînt din ce în ce mai greu de găsit, şi asta fiindcă tinerii din ziua de azi vor bani mulţi şi muncă puţină. Nu e deloc uşor să creşti oile la munte, dar sînt şi satisfacţii, atunci cînd ai producţie bună de lapte.
Trebuie să te lupţi, însă, în fiecare clipă cu pericolele ce te pîndesc: vremea rea şi animalele sălbatice care abia aşteaptă să-ţi înhaţe mioarele crescute cu trudă.
Pe lîngă baza teoretică pe care şi-o vor însuşi, vor exista şi cursuri practice de muls, de mînat oile etc.
Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din Corbii de Piatră, Ion Săvescu
Vor să ajungă cu brînza în hypermarketuri
La Nucşoara, anul acesta, opt tineri şi-au arătat dorinţa de a se apuca de oierit. Asociaţia îi ajută şi, întrucît zona din care fac parte e considerată cu handicap naţional, fiind la altitudini înalte şi avînd teren a-brupt, se dau fonduri europene, care sînt binevenite. Visul crescătorilor de oi e să ajungă cu produsele lor tradiţionale în hypermarketuri, dar recunosc că nu prea sînt uniţi şi că au de suferit din acest motiv. Celebra brînză de burduf, vîndută ca pîinea caldă la tîrgurile din oraşe, e recunoscută ca produs tradiţional, dar românii n-au reuşit să iasă cu ea în lume, fiindcă nu e produsă în cantităţile cerute de comercianţii străini.
Iulia Şutan – curierul zilei