Feed on
Posts
Comments



Primarul comunei Corbi Mihai Ungurenus , recomanda tuturor cetatenilor comunei sa depuna cereri la ovine si caprine

Desi data de 15.06.2011 reprezinta termenul limita pentru depunerea cererilor în vederea obtinerii sprijinului financiar acordat detinatorilor de ovine si caprine, acestia inca mai asteapta.

Reamintim tuturor detinatorilor de ovine si caprine cu un numar de peste 50 femele ovine si 25 femele caprine ca pot beneficia de acest sprijin financiar.

Pentru aceasta, acestia trebuie sa se prezinte la Centrul judetean A.P.I.A. , cu buletinul de identitate si cu dovada contului bancar deschis pe titularul exploatatiei, de aici acestia primind cererile pretiparite in vederea completarii si depunerii acestora.

In situatia in care nu se prezinta pana la termenul limita de 15.06.2011, acestia vor pierde acest sprijin financiar pentru anul in curs.



Primarul comunei Corbi Mihai Ungurenus , recomanda tuturor cetatenilor comunei sa depuna cereri de proiecte pentru Masura 141 de acordare de fonduri nerambursabile pentru dezvoltare rurală din cadrul PNDR

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) anunta lansarea in perioada 01 – 30 iunie 2011 a primei sesiuni din anul 2011 de lansarea, 2011, cereri de proiecte pentru Masura 141 de acordare de fonduri nerambursabile pentru dezvoltare rurală din cadrul PNDR, astfel:

Fondurile disponibile pentru Masura 141 “Sprijinirea fermelor de semi-subzistenta” sunt de 105.000.000 Euro.

Suma maxima nerambursabila care poate fi acordata pentru finantarea unui proiect din cadrul Masurii 141 este de 1.500 Euro/an/ferma de semi- subzistenta.

Depunerea proiectelor se va face la Compartimentele de Dezvoltare Rurala Judetene ale AM-PNDR situate in sediile Directiilor Agricole Judetene (DAJ), in intervalul orar 09:00 – 14:00. Solicitantul sprijinului trebuie sa indeplineasca cerintele de conformitate si eligibilitate mentionate in Ghidului Solicitantului aferent acestei masuri.

Procedura de selectie este cea afisata pe site-urile www.madr.ro si www.apdrp.ro, la fiecare Compartiment de Dezvoltare Rurala Judetean al AM-PNDR situat in sediile Directiilor Agricole Judetene (DAJ) si respectiv CRPDRP, OJPDRP.

Termenul limită de depunere pentru aceasta sesiune de cereri de proiecte este: 30 iunie 2011, ora 12.00.

Informaţii detaliate privind accesarea si derularea Masurii 141 din cadrul PNDR sunt cuprinse in „GHIDUL SOLICITANTULUI” – distribuit GRATUIT si postat pe site-ul www.madr.ro

Salcamul (Robinia pseudoacacia) este originar din America de Nord, de unde s-a raspandit in toata Europa si Asia.

In Romania, salcamul a fost adus de turci, prin anul 1750, mai intai in sudul tarii, de unde s-a raspandit an toata tara, atat ca arbore spontan, cat si plantat an liziere masive sau, izolat.

Salcamul infloreste in a doua jumatate a lunii mai. Florile raman deschise 8-12 zile, iar secretia nectarului este apreciabila din momentul in care temperatura noptilor depaseste 14°C, mai ales in zone apropiate de o sursa de apa, pentru a contribui la ridicarea umiditatii relative a aerului.

In scopuri medicinale, florile se recolteaza an faza de maxima dezvoltare, numai pe vreme insorita si se usuca la umbra, in straturi subtiri, in incaperi bine aerisite sau in podurile caselor acoperite cu tabla. Prin uscare, se obtine un randament de 1 kg de flori uscate din 7 kg de flori proaspete.

Continutul chimic al florilor este foarte divers, cu glicozizi flavonici (robinina, acaciina), taninuri, glucide, acizi organici (cafeic, clorogenic), mucilagii, ulei volatil. Florile proaspete contin un ulei eteric complex folosit an parfumerie.

Proprietatile terapeutice ale preparatelor din flori de salcam dau posibilitatea interventiilor in tratarea multor boli, mai ales in afectiunile sistemului nervos si in boli digestive si pulmonare. Sunt binecunoscute efectele antitusive, antispasmodice ale tractului respirator, emoliente ale secretiilor bronsice, antiseptice, antinevralgice, calmante, usor sedative.

Efectele vindecatoare ale florilor de salcam se exercita la toate persoanele, indiferent de varsta. Actiunile asupra sistemului nervos se manifesta prin capacitatea de a linisti, de a calma si de a tonifia organismul aflat in diferite stari nevrotice.

Produsele din flori de salcam sunt utilizate in multe afectiuni psihosomatice care apar drept consecinte directe ale unor tensiuni sufletesti: stari conflictuale frecvente, cu tendinte de agresivitate si criticism exagerat; accese de manie si iritabilitate psihica; crampe musculare de natura nervoasa; epuizare nervoasa si a fortei fizice si intelectuale, degradand pana la insomnii, stari de anxietate si depresie psihica prelungita; reactii necontrolate la stari stresante, dureri de cap si migrene pe fond de stres; tulburari de memorie, de echilibru si de vaz, ajungand, in unele cazuri, la eruptii herpetice pe piele; tulburari de apetit, cu lipsa poftei de mancare sau cu foame excesiva, produse de o stare de gol afectiv, respectiv o lipsa a “hranei sufletesti”.

Din experiente indelungate, s-a constatat ca aceste afectiuni ale sistemului nervos dereglat se pot trata prin:

inhalarea parfumului florilor de salcam, cu efecte linistitoare asupra psihicului, recomandandu-se scurte plimbari prin preajma salcamilor infloriti;

aromatizarea camerei bolnavului cu buchete de flori proaspete;

consumul unei infuzii din flori uscate (1 lingura la 200 ml apa clocotita) luata in 3 reprize pe zi, intr-o cura de 3 saptamani, inlocuind total apa de baut;

consumul zilnic al unui macerat la rece din flori tinute 2-3 zile in miere de albine, luand cate 3-5 lingurite pe zi;

tinctura din 20 g flori uscate care se macereaza in 100 ml de alcool 70°, timp de 10-14 zile, din care se iau, zilnic, de 2 ori cate 10 picaturi.

Infuzia din flori de salcam inlatura “arsurile” de stomac”. In tratamentul bolilor aparatului digestiv, de multa vreme este cunoscuta actiunea benefica a florilor de salcam asupra gastritei hiperacide, mai ales cea aparuta pe un fond de nervozitate, la acest efect contribuind glicozizii flavonici, care actioneaza ca hipoacidifianti.

Bune efecte se constata in combaterea “arsurilor” de stomac (pirozis), aparute mai ales noaptea, cu localizari retrosternale, datorate hiperaciditatii. De asemenea, sunt atenuate durerile in ulcerul gastric si duodenal, in gastralgii hiperclorhidrice, reflux gastro-esofagian, indigestii dupa mese copioase cu alimente grase, in insuficienta hepatica, crampe abdominale si hernie hiatala.

La copii, florile de salcam pot avea efecte benefice in diareea acida sau varsaturi de lapte, precedate de agitatie.

Tratamentele acestor boli digestive se pot face cu incredere, folosind o infuzie din amestec, in parti egale, cu flori de salcam si frunze de dud bogate an carbonat de calciu, cu efecte alcalinizante, de reducere a hiperaciditatii gastrice; se pune o lingurita din amestec in 250 ml apa clocotita, se infuzeaza acoperit 10-15 minute si se beau doua ceaiuri pe zi, dupa mesele principale, in cure de lunga durata.

In cursul zilei, in locul apei potabile sau a sucurilor, este recomandat sa se consume apa din flori de salcam (o mana de flori uscate se macereaza la rece, minim 8 ore, intr-un litru de apa curata de izvor). In bolile aparatului respirator, florile de salcam sant eficiente la combaterea tusei convulsive si astmatice, raceli, viroze, raguseala, infectii acute ale cailor respiratorii, astm bronsic. Tratamentul acestor afectiuni se face cu ceai din flori de salcam, care actioneaza asemanator cu supa de pasare, ce s-a dovedit a fi un aliment cu mare valoare nutritiva dar si cu deosebita eficienta in reducerea proceselor inflamatorii, calmarea tusei, a stranutului si a secretiilor nazale. Este demn de subliniat, ca in cazul bolilor pulmonare nu trebuie neglijat consumul ceaiul de salcam, iar in alimentatie sa se consume supe de pasare, cel putin la o masa pe zi. Datorita continutului ridicat in flavone si robinozide, infuzia din flori de salcam actioneaza cu efecte diuretice, antiinflamatoare, de reducere a continutului de uree din sange si de calmare a durerilor reumatice sau a nevralgiilor dentare.

Autor: Prof.univ.dr. Constantin I. Milica, doctor an fiziologie vegetala, specialist in fitoterapie

Sursa: www.evenimentul.ro

In intervalul 16 mai – 15 iunie 2011 la Centrul Judetean APIA din , str. Fratii Neumann, nr.10, etajul III se pot depune cereri pentru solicitarea sprijinului financiar sub forma Platilor Nationale Directe Complementare pe cap de animal pentru speciile ovine si caprine.

Pot efectua aceasta solicitare detinatorii de animale, din speciile mentionate, persoane fizice si juridice care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
Detin un numar de minim 50 capete femele de ovine si/sau 25 capete femele caprine, care au implinit varsta de minim un an la data de 31 martie 2011;
Efectivul de femele ovine si/sau femele caprine pentru care se solicita prima sa fie inscris in Registrul national al exploatatiilor la data solicitarii primei;
Efectivul de femele ovine si/sau femele caprine pentru care se solicita prima sa fie mentinut in exploatatie, la adresa mentionata in cerere, pana la data de 31august 2011.

Cererea va fi insotita de urmatoarele documente depuse intr-un dosar cu sina: copie BI/CI/CUI/Certificat de inregistrare, dupa caz, al detinatorului animalelor din exploatatie; dovada contului bancar activ deschis pe numele solicitantului.

Cererile pretiparite se elibereaza de la Centru Judetean al APIA in baza cardului (codului) exploatatiei si cuprinde pe langă datele solicitantului, lista cu animalele inregistrate in Registrul national al exploatatiilor si angajamente si declaratii ale solicitantului si vor fi vizate de catre asociatiile crescatorilor de ovine/caprine legal constituite in baza unei hotarari judecatoresti prin care se atesta efectivele de ovine/caprine pentru care se poate solicita prima.
Datele din cererea pretiparita vor fi verificate si corectate de catre solicitanti dupa care cererea va fi depusa si inregistrata la APIA.

Recomandam ca inaintea depunerii cererilor la Centrul Judetean APIA , solicitantii sa verifice la medicii veterinari concesionari numarul de animale inregistrate in Registrul national al exploatatiilor, sa faca modificarile necesare in functie de animalele detinute in exploatatie in asa fel incat numarul de animale existente in exploatatie sa coincida cu cele inregistrate in Registrul national al exploatatiilor si mentionat in cerere de solicitare a primei.

Daca in urma controalelor administrative si la fata locului efectuate se constata diferenta intre numarul de animale cu nereguli si numarul de animale determinat se aplica penalitati. Daca aceasta diferenta este mai mare de 3% prima totala se reduce cu o cota cuprinsa intre 5% si 20% sau se exclude de la plata daca raportul dintre numarul de animale cu nereguli si cel determinat este de peste 50%

Încă din anii 70, de la prima criză a petrolului (Războiul în Golf) unii cercetatori au realizat că resursele energetice clasice vor reprezenta o problemă pentru generaţiile viitoare, şi au început cercetările pentru găsirea de noi surse energetice, cât posibil nepoluante şi cât posibil regenerabile.
Cercetările au cuprins domenii largi, cum ar fi cele din domeniul de energie solară, eoliană, geotermala sau culturi agricole.

Preocuparea pentru producţia de resurse energetice regenerabile în agricultură, s-a accentuat în ultimii trei-cini ani.
Există însă specialişti sceptici, în ceea ce priveşte urmările, unei treceri masive în agricultură la producţia de plante energetice.
Acesti specialişti în domeniul agricol, susţin că datorită unor surse financiare mai mari în energie, există pericolul, ca agricultura să se orienteze către producţia de plante energetice, în detrimentul producţiei agricole alimentare, rezultind o criză alimentară.
Lăsind polemica pentru specialiştii în domeniu, noi venim cu o propunere, de o alternativă, o completare a producţiei agricole, care să nu însemne o concurentă pentru produsele agricole alimentare, ci o şansă pentru utilizarea terenurilor agricole, care acum sunt în paragină. În domeniul agricol, diferite plante au ajuns pe lista celor denumite generic „energo” ca: rapiţa, trăstia, iarba energetică şi diferite specii lemnoase ca salcâmul, plopul şi salcia.
Cele mai spectaculoase rezultate s-au obţinut în domeniul salciei.

Salcia energetică

Salcia energetică este o plantă agricolă, care se cultivată pe terenuri agricole, dar este o plantă care se simte cel mai bine pe terenuri cu umiditate ridicată. Asemenea terenuri sunt în general în albiile apelor curgătoare, terenuri care datorită umidităţii ridicate, nu sunt cultivate.
În jud. Harghita de exemplu, sunt 9970 ha de asemenea terenuri, iar pe nivel de ţară peste 500000 ha.

Ce este salcia energetică?

Este o plantă agricolă creşte pe ogoare, pentru cultivarea ei se utilizează maşinele agricole clasice, cu exceptia plantarii si a recoltarii.

Cercetările cu salcia energetică se fac de mai multe decenii de către specialişti suedezi, care din peste 200 soiuri de salcii, au cultivat 18 soiuri cu caracteristici deosebite cum ar fi:
– creşterea rapidă 3-3,5 cm/zi
– putere calorică ridicata– peste 4900 kcal/kg
– rezistenţa la intemperii şi boli
Aceste soiuri au fost înregistrate CPVO (Oficiul Comunitar pentru Protecţia Soiurilor de Plante) şi reprezintă proprietatea intelectuală al acestui institut, cu drepturile pe care le conferă legile internaţionale în domeniu.

De ce salcie energetică?

Pe lângă proprietăţile amintite deja, salcia energetică prezintă o serie de avantaje, care fac să fie lider în materie de plantaţie energetică.

– poate fi, sau chiar este recomandat a fi cultivat pe suprafeţe cu înmlăştinare permanentă sau periodică. Salcia poate fi inundată pe perioade lungi (chiar luni de zile) fără ca să fie afectat. Salcia are capacitatea de evapotranspiraţie de 15-20 litrii apă/zi/m2. Acest avantaj îi conferă un loc necontestat ca plantă care să facă utilizabile mii de ha de terenuri care sunt în paragină.

Datorită acestei proprietăţi, salcia nu elimină alte plante din cultura agricolă, ci lărgeşte aria plantelor ce pot fi cultivate – aducând avantaje economice însemnate agriculturii şi economiei naţionale în general. Un calcul estimativ arată că într-o ipoteză ca în România s-ar planta cca 20000 ha salcie energetica pe terenuri neutilizate în prezent, s-ar obţine anual energie suficientă pentru încălzirea a cca 145.000 apartamente.(aprox. Blocurile din Cluj si Brasov)

Important! Această sursă de energie se repetă anual timp de 25-30 ani.

– are o durată de viaţă de 25-30 ani, timp în care cu excepţia anului întâi lucrările de executat pe plantaţie, sunt doar de administrare de îngrăşăminte (pentru a obţine o recoltă mai bună) şi recoltarea, asigurând un venit constant şi sigur proprietarilor de plantaţii.

– are o capacitate de preluare anual a 20-30 to/ha de nămol provenit din epurarea apelor reziduale. Această proprietate face ca apele reziduale nu trebuiesc epurate biologic, ci după inundarea plantaţiei, prin evapotranspiraţie apa, ajunge în atmosferă curată, evitând infectarea apelor curgătoare. Acest avantaj a fost recunoscut în multe ţări Europene – fiind elaborate sisteme de staţii de epurare – cu plantaţii în jurul lor.

– datorită conţinutului înalt de salicină, tocătura obţinută din salcia energetică nu are nevoie de depozit acoperit, un avantaj economic important

– energia consumată pentru producerea salciei energetice este numai 5% din energia rezultată prin utilizarea ei ca sursă energetică

– recoltarea se face iarna (după căderea frunzelor) când atât forţa de muncă cât şi utilajele sunt neutilizate.

– salcia energetică se recoltează anual, (sau din doi in doi ani, dar nu mai mult de trei in trei ani) asigurând o sursă de energie termică evitând astfel presiunea asupra pădurilor pentru combustibil ieftin.

Ce să facem cu salcia energetică?

Salcia energetică se cultivă cu scopul obţinerii de biomasă cu putere calorică ridicată.

Se poate utiliza sub formă de tocătură (la umiditatea obţinută la recoltare, de aprox. 30-35%), în centrale energetice de producere curent electric, dar cu ajutorul unor arzătoare speciale (multistoker) de puteri cuprinse între 8 kW – 600 kW (programabile atât ca regim de ardere, cât şi ca timp de funcţionare) şi ataşabile cazanelor clasice pe lemne sau alt combustibil solid, tocătura de salcie poate fi folosită şi la incălzirea caselor, instituţiilor (de ex. grădiniţe, şcoli, dispensare, primării etc.)
Tocătura prelucrată în brichete sau in peleţi reprezintă o sursă de energie termică curată şi ieftină pentru incălzire. Pentru fabricarea brichetelor şi a peleţilor sunt necesare echipamente technologice speciale.
În afară de scopurile energetice, salcia se mai utilizează cu succes în următoarele domeni:
materie primă pentru celuloză
industria farmaceutică (aspirină)
materie primă pentru alcool metilic
industria hârtiei
industria de mobilă şi lemne de construcţii
construcţii (drumuri temporare, protejarea malurilor apelor)
Omenirea totdeauna a avut nevoie de energie şi va avea nevoie şi în continuare, deci utilizarea salciei energetice se repetă anual. O plantaţie are durata de viaţă 25-30 de ani, odată se realizează plantaţia şi mulţi ani se recoltează. Asta este viitorul!!

Merită să cultivăm salcia energetică?

Da! Salcia energetică este o plantă care în anul întâi necesită o atenţie deosebită. Trebuie pregătit corespunzător terenul (arătură adâncă 45-50 cm) discuit primăvara, tratat cu ierbicide înainte de plantaţie, iar după plantaţie trebuie îngrijit ca buruienile să nu biruie (prăşit mecanic, sau tratament cu ierbicide).
Costurile în anul întâi sunt (costul lucrărilor agricole, costul butaşilor,) aproximativ de 1700-1800 Eur/ha. .
Recolta în anul întâi este mai redusa (cca 10%) – în această perioadă se dezvoltă rădăcina, iar de modul cum în anul întâi a putut să se dezvolte planta, va avea repercursiuri pe întreaga durată de viaţă.
După anul întâi, însă plantaţiile de salcie energetice – au nevoie de intervenţii neînsemnate (administrarea de îngrăşăminte, recoltare) şi acesta timp de 25-30 de ani.
Salcia energetică se recoltează anual din 2-2 an, sau din 3-3 ani. Recolta obţinută este în funcţie de calitatea solului, de umiditatea solului, precum şi de modul cum a fost executate lucrărilor agricole în anul I, adica, depinde de SOLUL-CLIMA-STAPINUL.
Din statistici se poate aprecia o recoltă de cca 30 to/an/ha (la umiditate de cca. 30%) – din anul 3 de viaţă.
Preţul actual al unei to de tocătură este de cca 35 Euro, deci cca 1100 Euro/ha, dar pretul prezinta o tendinta crescatoare, datorita lipsei de biomasa pe piata Europei.
Este de reţinut faptul că în situaţia în care ne aflăm in agricultura romaneasca, cu muncitori agricoli la o vârstă înaintată, o plantaţie de salcie este ideală- pentru a nu rămâne terenurile agricole în paragină –astfel, salcia energetică devine o ALTERNATIVĂ în agricultură.

Unde să plantăm salcia? Technologia de cultivarea salciei!

Salcia este o plantă agricolă. Poate fi cultivat oriunde, inclusiv pentru acoperirea haldelor de steril de lângă mine, însă recolta cea mai bună se poate obţine pe terenuri cu umiditate ridicată (albiile apelor curgătoare) – unde alte plante nu pot fi cultivate.

Conditiile optime sunt asigurate de alimentare cu apa freatica ori din precipitatii abundente (media anuala peste 700 mm/m2), pe soluri cu pH 5,5-6,5, dar rezista si pe soluri cu pH 4-8,0, insa cu o recolta de biomasa mai redusa.
Technologia de cultivare conţine mai multe capitole: (materialul se gaseste pe pagina www.kontrastwege.ro )
– înfiinţarea culturii
– lucrări de întreţinere
– recoltarea
– desfiinţarea culturii
– calendarul cultivării

Trebuie să programăm, să pregătim o cultură de salcie. Trebuie să fim atenţi la câteva amănunte, ca:
– fiind vorba de o plantaţie de o viaţă lungă, trebuie să fim atenţi la sistematizarea zonei
– planietatea terenului pentru a fi posibil plantarea şi recoltarea mecanică
– recoltarea se face iarna, trebuie să avem posibilitatea de acces pe plantaţie în condiţii de iarnă cu utilaje
– pregătirea solului din timp

Plantarea – se poate face manual sau mecanizat. Există utilaje speciale de plantat, care plantează un ha în cca 60 minute.

Recoltarea – se poate face manual sau mecanizat. Mecanizat cu utilaje care se aleg in functie de suprafata de recoltat intr-un sezon (se intelege sezon de recoltare lunile decembrie, ianuarie, februaria). Astfel se utilizeaza utilaje simple pina la cca. 50 ha, utilaje mai performante (atasabile la tractoare de cca 150 CP), la suprafete de cca. 300-350 ha, si combine Class cu adaptor H2, pentru suprafete mari (peste 1000 ha)

Desfiinţarea culturii – se face foarte uşor printr-o discuire, după care se poate utiliza solul pentru o altă plantă.

Technologia în detalii se livrează fiecărui cumpărător de butaşi – odată cu livrarea butaşilor.

Observaţii juridice

Soiurile de salcie energetice care, prin parametrii technici s-au impus – sunt cele 18 soiuri înregistrate de cercetătorii suedezi.
Aceste soiuri reprezintă proprietatea intelectuală a cercetătorilor suedezi, şi sunt apărate de legile UE. –EC No.2100/94

Folosirea neautorizată ca material saditor este infracţiune şi pedepsit de lege.

În Europa sunt câteva cazuri de scandal, datorită utilizării sub altă denumire, a unor soiuri dintre cele înregistrate, terminate cu câştig de cauză pentru cercetatori.
Există dotare technologica cu care în max 20 min. se poate determina parametrii genetici exacţi a unei bucăţi dintr-un lujer, şi stabili cu exactitate originea ei.

Sc. Kontrastwege SRL – a încheiat un contract cu firma suedeză – pentru România, astfel a obţinut dreptul de a înfiinţa pepinerii, de a produce butaşi pentru realizarea de plantaţii, având obligaţia de a plăti redeventă după fiecare butaş comercializat.

Este interzis categoric, ca cineva dintr-o plantaţie existentă să utilizeze butaşi pentru extinderea plantaţiei, sau sa comercializeze ca material seditor!!!!

Situaţia legislativă în România

Cu toate că în ţările din UE, ca urmare a unei recomandări a UE, plantaţiile energetice sunt subvenţionate (în cazul salciei energetice 50% din costurile de realizare a plantaţiei, si o subventie anuala) în România încă nu s-a luat o hotarire in acest sens.
În ţările în care se aplică hotărârea UE, referitor la subvenţionarea plantării, obligatoriu trebuie solicitat aprobare pentru realizarea plantaţiei, şi condiţia aprobării şi obţinerii subvenţiei este:
– dovedirea proprietatii terenului, sau arendarea ei pe durata plantatiei (25-30 ani)
– dovada că s-au utilizat material seditor de origine legală
– dovada utilizării lor în scopuri energetice

Considerăm că nici în România nu vor fi alte condiţii, la legea Plantatiilor energetice, care se afla in Parlament pentru dezbatere, si adaptare.

IMPORTANT!!
Incepind din 03 martie 2008, se poate accesa fonduri de investitii, cu care se poate rezolva foarte avantajos realizarea de plantatii de salcie energetica (fiind pentru prima data nominalizat ca planta energetica – cu denumirea corecta: Specii forestiere cu ciclu scurt de productie si regenerare pe cale vegetativa).

Accesati WWW.madr.ro/APDRP, si veti gasi :
– Masura 121-Modernizarea exploatatiilor agricole
– Masura 123-Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si
Forestiere..

Pe data de 3 noiembrie 2008, a fost publicat in Monitorul Oficial nr.743, Legea nr.220, Lege pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

La cap VI, se stabilesc sarcini pentru ministerele de resort (Min. Economiei si Min. Agriculturii), ca in termen de 90 de zile sa elaboreze mai multe masuri de promovare a surselor regenerabile. Astfel la Art. 2, aliniatul „f” se stipuleaza: „ acordarea de ajutoare nerambursabile proprietarilor plantatiilor de material lemnos infaptuite prin lastarire, cu destinatie energetica…..”,. In anul 2010, Legea 220/2008, a fost modificat cu Legea 139/2010. Se asteapta aplicarea ei, in anul 2011, cu speranta ca va urma aceea reglementare care in alte tari din UE, se aplica de citiva ani.

M.Ciuc la 16 mai 2011
Sc. KONTRASTWEGE srl
www.kontrastwege.ro
Tel. Mo. 0744 638467

Benkő Sándor
Director Executiv

Pentru oieri, anul 2010 s-a caracterizat prin creşterea deficitului de forţă de muncă, obligând un mare număr de crescători să renunţe la mulsul oilor şi să treacă la înţărcare foarte tardivă (la 4-5 luni) sau autoînţărcarea mieilor (6-7 luni). Această situaţie a condus la scăderea accentuată a producţiei de lapte de oaie, în ţara noastră

Principale ţări producătoare de lapte de oaie din Uniunea Europeană, Italia, Franţa şi mai puţin Grecia, au înregistrat în ultimii patru ani scăderi importante de efective şi totodată ale producţiei totale de lapte de oaie.

Prin urmare, în viitorul apropiat este de aşteptat ca, atât în ţara noastră cât şi în ţările din vestul Europei, preţurile la brânzeturile de oaie să crească semnificativ.

Peste puţin timp, perioada de fătări la oi se încheie. De acum, oile fătate intră în perioada de lactaţie care se împarte în perioada de alăptare a mieilor, foarte scurtă la oile specializate pentru lapte (0-45 zile), şi perioada de muls.

Pe parcursul ultimelor consfătuiri pe care le-am avut cu crescătorii de oi am observat că aceştia folosesc tot mai des expresia ”am oi cu genetică bună”, desigur cu referite la ovinele cu performanţe productive superioare. Se cade ca, în acest context al perioadei de lactaţie a ovinelor şi al discuţiilor despre caracteristicile lor productive, să prezint principalii factori genetici care influenţează producţia totală de lapte la oaie.

Rasa

Influenţează în limite foarte largi atât cantitatea, cât şi calitatea laptelui în cadrul aceluiaşi tip fiziologic, chiar dacă animalele au fost întreţinute în condiţii similare.

În funcţie de cantitatea de lapte pe lactaţie, rasele de ovine se clasifică în patru grupe, astfel:

• specializate, cu peste 201 l lapte (Friză, Awassi, Lacaune, Sardă, Oaia britanică de lapte, Chios, Langhe, Mytilene etc.);

• cu producţii bune ce se încadrează între 101 şi 200 l lapte (Cap negru de Teleorman, Ţigaie ameliorată, Ţurcană ameliorată, Merinos de Palas, Biella, Comiso, Vlakiko etc.);

• cu producţii mijlocii între 61 şi 100 l lapte (Merinos de Transilvania, Spancă, Siciliană, Kivircik, Bluefaced Leicester etc.);

• cu producţii mici ce realizează sub 60 l lapte (Karakul, rase derivate din Merinos Australian, unele rase englezeşti de carne etc.).

Calitatea laptelui de oaie exprimată prin componenţii chimici poate prezenta diferenţe, în funcţie de rasă, de cca. 20%.

Astfel, supuse unui experiment, rase de oi apropiate filogenetic, întreţinute în aceleaşi condiţii, au avut un procent de grăsime diferit: Ţurcana brumărie – 6,5% şi rasa Karakul – 8%.
În general, rasele de oi cu producţii mari de lapte prezintă un procent de grăsime mai mic (Friză – 6,3%).

Varietatea

În cadrul unor rase s-au format varietăţi care diferă mult prin cantitatea de lapte realizată pe o lactaţie. La rasa Ţigaie, varietatea Ruginie şi cea Bucălaie dau producţii mai ridicate de lapte decât Ţigaia varietatea albă sau neagră.

Ecotipul

La unele rase şi varietăţi s-au format ecotipuri consolidate genetic cu producţii ridicate de lapte. Rasa Ţurcană varietatea albă ecotipul de Sibiu realizează producţii mult mai mari faţă de ecotipul Ţurcană albă din Apuseni. De asemenea, în cadrul rasei Ţigaie varietatea Bucălaie, ecotipul de Banat şi Ţigaia ruginie ecotipul de Covasna realizează producţii mai ridicate comparativ cu celelalte ecotipuri ale acestor varietăţi.

Unele ecotipuri au grupuri mai mari de oi, denumite populaţii, care se disting prin producţii mai ridicate de lapte.

În zona Caransebeşului s-a format o populaţie distinctă de oi Ţurcane albe cu lână ondulată, denumite local Oi creţe de Caransebeş, mai performante pentru producţia de lapte.

La rasa Ţurcană s-au consolidat încă două populaţii cu producţii mai mari de lapte în zona Văii Jiului, Ţurcana de Jieţ sau Ţurcana brează, cu o brezătură pe faţă, iar în zona Slatina Ţurcana de Brastavăţu cu lână albă dar capul şi gâtul colorat.

Aceste populaţii pot fi punctul de plecare pentru a crea rase româneşti de ovine specializate pentru producţia de lapte.

Individul

Variaţia individuală a producţiei de lapte în turmele neselecţionate de ovine de aceeaşi vârstă, rasă şi întreţinute în aceleaşi condiţii depăşeşte diferenţele medii dintre rase privind producţia de lapte. Astfel, în aceste turme s-au găsit oi cu producţii medii pe lactaţie cuprinse între 25 şi 250 kg, rezultând un raport între aceste producţii de 1/10 – mult mai mare decât în cazul vacilor de lapte (1/4 – 1/5).

Şi în activitatea practică s-a observat că chiar în condiţii bune de întreţinere sunt oi care an de an dau o producţie de lapte foarte scăzută, neputând să-şi crească mielul.

Variabilitatea mare a cantităţii de lapte semnalată mai frecvent la oi are drept cauză neglijarea selecţiei, ca mijloc de ameliorare a acestei însuşiri.

O însemnată variaţie individuală o prezintă şi principalii componenţi ai laptelui, dintre care se detaşează procentul de grăsime. Variabilitatea individuală este rezultatul unui potenţial genetic diferit de la un individ la altul, aceasta fiind o sursă reală de ameliorare prin selecţie (h2 = 0,3) a caracterului respectiv.

În final, apreciez că avem efective de oi performante pentru producţia de lapte, reprezentate prin rasele Cap negru de Teleorman, Ţigaia ruginie de Covasna, Ţurcana Creaţă de Caransebeş, Ţurcana de Jieţ (brează), Ţurcana de Brastavăţu şi altele.

POTENŢIAL GENETIC EXISTĂ

Studii aprofundate au demonstrat că potenţialul lactogen al raselor de ovine din ţara noastră este mai ridicat decât producţia realizată. Prin asigurarea unei furajări în funcţie de starea fiziologică la nivelul necesarului, prin organizarea controlului producţiei de lapte şi optimizarea celorlalţi factori, producţia de lapte, în special la rasele Ţigaie şi Ţurcană, poate creşte foarte mult în turmele neselecţionate.

În acest sens, convingătoare sunt rezultatele obţinute la o fermă de lângă Debrecen (Ungaria), care a importat din România 1000 oi Ţurcane de talie mai mică din zona Munţilor Apuseni şi care, întreţinute în condiţii bune şi furajate la nivelul necesarului, au produs 1-1,2 litri de lapte pe zi şi pe cap de oaie şi circa 150-200 l lapte/lactaţie.

Ioan Pădeanu
sursa : http://www.revista-ferma.ro/articole-zootehnie/factorii-genetici-care-cresc-productia-de-lapte.html



DESCHIDEREA RAPSODIEI PASTORESTI 2011

FLUIERASI SENIORI  IN FATA PRIMARIEI


CALARETI

PARADA FORMATIILOR


PREMIEREA FORMATIILOR , A CRESCATORILOR DE ANIMALE , SI A FAMILIILOR CARE AU FACUT 50 DE ANI DE CASATORIE

ANSAMBLUL  CIOBANASUL

FORMATIA SCOLII DIN STANESTI

COPII AI SCOLII CORBI


ANSAMBLUL CIOBANASUL CORBI

ANSAMBLUL DE DANSURI CORBI

FLORILE DIN CORBI

 

FRUMUSETEA  PORTULUI POPULAR

PORTUL DIN STANESTI

SCENA  RAPSODIEI

 

HORA MARE

DULAPUL

Corbi – traditie si actualitate nr. 2

Ziar Corbi nr.02 – mai 2011

( click pentru a vizualiza )

După cele două mari sărbători religioase, Naşterea şi Învierea Domnului Iisus Hristos, o altă sărbătoare tradiţională, de data asta folclorică, este la sufletul localnicilor din Corbi: „Rapsodia păstorească”, ce marchează, de peste patru decenii, urcatul oilor la munte. Manifestarea închinată celei mai străvechi îndeletniciri este ţesută, an de an, din glasul fluierului şi frumuseţea portului popular. Ieri a avut loc a 41-a ediţie, bucuria evenimentului organizat de Primăria Corbi, Consiliul Local Corbi sub egida Consiliului Judeţean Argeş fiind împărţită de fiii satului cu oaspeţi din afara localităţii: reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, şefi ai instituţiilor deconcentrate din Argeş, politiceni, oameni obişnuiţi –
într-un cuvânt iubitori ai tradiţiilor şi datinilor mioritice.

Sărbătoarea, ca o cămaşă nouă a comunei
În zilele premergătoare, localnicii din Corbi şi-au primenit curţile şi au scos, cu mic, cu mare, din lada bunicii fote, şorţuri, ii, cămăşi, cioareci, pălării, vestuţe… S-au gătit, s-au ferchezuit şi, după ce au fost la slujba de duminică, au venit în păr în centrul satului Corbi, pentru
a-şi primi cum se cuvine oaspeţii. „Pentru noi, «Rapsodia păstorească» de la Corbi înseamnă, în primul rând, o cămaşă nouă a comunei. Toată lumea trebuie să facă curat, să îmbrace ţinuta tradiţională şi să participe la eveniment”, a spus primarul Mihai Ungurenuş, cu un ochi la noi şi cu celălalt la invitaţii care soseau bucuroşi din toate colţurile ţării.
Simpozionul oierilor
Şi cum unui bun gospodar îi stă gândul mai întâi la muncă şi apoi la distracţie, startul „Rapsodiei păstoreşti” a fost dat de un simpozion pe tema creşterii ovinelor şi accesării fondurilor europene, informaţiile fiind oferite de specialişti din domeniu. Manifestarea s-a desfăşurat la Căminul Cultural şi s-a bucurat de o largă participare din partea asociaţiilor crescătorilor de ovine de la Corbi, Pietroşani, Nucşoara şi Domneşti, precum şi de la Federaţia oilor de munte din Braşov. Printre cei care au luat cuvântul în faţa oamenilor s-au numărat primarul localităţii, Mihai Ungurenuş, deputatul Mircea Drăghici, medicul veterinar Ion Săvescu etc.
Premii materiale şi spirituale
Timpul s-a tors cu folos până la miezul zilei când a început defilarea participanţilor la festival. Parada cântecului, dansului şi portului popular deschisă de călăreţii îmbrăcaţi în costume naţionale a atras mulţimea, ca un magnet, spre gura de rai unde a continuat, sub cerul liber, programul „Rapsodiei”, împletit din momente festive şi artistice. Am ajuns la „La chilii”, am respirat aerul proaspăt de munte şi ne-am clătit privirea cu zăpada pusă pe culmi ca o cuşmă cu floarea-de-colţ într-o parte, după modelul pălăriei purtate de localnicii din Corbi sau viceversa.
Un moment emoţionant l-a constituit acordarea diplomelor de fidelitate pentru 11 cupluri din Corbi care au împlinit în acest an o jumătate de veac de căsătorie neîntreruptă. Primarul Mihai Ungurenuş le-a oferit, în semn de recunoştinţă, un dar spiritual şi unul material. Însoţiţi de copii şi nepoţi, sărbătoriţii au primit, în aplauzele participanţilor, câte 200 lei, o icoană şi flori. Iată care au fost premianţii: Aurelia şi Ion Rotaru, Mariana şi Gheorghe Zaharia, Aurelia şi Ion Oancea, Maria şi Iosif Nica, Elisabeta şi Gheorghe Ionaşcu, Elena şi Ilie Ciurea, Elena şi Gheorghe Mogaru, Filofteia şi Ion Arinis, Virginia şi Ion Sumedrea, Maria şi Ion Bădescu, Valeria şi Gheorghe Crinu. De asemenea, primul gospodar a acordat şi o diplomă de onoare Mariei Gh. Păunescu, din satul Poienărei, cea mai longevivă localnică. Bătrâna a împlinit 100 de ani, numai că sănătatea nu i-a permis deplasarea „La chilii”, dar sigur premiul de 1.000 lei a bucurat-o, mai ales că trăieşte doar cu 75 lei, pe care îi primeşte lunar, tot de la Primărie, ca ajutor social.
Au avut cu ce se mândri
Spectacolul a fost prezentat de mai multe generaţii de artişti din Argeş, Sibiu, Alba, Vâlcea şi Gorj. Evidenţiind frumuseţea şi autenticitatea costumului naţional românesc, formaţiile care au încântat publicul au făcut cinste localităţilor Jina, Cugir, Polovragi, Vaideeni, Băbeni, Corbi, Boteni, Arefu, Domneşti, Vlădeşti, Muşăteşti, Jugur, Stolnici, Mihăeşti, Brăduleţ, Galeş, Poienari, Berevoeşti etc. Iar asta nu a fost totul. Pentru a demonstra că n-au rivali în judeţ, cel puţin la efectivele de ovine (38.500 de oi, un sfert din efectivele judeţului!), localnicii din Corbi au prezentat în cadrul manifestării şi o expoziţie de animale cu oi, cai, câini şi bovine, având cu ce se mândri.
Zestrea de la Corbi
Cei care au ajuns mai aproape de cer, gustând din frumuseţea serbării câmpeneşti, au avut plăcuta surpriză de a găsi comercianţi cu produse specifice acestui tip de petrecere. Grătarele au sfârâit în ritm cu muzica, berea a stins jarul soarelui de mai, îngheţata a fost asortată şi ea cu alte bucate, unele dintre ele fiind servite la firul ierbii.
„La cântec, joc, voie bună, obiceiuri şi tradiţii nu există criză. Fota nu s-a trecut şi nu se va trece, şorţurile nu se vor uita niciodată din lada de zestre, iar generaţiile noastre de fluieraşi de la Corbi care cântă «Rapsodia păstoreasă» a renumitului profesor Alfons Popescu fac nemuritoare balada ciobănească. Asta este bogăţia localităţii noastre, cu care ne mândrim; prin acest eveniment tradiţional ne facem cunoscuţi, facem lobby pentru comună, iar cei care vin aici nu uită să se întoarcă”, a spus primarul Mihai Ungurenuş, invitându-i de pe acum pe iubitorii portului şi cântului popular la următoarea ediţie a „Rapsodiei păstoreşti” de la Corbi.
Articol preluat din ziarul Argesul
LUNI, 23 MAI 2011 | MIRELA NEAGOE, MINODORA MARTIN |

Sute de argeşeni şi-au dat întîlnire, ieri, în Poiana Chiliilor din Corbi, la o manifestare care a devenit o tradiţie pentru această localitate. Este vorba despre Rapsodia păstorească, ajunsă la a 41-a ediţie. Pe cît de frumos este peisajul care li s-a arătat invitaţilor la această sărbătoare, pe atît de anevoios a fost drumul pînă la poiana cu pricina. Practic, cu maşina este aproape imposibil de ajuns acolo, unii şoferi care s-au încumetat totuşi să meargă cu autoturismul fiind traşi cu buldoexcavatorul.

Atracţia manifestării a constituit-o o expoziţie de animale specifice zonei pastorale, oi, cîini ciobăneşti şi cai care mai de care mai frumoşi. Ciobanii s-au fălit cu oile lor de diverse rase, cum ar fi: cap negru german sau ţurcană.

Oierii se tem de faliment
Sorin Săroiu are 23 de ani şi de 10 ani se ocupă de creşterea oilor. Are 250 de mioare, pe care le paşte acum prin Bascov, fiindcă pe acolo a găsit o păşune disponibilă. Cum mulţi şi-au revendicat terenurile, inclusiv pe munţi, ciobanilor li s-a restrîns aria unde îşi pot paşte animalele. Oieritul s-a adaptat vremurilor moderne, iar ciobanii s-au pus la punct cu tehnologia de ultimă generaţie. Au telefoane mobile, dar şi laptopuri, pentru a ţine evidenţa oilor. Cîinele ciobănesc Mureş îi păzea straşnic mioarele lui Sorin Săroiu pe care le adusese la expoziţie. Într-un alt ţarc, Viorel Cotigă, un cioban din Corbi, îşi adusese oile pentru a fi admirate de invitaţi. Ciobanul are 800 de oi şi 400 de capre, pe care le ţine la Scorniceşti. Se ocupă de creşterea oilor de cînd se ştie şi a pornit în tinereţe de la o singură oaie. Nu e prea optimist cu privire la viitorul oieritului. „Dacă lucrurile vor merge tot aşa ca şi pînă acum, vom ajunge la faliment. Avem probleme cu desfacerea produselor noastre. Noi vindem brînza cu 8,5 – 9 lei kilogramul, iar cei care ne-o cumpără o dau în pieţe la un preţ dublu. Dacă mă apuc să vînd eu în piaţă, nu mai am timp să mai am grijă de oi“, ne-a spus ciobanul. Unul dintre cei mai vîrstnici oieri din Corbi este Gheorghe Zaharia, de 80 de ani. Bătrînul spune că ciobănia l-a ferit de boli, iar traiul la munte i-a fost benefic pentru sănătate. N-a suferit nici o operaţie în viaţa lui. Dacă acum nu prea mai găseşti oile pe vîrf de munte, ci chiar la cîmpie, pe vremuri, acestea se creşteau în creierii munţilor, iar traiul ciobanilor era mai greu. Nea Gheorghe a avut grijă de oi de la vîrsta de 12 ani, cînd tatăl său l-a trimis pe munte fiindcă îi era greu să întreţină 8 copii. Mulţumirea lui este că unul dintre fiii săi, care este pădurar, îi duce mai departe tradiţia şi creşte oi. Are 160 de exemplare.

Sătenii s-au învîrtit în dulap

S-a urcat pe cal de la 3 ani
Nepotul bătrînului, Răzvan Zahaia, a făcut senzaţie la Rapsodia păstorească venind cu un cal superb, de categoria semigrea. Tînărul de 18 ani este ataşat de iapa lui, Dana, care valorează peste 1.000 de euro şi este o frumuseţe de cal, pe care puţini s-ar încumeta să-l încalece. Adolescentul se urcă pe cal fără vreo ezitare, fiindcă prima dată cînd a călărit avea doar trei ani. Flăcăii îmbrăcaţi în straie populare şi cu clopurile pe cap au făcut adevărate demonstraţii de echitaţie pe Poiana Chiliilor.

Răzvan Zaharia, călare pe iapa Dana, unul din cei mai mari şi mai frumoşi cai din comună

Oile au fost tranşate chiar în poiană, pentru friptură

Sătenii s-au învîrtit în dulap
Un alt punct de atracţie a fost dulapul, confecţionat numai din lemn, un fel de tiribombă, aşa cum se făcea pe vremuri, şi în care sătenii s-au învîrtit fără frică. Primarul din Corbi, Mihai Ungurenuş, le-a acordat cuplurilor care au împlinit 50 de ani de căsnicie diplome şi premii, iar acelaşi lucru s-a întîmplat şi în cazul unei bătrîne de 100 de ani, din localitate, care însă n-a putut fi adusă pînă în poiană, iar premiul a fost primit de rudele ei. Ciobanii au tranşat chiar la faţa locului mai multe oi, pe care le-au perpelit apoi pe grătar, astfel că cei prezenţi au putut savura friptură proaspătă. Pe scena special amenajată s-a făcut parada cîntecului, dansului şi portului popular, iar ansamblurile cu specific păstoresc din Gorj, Sibiu, Vîlcea, Alba şi Argeş au susţinut un spectacol folcloric. Au sosit chiar şi căluşarii de la Stolnici, care au impresionat prin spectaculozitatea costumelor şi dansurilor. Fiindcă norii se adunaseră ameninţători deasupra munţilor, sărbătoarea a fost stropită şi de ploaie, dar ea nu a alungat invitaţii, care au petrecut pînă seara în acel loc superb, de unde putea fi admirată Mînăstirea rupestră Corbii de Piatră.

I.Şutan Foto: I.Tudor
Articol preluat Curierul zilei 23mai 2011

« Newer Posts - Older Posts »

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.