Feed on
Posts
Comments

Pasunatul oilor

sept. 4th, 2012 by

Desi pasunatul este este cea mai putin costisitoare solutie pentru hrana ovinelor, obiectivul crescatorilor ar trebui sa fie maximizarea aportului de verdeata consumat de animal.

In cazul in care un supliment furajer este considerat necesar, efectul de substitutie ar trebui sa fie mentinut la un nivel minim, raportand calitatea si cantitatea suplimentului furajer la cea a pasunii. Nivelele concentratelor de proteine nu ar trebui sa depaseasca 14-15% din materia uscata, deoarece trebuie luat in calcul tendinta ovinelor de a selecta, in timpul pasunatului, plantele cu valori proteice mai mari. Chiar si in cazurile in care pasunea nu mai permite animalului conditii favorabile sa-si selecteze hrana (densitate mare, inaltimea plantelor mai mica de 10-15 cm, etc.), ovinele vor fi aproape intodeauna capabille sa-si selecteze plantele. Acest comportament permite oilor care pasuneaza sa realizeze o dieta cu un nivel al proteinelor cu cel putin 10-15% mai mare decat nivelul general de proteine prezent la plantele existente in pasune.

Metode de pasunat

Gestionarea ecosistemului pasunii este complexa si se bazeaza in principal pe optimizarea productiei la animale, mentinand in acelasi timp resursele (pasunea). In acest scop, aportul de nutrienti din ierburile pasunate trebuie maximizat, fiindca pasunea ramane in continuare cea mai ieftina sursa de hrana pentru animale.

Este de o importanta deosebita cresterea duratei intre fazele de pasunat intensiv, in care cea mai mare cantitate de materie nutritiva este consumata, in detrimentul comportamentului selectiv. Acest lucru reduce energia folosita de animal in raport cu cantitatea de nutrienti ingerati.

O strategie pe termen lung privind maximizarea productivitatii trebuie sa tina cont de urmatoarele obiective:

Pasunea trebuie sa fie capabila de recuperare dupa pasunat.
Pasunea trebuie sa fie mentinuta in stare de „frunze” cat mai mult timp posibil, in scopul de a intarzia pierderile in valoare nutritiva ce apar in momentul in care plantele intra in faza de reproducere.
Mentinerea pasunii trebuie maximizata prin masuri de reducere a raspandirii de buruieni si pentru a facilita germinarea speciilor anuale si supravietuirea speciilor furajere perene existente in pasune.
Realizarea actiunilor de profilaxie specifica la ovine in scopul de a diminua parazitii cat de mult posibil.
Impactului asupra mediului in ansamblu ecosistemului de pasunat trebuie sa fie reduse la minimum.

Principalele metode de pasunat care pot fi folosite pentru a atinge aceste obiective sunt:

Pasunatul continuu

Aceasta metoda implica utilizarea neintrerupta a unei zone de pasunat de catre animale pentru o perioada lunga de timp, in mod normal, tot de sezonul de pasunat. Pasunat continuu nu inseamna ca nu exista intervale in utilizarea diferitelor portiuni a plantei, deoarece, dupa defolierea, plantele devin mai putin accesibile animalelor. Plantele pot fi pascute dupa regenerarea lor la o inaltime minima (in mod ideal, 20-30 mm), la care sunt din nou accesibile pentru animale. Pasunat continuu poate fi de doua tipuri:

– in care exista un numar constant de animale in zona de pasunat;

– in care numarul de capete este ajustat la cresterea pasuni, astfel incat sa fie prevazut un anumit nivel de alocatie a ierbii (Substanta Uscata / animal / zi) care sa corespunda cu cerintele animalelor.

Pasunatul continuu poate fi de asemenea realizat prin varierea zonei de pasunat, in timp ce numarul de capete ramane acelasi. Aceasta este de multe ori cea mai buna optiune pentru a indeplini cerintele animalelor. In plus, in cazul in care numarul de ovine este ajustat la crestere vegetala a pasunilor, efectele negative ale selectivitatii plantelor „gustoase” de catre animale sunt reduse (in special, raspandirea de petece nepasunate). Comportament selectiv poate pune in pericol persistenta speciilor mai gustoase si astfel creste proportia de buruieni necomestibile. Aceste efecte sunt influentate de numarul de oi / ha, disponibilitatea plantelor furajere si de rezistenta la pasunat a acestor specii de plante.

Pasunatul prin rotatie

In aceasta metoda pasunea este pascuta doar pentru anumite perioade, intercalate cu pauze care permit cresterea netulburata a pasuneii. Pasunea este impartita in padocuri, care sunt utilizate in succesiune, iar perioada de timp utilizata in fiecare padoc este denumita perioada de pasunat. Aceasta este urmata de perioada de repaus, iar suma din cele doua perioade se numeste ciclu de pasunat. In pasunatul prin rotatie numarul de capete si perioada alocata animalelor sunt importante.

Un tip de pasunat prin rotatie este pasunatul pe parcele, in care zona este ajustata in functie de cerintele zilnice de hrana a animalelor. Acest lucru se face de obicei zi cu zi, desi poate fi prelungit pana la un maxim de 2 sau 3 zile.

Alte tipuri de pasunat prin rotatie sunt:

Pasunat preferential: prin care o anumita categorie, de obicei mieii de lapte, au acces la o zona de pasune separata, in general de o mai buna calitate. Acest lucru permite mieilor sa-si selecteze o dieta de calitate superioara, fara concurenta cu mamele lor. Aceasta se realizeaza printr-un gard cu porti selective care permit mieii, dar nu mamele, sa treaca in zona rezervata.

Lideri si adepti: in acest caz un efectiv de oi este impartit in doua grupuri cu diferite cerinte nutritive (de exemplu oi in lactatie si oi non-hranitoare), iar perioada de pasunat este impartita in doua sub-perioade. Pasunea este pascuta in primul rand de grupul care are cerinte mai mari (lideri), si apoi de catre grupul cu cerinte mai mici (adepti). Astfel cerintele nutritive ale animalelor pot fi indeplinite intr-un mod mult mai echilibrat. De exemplu, oile de muls vor consuma o cantitate mai mare de frunze, care sunt partea cea mai nutritiva a plantei, in timp ce restul oilor sunt obligate sa consume tulpini, care au o valoare nutritiva mai mica.

Rationalizarea pasunatului si pasunatul complementar

Ambele tehnici descrise mai sus pot fi utilizate fie pentru intreaga durata a zilei sau pentru un numar limitat de ore / zi, in ceea ce se numeste pasunat rationalizat. Daca accesul la pasune este mai mare de 12 ore pe zi, consumul ar trebui sa fie restrictionat. Pasunatul rationalizat este foarte important in managementul oilor de lapte, al caror acces la pasune este limitat atat de faptul ca trebuie scoase pentru a fi mulse, cat de faptul ca acestea sunt adesea adapostite pe timp de noapte, pentru a le proteja de frig sau de animalele de prada. Pasunatul rationalizat este adesea folosit la inceputul sezonului de pasunat atunci cand nu este suficienta hrana disponibila pentru a satisface nevoile nutritionale ale animalelor, iar animalele au nevoie de suplimente furajere, care sunt costisitoare si uneori greu accesibile. In acest caz se poate folosi cu succes pasunatul complementar, in care oilor le este alocata zilnic o suprafata de pasune cu valoare nutritiva mare pentru cateva ore, iar restul zilei este alocat pentru o pasune cu aport nutritional scazut.

Criterii pentru alegerea metodelor de pasunat

In conditii normale, utilizarea doar a uneia dintre metodele de pasunat discutate mai sus, pe parcursul intregului sezon de pasunat, probabil nu va da rezultate optime. O serie de comparatii intre pasunatul continuu si pasunatul prin rotatie in climatul temperat au aratat ca utilizarea pasunatului prin rotatie, mai degraba decat cel continuu, nu are avantaje deosebite: o crestere de 6-7% in productia de carne si o crestere si mai mica a productiei de lapte. Acest lucru este valabil mai ales atunci cand numarul de animale/hectar este adecvat pentru utilizarea eficienta a productiei pasunii. In perioada de lactatie a oilor, pe o pasune buna de raigras si trifoi pentru intregul sezon de pasunat, la o la un numar de animale de 6 oi / ha, nu s-a observat nicio imbunatatire semnificativa a productiei la utilizarea pasunilor prin rotatie, spre deosebire de cea continua. Cu toate acestea biomasa disponibila este mai mare atunci cand pasunatul prin rotatie este utilizat.

Raigrasul italian poate fi pascut initial folosind metoda de pasunat rationalizat spre sfarsitul toamnei atunci cand cantitatea este limitata. Este deasemenea si hrana cu cel mai bun aport nutritional pentru oile aflate in ultima parte a sarcinii si pe perioada de alaptare. Un sistem de pasunat prin rotatie poate fi apoi utilizat, cu cicluri de pasunat mai scurte si cu o mai mare densitatea a efectivelor de animale in perioada de trecere de la iarna la primavara. Acest lucru poate fi pus in aplicare, de exemplu, prin excluderea unor padocuri de pasunat primavara si utilizarea lor pentru productia de fan sau insilozare.

Vara, cand sunt disponibile doar ierburile mature, pasunatul continuu ar fi alegerea cea mai potrivita. In cazul plantelor care se inmultesc prin seminte, in timpul primului sezon de pasunat, pasunea nu trebuie sa fie pascuta in timpul, sau imediat dupa perioada de inflorire (in special in cazul in care pasunea a fost pascuta anterior prin rotatie la o densitate mare de oi / ha). Acesta favorizarea crearea unei noi rezerve de seminte in sol pentru noul an. Dupa prima astfel de insamantare, aceste specii de plante pot fi apoi pasunate prin rotatie sau continuu (avand in vedere doar ca in urmatoarele perioade de inflorire/insamantare sa fie un numar mai redus de oi / ha).

In general trebuie sa se aibe in vedere si celelalte aspecte ale tehnologiei de crestere a ovinelor cand pregatim strategia de pasunat, cum ar fi costul pentru garduri sau instalatiile de adapare, timpul si costurile in a duce si a aduce animalele pe pasune, utilajele mecanizate de recoltare, conservare si hranire a furajelor, etc.

Posted in corbi arges | No Comments »

Repartizarea teritoriala a ovinelor pe rase

sept. 4th, 2012 by

Zonarea ovinelor trebuie sa aiba in vedere particularitatile biologice ale raselor, precum si necesitatea realizarii principalelor directii de exploatare.

In zona de campie, cu precipitatii atmosferice de pana la 500 mm, trebuie sa predomine rasele grele si semi precoce, pentru carne si prolificitate, cu activitate reproductiva de 7-8 luni si cu lana fina si semifina, precum Merinos de Palas, hibrizi rezultati din rasele de carne (Suffolk, Border Leicester, Merinofleish, Ile de France, etc, incrucisate industrial sau prin absortie, pana la a 2-a generatie, cu oile Spanca si Tigaie, din care sa se desprinda si linii de lapte unde este posibil.
In zona colinara, cu precipitatii intre 550-650 mm, se recomanda rasele Tigaie comuna si hibrizii cu Tigaia Capnegru de Teleorman, Texel Finnishlandrace, eventual Lacuna si Friza pentru lapte-carne si lana semifina. O atentie deosebita trebuie acordata rasei Tigaie Capnegru, caracterizata printr-o greutate corporala de 60-70 kg, 150-170 litri lapte, 140-150 % prolificitate si o activitate reproductiva cu durata de 7-8 luni pe an, care permite efectuarea de fatari curente in extrasezon.
In zona de munte, cu precipitatii atmosferice de peste 700 mm, se cresc exclusiv ovinele din rasa Turcana, supuse unui control individual al productiei de lapte si ameliorate, eventual prin incrucisari de infuzie cu Tigaia Capnegru sau Awassi.

LISTA definitivă cu asociaţiilor crescătorilor de ovine/caprine legal constituite {APIA} >>>
http://www.apia.org.ro/materiale%20promovare/Lista_definitiva_cu_asociatiile_crescatorilor_de_ovine_caprine_legal_constituite_1.pdf

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

O Romanie agricola divizata in doua

sept. 4th, 2012 by

Romania are cel mai mare numar de exploatatii agricole din Uniunea Europeana, respectiv 3,9 milioane de exploatatii care reprezinta 32 % din total, urmat la distanta de Italia cu 1,6 milioane (13,5 % din totalul UE).

La prima vedere ar trebui sa ne gandim ca lucrurile stau foarte rau in tara noastra, dar daca privim din alta perspectiva vom constata ca exista doua modele de agricultura, respectiv una de deal si munte si alta de campie. In zonele de deal si munte, cel mai frecvent, sunt exploatatiile de pana la 10 hectare si cuprind 39% din suprafata agricola a tarii. Numarul acestor exploatatii este de 97,6%. Aceasta zona montana si de deal va trebui dezvoltata dupa un alt tip de strategie agricola in care formele asociative locale sa reprezinte modalitati rentabile pentru dezvoltare rurala, cu accent pentru productia taraneasca, bio si artizanala, in stransa legatura cu dezvoltarea agroturismului.
In zonele de campie predomina restul de 2,4 % dintre exploatatiile agricole, respectiv: 2% care au intre 10-1000 hectare si ocupa 12 % din suprafata agricola; si 0,4 % dintre exploatatiile totale care au peste 100 hectare si ocupa 49 % din suprafata agricola utilizata.
Din cea ce am prezentat, rezulta ca pe 50% din suprafata tarii se poate face agribusiness si o agricultura de precizie iar pe alte 12%, o agricultura intensiva. Drept urmare rezulta ca pe aproximativ 62 % din suprafata agricola a tarii, putem avea o agricultura avansata inca de pe acum. Si asta, daca fermierii care au suprafete cuprinse intre 10-100 de hectare s-ar constitui in cooperative de marketing, iar marii fermieri ai Romaniei, in puternice consortii agricole sau grupuri de producatori.
Se vorbeste, mai tot timpul, ca noi putem hranii 80 de milioane de oameni, dar daca vedem asa cum trebuie agricultura din Romania, putem spune, ca pe 62% din suprafata agricola a Romaniei, vom putea asigura hrana din belsug pentru romani si mari cantitati de produse agricole la export, inca din urmatorii ani.
Pentru a realiza acest lucru, trebuie de la inceput sa creem in cadrul Ministerului Agriculturii, doua structuri, conduse de doi secretari de stat, dintre care una sa se ocupe de agribusiness pe 62 % din suprafata agricola a tarii si alta pentru zona montana si de deal care va avea in vedere, cresterea animalelor in sistem ecologic, culturile pomicole, viticole, produsele traditionale si agroturismul.
Este bine ca sa nu uitam la cifrele de la recesamant agricol din 2010 si din aceasta perspectiva pentru a descoperii oportunitatile care ne stau in fata.

Ing. Agronom Mircea Suhoverschi – redactor sef Gazeta de Agricultura

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

In Romania poti incepe de la zero o afacere in agricultura

sept. 4th, 2012 by

Maxime Laurent a terminat colegiu agricol in Chateudun, Franta, in 2009. Apoi, el a incarcat cateva camioane cu masini agricole si a pornit spre Macesu de Sus, un sat din sud-vestul Romaniei.

Intrebat ce la determinat sa plece in tara noastra, el a spus: „Parintii mei conduc o ferma de 300 de hectare in Beauce Ei au vrut sa se extinda, dar nu au put sa astepte o viata intreaga sa cumpere pamant de la vecini lor si au hotarat sa mearga in alta parte”

Cazul sau nu este ceva neobisnuit: Romania, cu cele 15 milioane de hectare de teren agricol atrage mii de fermieri britanici, danezi, francezi, germani, italieni si spanioli in urma aderarii la UE în 2007.

Parintii lui Laurent au decis sa investeasca in terenuri la Macesu si de a profita de fluviul Dunarea, care este in apropiere. Fiul lor, care a dorit intotdeauna sa fie fermier, este incantat. „La varsta de 19 ani, m-am gasit responsabil de o ferma de 1.400 de hectare”, explica el. „Pentru a realiza ceea ce am facut aici, in ultimii trei ani ne-ar fi luat mai multe generatii in Franta unde investitiile initiale sunt colosale… Aici poti face o multime de lucruri cu resurse destul de limitate.”

La Macesu el cultiva grau, orz, floarea soarelui si rapita. Are 5 angajati care lucreaza pe patru tractoare, doua combine de recoltat. A importat si doua silozuri din Franta, fiecare cu o capacitate de stocare de 2000 tone. Dar Laurent este ambitios si vrea sa profite de subventiile europene. El intentioneaza sa ajunga la o capacitatea de 7.000 de tone si sa irige 500 de hectare de teren. Maxime Laurent este acum casatorit cu o olteanca, au casa in sat, un apartament la Craiova si planuiesc sa mai ridice o casa, pe terenul agricol.

„In Europa de Vest nu este loc pentru tineri,” spune Christian Hani, un alt fermier de 29 de ani. „Aici puteti incepe de la zero si cred ca este foarte important pentru tineri de a face ceva nou.”.

Acest articol a aparut initial in www.lemonde.fr

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

S-a adoptat proiectul de ajutor acordat producatorilor de lapte si de carne din zonele defavorizate

sept. 4th, 2012 by

Proiectul de Hotarare a Guvernului privind schema de ajutor specific acordat producatorilor de lapte si de carne de vita si bivolite de lapte din zonele defavorizate a fost adoptat in sedinta de Guvern din data de 31 iulie 2012.

Aceasta schema de ajutor specific se adreseaza producatorilor agricoli persoane fizice, persoane fizice autorizate si/sau persoane juridice, crescatori de animale, in functie de efectivul de animale detinut/beneficiar/categorie, din urmatoarele categorii:

vaci de lapte

bivolite de lapte

taurine din rase de carne si metisii acestora: vaci din rase de carne, tineret mascul si/sau femel din rase de carne si/sau metisi cu rase de carne.

Pentru a beneficia de ajutorul specific, crescatorii trebuie sa detina un efectiv de animale:

cuprins intre doua si 15 capete de vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar

de maximum 50 capete femele din specia bivolite de lapte, pe beneficiar

de maximum 90 capete pe beneficiar, constituit, dupa caz, din vaci din rase de carne si/sau tineret mascul si/sau femel din rase de carne si/sau metisi cu rase de carne.

Ajutorul specific se acorda din fonduri FEGA, sub forma de plata anuala, pana la data de 30 iunie a anului calendaristic urmator anului solicitarii.

Valoarea ajutorului specific se calculeaza anual, in lei, la cursul euro-leu stabilit de Banca Centrala Europeana la ultima cotatie a lunii septembrie, care este publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru un plafon maxim de 30.000.000 euro.

Cuantumul ajutorului specific se calculeaza de catre Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, dupa finalizarea verificarilor, prin raportarea plafonului maxim la efectivul de capete eligibile din toate categoriile, fara a depasi:

250 euro/cap, pentru categoria vaci de lapte

187,5 euro/cap, pentru categoria bivolite de lapte

300 euro/cap, pentru categoria taurine din rase de carne si metisii acestora.

Perioada de depunere a cererilor este 06 august – 21 septembrie a anului pentru care se face solicitarea ajutorului specific.

Pentru animalele din categoria taurine din rase de carne si metisii acestora: vaci din rase de carne, tineret mascul si/sau femel din rase de carne si/sau metisi cu rase de carne, ajutorul specific se acorda:

o singura data pentru categoria de varsta a animalului, pentru tineretul mascul si/sau femel care are varsta de maximum 20 luni, existent sau iesit din exploatatie, in perioada 6 august a anului calendaristic precedent – 21 septembrie a anului in care se solicita ajutorul specific;

anual, pentru vaci din rase de carne.

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

Tags: ,

Posted in corbi arges | No Comments »

Se depun cererile de plata pe 2012 pentru vacile de lapte si de carne din zonele defavorizate

sept. 4th, 2012 by

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza potentialii beneficiari si publicul interesat ca, in perioada 06 august – 21septembrie 2012, pot depune cerere de plata aferenta anului 2012 in cadrul „Schemei de ajutor specific acordat producatorilor de lapte si de carne de vita din zonele defavorizate”, finantata din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA).

De acest sprijin comunitar pot beneficia crescatorii de vaci de lapte si/sau de bivolite de lapte si/sau de taurine din rase de carne si/sau metisii acestora – persoane fizice, persoane juridice si/sau persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale sau familiale.

Solicitantii trebuie sa depuna o cerere pe beneficiar pentru toate exploatatiile detinute (cu cod de la ANSVSA), la centrul judetean APIA pe a carui raza teritoriala se afla exploatatia cu cel mai mare numar de animale.

Potentialii beneficiari si conditiile de acordare sunt:

1. Pentru vacile de lapte:

beneficiarii sunt inregistrati in sistemul de gestionare a cotei de lapte al Serviciului de Administrare a Cotei de lapte din cadrul APIA cu cota de lapte pentru livrari si/sau vanzari directe si vor prezenta dovada inregistrarii;
solicita ajutor specific pentru un numar cuprins intre doua si 15 capete vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar, la termenul-limita de depunere a cererilor; efectivul minim pentru care solicita ajutor trebuie sa fie de 2 capete vaci de lapte pe exploatatia cu cod ANSVSA;
vacile de lapte din exploatatie pentru care beneficiarul solicita ajutor specific sunt identificate si inregistrate in Registrul National al Exploatatiilor – RNE;
vacile de lapte pentru care se solicita ajutor specific trebuie mentinute pe o perioada de retinere de 6 luni de la data limita de depunere a cererilor – 22.09.2012-21.03.2013, la adresa exploatatiei/ locatiei mentionate in cerere;
vaca de lapte a fatat cel putin o data pana la termenul limita de depunere a cererilor, are minim 17 luni la data depunerii cererii si are cel putin un produs identificat si inregistrat in RNE;
exploatatiile sunt localizate in zonele defavorizate din Romania, identificate in Anexa 4A la Programul National de Dezvoltare Rurala PNDR 2007 – 2013, versiunea consolidata Oct. 2010;
detin registrul individual al exploatatiei, actualizat in conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr.1760/2000.

2. Pentru bivolite de lapte:

solicita ajutor specific pentru un efectiv de maxim 50 capete bivolite de lapte, pe beneficiar;
bivolitele de lapte pentru care se solicita ajutor specific trebuie mentinute pe o perioada de retinere de 6 luni de la data limita de depunere a cererilor (22.09.2012-21.03.2013) la adresa exploatatiei/locatiei mentionate in cerere;
bivolitele de lapte din exploatatie pentru care beneficiarul solicita ajutor specific sunt identificate si inregistrate in RNE;
bivolita de lapte a fatat cel putin o data pana la termenul limita de depunere a cererilor, are minim 17 luni la data depunerii cererii si are cel putin un produs inregistrat in RNE;
exploatatiile sunt localizate in zonele defavorizate din Romania, identificate in Anexa 4A la PNDR 2007 – 2013, versiunea consolidata octombrie 2010;
detin registrul individual al exploatatiei actualizat in conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr.1760/2000.

3. Pentru taurine din rase de carne:

solicita ajutor specific pentru un efectiv total de animale de maxim 90 capete pe beneficiar, constituit, dupa caz, din:
detin registrul individual al exploatatiei actualizat in conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr.1760/2 vaci din rase de carne si/sau;
tineret mascul si/sau femel din rase de carne si/sau metisi cu rase de carne.
efectivul de animalele pentru care se solicita ajutor specific este identificat si inregistrat in RNE;
detin documente oficiale care atesta rasa de carne / metisii din rasele de carne;
detin documente care atesta iesirile din efectiv, pentru cazurile de tineret iesit din exploatatie;
animalele pentru care se solicita ajutor specific sunt detinute de beneficiar cel putin o perioada de 8 luni de la data intrarii in exploatatie a acestora si pana in momentul iesirii;
cererea va fi vizata de catre Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie -ANARZ, prin structurile sale teritoriale, pentru certificarea raselor de carne si metisii acestora, prin verificarea datelor din certificatele de origine, buletinele de insamantari artificiale / adeverintele de monta naturala. Verificarile trebuie sa fie facute conform manualului de procedura elaborat de ANARZ si aprobat de MADR;
exploatatiile sunt localizate in zonele defavorizate din Romania, identificate in Anexa 4A la PNDR 2007 – 2013, versiunea consolidata Oct.2010.

Ajutorul specific pentru taurine din rase de carne se acorda:

o singura data pentru categoria de varsta a animalului, pentru tineretul mascul si/sau femel care are varsta de maximum 20 luni, existent sau iesit din exploatatie in perioada 6 august a anului calendaristic precedent – 21 septembrie a anului in care se solicita ajutorul specific;
anual, pentru vaci din rase de carne.
Exceptie pentru anul de cerere 2012: se solicita ajutor specific pentru tineretul mascul si/sau femel din rase de carne si/sau metisi cu rase de carne, existent sau iesit din exploatatie in perioada 01 ianuarie – 31 iulie 2012.

Ajutorul specific se acorda beneficiarilor care au exploatatii cu cod de inregistrare la ANSVSA, localizate in zonele defavorizate din Romania, prevazute in Anexa nr. 4 A la PNDR 2007-2013.

Lista taurinelor din rasele de carne este intocmita de ANARZ si aprobata prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale;

APIA va posta pe site-ul institutiei si va afisa la sediile centrelor judetene cele doua documente (Anexa nr.4 din PNDR si lista raselor de carne).

Nerespectarea conditiilor de eligibilitate mai sus mentionate poate atrage, dupa caz, reducerea / excluderea de la plata ajutorului specific, respectiv penalitati / sanctiuni multianuale.

Documentele justificative generale care se ataseaza la cerere sunt:

copie a certificatului de inregistrare de la Oficiul Registrul Comertului/a certificatului de inregistrare fiscala/carte de identitate, dupa caz;
copie de pe dovada de inregistrare a solicitantului in Registrul Unic de Identificare – RUI – al APIA;
copie de pe pasaportul fiecarui animal, emis de ANSVSA;
copie document coordonate bancare.
Cererea este insotita, pentru ajutorul specific acordat pentru vaca de lapte din zonele defavorizate, pe langa documentele generale, si de copie de pe dovada de inregistrare a beneficiarilor in sistemul de administrare a cotei de lapte;

Cererea este insotita, pentru ajutorul specific acordat pentru taurinele din rasa de carne, pe langa documentele generale, si de urmatoarele documente specifice fiecarei categorii de animale din specia taurine din rase de carne si metisii acestora, astfel:

pentru vaca de carne, copia certificatului de origine;
pentru tineretul din rase de carne si/sau metisi cu rase de carne, /copia certificatului de origine si/sau copia buletinului de insamantari artificiale/adeverinta de monta naturala pe care sa se mentioneze codul tatalui, care trebuie sa fie din rasa de carne;
documente care atesta iesirile animalelor din exploatatie pentru categoriile prevazute la art.1, lit.c).
APIA pune la dispozitia beneficiarilor cereri pretiparite cu efectivul de animale pentru fiecare categorie inscris in RNE.

Valoarea ajutorului financiar specific se calculeaza anual, in lei, la cursul euro-leu stabilit de Banca Centrala Europeana la ultima cotatie a lunii septembrie, care este publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru un plafon maxim de 30.000.000 euro.

Cuantumul ajutorului specific se calculeaza de catre APIA, dupa finalizarea verificarilor, prin raportarea plafonului maxim la efectivul de capete eligibile din toate categoriile.

Informatii suplimentare:

Legislatia comunitara si respectiv nationala poate fi consultata pe pagina oficiala WEB a Agentiei, la adresa: http://www.apia.org.ro/buget_FEGA.htm

APIA – Serviciul relatii cu publicul si comunicare

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

Finantarea proiectelor pentru irigatii

sept. 4th, 2012 by

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) pune la dispozitia fermierilor, 25,5 milioane euro, in perioada 3-28 septembrie, fonduri europene nerambursabile pentru finantarea proiectelor de irigatii si lucrari de imbunatatiri funciare.

Aceste tipuri de investitii pot primi pana la un milion euro, suma care acopera 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investitiile de utilitate publica ce deservesc intreaga comunitate.
Pentru investitiile publice care deservesc doar o parte din comunitate, sprijinul financiar nerambursabil este de 75% din totalul cheltuielilor eligibile. In acest caz, ajutorul public acordat nu va putea depasi 750.000 euro pentru un proiect.
Plafonul minim acceptat pentru un proiect este de 5.000 de euro.
Pot beneficia de aceste fonduri organizatiile si federatiile de utilitate publica ale proprietarilor sau detinatorilor de terenuri agricole, constituite in conformitate cu legislatia in vigoare.

Informatii suplimentare: www.apdrp.ro

Tags:

Posted in corbi arges | No Comments »

Comitetul tematic – Dezvoltare rurala, agricultura si pescuit

sept. 4th, 2012 by

Va reamintim ca MADR a lansat la inceputul lunii iulie a.c. apelul privind participarea la procesul de consultare pentru Politica de Dezvoltare Rurala 2014-2020.

Comisia Europeana a prezentat pachetul legislativ referitor la Politica de Coeziune, Politica Agricola Comună și Politica Comună pentru Pescuit pentru perioada 2014-2020. Astfel, elaborarea, implementarea, monitorizarea si evaluarea documentelor de programare nationale trebuie sa respecte principiul european al parteneriatului si sa implice consultari cu reprezentanti ai autoritatilor competente nationale, regionale, locale, cu organizatii ale societatii civile, cu parteneri economici si sociali, inclusiv partenerii din domeniul protectiei mediului sau avand responsabilitati pentru promovarea egalitatii si nediscriminarii.
In vederea respectarii principiului parteneriatului vor fi constituite structuri parteneriale cu rol consultativ la nivel national si regional, respectiv comitete consultative pentru stabilirea si prioritizarea actiunilor care vor fi incluse in noile programe cu finantare europeana. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale va coordona impreuna cu Ministerul Afacerilor Europene, Comitetul tematic – Dezvoltare rurala, agricultura si pescuit.
In cadrul acestui comitet consultativ vor fi organizate mai multe grupuri de lucru subsecvente pe urmatoarele domenii:
Agricultura si industrie alimentara
Mediu
Dezvoltare economica in spatiul rural (activitati non-agricole, infrastructura rurala, incluziune sociala, patrimoniu cultural)
Inovare si formare profesionala
LEADER
Pescuit si Acvacultura.
Entitatile interesate in participarea activa la procesul de programare pentru perioada 2014-2020 in unul sau mai multe grupuri de lucru sunt invitate sa transmita scrisori de intentie in acest sens pe adresa feadr@madr.ro pana la data de 31 august 2012. Acestea vor contine informatii referitoare la statutul si membrii organizatiei, activitatea desfasurata in special in sectoarele vizate de politica de dezvoltare rurala si domeniile de interes in care doresc sa fie implicate.
Scrisorile de intentie vor fi analizate la nivelul ministerului pe baza urmatoarelor criterii: reprezentativitatea organizatiei, relevanta sectorului pe care il reprezinta organizatia din perspectiva politicii de dezvoltare rurala si/sau activitatea desfasurata pana in prezent (de exemplu: Comitet de Monitorizare SAPARD sau PNDR, RNDR, consultari europene/regionale/nationale organizate de MADR sau alte institutii, etc.).
gazetadeagricultura.

Tags: ,

Posted in corbi arges | No Comments »

Guvernul nu mai dă despăgubiri pentru secetă, dar promite 170-180 euro/ha

sept. 4th, 2012 by

Guvernul nu va mai acorda compensaţii pentru pierderile cauzate de secetă, dar va creşte plata naţională pe suprafaţă pe care fermierii o vor primi pentru anul 2012, ca măsură de combatere a efectelor secetei

„Iniţial am anunţat că Ministerul Agriculturii şi Guvernul vor lua două măsuri pentru combaterea efectelor secetei: acordarea unui ajutor de minimis şi compensarea pierderilor de venit înregistrate în acest an faţă de ultimii trei ani.

În urma discuţiilor cu fermierii, dânşii au considerat şi a fost o părere majoritară că cea de-a doua propunere, Hotărârea de Guvern care vizează compensarea pierderilor de venit a fermierilor, să fie înlocuită cu un sprijin mult mai consistent prin suplimentarea fondurilor pe care toţi fermierii le primesc pe suprafaţă în campania 2012-2013”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constatin.

„Fermierii au solicitat un sprijin cât mai mare, ce va putea atinge maximul permis de Comisia Europeană, adică sprijinul mediu pe care îl primeşte un fermier din Uniunea Europeană, de aproximativ 170 – 180 de euro pe hectar”, a mai spus Constatin, precizând că efortul de la bugetul de stat pentru plata CNDP în sectorul vegetal va fi de circa 350 milioane euro.

Practic, în acest fel, agricultorii români ar urma să primească cca. 120 de euro/ha din bani europeni şi maxim 60 euro/ha din bugetul naţional.

Credite pe adeverinţă şi 50% din banii europeni în avans

Tot pentru a veni în sprijinul producătorilor agricoli afectaţi de secetă, începând cu 25 iulie, Ministerul Agriculturii a negociat ca aceştia să poată lua credite de la mai multe bănci în baza adeverinţelor eliberate de APIA cu sumele pe suprafaţă pe care le au de primit, iar din 16 octombrie 2012 să înceapă plata avansului de 50% din fondurile europene pe suprafaţă (SAPS) aferente anului 2012 (cca. 55-60 euro/ha), urmând ca după 1 decembrie să fie plătiţi şi restul banilor europeni pe hectar.

“Pe baza acestei adeverinţe, care constituie o garanţie pentru bancă, fermierii pot să meargă să-şi ia deja un sprijin de 95 de euro la hectar de la o bancă, acest credit punte urmând a fi stins odată ce plăţile vor fi făcute de la Comisia Europeană şi de la bugetul de stat, adică începând cu data de 16 octombrie şi continuând cu data de 01 decembrie, când vor primi sprijinul în totalitate”, a detaliat Daniel Constantin.

Totodată, ministrul Agriculturii a promis că Hotărârea de Guvern prin care va fi stabilit nivelul plăţilor naţionale directe complementare (CNDP) va fi adoptată în 5 octombrie 2012, aşa cum prevede regulamentul european.

Laurenţiu Baciu, LAPAR: „172 euro/ha sunt bani de drept, nu e nimic în plus”

„Proiectul cu despăgubirea de 80% din pierderea înregistrată în acest an este o lege care nu se poate pune în practică şi care nu despăgubeşte pe nimeni. După un an de zile faci dosarul şi apoi, până în patru ani, e posibil să-ţi iei banii. Te ţine cu vorba 3-4 ani de zile şi nu rezolvi nimic. Eu am nevoie acum de bani, că acum am fost păgubit. De aceea, noi am propus o altă soluţie, dar s-a reţinut doar jumătate din propunerea noastră”, ne-a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR.

„Noi am cerut să ne dea cei 172 de euro pe hectar care au fost notificaţi la Bruxelles pentru acest an, dar şi diferenţa de 42 euro pe hectar din plăţile naţionale, pe care nu ne-au dat-o anul trecut”, a explicat Laurenţiu Baciu, care susţine că a devenit persona non-grata şi a fost din nou „urecheat” de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, pentru insistenţa de a cere banii promişi în 2011, dar pe care agricultorii nu i-au mai primit.

„Păi ce ne dă în plus? Noi am spus să ne dea cei 172 de euro pe care trebuie să ni-i dea, de drept, plus cei de anul trecut. Puteau să le spună cum voiau la banii ăia, era sumă notificată deja şi nu mai avea nevoie de nici o aprobare, deci ar fi fost foarte uşor”, a adăugat preşedintele LAPAR.

Ajutoare de minimis şi pentru agricultorii persoane fizice cu sub 1 ha

Peste 550.000 de agricultori persoane fizice vor primi ajutoare de minimis de maxim 7.500 de euro pe exploataţie, ca măsură suplimentară de diminuare a efectelor secetei din acest an. Sprijinul anunţat de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, este destinat exclusiv persoanelor fizice care au înfiinţat culturi în toamna anului 2011 şi în primăvara lui 2012, chiar şi celor care lucrează suprafeţe mai mici de 1 ha.

„Un număr important de fermieri, persoane fizice, vor beneficia de acest ajutor, atât cei înregistraţi la APIA, cât şi cei ale căror suprafeţe sunt mai mici de un hectar.

Din estimările noastre este vorba de 558.000 de fermieri, care deţin o suprafaţă de două milioane de hectare de terenuri arabile, din totalul de 9 milioane. Suma maximă reprezintă 7.500 de euro pe exploataţie, iar resursele financiare de la buget ajung la 40 de milioane de euro”, a spus Daniel Constantin.

Potrivit declaraţiilor acestuia, fondurile necesare acordării sprijinului vor fi suportate în procent de 50% din bugetul acestui an, iar diferenţa din bugetul anului 2013.

TVA redus la alimente – BA, TVA la încasarea facturii – DA

Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu este de acord cu reducerea la 9% a TVA la produsele agroalimentare, măsură pe care pemierul Victor Ponta declara, în iulie, că Guvernul vrea să o aplice de la 1 ianuarie 2013. „Am discutat despre reducerea TVA la alimente şi nu am sfătui să se meargă în această direcţie, pentru un număr de motive.

La acest moment, când avem şi o secetă care creează unele probleme pentru fermieri, pentru agricultori, în special pentru cei mici, nu este foarte clar cum, scăzând rata la TVA pe produsele alimentare, îi vom ajuta pe acei oameni. Este mai bine, în general, dacă există o problemă specifică, a unui grup, pe o perioadă de timp, să ai, mai degrabă, subvenţii directe, decât să schimbi sistemul fiscal”, a declarat, într-o conferinţă de presă, Erik de Vrijer, şeful delegaţiei FMI pentru România, citat de Agerpres.

Oficialul FMI a explicat că experienţele din alte ţări arată că această măsură nu are un efect pozitiv real asupra economiei, adică o creare de locuri de muncă sau mai multe investiţii, „ci pur şi simplu este un transfer către proprietari, în special proprietari din sector”.

TVA plătită la încasarea facturii, de la 1 ianuarie 2013

În schimb, FMI a fost de acord cu măsura care va permite firmelor mici şi mijlocii, cu cifra de afaceri mai mică de 500.000 euro, să plătească TVA doar la încasarea facturilor, şi nu la emiterea acestora, cum se întâmplă în prezent. Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Liviu Voinea a declarat că proiectul privind plata TVA la încasarea facturii, convenit cu FMI, va fi adoptat de Guvern îmainte de finalul lunii august, urmând ca măsura să între în vigoare de la 1 ianuarie 2013.

Măsura va fi aplicabilă la facturi totale de până la 500.000 euro, cu condiţia ca plata să se facă prin bancă şi, potrivit secretarului de stat în Ministerul Finanţelor, va afecta circa 92% dintre firmele din România.

Ferma

Tags: ,

Posted in corbi arges | No Comments »

Cereri pentru zonele defavorizate: până în 21 septembrie

sept. 4th, 2012 by

Crescătorii de vaci de lapte, taurine de carne şi bivoliţe de lapte din zonele defavorizate pot depune la APIA cererile pentru ajutorul specific între 6 august şi 21 septembrie 2012, potrivit H.G.796/2012, aprobată în 31 iulie a.c. de Guvern

Sprijinul va fi acordat pentru minim 2 şi maxim 15 capete de vaci de lapte pe beneficiar (chiar dacă acesta are mai multe exploataţii în zone defavorizate), maxim 50 femele bivoliţe de lapte, respectiv maxim 90 capete de taurine de carne şi/sau tineret mascul şi/sau femel din rase de carne şi/sau metişi cu rase de carne.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a precizat că, din 2014, zonele defavorizate vor fi redefinite la nivel european şi, potrivit noului algoritm, suprafeţele defavorizate din România vor creşte cu 15%, ceea ce înseamnă că de acest sprijin va beneficia o categorie mai largă de fermieri.

Certificate de origine pentru taurinele de carne

Pentru a primi ajutorul specific, crescătorii de taurine de carne vor trebui să depună la APIA atât câte o copie de pe paşaportul fiecărui animal pentru care solicită sprijin, cât şi copii ale certificatului de origine şi/sau copia buletinului de însămânţări artificiale ori adeverinţa de montă naturală pe care să se menţioneze codul tatălui, care trebuie să fie din rasă de carne.

Reprezentanţii crescătorilor de animale au contestat această cerinţă şi au cerut eliminarea ei încă dinainte de aprobarea documentului care reglementează acordarea sprijinului, iar acum sunt nemulţumiţi că Ministerul Agriculturii nu a ţinut cont de solicitarea lor.

„De unde are fermierul român certificate de origine când animalele, în România, nu sunt în control? Documentul care atestă originea animalului este paşaportul eliberat de Autoritatea Sanitar-Veterinară, document eliberat de autoritatea statului român, unde scrie clar rasa tatălui şi rasa mamei. Dacă la mine în cartea de identitate scrie clar că tata e Ion şi mama e Mărie, eu trebuie să mă duc la operatorul însămânţător să certifice ca tata e Ion şi mama e Mărie?

Adeverinţa dată de un operator însămânţător este mai tare decât un act oficial eliberat de o autoritate competentă a statului?”, ne-a spus, revoltat, Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR).

Frânc afirmă că această cerinţă va face ca foarte mulţi crescători de taurine din rase de carne din zonele defavorizate să piardă sprijinul. „Pentru cine am făcut, iară, ordinul acesta? Până la urmă, cred că s-a făcut cu dedicaţie pentru cei care au adus acum câteva nuclee din rase de carne, dar se înşeală, pentru că trebuie să aibă sediile exploataţiilor în zone defavorizate, unde sunt probabil 10% din ele. Pe restul i-am eliminat, pentru că oamenii nu au de unde să-şi ia documentele”, a adăugat Claudiu Frânc.

Reprezetanţii FCBR s-au întâlnit cu cei ai Ministerului Agriculturii şi ai APIA pentru a remedia această problemă, dar pentru că sesiunea de depunere a cererilor de sprijin începuse deja de la 1 august, au acceptat propunerea ministerului de a lăsa Hotărârea de Guvern în forma actuală, dar cu posibilitatea, „pe sistemul românesc”, ca aceasta să fie modificată prin eliminarea certificatului de origine necesar pentru taurinele de carne dacă se va constata că nu sunt destui solicitanţi.

Potrivit preşedintelui FCBR, tot la solicitarea reprezentanţilor crescătorilor de animale, sprijinul va fi acordat şi pentru crescătorii de taurine de carne din rase autohtone.

Astfel, pe lista întocmită de ANARZ şi aprobată prin Ordinul ministrului Agriculturii 168/6 august 2012, sunt înscrise 19 rase principale de carne: Bălţată Românească şi alte rase de tip Simmental (Fleckvieh, Montbeliarde, Pezzata Rossa Italiana, Simmental), Brună şi alte rase de tip Schwyz (Braunvieh, Brown Swiss), Pinzgau, Blanc Blu Belgique, Charolaise, Chianina, Limousine, Blonde d’Aquitaine, Aberdeen-Angus, Aubrac, Romagnola, Piemontese, Galloway, Hereford, Highland, INRA 95, Marchigiana, Salers şi Wagyu.

Ministrul Agriculturii promite sprijin naţional maxim

Ministrul Agriculturii promite că sprijinul naţional acordat crescătorilor de bovine şi de ovine/caprine va fi aproape de plafonul maxim pe care Comisia Europeană permite României să îl aloce pentru plata CNDP, atât în sectorul vegetal, cât şi în cel zootehnic.

„După ce vom finaliza discuţiile cu reprezentanţii fermierilor, vom fi măsură să semnăm un acord, atât pe sprijinul pe suprafaţă, cât şi pe sprijinul care va fi acordat crescătorilor de animale şi care, repet, având în vedere anul excepţional, este aproape de plafonul maxim tocmai pentru a compensa eventualele pierderi pe care le înregistrează aceştia.

În anul 2011, sprijinul care putea fi alocat la nivel maxim era de 219 milioane de euro pentru sectorul de bovine, iar pentru sectorul de ovine era şi este, în continuare, de 78 de milioane de euro. Vom face efortul ca aceste sume şi sprijinul acordat pe cap de animal să fie cât mai aproape de aceste valori, cred eu corecte pentru ceea ce se întâmplă în aceste zile în agricultură”, a spus Daniel Constantin.

Bani europeni pentru ferme de rase de producţie

Fondurile pentru Măsura 121 vor fi suplimentate pentru a sprijini crearea fermelor de rase de producţie, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. În cazul în care Comisia Europeană va accepta această modificare a PNDR, o nouă sesiune de depunere a proiectelor va fi deschisă pe Măsura 121, pentru care au fost deja solicitaţi toţi bani alocaţi iniţial pentru perioada 2007-2013.

„Măsura 121 s-a axat mai mult, până acum, în sesiunile pe care le-am avut de primit, pe proiecte în sectorul vegetal. Am încercat în perioada următoare ca şi sectorul zootehnic să fie sprijinit, să fie mai bine finanţat prin modificarea şi prin suplimentarea acestor fonduri”, a spus ministrul Agriculturii.

„Măsura 121 nu mai avea prevăzută nici o sesiune de depuneri de proiecte. În cazul realocărilor care se vor face prin modificarea PNDR, intenţionăm şi la această măsură de investiţii să realocăm fonduri astfel încât rasele de reproducţie să fie favorizate. Dorim să diminuăm importurile masive de animale destinate creşterii şi îngrăşării, dar şi crearea propriei baze de producţie.

Dorim să asigurăm, în mod constant, necesarul de material biologic din producţia internă, evitându-se, în acest mod, fluctuaţiile de preţ la achiziţia acestuia de pe piaţa externă”, a explicat Daniel Constantin.

Violeta Mâţ

Tags: , , , , , , , , , ,

Posted in corbi arges | No Comments »

« Newer Posts - Older Posts »

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.