Feed on
Posts
Comments

Romania are cel mai mare numar de exploatatii agricole din Uniunea Europeana, respectiv 3,9 milioane de exploatatii care reprezinta 32 % din total, urmat la distanta de Italia cu 1,6 milioane (13,5 % din totalul UE).

La prima vedere ar trebui sa ne gandim ca lucrurile stau foarte rau in tara noastra, dar daca privim din alta perspectiva vom constata ca exista doua modele de agricultura, respectiv una de deal si munte si alta de campie. In zonele de deal si munte, cel mai frecvent, sunt exploatatiile de pana la 10 hectare si cuprind 39% din suprafata agricola a tarii. Numarul acestor exploatatii este de 97,6%. Aceasta zona montana si de deal va trebui dezvoltata dupa un alt tip de strategie agricola in care formele asociative locale sa reprezinte modalitati rentabile pentru dezvoltare rurala, cu accent pentru productia taraneasca, bio si artizanala, in stransa legatura cu dezvoltarea agroturismului.
In zonele de campie predomina restul de 2,4 % dintre exploatatiile agricole, respectiv: 2% care au intre 10-1000 hectare si ocupa 12 % din suprafata agricola; si 0,4 % dintre exploatatiile totale care au peste 100 hectare si ocupa 49 % din suprafata agricola utilizata.
Din cea ce am prezentat, rezulta ca pe 50% din suprafata tarii se poate face agribusiness si o agricultura de precizie iar pe alte 12%, o agricultura intensiva. Drept urmare rezulta ca pe aproximativ 62 % din suprafata agricola a tarii, putem avea o agricultura avansata inca de pe acum. Si asta, daca fermierii care au suprafete cuprinse intre 10-100 de hectare s-ar constitui in cooperative de marketing, iar marii fermieri ai Romaniei, in puternice consortii agricole sau grupuri de producatori.
Se vorbeste, mai tot timpul, ca noi putem hranii 80 de milioane de oameni, dar daca vedem asa cum trebuie agricultura din Romania, putem spune, ca pe 62% din suprafata agricola a Romaniei, vom putea asigura hrana din belsug pentru romani si mari cantitati de produse agricole la export, inca din urmatorii ani.
Pentru a realiza acest lucru, trebuie de la inceput sa creem in cadrul Ministerului Agriculturii, doua structuri, conduse de doi secretari de stat, dintre care una sa se ocupe de agribusiness pe 62 % din suprafata agricola a tarii si alta pentru zona montana si de deal care va avea in vedere, cresterea animalelor in sistem ecologic, culturile pomicole, viticole, produsele traditionale si agroturismul.
Este bine ca sa nu uitam la cifrele de la recesamant agricol din 2010 si din aceasta perspectiva pentru a descoperii oportunitatile care ne stau in fata.

Ing. Agronom Mircea Suhoverschi – redactor sef Gazeta de Agricultura

Maxime Laurent a terminat colegiu agricol in Chateudun, Franta, in 2009. Apoi, el a incarcat cateva camioane cu masini agricole si a pornit spre Macesu de Sus, un sat din sud-vestul Romaniei.

Intrebat ce la determinat sa plece in tara noastra, el a spus: „Parintii mei conduc o ferma de 300 de hectare in Beauce Ei au vrut sa se extinda, dar nu au put sa astepte o viata intreaga sa cumpere pamant de la vecini lor si au hotarat sa mearga in alta parte”

Cazul sau nu este ceva neobisnuit: Romania, cu cele 15 milioane de hectare de teren agricol atrage mii de fermieri britanici, danezi, francezi, germani, italieni si spanioli in urma aderarii la UE în 2007.

Parintii lui Laurent au decis sa investeasca in terenuri la Macesu si de a profita de fluviul Dunarea, care este in apropiere. Fiul lor, care a dorit intotdeauna sa fie fermier, este incantat. „La varsta de 19 ani, m-am gasit responsabil de o ferma de 1.400 de hectare”, explica el. „Pentru a realiza ceea ce am facut aici, in ultimii trei ani ne-ar fi luat mai multe generatii in Franta unde investitiile initiale sunt colosale… Aici poti face o multime de lucruri cu resurse destul de limitate.”

La Macesu el cultiva grau, orz, floarea soarelui si rapita. Are 5 angajati care lucreaza pe patru tractoare, doua combine de recoltat. A importat si doua silozuri din Franta, fiecare cu o capacitate de stocare de 2000 tone. Dar Laurent este ambitios si vrea sa profite de subventiile europene. El intentioneaza sa ajunga la o capacitatea de 7.000 de tone si sa irige 500 de hectare de teren. Maxime Laurent este acum casatorit cu o olteanca, au casa in sat, un apartament la Craiova si planuiesc sa mai ridice o casa, pe terenul agricol.

„In Europa de Vest nu este loc pentru tineri,” spune Christian Hani, un alt fermier de 29 de ani. „Aici puteti incepe de la zero si cred ca este foarte important pentru tineri de a face ceva nou.”.

Acest articol a aparut initial in www.lemonde.fr

Proiectul de Hotarare a Guvernului privind schema de ajutor specific acordat producatorilor de lapte si de carne de vita si bivolite de lapte din zonele defavorizate a fost adoptat in sedinta de Guvern din data de 31 iulie 2012.

Aceasta schema de ajutor specific se adreseaza producatorilor agricoli persoane fizice, persoane fizice autorizate si/sau persoane juridice, crescatori de animale, in functie de efectivul de animale detinut/beneficiar/categorie, din urmatoarele categorii:

vaci de lapte

bivolite de lapte

taurine din rase de carne si metisii acestora: vaci din rase de carne, tineret mascul si/sau femel din rase de carne si/sau metisi cu rase de carne.

Pentru a beneficia de ajutorul specific, crescatorii trebuie sa detina un efectiv de animale:

cuprins intre doua si 15 capete de vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar

de maximum 50 capete femele din specia bivolite de lapte, pe beneficiar

de maximum 90 capete pe beneficiar, constituit, dupa caz, din vaci din rase de carne si/sau tineret mascul si/sau femel din rase de carne si/sau metisi cu rase de carne.

Ajutorul specific se acorda din fonduri FEGA, sub forma de plata anuala, pana la data de 30 iunie a anului calendaristic urmator anului solicitarii.

Valoarea ajutorului specific se calculeaza anual, in lei, la cursul euro-leu stabilit de Banca Centrala Europeana la ultima cotatie a lunii septembrie, care este publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru un plafon maxim de 30.000.000 euro.

Cuantumul ajutorului specific se calculeaza de catre Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, dupa finalizarea verificarilor, prin raportarea plafonului maxim la efectivul de capete eligibile din toate categoriile, fara a depasi:

250 euro/cap, pentru categoria vaci de lapte

187,5 euro/cap, pentru categoria bivolite de lapte

300 euro/cap, pentru categoria taurine din rase de carne si metisii acestora.

Perioada de depunere a cererilor este 06 august – 21 septembrie a anului pentru care se face solicitarea ajutorului specific.

Pentru animalele din categoria taurine din rase de carne si metisii acestora: vaci din rase de carne, tineret mascul si/sau femel din rase de carne si/sau metisi cu rase de carne, ajutorul specific se acorda:

o singura data pentru categoria de varsta a animalului, pentru tineretul mascul si/sau femel care are varsta de maximum 20 luni, existent sau iesit din exploatatie, in perioada 6 august a anului calendaristic precedent – 21 septembrie a anului in care se solicita ajutorul specific;

anual, pentru vaci din rase de carne.

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza potentialii beneficiari si publicul interesat ca, in perioada 06 august – 21septembrie 2012, pot depune cerere de plata aferenta anului 2012 in cadrul „Schemei de ajutor specific acordat producatorilor de lapte si de carne de vita din zonele defavorizate”, finantata din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA).

De acest sprijin comunitar pot beneficia crescatorii de vaci de lapte si/sau de bivolite de lapte si/sau de taurine din rase de carne si/sau metisii acestora – persoane fizice, persoane juridice si/sau persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale sau familiale.

Solicitantii trebuie sa depuna o cerere pe beneficiar pentru toate exploatatiile detinute (cu cod de la ANSVSA), la centrul judetean APIA pe a carui raza teritoriala se afla exploatatia cu cel mai mare numar de animale.

Potentialii beneficiari si conditiile de acordare sunt:

1. Pentru vacile de lapte:

beneficiarii sunt inregistrati in sistemul de gestionare a cotei de lapte al Serviciului de Administrare a Cotei de lapte din cadrul APIA cu cota de lapte pentru livrari si/sau vanzari directe si vor prezenta dovada inregistrarii;
solicita ajutor specific pentru un numar cuprins intre doua si 15 capete vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar, la termenul-limita de depunere a cererilor; efectivul minim pentru care solicita ajutor trebuie sa fie de 2 capete vaci de lapte pe exploatatia cu cod ANSVSA;
vacile de lapte din exploatatie pentru care beneficiarul solicita ajutor specific sunt identificate si inregistrate in Registrul National al Exploatatiilor – RNE;
vacile de lapte pentru care se solicita ajutor specific trebuie mentinute pe o perioada de retinere de 6 luni de la data limita de depunere a cererilor – 22.09.2012-21.03.2013, la adresa exploatatiei/ locatiei mentionate in cerere;
vaca de lapte a fatat cel putin o data pana la termenul limita de depunere a cererilor, are minim 17 luni la data depunerii cererii si are cel putin un produs identificat si inregistrat in RNE;
exploatatiile sunt localizate in zonele defavorizate din Romania, identificate in Anexa 4A la Programul National de Dezvoltare Rurala PNDR 2007 – 2013, versiunea consolidata Oct. 2010;
detin registrul individual al exploatatiei, actualizat in conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr.1760/2000.

2. Pentru bivolite de lapte:

solicita ajutor specific pentru un efectiv de maxim 50 capete bivolite de lapte, pe beneficiar;
bivolitele de lapte pentru care se solicita ajutor specific trebuie mentinute pe o perioada de retinere de 6 luni de la data limita de depunere a cererilor (22.09.2012-21.03.2013) la adresa exploatatiei/locatiei mentionate in cerere;
bivolitele de lapte din exploatatie pentru care beneficiarul solicita ajutor specific sunt identificate si inregistrate in RNE;
bivolita de lapte a fatat cel putin o data pana la termenul limita de depunere a cererilor, are minim 17 luni la data depunerii cererii si are cel putin un produs inregistrat in RNE;
exploatatiile sunt localizate in zonele defavorizate din Romania, identificate in Anexa 4A la PNDR 2007 – 2013, versiunea consolidata octombrie 2010;
detin registrul individual al exploatatiei actualizat in conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr.1760/2000.

3. Pentru taurine din rase de carne:

solicita ajutor specific pentru un efectiv total de animale de maxim 90 capete pe beneficiar, constituit, dupa caz, din:
detin registrul individual al exploatatiei actualizat in conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr.1760/2 vaci din rase de carne si/sau;
tineret mascul si/sau femel din rase de carne si/sau metisi cu rase de carne.
efectivul de animalele pentru care se solicita ajutor specific este identificat si inregistrat in RNE;
detin documente oficiale care atesta rasa de carne / metisii din rasele de carne;
detin documente care atesta iesirile din efectiv, pentru cazurile de tineret iesit din exploatatie;
animalele pentru care se solicita ajutor specific sunt detinute de beneficiar cel putin o perioada de 8 luni de la data intrarii in exploatatie a acestora si pana in momentul iesirii;
cererea va fi vizata de catre Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie -ANARZ, prin structurile sale teritoriale, pentru certificarea raselor de carne si metisii acestora, prin verificarea datelor din certificatele de origine, buletinele de insamantari artificiale / adeverintele de monta naturala. Verificarile trebuie sa fie facute conform manualului de procedura elaborat de ANARZ si aprobat de MADR;
exploatatiile sunt localizate in zonele defavorizate din Romania, identificate in Anexa 4A la PNDR 2007 – 2013, versiunea consolidata Oct.2010.

Ajutorul specific pentru taurine din rase de carne se acorda:

o singura data pentru categoria de varsta a animalului, pentru tineretul mascul si/sau femel care are varsta de maximum 20 luni, existent sau iesit din exploatatie in perioada 6 august a anului calendaristic precedent – 21 septembrie a anului in care se solicita ajutorul specific;
anual, pentru vaci din rase de carne.
Exceptie pentru anul de cerere 2012: se solicita ajutor specific pentru tineretul mascul si/sau femel din rase de carne si/sau metisi cu rase de carne, existent sau iesit din exploatatie in perioada 01 ianuarie – 31 iulie 2012.

Ajutorul specific se acorda beneficiarilor care au exploatatii cu cod de inregistrare la ANSVSA, localizate in zonele defavorizate din Romania, prevazute in Anexa nr. 4 A la PNDR 2007-2013.

Lista taurinelor din rasele de carne este intocmita de ANARZ si aprobata prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale;

APIA va posta pe site-ul institutiei si va afisa la sediile centrelor judetene cele doua documente (Anexa nr.4 din PNDR si lista raselor de carne).

Nerespectarea conditiilor de eligibilitate mai sus mentionate poate atrage, dupa caz, reducerea / excluderea de la plata ajutorului specific, respectiv penalitati / sanctiuni multianuale.

Documentele justificative generale care se ataseaza la cerere sunt:

copie a certificatului de inregistrare de la Oficiul Registrul Comertului/a certificatului de inregistrare fiscala/carte de identitate, dupa caz;
copie de pe dovada de inregistrare a solicitantului in Registrul Unic de Identificare – RUI – al APIA;
copie de pe pasaportul fiecarui animal, emis de ANSVSA;
copie document coordonate bancare.
Cererea este insotita, pentru ajutorul specific acordat pentru vaca de lapte din zonele defavorizate, pe langa documentele generale, si de copie de pe dovada de inregistrare a beneficiarilor in sistemul de administrare a cotei de lapte;

Cererea este insotita, pentru ajutorul specific acordat pentru taurinele din rasa de carne, pe langa documentele generale, si de urmatoarele documente specifice fiecarei categorii de animale din specia taurine din rase de carne si metisii acestora, astfel:

pentru vaca de carne, copia certificatului de origine;
pentru tineretul din rase de carne si/sau metisi cu rase de carne, /copia certificatului de origine si/sau copia buletinului de insamantari artificiale/adeverinta de monta naturala pe care sa se mentioneze codul tatalui, care trebuie sa fie din rasa de carne;
documente care atesta iesirile animalelor din exploatatie pentru categoriile prevazute la art.1, lit.c).
APIA pune la dispozitia beneficiarilor cereri pretiparite cu efectivul de animale pentru fiecare categorie inscris in RNE.

Valoarea ajutorului financiar specific se calculeaza anual, in lei, la cursul euro-leu stabilit de Banca Centrala Europeana la ultima cotatie a lunii septembrie, care este publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru un plafon maxim de 30.000.000 euro.

Cuantumul ajutorului specific se calculeaza de catre APIA, dupa finalizarea verificarilor, prin raportarea plafonului maxim la efectivul de capete eligibile din toate categoriile.

Informatii suplimentare:

Legislatia comunitara si respectiv nationala poate fi consultata pe pagina oficiala WEB a Agentiei, la adresa: http://www.apia.org.ro/buget_FEGA.htm

APIA – Serviciul relatii cu publicul si comunicare

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) pune la dispozitia fermierilor, 25,5 milioane euro, in perioada 3-28 septembrie, fonduri europene nerambursabile pentru finantarea proiectelor de irigatii si lucrari de imbunatatiri funciare.

Aceste tipuri de investitii pot primi pana la un milion euro, suma care acopera 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investitiile de utilitate publica ce deservesc intreaga comunitate.
Pentru investitiile publice care deservesc doar o parte din comunitate, sprijinul financiar nerambursabil este de 75% din totalul cheltuielilor eligibile. In acest caz, ajutorul public acordat nu va putea depasi 750.000 euro pentru un proiect.
Plafonul minim acceptat pentru un proiect este de 5.000 de euro.
Pot beneficia de aceste fonduri organizatiile si federatiile de utilitate publica ale proprietarilor sau detinatorilor de terenuri agricole, constituite in conformitate cu legislatia in vigoare.

Informatii suplimentare: www.apdrp.ro

Va reamintim ca MADR a lansat la inceputul lunii iulie a.c. apelul privind participarea la procesul de consultare pentru Politica de Dezvoltare Rurala 2014-2020.

Comisia Europeana a prezentat pachetul legislativ referitor la Politica de Coeziune, Politica Agricola Comună și Politica Comună pentru Pescuit pentru perioada 2014-2020. Astfel, elaborarea, implementarea, monitorizarea si evaluarea documentelor de programare nationale trebuie sa respecte principiul european al parteneriatului si sa implice consultari cu reprezentanti ai autoritatilor competente nationale, regionale, locale, cu organizatii ale societatii civile, cu parteneri economici si sociali, inclusiv partenerii din domeniul protectiei mediului sau avand responsabilitati pentru promovarea egalitatii si nediscriminarii.
In vederea respectarii principiului parteneriatului vor fi constituite structuri parteneriale cu rol consultativ la nivel national si regional, respectiv comitete consultative pentru stabilirea si prioritizarea actiunilor care vor fi incluse in noile programe cu finantare europeana. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale va coordona impreuna cu Ministerul Afacerilor Europene, Comitetul tematic – Dezvoltare rurala, agricultura si pescuit.
In cadrul acestui comitet consultativ vor fi organizate mai multe grupuri de lucru subsecvente pe urmatoarele domenii:
Agricultura si industrie alimentara
Mediu
Dezvoltare economica in spatiul rural (activitati non-agricole, infrastructura rurala, incluziune sociala, patrimoniu cultural)
Inovare si formare profesionala
LEADER
Pescuit si Acvacultura.
Entitatile interesate in participarea activa la procesul de programare pentru perioada 2014-2020 in unul sau mai multe grupuri de lucru sunt invitate sa transmita scrisori de intentie in acest sens pe adresa feadr@madr.ro pana la data de 31 august 2012. Acestea vor contine informatii referitoare la statutul si membrii organizatiei, activitatea desfasurata in special in sectoarele vizate de politica de dezvoltare rurala si domeniile de interes in care doresc sa fie implicate.
Scrisorile de intentie vor fi analizate la nivelul ministerului pe baza urmatoarelor criterii: reprezentativitatea organizatiei, relevanta sectorului pe care il reprezinta organizatia din perspectiva politicii de dezvoltare rurala si/sau activitatea desfasurata pana in prezent (de exemplu: Comitet de Monitorizare SAPARD sau PNDR, RNDR, consultari europene/regionale/nationale organizate de MADR sau alte institutii, etc.).
gazetadeagricultura.

Guvernul nu va mai acorda compensaţii pentru pierderile cauzate de secetă, dar va creşte plata naţională pe suprafaţă pe care fermierii o vor primi pentru anul 2012, ca măsură de combatere a efectelor secetei

„Iniţial am anunţat că Ministerul Agriculturii şi Guvernul vor lua două măsuri pentru combaterea efectelor secetei: acordarea unui ajutor de minimis şi compensarea pierderilor de venit înregistrate în acest an faţă de ultimii trei ani.

În urma discuţiilor cu fermierii, dânşii au considerat şi a fost o părere majoritară că cea de-a doua propunere, Hotărârea de Guvern care vizează compensarea pierderilor de venit a fermierilor, să fie înlocuită cu un sprijin mult mai consistent prin suplimentarea fondurilor pe care toţi fermierii le primesc pe suprafaţă în campania 2012-2013”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constatin.

„Fermierii au solicitat un sprijin cât mai mare, ce va putea atinge maximul permis de Comisia Europeană, adică sprijinul mediu pe care îl primeşte un fermier din Uniunea Europeană, de aproximativ 170 – 180 de euro pe hectar”, a mai spus Constatin, precizând că efortul de la bugetul de stat pentru plata CNDP în sectorul vegetal va fi de circa 350 milioane euro.

Practic, în acest fel, agricultorii români ar urma să primească cca. 120 de euro/ha din bani europeni şi maxim 60 euro/ha din bugetul naţional.

Credite pe adeverinţă şi 50% din banii europeni în avans

Tot pentru a veni în sprijinul producătorilor agricoli afectaţi de secetă, începând cu 25 iulie, Ministerul Agriculturii a negociat ca aceştia să poată lua credite de la mai multe bănci în baza adeverinţelor eliberate de APIA cu sumele pe suprafaţă pe care le au de primit, iar din 16 octombrie 2012 să înceapă plata avansului de 50% din fondurile europene pe suprafaţă (SAPS) aferente anului 2012 (cca. 55-60 euro/ha), urmând ca după 1 decembrie să fie plătiţi şi restul banilor europeni pe hectar.

“Pe baza acestei adeverinţe, care constituie o garanţie pentru bancă, fermierii pot să meargă să-şi ia deja un sprijin de 95 de euro la hectar de la o bancă, acest credit punte urmând a fi stins odată ce plăţile vor fi făcute de la Comisia Europeană şi de la bugetul de stat, adică începând cu data de 16 octombrie şi continuând cu data de 01 decembrie, când vor primi sprijinul în totalitate”, a detaliat Daniel Constantin.

Totodată, ministrul Agriculturii a promis că Hotărârea de Guvern prin care va fi stabilit nivelul plăţilor naţionale directe complementare (CNDP) va fi adoptată în 5 octombrie 2012, aşa cum prevede regulamentul european.

Laurenţiu Baciu, LAPAR: „172 euro/ha sunt bani de drept, nu e nimic în plus”

„Proiectul cu despăgubirea de 80% din pierderea înregistrată în acest an este o lege care nu se poate pune în practică şi care nu despăgubeşte pe nimeni. După un an de zile faci dosarul şi apoi, până în patru ani, e posibil să-ţi iei banii. Te ţine cu vorba 3-4 ani de zile şi nu rezolvi nimic. Eu am nevoie acum de bani, că acum am fost păgubit. De aceea, noi am propus o altă soluţie, dar s-a reţinut doar jumătate din propunerea noastră”, ne-a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR.

„Noi am cerut să ne dea cei 172 de euro pe hectar care au fost notificaţi la Bruxelles pentru acest an, dar şi diferenţa de 42 euro pe hectar din plăţile naţionale, pe care nu ne-au dat-o anul trecut”, a explicat Laurenţiu Baciu, care susţine că a devenit persona non-grata şi a fost din nou „urecheat” de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, pentru insistenţa de a cere banii promişi în 2011, dar pe care agricultorii nu i-au mai primit.

„Păi ce ne dă în plus? Noi am spus să ne dea cei 172 de euro pe care trebuie să ni-i dea, de drept, plus cei de anul trecut. Puteau să le spună cum voiau la banii ăia, era sumă notificată deja şi nu mai avea nevoie de nici o aprobare, deci ar fi fost foarte uşor”, a adăugat preşedintele LAPAR.

Ajutoare de minimis şi pentru agricultorii persoane fizice cu sub 1 ha

Peste 550.000 de agricultori persoane fizice vor primi ajutoare de minimis de maxim 7.500 de euro pe exploataţie, ca măsură suplimentară de diminuare a efectelor secetei din acest an. Sprijinul anunţat de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, este destinat exclusiv persoanelor fizice care au înfiinţat culturi în toamna anului 2011 şi în primăvara lui 2012, chiar şi celor care lucrează suprafeţe mai mici de 1 ha.

„Un număr important de fermieri, persoane fizice, vor beneficia de acest ajutor, atât cei înregistraţi la APIA, cât şi cei ale căror suprafeţe sunt mai mici de un hectar.

Din estimările noastre este vorba de 558.000 de fermieri, care deţin o suprafaţă de două milioane de hectare de terenuri arabile, din totalul de 9 milioane. Suma maximă reprezintă 7.500 de euro pe exploataţie, iar resursele financiare de la buget ajung la 40 de milioane de euro”, a spus Daniel Constantin.

Potrivit declaraţiilor acestuia, fondurile necesare acordării sprijinului vor fi suportate în procent de 50% din bugetul acestui an, iar diferenţa din bugetul anului 2013.

TVA redus la alimente – BA, TVA la încasarea facturii – DA

Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu este de acord cu reducerea la 9% a TVA la produsele agroalimentare, măsură pe care pemierul Victor Ponta declara, în iulie, că Guvernul vrea să o aplice de la 1 ianuarie 2013. „Am discutat despre reducerea TVA la alimente şi nu am sfătui să se meargă în această direcţie, pentru un număr de motive.

La acest moment, când avem şi o secetă care creează unele probleme pentru fermieri, pentru agricultori, în special pentru cei mici, nu este foarte clar cum, scăzând rata la TVA pe produsele alimentare, îi vom ajuta pe acei oameni. Este mai bine, în general, dacă există o problemă specifică, a unui grup, pe o perioadă de timp, să ai, mai degrabă, subvenţii directe, decât să schimbi sistemul fiscal”, a declarat, într-o conferinţă de presă, Erik de Vrijer, şeful delegaţiei FMI pentru România, citat de Agerpres.

Oficialul FMI a explicat că experienţele din alte ţări arată că această măsură nu are un efect pozitiv real asupra economiei, adică o creare de locuri de muncă sau mai multe investiţii, „ci pur şi simplu este un transfer către proprietari, în special proprietari din sector”.

TVA plătită la încasarea facturii, de la 1 ianuarie 2013

În schimb, FMI a fost de acord cu măsura care va permite firmelor mici şi mijlocii, cu cifra de afaceri mai mică de 500.000 euro, să plătească TVA doar la încasarea facturilor, şi nu la emiterea acestora, cum se întâmplă în prezent. Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Liviu Voinea a declarat că proiectul privind plata TVA la încasarea facturii, convenit cu FMI, va fi adoptat de Guvern îmainte de finalul lunii august, urmând ca măsura să între în vigoare de la 1 ianuarie 2013.

Măsura va fi aplicabilă la facturi totale de până la 500.000 euro, cu condiţia ca plata să se facă prin bancă şi, potrivit secretarului de stat în Ministerul Finanţelor, va afecta circa 92% dintre firmele din România.

Ferma

Crescătorii de vaci de lapte, taurine de carne şi bivoliţe de lapte din zonele defavorizate pot depune la APIA cererile pentru ajutorul specific între 6 august şi 21 septembrie 2012, potrivit H.G.796/2012, aprobată în 31 iulie a.c. de Guvern

Sprijinul va fi acordat pentru minim 2 şi maxim 15 capete de vaci de lapte pe beneficiar (chiar dacă acesta are mai multe exploataţii în zone defavorizate), maxim 50 femele bivoliţe de lapte, respectiv maxim 90 capete de taurine de carne şi/sau tineret mascul şi/sau femel din rase de carne şi/sau metişi cu rase de carne.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a precizat că, din 2014, zonele defavorizate vor fi redefinite la nivel european şi, potrivit noului algoritm, suprafeţele defavorizate din România vor creşte cu 15%, ceea ce înseamnă că de acest sprijin va beneficia o categorie mai largă de fermieri.

Certificate de origine pentru taurinele de carne

Pentru a primi ajutorul specific, crescătorii de taurine de carne vor trebui să depună la APIA atât câte o copie de pe paşaportul fiecărui animal pentru care solicită sprijin, cât şi copii ale certificatului de origine şi/sau copia buletinului de însămânţări artificiale ori adeverinţa de montă naturală pe care să se menţioneze codul tatălui, care trebuie să fie din rasă de carne.

Reprezentanţii crescătorilor de animale au contestat această cerinţă şi au cerut eliminarea ei încă dinainte de aprobarea documentului care reglementează acordarea sprijinului, iar acum sunt nemulţumiţi că Ministerul Agriculturii nu a ţinut cont de solicitarea lor.

„De unde are fermierul român certificate de origine când animalele, în România, nu sunt în control? Documentul care atestă originea animalului este paşaportul eliberat de Autoritatea Sanitar-Veterinară, document eliberat de autoritatea statului român, unde scrie clar rasa tatălui şi rasa mamei. Dacă la mine în cartea de identitate scrie clar că tata e Ion şi mama e Mărie, eu trebuie să mă duc la operatorul însămânţător să certifice ca tata e Ion şi mama e Mărie?

Adeverinţa dată de un operator însămânţător este mai tare decât un act oficial eliberat de o autoritate competentă a statului?”, ne-a spus, revoltat, Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR).

Frânc afirmă că această cerinţă va face ca foarte mulţi crescători de taurine din rase de carne din zonele defavorizate să piardă sprijinul. „Pentru cine am făcut, iară, ordinul acesta? Până la urmă, cred că s-a făcut cu dedicaţie pentru cei care au adus acum câteva nuclee din rase de carne, dar se înşeală, pentru că trebuie să aibă sediile exploataţiilor în zone defavorizate, unde sunt probabil 10% din ele. Pe restul i-am eliminat, pentru că oamenii nu au de unde să-şi ia documentele”, a adăugat Claudiu Frânc.

Reprezetanţii FCBR s-au întâlnit cu cei ai Ministerului Agriculturii şi ai APIA pentru a remedia această problemă, dar pentru că sesiunea de depunere a cererilor de sprijin începuse deja de la 1 august, au acceptat propunerea ministerului de a lăsa Hotărârea de Guvern în forma actuală, dar cu posibilitatea, „pe sistemul românesc”, ca aceasta să fie modificată prin eliminarea certificatului de origine necesar pentru taurinele de carne dacă se va constata că nu sunt destui solicitanţi.

Potrivit preşedintelui FCBR, tot la solicitarea reprezentanţilor crescătorilor de animale, sprijinul va fi acordat şi pentru crescătorii de taurine de carne din rase autohtone.

Astfel, pe lista întocmită de ANARZ şi aprobată prin Ordinul ministrului Agriculturii 168/6 august 2012, sunt înscrise 19 rase principale de carne: Bălţată Românească şi alte rase de tip Simmental (Fleckvieh, Montbeliarde, Pezzata Rossa Italiana, Simmental), Brună şi alte rase de tip Schwyz (Braunvieh, Brown Swiss), Pinzgau, Blanc Blu Belgique, Charolaise, Chianina, Limousine, Blonde d’Aquitaine, Aberdeen-Angus, Aubrac, Romagnola, Piemontese, Galloway, Hereford, Highland, INRA 95, Marchigiana, Salers şi Wagyu.

Ministrul Agriculturii promite sprijin naţional maxim

Ministrul Agriculturii promite că sprijinul naţional acordat crescătorilor de bovine şi de ovine/caprine va fi aproape de plafonul maxim pe care Comisia Europeană permite României să îl aloce pentru plata CNDP, atât în sectorul vegetal, cât şi în cel zootehnic.

„După ce vom finaliza discuţiile cu reprezentanţii fermierilor, vom fi măsură să semnăm un acord, atât pe sprijinul pe suprafaţă, cât şi pe sprijinul care va fi acordat crescătorilor de animale şi care, repet, având în vedere anul excepţional, este aproape de plafonul maxim tocmai pentru a compensa eventualele pierderi pe care le înregistrează aceştia.

În anul 2011, sprijinul care putea fi alocat la nivel maxim era de 219 milioane de euro pentru sectorul de bovine, iar pentru sectorul de ovine era şi este, în continuare, de 78 de milioane de euro. Vom face efortul ca aceste sume şi sprijinul acordat pe cap de animal să fie cât mai aproape de aceste valori, cred eu corecte pentru ceea ce se întâmplă în aceste zile în agricultură”, a spus Daniel Constantin.

Bani europeni pentru ferme de rase de producţie

Fondurile pentru Măsura 121 vor fi suplimentate pentru a sprijini crearea fermelor de rase de producţie, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. În cazul în care Comisia Europeană va accepta această modificare a PNDR, o nouă sesiune de depunere a proiectelor va fi deschisă pe Măsura 121, pentru care au fost deja solicitaţi toţi bani alocaţi iniţial pentru perioada 2007-2013.

„Măsura 121 s-a axat mai mult, până acum, în sesiunile pe care le-am avut de primit, pe proiecte în sectorul vegetal. Am încercat în perioada următoare ca şi sectorul zootehnic să fie sprijinit, să fie mai bine finanţat prin modificarea şi prin suplimentarea acestor fonduri”, a spus ministrul Agriculturii.

„Măsura 121 nu mai avea prevăzută nici o sesiune de depuneri de proiecte. În cazul realocărilor care se vor face prin modificarea PNDR, intenţionăm şi la această măsură de investiţii să realocăm fonduri astfel încât rasele de reproducţie să fie favorizate. Dorim să diminuăm importurile masive de animale destinate creşterii şi îngrăşării, dar şi crearea propriei baze de producţie.

Dorim să asigurăm, în mod constant, necesarul de material biologic din producţia internă, evitându-se, în acest mod, fluctuaţiile de preţ la achiziţia acestuia de pe piaţa externă”, a explicat Daniel Constantin.

Violeta Mâţ

În aceste momente, seceta este o realitate dureroasă pentru orice fermier. Iar acum, când privim culturile uscate şi sfrijite, ne amintim că cineva, undeva, cândva vorbea ceva despre toleranţa la secetă…

„Am şcoala vieţii!” – este o expresie frecvent folosită de cei care conştientizează faptul că ar fi fost foarte bine dacă acordau importanţa cuvenită şi educaţiei şcolare la timpul ei. Şcoala vieţii este foarte bună, dar e bine să o faci după şcoala normală, şi nu înaintea ei. Pentru că „la şcoala vieţii întâi dai examen, pe urmă ţi se predă lecţia”.

Acum suntem la examenul secetei

Am scris de nenumărate ori despre importanţa alegerii corecte a soiului/hibridului. Cei care au ales soiul/hibridul sub impresia vizuală a unui lot demonstrativ bine făcut sau sub impresia unei prezentări comerciale ar putea lua o notă foarte subţire la “examenul secetei”.

Dar tot acum, seceta ne predă o lecţie (tarifele sunt cam mari!) pe care ar fi bine să o învăţăm temeinic.
Ca şi în cazul altor factori de stres, şi la secetă hibrizii sau soiurile reacţionează individual. Priviţi foto 1 pentru a vă convinge de acest adevăr.

Factori care accentuează seceta

Şi cum este vară, seceta este însoţită de arşiţă. Împreună, aceşti doi factori negativi fac ravagii. Simptomatologia pe plantă indusă de arşiţă este diferită (foto 2), dar consecinţele sunt tot negative.
Nivelul de producţie este mult diminuat, ajungând până la starea de calamitate naturală.

Despre condiţiile favorizante în accentuarea fenomenului de secetă s-ar putea scrie mult, numai că aceasta nu ar schimba cu nimic situaţia din câmp. Printre condiţiile favorizante, cu excepţia sensibilităţii soiului, mai amintesc textura solului şi vremea din prima parte a perioadei de vegetaţie.

• Textura solului. Seceta se manifestă mult mai accentuat pe soluri nisipoase (pentru că acestea nu reţin apa) şi pe soluri luto-argiloase sau argiloase. Pe acestea din urmă, la începutul perioadei de seceta apă este reţinută mai puternic de sistemul coloidal al solului. Dacă seceta persistă, solurile crapă puternic şi adânc, fragmentând sistemul radicular al plantelor (foto 3), astfel încât planta rămâne ca într-un ghiveci, cu un volum foarte mic de sol la dispoziţie.

• Vremea favorabilă din prima parte a perioadei de vegetaţie s-a dovedit un factor negativ, pentru că fenomenul conduce la o înrădăcinare superficială a plantelor (foto 4), îndeosebi pe soluri cu textură grea.

Seceta produce carenţa de nutriţie

Consecinţa secetei prelungite este uscarea frunzelor. Numai că mecanismul fiziologic de uscare a frunzelor este foarte diferit. Pe lângă uscarea cauzată de lipsa de apă, frecvent se poate observa uscarea frunzelor din cauza carenţei de macro şi microelemente (foto 5).

Simptomele carenţei de nutriţie se manifestă şi în parcelele bine fertilizate, fiind induse tot de lipsa apei din teren: solul conţine elementele necesare plantelor, numai că pe fondul secetei, plantele nu le pot prelua.

Şi la grâu, reacţia la secetă şi la arşiţă este individualizată, soiurile având toleranţă diferită (foto 6), numai că nu se observă atât de evident ca şi la porumb.

În concluzie, operaţiunea O.C.S. (ochii cât sarmaua) rămâne mereu de actualitate, pentru că „Cine nu deschide ochii, deschide punga!”

NOTĂ: Fotografiile au fost realizate în câmpurile de experienţă din programul Şcoala de Soiuri

Octavian GULER

Beneficiarii Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) vor putea lua credite cu dobândă subvenţionată de stat, a promis ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, într-o conferinţă de presă în care a anunţat mai multe măsuri de stimulare a sectorului agricol

Toate măsurile au însă nevoie de aprobarea Comisiei Europene, după care ar putea fi elaborată legislaţia pentru ca aceste promisiuni să fie aplicate, într-un viitor incert.

Potrivit lui Constantin, o sumă ce poate ajunge la 130 mil. euro va fi pusă la dispoziţia băncilor în urma unei licitaţii, băncile respective urmând să acorde credite cu dobânzi subvenţionate către beneficiari.

„Chiar dacă ajutorul pe care îl primeşte beneficiarul nu se modifică, pentru că această subvenţionare a dobânzii se încadrează în acel plafon nerambursabil de care beneficiază beneficiarul respectiv, avantajul este că prin creditele cu dobândă subvenţionată se permite demararea activităţilor care până acum, din lipsă de fonduri, nu începeau”, a detaliat ministrul Agriculturii.

„Vreau să vă dau un exemplu: cuantumul acestei subvenţii va consta în diferenţa dintre dobânda de referinţă stabilită de către Comisia Europeană pentru România, care la data de 1 iunie 2012 a fost de 5,58% şi dobânda percepută de către banca comercială finanţatoare.

Un exemplu concret: pentru un credit în valoare de 100.000 lei la care banca aplică o dobândă, să spunem de 12%, adică 12.000 lei pe an, beneficiarul va plăti o dobândă doar de 5,58% adică 5.580 lei pe an, iar Ministerul Agriculturii va plăti din fonduri europene, diferenţa de 6.420 lei pe an, pentru toată perioada de finanţare”, a explicat Daniel Constantin.

25,5 mil. euro pentru irigaţii în sesiunea 3-28 septembrie

În perioada 3-28 septembrie a.c. pot fi depuse proiecte pe Măsura 125 din PNDR „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii” – componenta a1

„Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare”.
Potrivit APDRP, fonduri nerambursabile în valoare de 25,5 mil. euro sunt alocate în această sesiune finanţării proiectelor ce prevăd investiţii în modernizarea sau retehnologizarea sistemelor de irigaţii, inclusiv pentru staţii de pompare sau de contorizare, precum şi pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare care să asigure funcţionarea optimă a sistemelor de irigaţii.

Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanţat prin Măsura 125a este de 5.000 euro, reprezentând valoarea totală eligibilă a proiectului, iar plafonul maxim este de 1 milion euro. Solicitanţii fondurilor europene pe Măsura 125a pot primi 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică ce deservesc întreaga comunitate, în timp ce pentru investiţiile de utilitate publică ce deservesc doar o parte din comunitate, sprijinul financiar nerambursabil este de 75% din totalul cheltuielilor eligibile.

În acest caz, ajutorul public acordat nu va putea depăşi 750.000 euro pentru un proiect.
Estimările reprezentaţilor Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (LUAIR) arată că vor fi depuse 60 de proiecte în această sesiune, iar ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anunţat, recent, că fondurile alocate ar putea fi suplimentate cu 25 până la 30 de mil. de euro, dacă şi Comisia Europeană va aproba modificarea PNDR.

Până în prezent, pentru Măsura 125, APDRP a selectat pentru finanţare 465 de cereri de finanţare, prin care s-au solicitat peste 524 mil. euro. Dintre acestea, 48 de proiecte, cu o valoare de 62,21 mil. euro, prevăd investiţii în infrastructura de irigaţii.

Măsurile 312 şi 221, deschise în septembrie

Sesiunile pentru depunerea de proiecte aferente Măsurii 312 „Crearea şi dezvoltarea de micro întreprinderi” şi Măsurii 221- „Prima împădurire a terenurilor agricole” au fost amânate pentru perioada 3-28 septembrie 2012, a anunţat APDRP.

România a plătit UE mai mult decât a primit

Din cele 27,52 mil. euro, fonduri nerambursabile alocate României de UE pentru perioada 2007-2013, ţara noastră a accesat, efectiv, până în prezent, doar 7,8 mld. euro, o sumă aproape egală cu contribuţia României la bugetul UE, de 7,9 mld. euro în aceeaşi perioadă.

Chiar dacă Ministerului Afacerilor Europene (MAEur) susţine că „România a fost un beneficiar net al bugetului UE din 2007 până în prezent, cu un beneficiu de aproximativ 5,5 mld. de euro”, sumele plătite efectiv către beneficiari sunt mult mai reduse decât cele alocate pentru proiectele selectate şi aprobate în perioada 2007-2012, pe care le ia în considerare MAEur. Practic, la toate cele nouă programe cu fonduri UE, din 2007 şi până la jumătatea lunii iulie 2012 România a făcut plăţi din fonduri europene nerambursabile în valoare totală de cca. 7,8 mld. euro.

PNDR are cel mai mare grad de accesare a fondurilor europene, cu plăţi efectuate până în prezent în valoare de 3,6 mld. euro (44,96% din totalul sumei alocate pentru perioada 2007-2013). Pe Programul Operaţional pentru Pescuit, coordonat tot de Ministerul Agriculturii, din cele 230 mil. euro (suma nerambursabilă alocată de UE) au fost efectuate plăţi de doar 59 mil. euro, iar plăţile sunt blocate din 13 ianuarie 2012.

Pe ultimul loc la absorbţia fondurilor europene este POS Transport, cu un grad de accesare de doar 9,05%, din totalul de 4,5 mld. din bani europeni alocate acestui program pentru perioada 2007-2013.
Pentru a evita dezangajări de fonduri europene, România trebuie să absoarbă aproximativ 950 mil. euro în 2012 şi peste 7,5 mld. euro în 2013, a recunsocut ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, după întâlnirea cu delegaţia FMI, precizând că a propus un set de măsuri menite să ajute absorbţia fondurilor UE, dar acestea vor fi aplicate abia din 2013 sau chiar 2014.

Bunăstarea păsărilor va primi bani de la buget

Sprijinul pentru bunăstarea păsărilor va fi plătit tot din bugetul de stat, fondurile alocate măsurii urmând să fie suplimentate cu suma aferentă solicitărilor din trimestrul III. Ministerul Agriculturii a elaborat deja un proiect de Hotărâre de Guvern în acest sens.

Anul de bunăstare este cuprins între 16 octombrie anul precedent şi 15 octombrie anul curent, împărţit în patru trimestre: I) 16 octombrie a anului precedent -15 ianuarie a anului curent, II) 16 ianuarie – 15 aprilie, III) 16 aprilie – 15 iulie, IV) 16 iulie – 15 octombrie.

„Anul trecut au fost alocate fonduri de la bugetul de stat doar pentru primele două trimestre, având în vedere negocierile de transfer al acestei scheme de sprijin în PNDR, în cadrul Măsurii 215. În urma negocierilor cu Comisia Europeană, transferul acestei scheme de sprijin a fost amânat din cauza unor aspecte tehnice şi financiare”, fapt ce a obligat conducerea Ministerului Agriculturii să facă „mari eforturi pentru acoperirea necesarului financiar de la bugetul de stat”, precizează Ministerul Agriculturii.

Ferma

« Newer Posts - Older Posts »

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.