Feed on
Posts
Comments

AVAND IN VEDERE ATENTIONAREA METEOROLOGICA NR. 260275 DIN 01.02.2012, VA INFORMAM CA IN PERIOADA 03.02.2012, ORA 10,00 – 05.02.2012, ORA 20,00 VREMEA VA CONTIUNA SA SE INRAUTATEASCA.

VA NINGE ABUNDENT, IAR STRATUL DE ZAPADA DEPUS VA FI CONSISTENT.
VANTUL VA AVEA INTENSIFICARI SUSTINUTE CU VITEZE CE VOR DEPASI 70 KM/H, VISCOLIND SI SPULBERAND ZAPADA.
URMARE A CELOR DE MAI SUS, VA RUGAM SA LUATI MASURI CU PRIVIRE LA APROVIZIONAREA CU MATERIALE COMBUSTIBILE NECESARE INCALZIRII LOCUINTELOR, STOCURI DE APA POTABILA, HRANA, HRANA ANIMALELOR, CAMUFLAREA ADAPOSTURILOR ANIMALELOR CARE NU ASIGURA O ETANSEITATE CORESPUNZATOARE, DE ASEMENEA SI A LOCUINTELOR, EVITAREA DEPLASARILOR CARE NU SUNT STRICT NECESARE.
VA RUGAM SA SUPRAVEGHEATI MIJLOACELE DE INCALZIRE SI EVITATI SUPRASOLICITAREA ACESTORA, PRECUM SI A INSTALATIILOR ELECTRICE.
IN CAZUL IN CARE OBSERVATI FIRE ELECTRICE CAZUTE VA RUGAM SA NU LE ATINGETI SI SA ANUNTATI LA NR DE TELEFON 0251.929 SC CEZ DISTRIBUTIE SA.
IN CAZ DE SITUATII DE URGENTA APELATI 112.

CLSU CORBI

După ce au scăpat de liceul obligatoriu şi le-au fost promişi mai mulţi bani (dacă vine şi acordul oficial al Comisiei Europene), tinerii fermieri care vor fonduri europene prin Măsura 112 din PNDR se confruntă acum cu alte probleme birocratice: pentru a acumula punctajul maxim, aceştia trebuie să facă dovada că sunt membri fie ai unui grup de producători, fie ai unei cooperative agricole, întrucât din noul Ghid al Solicitantului, publicat la 5 decembrie 2011, structura de asociaţie profesională cu profil agricol a fost exclusă

Aşadar, nu mai este suficient ca tinerii fermieri să fie înscrişi într-o asociaţie de profil, ci este nevoie de afilierea lor la un grup de producători recunoscut în conformitate cu Legea nr. 338/2005 sau la o cooperativă agricolă constituită neapărat pe Legea nr.1/2005 sau pe Legea nr.566/2004.

„Apartenenţa la o cooperativă nu este obligatorie, ci în vederea acumulării punctajului, pentru a avea şanse mai mari, iar în criteriile de selecţie publicate în Ghidul Solicitantului sunt menţionate grupurile de producători şi cooperativele care sunt acceptate”, ne-a declarat Laura Marcu, reprezentant al APDRP Timiş.

„Important este pe ce lege este înfiinţată cooperativa, ăsta este un criteriu de selecţie concret. Contează pe ce bază este recunoscută, respectiv Legea nr.1/2005 şi Legea nr.566/2004, cu modificările şi completările ulterioare”, a adăugat Laura Marcu.

Fermierii sunt însă nemulţumiţi şi susţin că noile condiţii din Ghidul pe Măsura 112 sunt făcute pentru a îngrădi accesul la fondurile alocate pentru „Instalarea tinerior fermieri”, din cauză că la noi sunt foarte puţine cooperative şi acestea nu pot fi înfiinţate peste noapte, astfel încât foarte puţini solicitanţi vor obţine punctaje maxime.

Mai mult, stimularea înfiinţării de cooperative este o măsură foarte bună, în avantajul fermierilor, dar condiţia afilierii la un grup de producători sau la o cooperativă, fapt care obligă fermierul să îşi vândă o parte semnificativă din producţie pe o anumită perioadă prin intermediul formei asociative din care face parte este aberantă în cazul Măsurii 112, care are ca obiectiv operaţional “creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca şefi de exploataţii”. O astfel de condiţie ar fi potrivită pentru măsura de modernizare şi extindere a fermelor, nu pentru cea care ar trebui să încurajeze tinerii să înceapă o afacere în agricultură, mai spun fermierii.

Aceştia sunt nemulţumiţi şi că nu au fost consultaţi înainte de modificarea criteriilor de selecţie. Cine şi de ce face aceste noi reguli în timpul jocului? Până când Ministerul Agriculturii şi APDRP ne vor răspunde la aceste întrebări, este de notat faptul că în Comitetul de Monitorizare a PNDR sunt doar 7 reprezentanţi ai organizaţiilor producătorilor agricoli.

Sesiunea de depunere a cererilor de finanţare a proiectelor pentru Măsura 112 mai este deschisă până în 13 ianuarie 2012.

3.500 de tineri fermieri se bat pentru finanţare

3.500 de proiecte din cele 4.083 de proiecte depuse de tinerii fermieri pentru a obţine finanţare nerambursabilă prin Măsura 112 “Instalarea tinerilor fermieri” din PNDR în sesiunea 1–29 iulie 2011 au fost declarate eligibile de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP). Valoarea totală nerambursabilă a celor 3.500 de proiecte evaluate ca fiind eligibile este de 71,6 mil. euro, însă alocarea totală a sesiunii din luna iulie 2011 a fost de numai 50 mil. euro.

Potrivit APDRP, cele mai multe proiecte eligibile depuse în cadrul sesiunii aparţin tinerilor fermieri din sudul ţării. Astfel, pe primul loc se află Regiunea 4 Sud-Vest, Craiova cu 844 de cereri de finanţare, urmată de Regiunea 2 Sud-Est, Constanţa cu 614 proiecte şi de cele 521 de proiecte ale Regiunii 3 Sud, Târgovişte.

Cele mai accesate domenii de investiţii pentru care tinerii fermieri au solicitat sprijin financiar au fost apicultura şi fermele vegetale, dar au fost cerute fonduri nerambursabile şi pentru creşterea animalelor, exploataţii horticole şi modernizări ale fermelor.

Cheltuieli eligibile şi neeligibile din bani europeni

Achiziţia vehiculelor de transport rutier pentru investiţiile aferente codului CAEN 4941-Transporturi rutiere de mărfuri este neeligibilă şi nu va fi decontată în cadrul proiectelor cu finanţare nerambursabilă acordată prin Măsura 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi” din PNDR, informează APDRP. Astfel, proiectele depuse pe Măsura 312 şi care vizează codul CAEN 4941 vor putea beneficia de sprijin nerambursabil doar pentru investiţii în amenajarea sau construirea spaţiilor de garare a vehiculelor, achiziţia de mijloace specializate la încărcarea/ descărcarea mărfii, licenţe, patente, software etc..

În schimb, TVA-ul va deveni cheltuială eligibilă în proiectele cu fonduri europene, măsura urmând să fie valabilă pentru toate contractele semnate începând din 2012.

UE dă 95% din banii nerambursabili

Uniunea Europeană va putea finanţa până la 95%, faţă de 85% în prezent, din proiectele de dezvoltare rurală din România, Grecia, Irlanda, Portugalia şi Letonia, a hotărât, în 13 decembrie, Parlamentul European.

Creşterea ratei de cofinanţare vine în sprijinul dezvoltării economice prin accelerarea investiţiilor şi creşterea competitivităţii în statele care au dificultăţi financiare şi va fi aplicată doar temporar, până la sfârşitul lui 2013.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, care a propus această măsură, prin reducerea cotei de cofinanţare naţională de la 15% la 5% la proiectele cu fonduri europene (nu doar cele pentru dezvoltare rurală), România ar putea beneficia de maxim 714 mil. euro, bani pe care nu va fi obligată să-i dea din bugetul propriu în această perioadă pentru programele implementate cu fonduri europene nerambursabile.

Ferma

Construirea unei fabrici de nutreţuri combinate cu sprijin nerambursabil de la Uniunea Europeană face parte din măsura de creştere a valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere (123). Pentru astfel de proiecte, cofinanţarea europeană urcă până la jumătate din valoarea eligibilă a proiectului, dar nu mai mult de două milioane de euro.


Construirea unei fabrici de nutreţuri combinate cu sprijin nerambursabil de la Uniunea Europeană face parte din măsura de creştere a valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere (123). Banii de la Bruxelles pot acoperi jumătate din valoarea eligibilă a unui astfel de proiect, dar nu pot depăşi două milioane de euro.

Pentru finanţare europeană pot aplica întreprinderile mici şi mijlocii, societăţile cooperatiste de valorificare sau grupurile de producători. De asemenea, solicitanţii pot fi şi întreprinderi mari, dar care să nu aibă un număr mai mare de 750 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 200 de milioane de euro.

„În prezent, există o tendinţă a operatorilor din agricultura românească de a investi în microfabrici de nutreţuri combinate pentru a spori independenţa operaţională”, spune Felix Lucuţar, managing partner în cadrul firmei de consultanţă Agriculture Capital&Engineering.

Cât te costă?

Investiţia într-o unitate mică de producere a nutreţurilor nu se justifică din cauza tehnologiilor simple care sunt utilizate şi care nu asigură un produs final de calitate. Dacă luăm în calcul investiţia unui grup de producători într-o fabrică cu o capacitate minimă de cinci tone pe oră, aceasta va duce la o eficientizare a operaţiunilor.

Cu cât viteza de fabricare este mai mare, cu atât costurile operaţionale sunt mai mici. Valoarea investiţiei într-o fabrică de nutreţuri combinate variază în funcţie de capacitatea şi de gradul de automatizare ale acesteia. De exemplu, pentru o unitate cu o capacitate de cinci tone pe oră, investiţia este de aproximativ 3,1 milioane de euro. Pentru o capacitate de 20 de tone pe oră, costul investiţional poate ajunge la 7,5 milioane de euro.

O afacere profitabilă

În cadrul acestui tip de proiect, pot fi finanţate construcţia fabricii şi a anexelor, infrastructura internă, mijloacele de transport pentru cereale şi furaje şi dotările pentru laborator.

De asemenea, sprijinul nerambursabil poate acoperi cheltuielile de achiziţie a tehnologiilor, a softurilor specializate, a utilajelor şi a echipamentelor de procesare (recepţie, măcinare, macrodozare, malaxare, granulare).

O fabrică de producere a furajelor îşi poate desfăşura activitatea în două moduri. Fie lucrează cu materiile prime ale clienţilor şi taxează doar procesul de fabricaţie, fie lucrează cu materiile prime proprii şi facturează produsul în integralitate.

O unitate cu o capacitate de cinci tone pe oră, care funcţionează în două schimburi, va obţine numai din taxa de fabricaţie un venit de 0,18 lei pe kilogram. Mai exact, venituri anuale de 3,7 milioane de euro. La acestea, se pot adăuga veniturile din comercializarea materiilor prime.

Scăzând costurile profitul net anual numai din taxa de fabricaţie poate ajunge la 1,47 milioane de lei (350.000 de euro). Ţinând cont de o contribuţie investiţională proprie de aproximativ 1,5 milioane de euro, amortizarea s-ar putea realiza în patru ani.

Cultivarea plantelor – Legumicultura

Infiintarea unei sere prin construirea a 3 module de sere legumicole (inclusiv dotarea lor) cu urmatoarele caracteristici:

2 Module (modul dublu), dimensiuni in plan 19,30 x 52,55 m, adica Suprafata construita=1018,00 mp,

1 Modul (modul simplu), dimensiuni in plan 9,70 x 52,55 m, adica S.construita = 509,00 mp

Construirea unui corp cu regim de inaltime Parter, dimensiuni in plan 75,30 x 9,95 m, S.construita = 687 mp, care va servi pentru spatiile de depozitare, sortare si ambalare de legume.

S-au mai prevazut: utilajele agricole pentru activitatea de pregatire a solului si cultivare, put forat, racord la sistemul energie electrica, sistemele de irigat si incalzire in sere – interior module (pe timp de iarna).

Cele mai rentabile si pretabile culturi in sera

Investitie sera legumicola
Costul total eligibil al investitiei de aproximativ 350.000 euro / sera de aproximativ 1.500 mp de cultura, cu sistemul complet de irigare si incalzire, utilajele necesare si spatiu de sortare, spalare, ambalare.
Durata maxima de realizare a investitiei este de 3 ani, prevazuta cu decontarea cheltuielilor in 5 transe.
Personal: aproximativ 4 angajati (inginer agronom, paznic, personal recoltare-sortare-spalare-amabalare, etc)
Finantare nerambursabila: 175.000 euro

Avizele si documentele necesare, au fost:
infiintare societate comerciala cu cod CAEN principal 0113 – „Cultivarea legumelor şi a pepenilor, a radacinoaselor si tuberculilor”;
actionarul unic sub 40 de ani;
certificat de urbanism;
avize/autorizatii de la mediu, sanepid, directia sanitar-veterinara;
certificat constatator de la Registrul Comertului;
certificate fiscale;
cazier judiciar;
inscriere in asociatia cultivatorilor de legume;
altele;

Documentatie proiect:
studiu fezabilitate;
plan afacere;
cerere de finantare;
declaratii;

Implementarea:
Proiect tehnic;
Autorizatie de Constructie;
Dosare de achizitii;
Dosare de plati;
Grafic de implementare;

Mentiune: Aceste costuri cu investitia nu sunt neaparat valabile pentru orice alt proiect. Totul depinde de locatia aleasa, de regiune, de posibilitatile de racordare la curent electric, apa, de utilitatile existente, de pozitionare, de fluxul tehnologic ales, de caracteristicile constructiilor, de materialele si utilajele/echipamentele alese si nu in ultimul rand de capacitatea de negociere cu furnizorii de bunuri, lucrari, servicii..

Daca se doreste o investitie cu o capacitate de productie dubla, asta nu insemna ca si costul investitiei va fi neaparat dublu. La fel si in situatia unei capacitati la jumatate.

Sursa: www.fonduri-euro.ro

Spre finele repausului vegetativ, in conditii meteorologice care permit lucrari in livada (temp. peste 5 C), este necesara continuarea tratamentelor chimice sau efectuarea tratamentelor care nu s-au realizat pana in prezent.

Acestea fac parte dintr-un sistem de combatere integrata, caracteristic fiecarei specii pomicole:
la mar, tratamentul al 2-lea se aplica in februarie sau martie, sustinut de taierea ramurilor atacate de fainare, scopul lui fiind de a combate paduchele din San José, ouale de afide, acarienii si cotarii, precum si de a distruge sporii de ciuperci fitopatogene;
la par, tratamentul se face in martie pentru combaterea coccidelor, afidelor si acarienilor. Contra patarii cafenii a frunzelor si fructelor si rapanului ramurilor inca din toamna, dupa caderea frunzelor, se aplica un tratament facultativ, de obicei cu produse cuprice, pe care daca nu l-ati efectuat pana in prezent, acum este momentul sa-l aplicati;
la prun, tratamentul se face in timpul repausului vegetativ pentru combaterea afidelor, acarienilor, coccidelor, cotarilor si a sporilor de ciuperci, de regula dupa taierile de fructificatie si dupa indepartarea ramurilor uscate;
la cais si piersic, tratamentul al 2-lea se aplica iarna, in ianuarie-februarie, pentru combaterea basicarii frunzelor, daca anul trecut s-a manifestat puternic;
la cires si visin, tratamentul 2 se realizeaza dupa taierile de fructificare si inainte de dezmugurire, pentru combaterea paduchilor testosi, a oualor de afide, paianjeni si cotari, a formelor mobile de paianjeni si a sporilor de ciuperci, in special pentru ciuruirea micotica a frunzelor de samburoase.

Daca tratamentele de iarna sunt bine aplicate, ele sunt suficiente pentru combaterea ciupercii care produce ciuruirea micotica a frunzelor, nemaifiind necesare alte tratamente.

Combaterea formelor de rezistenta peste iarna a fitopatogenilor in plantatiile de mar, par, gutui si prun:
ALCUPRAL 50 PU: 0,3 %; focul bacterian al rozaceelor, patarea cafenie a frunzelor si fructelor;
SUPER CHAMP 250 SC: 0,3 %: monilioza, patarea rosie a frunzelor, ciuruirea frunzelor;
TOPSIN AL 70 PU: 0,6 %; rapan, fainare, entomosporioza, patarea

Combaterea formelor hibernante de daunatori, in plantatii de mar si prun livezi de pomi (paduchele din San José, acarianul rosu al pomilor, alti daunatori):
APLAUDUS SUPER: 1,5%;
OL 40: 1,5% (22,5 l/ha);
OLEODIAZOL 3 L: 0,15% (15 l insecticid la 1000l apa);
US-1: 1,5% (30 l/ha)

MECANICA CEAHLAU va propune urmatoarele masini agricole la preturi deosebit de atractive:

VINDROVER.
Vindroverul tractat VT-2,7 se foloseste pentru cosirea, strivirea si lasarea pe sol in brazda continua a plantelor furajere de pe pajistile naturale si cultivate. Brazdele de furaje pot fi adunate si tocate cand au ajuns la umiditatea de 50-55 % in vederea insilozarii, sau lasate sa se usuce in vederea obtinerii de fan.
Tractor necesar: 65 CP; Latimea de lucru: 2,7 m; Turatia rabatorului: 65 rot/min.; Latimea constructiva a strivitorului: 2,7 m; Masa: 1400 kg; Capacitate efectivă de lucru 1,6 ha/h
PRET 49 500 Lei fara TVA

GRAPA CU DISCURI GDM7
Grapa cu discuri mijlocie si organe suplimentare de maruntire –GDM7- executa la o singura trecere dezmiristire si pregatirea patului germinativ in vederea semanatului la adancimi cuprinse intre 10-14 cm in araturi proaspete, in toate tipurile de sol aflate pe terenuri plane sau cu panta pana la 12 grd.
Tractorul necesar: min. 240 CP; Latime de lucru (m): 7; Dispunerea bateriilor cu discuri: ,,X”; Diametrul discurilor mm: 660; Masa (kg): 5200; Productivitatea tehnica (ha/h): 7.0
PRET 86 500 Lei fara TVA

MASINA COMBINATA PENTRU SEMANAT IN TEREN NEARAT
Este utilizata pentru semanat cereale paioase, in randuri pe terenuri nearate sau miriste. Poate functiona in conditii normale si pe terenuri arate.
Tractor necesar: min. 150 CP; Nr. de randuri pentru paioase: 25; Tip brazdar: Dublu disc; Masa masini: 6500 Kg; Viteza de lucru: 5-8 km/h
PRET 66 000 Lei fara TVA

TRACTOR marca SAME tip Argon3 75
Este utilizat in lucrarile agricole in cultura mare, legumicultura, vii, livezi, zootehnie, transport,etc.
Caracteristici Tehnice: Motor SAME – EURO II , in 3 cilindri, turbo, cu capacitatea de 3000 cm3.
Putere max. (2000/25/CE): 70 CP/51,5 KW. Motor racit cu lichid/ulei.
PRET 121 800 LEI fara TVA

FREZA cu cutite verticale
Este utilizata in lucrarile agricole in cultura mare si legumicultura.
Freza este echipata cu cutite rotative si cu tavalug cu colti, freza are o latime de lucru de 4 metri
PRET 51 765 LEI fara TVA

Infiintata in 1921 ca societate comerciala in comandita simpla, purtand numele de „Energia” si avand ca obiect de activitate exploatarea unui atelier electrotehnic si de turnatorie, societatea „Mecanica Ceahlau” S.A. se prezinta astazi ca lider national in domeniul productiei si al comercializarii masinilor, utilajelor si echipamentelor agricole.

Astazi societatea se prezinta ca o unitate moderna, bine organizata, cu o dotare buna, recunoscuta ca producatoare de masini si utilaje agricole de inalt randament, calitate si fiabilitate. Produce intreaga gama de semanatori pentru plante prasitoare, si paioase, grape cu discuri, cultivatoare, combinatoare, pluguri, etc.

Societatea este organizata într-o puternica sectie de productie cu ateliere specializate de turnatorie, debitare, prelucrari mecanice, sudura, montaj si vopsitorie si o sectie auxiliara care asigura utilitatile necesare productiei, cât si întretinerea si repararea utilajelor.

Societatea dispune de un puternic nucleu de proiectanti structurat pe ateliere distincte de proiectare ca: proiectare produse; proiectare tehnologii si SDV-uri. Organizarea societatii este realizata pe compartimente functionale elastice, capabile sa se adapteze din mers cerintelor economiei de piata, astfel încât sa poata raspunde cu promptitudine exigentelor concurentei în domeniul constructiei de masini agricole.

Dotarile, experienta specialistilor, calitatea buna a produselor realizate au permis ca in ultimii ani societatea sa poata obtine licente de productie de la unele firme de prestigiu din Germania si Italia. Deasemenea, calitatea produselor firmei este atestata prin obtinerea certificatului de calitate ISO 9001, la data de 29.09.1999, ceea ce reprezinta un avantaj de necontestat pe piata romaneasca dar si in strainatate.

Totodata mentionam ca produsele firmei sunt inregistrate ca marci industriale la OSIM Bucuresti si au primit certificarea din punct de vedere al securitatii muncii de la ROMATEST Bucuresti inca din 08.06.1998 .

Datorita dotarilor de exceptie de care dispune, Mecanica Ceahlau are in fabricatie o gama larga de masini produse sub licenta unor firme de renume din Germania si Italia, contactele permanente in aceasta directie permitand continua diversificare a produselor.

Mecanica Ceahlau a semnat un contract de cooperare cu firma Lemken din Germania pe baza caruia fabrica dupa tehnologie Lemken pluguri Opal 110 si Opal 140 precum si combinatoare pentru pregatirea patului germinativ tip Kompaktor.

In domeniul constructiilor de masini agricole dezideratele principale ale beneficiarilor sunt: calitate, fiabilitate si productivitate, produsele oferite de Mecanica Ceahlau reprezentand din acest punct de vedere o investitie sigura.

SC MECANICA CEAHLAU SA
610202 Piatra Neamt – Romania
Str.Dumbravei, nr.6
tel. 0233 211104, 213893, 214903
Fax: 0233 210423, 216069
Email: ceahlau@ceahlau.com

Sursa: www.mecanicaceahlau.ro

Cultivarea plantelor – Pomicultura

SC BIO PLANT SRL ofera intreg sprijinul pentru infiintarea unei plantatii de capsuni.

Pentru a infiinta o plantatie de capsuni aveti nevoie de un teren fertil, fara exces de umiditate, amplasat intr-o zona cu expunere nord-sud, terenul sa fie arat la o adancime de 35-45cm si ar fi ideal daca s-ar putea face o scarificare. Este nevoie de o trecere cu freza pentru a pregati terenul in vederea plantarii.

BIO PLANT Seleus foloseste un sistem de cultura pe bilon cu folie de plastic si sistem de irigatii sub folie, materiale care rezista 3 ani in camp.

Pentru o plantatie de 1ha avem nevoie de:
40.000 stoloni de capsuni care sunt de 2 tipuri: cu plantare in martie – iunie si recoltare la 60 zile dupa plantare si cu plantare in iunie – iulie si recoltare in primavara anului viitor in luna mai. Costul stolonilor pentru un ha este de 6000 – 7000 euro.
400 kg folie speciala pentru capsuni la pretul de 2,7 euro / kg
14.000 m system irigatii cu tub de 8 ml (22) la pretul de 1400 euro.

Preturile variaza in functie de comanda.

In aceste preturi sunt cuprinse serviciile noastre si utilajele de care aveti nevoie.

Productia va fi intre 500 gr – 1 kg pe planta in conditiile in care cultura este foarte ingrijita.

Culturile pot fi infiintate si in cadrul proiectelor de cofinantare europeana.

Va stam la dispozitie cu mare placere oricand aveti nevoie.

Soiuri recomandate:

ASIA
Planta: viguroasa, rezistenta la frig, toleranta la cele mai comune boli de radacina.
Fruct: foarte mare, atractiv, forma lunga, conica, de consistenta medie si culoare rosu aprins. Datorita nivelului ridicat de zahar, gustul este foarte bun.
Perioada de inflorire: cu 5 zile dupa Alba.
Perioada de recoltare: medie-timpurie ( la 4 zile dupa Alba ).
Utilizare: varietate preferata pentru cultura de primavara si toamna in tunele (cultura protejata) si in camp deschis.
Puncte tari: productivitate mare, fruct foarte frumos, foarte mare si cu o aroma placuta.

ALBA
Planta: viguroasa, rezistenta la frigul iernii si la bolile de radacina.
Fruct: de marime foarte mare pana la sfarsitul recoltei, are o forma conica atractiva, fruct consistent, culoare rosu aprins, aroma placuta.
Perioada de inflorire: timpuriu
Perioada de recoltare: foarte devreme
Utilizare: una dintre varietatile cele mai cultivate, in tunele si in camp deschis , este cultivata primavara;
Puncte tari: perioada timpurie de recoltare, productivitate mare, fructe foarte mari pe toata perioada recoltei,caracteristici comerciale foarte bune.

ROXANA
Planta: foarte viguroasa, foarte rezistenta la inghetul iernilor grele si la cele mai comune boli de radacina.
Fruct: foarte mare si uniform, foarte atractiv, forma lunga conica, de culoare rosu aprins, valoare comerciala buna. In productia in afara sazonului, caracteristicile globale ale fructului sunt excelente.
Perioada de inflorire: tarziu (la 6 zile dupa Alba).
Perioada de recoltare: mediu-tarziu (la 8 zile dupa Alba).
Utilizare: este o varietate foarte importanta in Italia, se cultiva primavara si toamna, in cultura protejata sau in camp deschis . In culturile inchise (sere) au o productie excelenta care dureaza pana in decembrie.
Puncte tari: performante mari la cules, fructe foarte frumoase, de marime maresi caacteristici comerciale foarte bune.

MAYA
Planta: viguroasa si rustica, rezistenta la cele mai comune boli si bacterii.
Fruct: mare, foarte atractiv, de forma conica alungita, consistenta medie, de culoare rosu-portocaliu aprins, aroma placuta.
Perioada de inflorire: la 2 zile dupa Alba.
Perioada de recoltare: medie-timpurie (la 4 zile dupa Alba).
Utilizare: foarte raspandita in Italia intre anii 2000-2005 in culturi protejate si in camp deschis . Maya este potrivita si pentru solul obosit si mai putin fertil sau unde este putina apa.
Puncte tari: performante mari de recoltare datorita productiviatii concentrate.

SYRIA
Planta: viguroasa, rustica, toleranta la cele mai comune boli.
Fruct: foarte atractiv, de marime medie, forma conica, consistenta buna, de culoare rosu intens, aroma buna. Syria are viata lunga si este foarte rezistenta la transport.
Perioada de recoltare: intermediara (intre Asia si Roxana).
Utilizare: de preferat pentru cultura in camp deschis, pentru folosirea proaspata,
Puncte tari: planta foarte rustica, fructele sunt foarte rezistente la stricaciunile provocate de ploi. Aroma foarte buna. Potrivita si pentru procesare.ate si recoltarii foarte usoare.

ALBION
Planta: viguroasa, productivitate ridicata, rezistenta la patogeni din sol.
Fruct: mare, forma conica, de culoare rosu intens, foarte consistenta si stralucitoare. Pulpa are o culoare rosu intens, foarte dulce si are o calitate organoleptica ridicata.
Utilizare: aceasta noua varietate cu inflorire continua este rustica si are fructe de inalta calitate cu aroma si dulceata. Se utilizeaza mai mult ca si planta conservata decat proaspata.
Pe langa plantatiile de capsuni, Bio Plant va ofera servicii, materiale si puieti pentru plantatiile de pomi fructiferi: mar, par, visin, cires, nuc, dar si arbusti, coacaz , zmeura, afine, mure etc.
Plantele sunt de o inalta calitate biologica si rezistente la daunatori.

SC BIO PLANT SRL
Seleus, nr.122, Jud. Arad

Contact:
Fix 0257 895522
Mobil 0757 021960
E-mail: bioplant_horga@yahoo.com

Rasa Baltata Romaneasca, de tip Simmental, cu insusiri de productie mixta, pentru carne-lapte, a fost si reprezinta principala rasa de taurine a tarii, atat prin ponderea numerica, precum si prin insusirile bune pentru ambele productii.

Rasa Baltata Romaneasca, rasa autohtona ameliorata a rezultat in urma incrucisarilor de absorbtie a taurineleor Sura de stepa transilvaneana cu rasa Simmental. Primele importuri de tauri Simmental s-au facut in anul 1860 din Austria si a urmat apoi un import masiv de tauri Simmental din Elvetia.

Viata sa economica este de 8-9 lactatii cu durata acestora de 270-330 zile. Ajunge la maturitate la 4 ani, si se foloseste la reproductie la 18-22 luni.

Taurinele din aceasta rasa se preconizeaza ca, in perspectiva, sa fie orientate mai bine spre productia de carne, pastrand insa aptitudinile generale ale tipului productive mixt. Ele raman principalul furnizor de carne de bovine al tarii – si impreuna cu celelalte rase participa la acoperirea cerintelor de lapte si produse lactate.

Obiectivele principale in ameliorarea rasei sunt :
5000 kg lapte pe lactatie normala, cu 3,90 % grasime, 3,30 % proteina si, respective, 195 kg grasime si 170 kg proteină (365 kg substanta utila);
138 – 140 cm inaltimea la crupa la vacile adulte si 135 – 137 cm la primipare ;
650 – 700 kg greutate corporală la vacile adulte;
peste 600 kg greutatea la sacrificare a taurasilor ingrasaati intensive si valorificati la varsta de 17 – 18 luni, cu o viteza absoluta de crestere de cca 1100 g/zi si un randament la taiere de 55 – 56 %, respective 350 kg la greutatea carcasei;
conformatie corporala corecta, cu segmente armonioase si regiuni corporale specifice productiei de carne, bine imbracate in musculatura, uger cu aptitudini bune pentru mulsul mecanic (peste 2 kg/min viteza de muls), bine prins si extins, cu ligamentul suspensor puternic si adancimea pana deasupra jaretului, cu simetrie morfologica si functionala (cca 45 % indice mamar) si cu member solide si aplomburi corecte.
In directia productiei de lapte este recomandata pentru exploatarea semiintensiva, in sistem de intretinere legata, pretandu-se insa la exploatarea intensiva, in ferme cu stabulatie libera.

Aria de raspandire recomandata o constituie, in principal judetele din interiorul Arcului Carpatic, din Campia de Vest, precum si din sud-vestul si nordul tarii.

Baltata romaneasca (Simmental) 36% a avut o productia medie de lapte in 2003:
4502 kg
178 kg grasime (3,95%)
144 kg proteina (3,22%)

Cresterea animalelor – Ovine si caprine

Crescatoria de capre are un adapost, in suprafata de 1500 m.p. pentru 300 de capre adulte si 100 iedute toate din rasa Saanen.

In incinta crescatoriei sunt 4 celule de stocare a furajelor (ce vor vor constitui un hangar de 800 mp.), sala de muls si tancul pentru lapte.

Prin constructie, adapostul permite utilizarea fotoperiodismului pentru dirijarea reproductiei.

Scopul intreprinzatorilor este sa creasca 300 de capre Saanen cu un fond genetic foarte bun, ameliorand efectivul pentru productia de lapte cantitativa prin insamantari artificiale cu sperma congelata provenita de la unitatile furnizoare si inscriindu-se in Controlul Oficial.

Caprele sunt lotizate in 3 loturi prin planificarea reproductiei si sunt cazate in compartimente separate insirate pe doua parti (cu al 4-lea lot care este de iedute pentru prasila) ale adapostului intre care se afla aleea de furajare si circulatie. Au folosit pentru reproductie atat tapii pe care ii au in ferma pentru monta naturala (100 capre mai putin bune ca productie) si insamantari cu sperma diluata (70 capre) precum si insamantarea artificiala cu sperma congelata de valoare (100 capre) cumparata.

Au avut ca rezultat: 95% fatari la monta naturala, 75% in urma insamantarilor artificiale cu sperma proaspata si 57% cu sperma congelata.

Adapostul este prevazut cu un distribuitor automat de furaje, care circula ca un vagonet pe sina deasupra aleii si alimenteaza caprele de 4 ori pe zi (la orele 9, 11, 14 si 19) cu ratii pe baza de porumb, orz, lucerna, Dactilius, care sunt stocate la capatul adapostului in 4 celule.

Crescatoria are autonomie furajera in proportie de 80%, ferma avand 210 hectare teren arabil din care 21 hectare suprafata furajera (lucerna).

Se cultiva: porumb irigat, soiurile de grau dur si moale, mazare de primavara, orz de iarna si secara. Isi intregesc veniturile cultivand 27 de hectare cu pepeni galbeni.

Adapostul mai este prevazut cu o sala de muls in care se afla o instalatie rotativa cu 24 de locuri si prezinta desprinderea automata a cupelor de pe uger, un tanc-rezervor de lapte si o sala de asteptare pentru intrarea la muls a caprelor care sunt indemnate sa-si ocupe locul pe platforma de catre un „caine electric”.

Mulsul a 300 capre dureaza 80 minute cu spalarea instalatiei si curatirea platformei si-l realizeaza un singur om.

Desi cei doi crescatori au mizat pentru prima lactatie a caprelor pe o productie de numai 750 kg lapte livrat per cap la pretul de 46 eurocenti/litru (in 2003-2004), rezultatele obtinute le-au depasit asteptarile livrand catre colectare, de la 211 capre mulse, 1000 litri/ cap cu un continut de grasime de 36,9 g/kg si de proteina 30,6 g/ kg la un pret de 55 eurocenti/litru, crescatoria realizand profit.

Sursa: www.caprirom.ro

Adapostul trebuie sa asigure caprelor o ambianta sanatoasa, respectand normele legale in vigoare.

Parametri ambientali pentru caprine:
Temperatura interiora vara 15-21 grade C;
Temperatura interioara iarna 8-14 grade C capre si iezi in maternitate; 3-5 grade C capre si tapi;
Umiditatea relativa; 70-80 % capre si tapi; 60-70 capre in maternitate si iezi;
Volumul de aer: 3-4 mc capre; 2mc iezi; 5 mc tapi;
Viteza aerului: 0,2-0,5 m/s

Echipamente de furajare
Baza nutritiei sunt furajele verzi si furajele fibroase la care se adauga si furajele concentrate;
Hranitoarele constau in gratare pentru fibroase late de 30-35 cm cu acces unilateral sau duble cu latimea de 60-70 cm pentru acces bilateral
Ieslea gratar este prevazut cu jgheaburi pentru concentrate si pentru, bulgarii de sare;
Caprele sunt pretentiose la furaj si nu mananca furaje cu miros de mucegai sau de animal;
Se recomanda amplasarea in interiorul adapostului a unor bancute de 80 cm lungime; 50 cm latime si 40 cm inaltime pentru joaca si odihna;

Adaparea caprinelor;
Apa se consuma pentru adapat, pregatirea hranei, curatirea adaposturilor si spalarea instalatiilor;
Cantitatea de apa pentru 24 de ore: 10 l/cap capre adulte; 4 l/cap tineret; 4 l/cap laptarie; 2 l/cap preparare nutret; 60 l /ingrijitor; 2 l/mp spalat adapost
Pentru caprine se folosesc adapatori cu nivel constant, care au o carcasa in care se afla o cuva de apa prevazut cu flotor pentru pastrarea nivelului constant;

Sistemul de intretinere semiintensiv
Sistemul este utilizat in fermele familiare de cresterea caprelor pentru lapte;
Sistemul trebuie sa sigure in sala de muls 32 de posturi , deservite de doi mulgatori;
Furajarea este mecanizata prin folosirea unei remorci tehnologice;
Gunoiul este evacuat cu ajutorul unui tractor dotat cu lama;
Aleea de furajare are 2,3 – 3 m latime;
Usile sunt largi de 3-4 m;
Productia mare de lapte se obtine prin mecanizarea mulsului;
Tapi sunt sacrificati pentru productia de carne la 35-45 de zile;
Ferma va putea vinde reproducatori sau material seminal daca are material biologic de valoare;
Ferma va fi dotata cu un laborator, cu aparatura necesara pentru colectarea spermei; etc

Grupurile de muls
Grupul de muls cuprinde sala de muls si laptaria;
Sala de muls in spic sau bradulet; animalele se aseaza oblig fata de jgheaburile de furajare la 45-60 grade; latimea platformei 0,70 m; latimea jgheabului 40 cm;
Sala de asteptare a animalelor asigura 0,4-1 mp/cap;
Laptaria este locul rezervat pentru colectarea, racirea,pastrarea laptelui si spalarii ustensilelor de muls;
Sala masinilor contine aparatura utilizat la transportul si depozitarea laptelui;
Grupul de muls mai cuprinde un laborator, un vestiar si un punct sanitar;
Grupul de muls se amplaseaza in asa fel incat sa poata ventila si ilumina direct din exterioar.

Elementele dimensionabile pentru stabulatia caprinelor
Suprafata: 1,5-mp/cap capre adulte; 1,4-1,5 mp/cap tineret; 2,3-2,5 mp/cap capre cu iezi; 0,4 mp/cap iezi; 4-5 mp/cap la tapi;
Front de furajare: 40-45 cm/cap capre adulte; 30-40 cm/cap tineret; 40-45 cm/cap capre cu iezi; 20 cm/cap iezi; 50 cm/cap tapi

Amenajari si constructii anexe
Tarcuri si ocoale pe pasune cu umbrare
Padocuri pentru insorire, miscare, joaca; se recomanda o suprafat dubla fata de suprafat adapostului; o parte se paveaza cu caramida pe lat sa us e asfalteaza; o parte ramane cu pamant pentru a permite odihna ongloanelor;
Spatii pentru depozitare (1mp/cap) si pregatirea furajelor (7mp/100cap) cu utilajele si instalatii aferente;
Pavilionul sanitar veterinar (pentru 5% din efectiv)
Punct de insamantari artificiale
Incaperi pentru prepararea si depozitarea produselor lactate.

« Newer Posts - Older Posts »

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.