În comuna argeşeană Corbi a avut loc cea de-a 46-a ediţie a festivalului „Rapsodia păstorească”, eveniment-simbol pentru localitatea cu tradiţie de secole în creşterea oilor şi unde sunt crescute, la ora actuală, nu mai puţin 32.000 de oi.
”Rapsodia păstorească” de la Corbi a avut ca puncte de maximă atracţie concursul de frumuseţe pentru oi şi berbeci, parada costumelor populare şi cea a călăreţilor. Una dintre cele mai frumoase comune din Argeş, Corbi are peisaje de pus la suflet şi oameni buni de pus la rană. De fapt, cei din Corbi au multe lucruri cu care se pot mândri. Inclusiv faptul că sunt din comuna cu cele mai multe oi din judeţ şi în topul localităţilor cu cele mai multe oi din ţară – nu mai puţin de 32.000 (şi 400 de oieri) – un fel de „mini-Australie“ din acest punct de vedere.
Cum au influenţat ardelenii creşterea oilor în comună
La Corbi, oieritul datează de secole, după cum ne-a declarat primarul Virgil Baciu, un neobosit susţinător – cu fapta – al tradiţiilor din Corbi. De altfel, şi primarul Baciu are 200 de oi şi creşte oi de mic: „În fiecare vacanţă mergeam cu oile la păscut. Este deopotrivă o pasiune şi o tradiţie a familiei”. Momentul în care creşterea oilor a început să cunoască o creştere spectaculoasă la Corbi a fost în 1776, atunci când, din cauza persecuţiilor, 100 de familii din comuna sibiană Jina s-au stabilit la Corbi. ”Episcopul de atunci să le dea teren în jurul Bisericii din Piatră. Au fost extrem de bine primiţi de localnici şi s-au integrat foarte repede în comunitate. Cei din Jina erau crescători foarte apreciaţi de animale şi au arătat acest lucru pe deplin şi la Corbi. De altfel, două dintre satele din comună – Jgheaburi şi Poienărei – au influenţe ardeleneşti”, spune primarul Virgil Baciu. Iar oile şi păstorii au, din 1970, fără întrerupere, un festival – „Rapsodia păstorească” – dedicat lor. Un festival organizat de Primărie şi Asociaţia Crescătorilor de Ovine „Corbii de Piatră”, festival prin care se marchează urcatul oilor la munte, o sărbătoare deosebit de importantă pentru ciobanii din zonă. Festivalul a adunat peste 500 de participanţi din 6 judeţe (Sibiu, Gorj, Vâlcea, Olt, Alba şi Argeş), precum şi din Republica Moldova şi peste 10.000 de spectatori. A început în centrul comunei, cu o pitorească paradă a călăreţilor şi a portului popular.
Fata de doar 14 ani care călăreşte de la 4 ani
O prezenţă specială la parada călăreţilor de la Corbi a fost o fată de doar 14 ani – Ramona Catană. Iar Ramona a călărit extrem de bine, asemenea unui adult cu experienţă. Asta deşi calul pe care s-a aflat era unul de dimensiuni considerabile. ”Călăresc de când eram foarte mică, probabil de la 4-5 ani, nu mai ştiu exact. Oricum, am învăţat să călăresc înainte să învăţ să citesc”, ne-a spus Ramona Catană.
Greutatea animalului şi lungimea lânei, criterii esenţiale în competiţie
După parada din centrul comunei Corbi, manifestările s-au mutat pe câteva coline aproape de centru, mai populate ca oricând şi de unde panorama era una absolut magnifică. Înainte de recitalurile ansamblurilor populare din România şi Republica Moldova au fost premiate opt cupluri ce au împlinit 50 de ani de căsătorie neîntreruptă, opt cupluri pentru care fidelitatea şi dragostea pe termen foarte lung au fost două constante impresionante: Maria şi Andrei Costea, Maria şi Ion Rizea, Elena şi Moise Prodea, Consela şi Neculae Dejanu, Ana şi Dumitru Sturzeanu, Filofteia şi Gheorghe Costache, Cristina şi Nicolae Geambaşu, Iustina şi Ion Radu. Punctul maxim de atracţie al ”Rapsodiei Păstoreşti” fost originalul concurs între crescătorii de ovine, un fel de „Miss oaia”, la care au fost prezenţi 18 competitori, cu tot atâtea ţarcuri pentru frumoasele lor exemplare. S-au acordat premii pentru „Cea mai frumoasă oaie”, dar şi pentru „Cel mai frumos berbec”, competiţia fiind una extrem de strânsă. Participanţi la concurs au fost membrii Asociaţiei Crescătorilor de Ovine „Corbii de Piatră” (preşedinte – Ion Săvescu), cea care numără 225 de crescători din satele Corbi, Corbşori şi Poenărei şi un patrimoniu alcătuit din 25.000 de capete de oi. După cum spune Ion Săvescu, ”în zona Corbi se creşte rasa ţurcană. La concursul de frumuseţe pentru ovine contează cel mai mult greutatea animalului, lungimea lânei şi aspectul morfofiziologic.”
Meseria de cioban, inclusă în nomenclatorul oficial graţie eforturilor celor din Corbi
Până acum doi ani, meseria de cioban, nu era inclusă în nomenclatorul oficial. Graţie însă eforturilor Asociaţiei conduse de Ion Săvescu, acest lucru a devenit realitate. Iar ”cioban” este acum o meserie oficial recunoscută, cu toate drepturile ce se cuvin. Iar numeroşi ciobani din Corbi au făcut deja cursuri de instruire printr-un program POSDRU, cursuri organizate de AGROM-Centrul de Instruire în Agricultură. Meseria de cioban este una grea. După cum spune Ion Săvescu, ”în general, ciobanii nu trăiesc foarte mult, viaţa e foarte dură, rari sunt cei care apucă 70 de ani de viaţă.” Iar la ora actuală se trăieşte din ce în ce mai greu din crescutul oilor. ”Preţul kilogramului de lână a scăzut de la 1,5 lei la 70 de bani, a scăzut preţul şi la lapte şi la carne”, ne-a declarat Ion Săvescu. Sunt însă şi motive de optimism pentru viitor. Unul dintre acestea este legat de programul ”Controlul oficial al producţiei”, prin care se pune un accent deosebit pe exemplarele ovine cele mai performante.
O spun şi francezii: ”Zona Corbi are un potenţial turistic mare”
Schimbări în bine pentru sutele de crescători de oi din Corbi vor veni şi ca urmare a unei colaborări – aflate la început – cu o asociaţie de crescători de animale din Franţa – MONTANEA-asociaţie ce numără nu mai puţin de 2.000 de membri. După cum ne-a declarat Jean Michel Dunand, responsabil delegaţii străine în cadrul MONTANEA, ”dorim să îi sprijinim pe cei din Corbi să îşi promoveze produsele specifice şi ca aceste produse să aibă nişte standarde de calitate excelente. Scopul este de a avea produse unice. Suntem deschişi şi dorim să facem inclusiv schimburi de experienţă cu crescătorii de oi din Corbi. Am remarcat că în zona Corbi sunt nişte peisaje absolut magnifice. Iar aceste peisaje trebuie păstrate, şi nu suprimate în viitor, pentru că potenţialul turistic este mare”.
Mai multe fotografii click aici :
fotografi.facebook
Citeste mai mult: adev.ro/o7yyxa
