PRIMARIA CORBI - Part 17

Investitii realizate de administratia din corbi , proiecte de viitor : „MODERNIZARE DRUMURI COMUNALE SI DE INTERES LOCAL IN COMUNA CORBI , JUDETUL ARGES” precum si cel mai nou proiect, aprobat si selectat cu fonduri europene, avand titlul – „EXTINDERE SI MODERNIZARE RETEA PUBLICA DE ALIMENTARE CU APA SI INFIINTARE RETEA PUBLICA DE CANALIZARE IN SATELE CORBI SI JGHEABURI, COMUNA CORBI, JUDETUL ARGES”!

iun. 1st, 2016 by PRIMARIA CORBI

APROBARE : „EXTINDERE SI MODERNIZARE RETEA PUBLICA DE ALIMENTARE CU APA SI INFIINTARE RETEA PUBLICA DE CANALIZARE IN SATELE CORBI SI JGHEABURI, COMUNA CORBI, JUDETUL ARGES”!

APROBARE : „MODERNIZARE DRUMURI COMUNALE SI DE INTERES LOCAL IN COMUNA CORBI , JUDETUL ARGES”

Investiţii realizate de administraţia din Corbi

Ultimii ani au însemnat pentru locuitorii comunei Corbi 12 km de drumuri asfaltate, în toate satele comunei, peste 25 de km de drumuri agricole, reabilitarea tuturor drumurilor prin pietruire, renovarea și dotarea unor Cămine Culturale, terenuri de sport în trei sate ale comunei, continuarea investiției de amploare privind alimentarea cu apă, peste 600 de branșamente realizate, construirea de noi poduri și podețe și lista continuă. Numai la o primă vedere se poate spune că localitatea s-a schimbat enorm, în bine, că este pe drumul cel bun spre modernizare, că în mod cert, calitatea vieții localnicilor a crescut. Iată cum arată retrospectiva obiectivelor realizate de administrația locală:

Drumuri

# Asfaltare centru civic în satul Corbi – buget local;

# Asfaltare strada Drumul Carului, sat Corbi – 1km – fonduri UE;

# Asfaltarea strada Piua, sat Corbi – 1,1km – buget local;

# Asfaltare strada Alexandria, sat Corbi – 0,800 km – buget local;

# Asfaltarea strada Dispensarului, sat Corbi – 0,800 km – buget local;

# Asfaltarea strada Rugina, sat Corbșori – 1,1km – buget local;

# Asfaltarea strada Maluri, sat Corbșori – 0,4 km – buget local;

# Asfaltarea strada Luncii, sat Corbșori -1 km – buget local;

# Asfaltarea strada Ulița Școlii, sat Corbșori-0,300km – buget local;

# Asfaltarea strada Surpituri, sat Corbșori-0,600 km – buget local;

# Asfaltare strada Unirii, sat Poduri-1,5 km – buget local;

# Asfaltare strada Poduri, sat Poduri-0,600 km – buget local;

# Asfaltare strada Iosif Poienăreanu, sat Poienărei-1,4km – buget local;

# Asfaltare strada Preot Constantinescu, sat Poienărei-0,600 km – buget local;

# Asfaltare strada Pârâiești, sat Stănești-0,650km-buget local;

# Reabilitare drumuri comunale prin pietruire și compactare – 90% din străzi;

# Reabilitare drumuri agricole 25 km.

Poduri, podețe și diguri

# Pod peste Râul Doamnei în Piua, satul Corbi – fonduri UE;

# Podeț beton Valea Mare, Pârâiești – la Vitan;

# Podeț beton Valea Mare, Pârâiești – la troiță;

# Podeț din bușteni, Pârâiești;

# Peste 700metri liniari din tuburi de beton, metal și PVC montate pe drumurile comunale și agricole;

Alimentare cu apă

# Deblocarea lucrărilor la rețeaua de aducțiune a apei și finalizarea acesteia – buget local și fonduri naționale;
# Realizarea rețelei de alimentare cu apă în satele Corbșori, Stănești, Poduri și Poienărei – buget local, credit CEC Bank și fonduri Consiliul Județean;

# Realizarea a peste 600 de branșamente la rețeaua de alimentare cu apă în cele patru sate în cele 4 sate-buget local, cofinanțare buget local400 lei – Credit CEC Bank;

# Reabilitarea celor două fântâni din punctele ”La Dumitrașcu” și ”Carpeni” – fonduri Asociația Crescătorilor de ovine ”Corbii de piatră”.

Sport, cultură, social, educație

# Modernizare Cămin Cultural Corbi-buget local;

# Dotare Cămin Cultural Corbi-fonduri UE;

# Dotare Cămin Cultural Stănești-fonduri UE;

# Renovare Cămin Cultural Corbșori-buget local;

# Începerea lucrărilor de renovare la Căminul Cultural Poienărei – buget local;

# Construire teren sport multifuncțional cu gazon sintetic în satele Corbi, Stănești, Corbșori-buget local;

# Susținere financiară a echipei de fotbal Sporting Stănești – Corbi;

# Susținere financiară a activităților celor două ansambluri folclorice Ciobănașul și Mugurași de Fluier, precum și a clasei de sculptură, atât la nivel național cât și internațional;

# Organizarea anuală a Rapsodiei Păstorești și popularizarea acesteia prin încheierea unui parteneriat cu ANT2014;

# Organizarea Festivalului de Datini și Obiceiuri de Crăciun la Căminul Cultural Stănești;

# Acordarea de premii în bani familiilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie;

# Ajutor de înmormântare pentru familiile defavorizate;

# Organizarea anuală a Zilei Femeii.

Administraţie

# Realizarea planului de urbanism general valabil până în anul 2024;

# Cadastrarea unor suprafeţe de teren din domeniul privat al comunei Corbi şi intabularea acestora;

# Demararea unor acţiuni în instanţă pentru recuperarea unor terenuri care aparţin patrimoniului comunei Corbi (izlazul şi păşunile);

# Eficientizarea aparatului administraţiei locale;

# Sporirea gradului de încasare la bugetul local prin recuperarea unor impozite şi taxe (debite restante din anii anteriori).

Iluminat public şi salubritate

# Modernizarea şi extinderea iluminatului public în proporţie de 50%;

# Extinderea serviciului de colectare a gunoiului menajer prin încheierea unor noi contracte;

# Construirea de platforme pentru colectarea selectivă a deşeurilor.

Atragerea investiţiilor şi crearea locurilor de muncă

# Construirea unui depozit privat de fructe cu fonduri UE;

# Construirea unui centru privat de agrement şi recreere – fonduri UE;

# Deschiderea unei secţii private de tricotaje pentru export – capital românesc;

# Construirea unei agropensiuni – investiţie privată, fonduri UE;

# Achiziţia de utilaje pentru agricultură – investiţie privată, fonduri UE.

Posted in corbi arges | No Comments »

Sărbătoarea oierilor de pretutindeni: mii de oameni la RAPSODIA PĂSTOREASCĂ 46, de la Corbi!

mai 31st, 2016 by PRIMARIA CORBI

Ziua de 29 mai 2016 va rămâne în istoria comunei de pe valea Râului Doamnei şi în amintirea participanţilor ca una dintre cele mai reuşite sărbătoriri ale urcatul oilor la munte din toate cele 46 derulate în tot atâţia ani. Şi asta pentru că, în ciuda căldurii de vară, au participat mii de oameni de pe întreg cuprinsul românesc, cei mai mulţi în costume populare specifice zonelor de origine, între care s-au regăsit şi reprezentanţii a trei localităţi din Moldova de peste Prut, cu care comuna Corbi s-a înfrăţit prin protocoalele semnate în luna aprilie la Parlamentul României, dar şi câţiva oaspeţi din Franţa, care lucrează cu bune şi profitabile rezultate în domeniul păstoritului montan. Spectacolul a fost unul deosebit, începând cu expoziţia de animale şi terminând cu cel artistic, de înaltă ţinută, susţinut de formaţii dintre cele mai diversificate zone folclorice româneşti.

Diplome de fidelitate

După vizitarea muzeului satului, adăpostit de Căminul Cultural din centrul comunei, a urmat o superbă paradă a portului şi cântului popular în deplasarea spre culmea de la Chilii, locul de desfăşurare a evenimentului. Acolo totul era pregătit pentru primirea oaspeţilor, iar scena oferea condiţii excelente pentru desfăşurarea spectacolului. În jurul orelor prânzului, primarul Virgil Baciu, înveşmântat cu un superb costum popular, cu mijlocul strâns într-un chimir impresionant, a deschis manifestarea alături de prezentatorul oficial, Graţian Bădescu, care-i făcea concurenţă prin straiele sale. În semn de respect faţă de familiile cu vechime în căsnicie de peste 50 ani, cu premierea acestora s-a deschis spectacolul. De remarcat faptul că primarul a găsit cuvintele potrivite pentru a-i face pe toţi premianţii să se simtă bine, conştientizând respectul de care se bucurau în ochii consătenilor. Iată care au fost familiile premiate, care s-au bucurat de aplauzele celor prezenţi:Iustina şi Ion Radu; Maria şi Ion Rizea; Ana şi Dumitru Sturzeanu; Filofteia şi Gheorghe Costache; Maria şi Andrei Costea; Elena şi Moise Prodea; Conela şi Nicolae Dejanu; Cristina şi Nicolae Geambaşu; Eugenia şi Gheorghe Pleşiţă.

Premierea crescătorilor de animale

Păstorii au venit cu cele mai grozave exemplare de oi, din diverse rase, dintre care însă a predominat cea ţurcană, tradiţională în zona noastră. Juriul a avut destul de muncă pentru a definitiva clasamentele pe categorii, pentru ca să se stabilească premiile şi valoarea lor, care a fost acoperită în totalitate de Asociaţia „Corbii de Piatră”, condusă de către medicul veterinar Ion Săvescu. Acesta a început premierea cu cei patru oaspeţi din Franţa – Fenand Leger (Grupul păstorilor de ovine din Alpi), Xavier Arpin (reprezentantul celei mai mari fabrici de brânzeturi din Haute Savoie), Jean Michel (unul dintre coordonatorii proiectului care va fi realizat cu „Corbii de Piatră”) şi Jean-Pierre Madelon (reprezentant al mediei), care au mulţumit pentru ospitalitatea corbenilor şi i-au îndemnat să se organizeze în asociaţii pentru a reuşi să păstreze ocupaţia tradiţională a păstoritului, dar şi pentru a prospera din munca lor. Francezii au evidenţiat condiţiile excepţionale de care dispunem în munţii României pentru dezvoltarea unor proiecte integrate, în care turismul să fie un liant de bază.

Au mai fost premiaţi Iulian Vlad (profesor la Universitatea Zootehnică din Bucureşti), Tiberiu Ştef (coordonatorul cursurilor de oieri montani, meserie recent înscrisă în nomenclatorul meseriilor, care are o bună colaborare cu asociaţia condusă de dr. Săvescu şi s-a declarat mândru de faptul că s-a reuşit în premieră şi recunoaşterea meseriilor de crescător de oi, cioban şi baci montan) şi Eugen Petru Gontea, de la federaţia de specialitate. Acesta a lansat apelul la unitatea păstorilor, avertizând:„Treziţi-vă, români, dacă nu vreţi să ajungeţi ca sclavii pe plantaţii, devenind slugile Europei!”

Iată care au fost păstorii premiaţi, în ordinea în care i-a anunţat preşedintele Asociaţiei „Corbii de Piatră”: Ion Rizoi, Ilie Marin (Vaideeni), Mircea Crăciun (Slatina), Petrică Irinel, Petre Rizoi, Gică Zaharia, Mihai Oproiu, Marin Mandea, Petruţ Şuţa, Ion Şuţa, Ionuţ Nacea, Gheorghe Jubleanu (Sboghiţeşti), Gabriel Delu, Gheorghe Stăncescu (cel mai vârstnic crescător de oi), Adrian Mucenic, Petre Metehoiu, Gheorghe Bobeanu, Sorin Nicolae Săroiu, Gheorghe Precup (zis Bică), Petre Săvescu şi Stelian Poenaru.

Program artistic de excepţie

De remarcat este faptul că din cele trei localităţi moldovene proaspăt înfrăţite cu Corbii au venit circa 50 reprezentanţi, maeştri ai cântului şi jocului popular. Aceştia – a anunţat primarul Baciu – au fost cazaţi la casele localnicilor, dintre care numai Sorinel Păunescu a avut circa 20 oaspeţi, şi au încântat asistenţa prin evoluţiile lor şi invitaţiile adresate fraţilor să le întoarcă vizita la zilele comunităţilor din care fac parte. Musafirii au venit de la Baimaclia, Rădulenii Vechi şi Vasilcău şi au încântat prin talentul unor interpreţi (Radu Solovei şi Enesa Sîrbu), prin cântece şi dansuri, dar mai ales prin dorul nestins de patria-mamă. Au evoluat ansambluri precum „Ciobănaşul” din Corbi, „Liviu Dafinescu” (Baia de Fier), „Cheile Olteţului” (Polovragi), „Dor” (Băbeni), „Mioriţa” (Vaideeni), dar şi solişti precum Ana Pîrvulescu, care au făcut asistenţa numeroasă să uite de caniculă. Gazdele au fost foarte generoase, dăruind diplome şi plachete cu Biserica din piatră oaspeţilor şi colaboratorilor, cum a fost cazul cu d-na Gabriela Pendiuc, care conduce Şcoala Populară de Artă, ce are o secţie şi în Corbi, unde, de anul viitor este posibil să se înfiinţeze şi o clasă de confecţioneri fluiere, dacă va aproba acest proiect viitorul legislativ local. Oamenii s-au bucurat de o zi minunată, de posibilitatea de a fi împreună şi, la final, şi-au dat întâlnire la ediţia cu numărul 47 în luna mai a anului viitor.

Tags: “Rapsodia păstorească” de la Corbi

Posted in corbi arges | No Comments »

Miss Oaia, concursul unic ţinut în „mini-Australia“ României. Cum arată comuna în care sunt crescute peste 30.000 de oi

mai 30th, 2016 by PRIMARIA CORBI

În comuna argeşeană Corbi a avut loc cea de-a 46-a ediţie a festivalului „Rapsodia păstorească”, eveniment-simbol pentru localitatea cu tradiţie de secole în creşterea oilor şi unde sunt crescute, la ora actuală, nu mai puţin 32.000 de oi.

”Rapsodia păstorească” de la Corbi a avut ca puncte de maximă atracţie concursul de frumuseţe pentru oi şi berbeci, parada costumelor populare şi cea a călăreţilor. Una dintre cele mai frumoase comune din Argeş, Corbi are peisaje de pus la suflet şi oameni buni de pus la rană. De fapt, cei din Corbi au multe lucruri cu care se pot mândri. Inclusiv faptul că sunt din comuna cu cele mai multe oi din judeţ şi în topul localităţilor cu cele mai multe oi din ţară – nu mai puţin de 32.000 (şi 400 de oieri) – un fel de „mini-Australie“ din acest punct de vedere.

Cum au influenţat ardelenii creşterea oilor în comună

La Corbi, oieritul datează de secole, după cum ne-a declarat primarul Virgil Baciu, un neobosit susţinător – cu fapta – al tradiţiilor din Corbi. De altfel, şi primarul Baciu are 200 de oi şi creşte oi de mic: „În fiecare vacanţă mergeam cu oile la păscut. Este deopotrivă o pasiune şi o tradiţie a familiei”. Momentul în care creşterea oilor a început să cunoască o creştere spectaculoasă la Corbi a fost în 1776, atunci când, din cauza persecuţiilor, 100 de familii din comuna sibiană Jina s-au stabilit la Corbi. ”Episcopul de atunci să le dea teren în jurul Bisericii din Piatră. Au fost extrem de bine primiţi de localnici şi s-au integrat foarte repede în comunitate. Cei din Jina erau crescători foarte apreciaţi de animale şi au arătat acest lucru pe deplin şi la Corbi. De altfel, două dintre satele din comună – Jgheaburi şi Poienărei – au influenţe ardeleneşti”, spune primarul Virgil Baciu. Iar oile şi păstorii au, din 1970, fără întrerupere, un festival – „Rapsodia păstorească” – dedicat lor. Un festival organizat de Primărie şi Asociaţia Crescătorilor de Ovine „Corbii de Piatră”, festival prin care se marchează urcatul oilor la munte, o sărbătoare deosebit de importantă pentru ciobanii din zonă. Festivalul a adunat peste 500 de participanţi din 6 judeţe (Sibiu, Gorj, Vâlcea, Olt, Alba şi Argeş), precum şi din Republica Moldova şi peste 10.000 de spectatori. A început în centrul comunei, cu o pitorească paradă a călăreţilor şi a portului popular.

Fata de doar 14 ani care călăreşte de la 4 ani

O prezenţă specială la parada călăreţilor de la Corbi a fost o fată de doar 14 ani – Ramona Catană. Iar Ramona a călărit extrem de bine, asemenea unui adult cu experienţă. Asta deşi calul pe care s-a aflat era unul de dimensiuni considerabile. ”Călăresc de când eram foarte mică, probabil de la 4-5 ani, nu mai ştiu exact. Oricum, am învăţat să călăresc înainte să învăţ să citesc”, ne-a spus Ramona Catană.

Greutatea animalului şi lungimea lânei, criterii esenţiale în competiţie

După parada din centrul comunei Corbi, manifestările s-au mutat pe câteva coline aproape de centru, mai populate ca oricând şi de unde panorama era una absolut magnifică. Înainte de recitalurile ansamblurilor populare din România şi Republica Moldova au fost premiate opt cupluri ce au împlinit 50 de ani de căsătorie neîntreruptă, opt cupluri pentru care fidelitatea şi dragostea pe termen foarte lung au fost două constante impresionante: Maria şi Andrei Costea, Maria şi Ion Rizea, Elena şi Moise Prodea, Consela şi Neculae Dejanu, Ana şi Dumitru Sturzeanu, Filofteia şi Gheorghe Costache, Cristina şi Nicolae Geambaşu, Iustina şi Ion Radu. Punctul maxim de atracţie al ”Rapsodiei Păstoreşti” fost originalul concurs între crescătorii de ovine, un fel de „Miss oaia”, la care au fost prezenţi 18 competitori, cu tot atâtea ţarcuri pentru frumoasele lor exemplare. S-au acordat premii pentru „Cea mai frumoasă oaie”, dar şi pentru „Cel mai frumos berbec”, competiţia fiind una extrem de strânsă. Participanţi la concurs au fost membrii Asociaţiei Crescătorilor de Ovine „Corbii de Piatră” (preşedinte – Ion Săvescu), cea care numără 225 de crescători din satele Corbi, Corbşori şi Poenărei şi un patrimoniu alcătuit din 25.000 de capete de oi. După cum spune Ion Săvescu, ”în zona Corbi se creşte rasa ţurcană. La concursul de frumuseţe pentru ovine contează cel mai mult greutatea animalului, lungimea lânei şi aspectul morfofiziologic.”

Meseria de cioban, inclusă în nomenclatorul oficial graţie eforturilor celor din Corbi

Până acum doi ani, meseria de cioban, nu era inclusă în nomenclatorul oficial. Graţie însă eforturilor Asociaţiei conduse de Ion Săvescu, acest lucru a devenit realitate. Iar ”cioban” este acum o meserie oficial recunoscută, cu toate drepturile ce se cuvin. Iar numeroşi ciobani din Corbi au făcut deja cursuri de instruire printr-un program POSDRU, cursuri organizate de AGROM-Centrul de Instruire în Agricultură. Meseria de cioban este una grea. După cum spune Ion Săvescu, ”în general, ciobanii nu trăiesc foarte mult, viaţa e foarte dură, rari sunt cei care apucă 70 de ani de viaţă.” Iar la ora actuală se trăieşte din ce în ce mai greu din crescutul oilor. ”Preţul kilogramului de lână a scăzut de la 1,5 lei la 70 de bani, a scăzut preţul şi la lapte şi la carne”, ne-a declarat Ion Săvescu. Sunt însă şi motive de optimism pentru viitor. Unul dintre acestea este legat de programul ”Controlul oficial al producţiei”, prin care se pune un accent deosebit pe exemplarele ovine cele mai performante.

O spun şi francezii: ”Zona Corbi are un potenţial turistic mare”

Schimbări în bine pentru sutele de crescători de oi din Corbi vor veni şi ca urmare a unei colaborări – aflate la început – cu o asociaţie de crescători de animale din Franţa – MONTANEA-asociaţie ce numără nu mai puţin de 2.000 de membri. După cum ne-a declarat Jean Michel Dunand, responsabil delegaţii străine în cadrul MONTANEA, ”dorim să îi sprijinim pe cei din Corbi să îşi promoveze produsele specifice şi ca aceste produse să aibă nişte standarde de calitate excelente. Scopul este de a avea produse unice. Suntem deschişi şi dorim să facem inclusiv schimburi de experienţă cu crescătorii de oi din Corbi. Am remarcat că în zona Corbi sunt nişte peisaje absolut magnifice. Iar aceste peisaje trebuie păstrate, şi nu suprimate în viitor, pentru că potenţialul turistic este mare”.

Mai multe fotografii click aici :
fotografi.facebook

Citeste mai mult: adev.ro/o7yyxa

Tags: concursul unic ţinut în „mini-Australia“ României, Cum arată comuna în care sunt crescute peste 30.000 de oi, Miss Oaia

Posted in corbi arges | No Comments »

INVITATIE RAPSODIA PASTORESCA

mai 4th, 2016 by PRIMARIA CORBI

PRIMARIA CORBI ,

INVITA LOCUITORII COMUNEI CORBI SI , NU NUMAI , PRECUM SI FORMATIILE ARTISTICE CARE PASTREAZA SI DUC MAI DEPARTE TRADITIILE SI OBICEIURILE SPECIFICE PASTORESTI SA PARTICIPE LA FESTIVALUL CE VA AVEA LOC IN DATA DE 29.05.2015 .

(click foto pentru a vizualiza programul )

FESTIVALUL VA AVEA LOC IN AER LIBER IN LOCUL “CHILII” , UNDE S-A AMENAJAT O SCENA SPECIALA FESTIVALULUI .
VA ASTEPTAM CU DRAG !

Posted in corbi arges | No Comments »

Corbi Lucrări la infrastructura rutieră

mai 4th, 2016 by PRIMARIA CORBI

Fără urmă de îndoială, și în acest an modernizarea drumurilor reprezintă unul din obiectivele cheie ale strategiei de dezvoltare a administrației comunei Corbi. Campania de primăvară a început, conform spuselor primarului Virgil Baciu, prin pietruirea și compactarea drumurilor comunale din toate satele localității.

”Am început această acțiune cu satul Corbi și, rând pe rând, ne vom ocupa de toate drumurile din toate satele localității. Oamenii știu, din experiența anilor trecuți, că nu vom ”ierta” nici o uliță, oricât de în pantă și de dificilă ar fi reabilitarea. Am reușit, de exemplu, să facem practicabil pentru orice autoturism drumul Suhatului, pe care, toată lumea știe, nu se putea circula decât pietonal. Avem în vedere și drumurile agricole, pe care vom interveni unde este nevoie și, de ce nu, vom amenaja altele noi. Urmează asfaltarea unor tronsoane, în lungime de 4 km, ne-am propus noi pentru acest an. În primă fază avem în vedere un total de 3 km, ce cuprind strada Surpituri, ulița școlii, continuarea modernizării străzii Luncii, finalizarea străzii Unirii și strada Poduri, o porțiune a străzii Pârâiești și, de asemenea, o porțiune a străzii Sfinții Voievozi. ”, a declarat edilul Virgil Baciu.

Tags: Lucrări la infrastructura rutieră

Posted in corbi arges | No Comments »

Paste fericit !

apr. 29th, 2016 by PRIMARIA CORBI

Sărbători fericite încărcate de lumină, seninătate, bucurie şi dragoste!

În noaptea Învierii,
când clopotele bat,
cu lumânări aprinse,
cu sufletul curat,
să spunem împreună
HRISTOS A ÎNVIAT!
Paşte fericit!

PRIMAR,

VIRGIL BACIU

Posted in corbi arges | No Comments »

„Ne-am făcut datoria!”

apr. 14th, 2016 by PRIMARIA CORBI

Personal nu văd altă concluzie mai potrivită pentru acest final de mandat. Deşi nu am pretenţii de mare orator sau scriitor, am să încerc să sintetizez câteva din problemele cu care m-am confruntat direct alături de ceilalţi aleşi local. Acum patru ani am intrat în competiţia electorală animat de dorinţa de a da un alt curs al lucrurilor în localitatea natală. Consideram că am rămas mult în urma altora şi mă temeam că orice întârziere va face imposibilă recuperarea decalajelor. Ştiam că nu-mi va fi uşor şi am avut de furcă inclusiv cu familia şi prietenii care mă sfătuiau să-mi văd de treburile mele şi să nu-mi bag gâtul în jugul dracului – cum plastic se exprima un amic. Mi-am argumentat poziţia şi am candidat, reuşind să conving cetăţenii din Corbi să-mi acorde încrederea. Am început prin repararea drumurilor de câmp şi am depus eforturi considerabile pentru continuarea şi finalizarea proiectului de alimentare cu apă, care era blocat la acel moment. Nu l-am omis nici pe cel privind infrastructura rutieră locală. Nu vreau să fac acum un bilanţ triumfalist, pentru că dvs., cei care citiţi aceste rânduri, ştiţi mai bine ceea ce s-a făcut şi ceea ce nu am reuşit să ducem la finalizare. Am rămas poate datori cu îndeplinirea unor speranţe şi cei care au făcut promisiuni fără acoperire vor fi taxaţi la vot. De fapt, cu toţii vom fi la judecata oamenilor, care ne vor acorda sau nu încrederea de a continua ceea ce am început. Aşa este normal şi aşa trebuie să funcţioneze democraţia. Iar dacă vrem normalitate, trebuie să ne supunem voinţei exprimate de electorat prin vot. Majoritatea decide şi minoritatea trebuie să se supună – aceasta este regula esenţială a jocului.

În aceşti primi patru ani în care am fost primar am descoperit, la început cu stupoare, că eforturile depuse pentru a face bine oamenilor lângă care trăieşti pot fi minate tocmai de cine nu te-ai aştepta. Şi fac trimitere direct către birocraţia în care lucrează instituţiile statului. Au fost momente în care eram pe cale să renunţ, dar am reuşit să depăşesc slăbiciunea de o clipă. Mărturisesc că mi-am pierdut prieteni şi mi-am câştigat duşmani pentru că n-am acceptat jocurile unora sau altora. Chiar dacă m-au făcut să sufăr prin acţiunile lor ulterioare, nu regret că nu le-am făcut pe plac. Şi-i asigur pe toţi cei care vor veni la mine că-i voi sprijini în tot ceea ce este legal, dar nu mai mult. Mărturisesc că am descoperit laturi nebănuite ale naturii umane în aceşti patru ani. Dar, ca şi alţi colegi primari am descoperit ce greu e să te descurci prin hăţişurile şi capcanele birocraţiei. Sunt legi care se bat cap în cap, aşa cum a fost până de curând Codul fiscal, care aproape ne-a băgat în spital şi pe noi, cei care lucrăm în administraţia publică locală, dar şi pe cetăţenii puşi în imposibilitate de a achita anumite taxe aberant stabilite. Din fericire, tocmai am aflat că vor interveni clarificări şi modificări absolut necesare, pe care noi le-am cerut insistent. Cetăţenii din Corbi trebuie să ştie că noi, aleşii lor, am menţinut la limita inferioară permisă de lege taxele şi impozitele locale. Ele alcătuiesc veniturile proprii ale comunităţii şi interesul general este să fie stabilite la cote rezonabile, care să permită încasarea şi să nu existe diferenţe mari sau imposibil de acoperit între sumele prevăzute şi cele efectiv colectate. Grija pentru veniturile proprii trebuie să fie permanentă, cu atât mai mult cu cât probabil că la ora actuală nu există localitate în România care să dispună de buget anual pe măsura nevoilor. Noi, primăria şi legislativul local, ne-am străduit şi consider că am reuşit să asigurăm un echilibru între secţiunile de funcţionare şi dezvoltare din buget, în ciuda greutăţilor cu care ne-am confruntat în acest mandat. Argumentul meu de susţinere ţine de ceea ce s-a făcut efectiv din vara lui 2012 până în prezent.

Înainte de a încheia, ţin să le mulţumesc tuturor consilierilor locali pentru modul în care am colaborat, pentru că fără înţelegerea dumnealor, nu făceam mare lucru. Toţi ne-am străduit să realizăm ceva pentru comună, am avut uneori opinii uneori divergente, dar eu nu pot gândi decât că acestea au fost generate de modul diferit în care vedeam rezolvarea problemelor. Repet: ne-am făcut fiecare datoria cum am ştiut şi cum am putut mai bine!

Virgil Baciu, primar

Tags: Ne-am făcut datoria

Posted in corbi arges | No Comments »

Comuna Corbi a intrat pe drumul spre Europa

apr. 14th, 2016 by PRIMARIA CORBI

Localitatea de pe valea Râului Doamnei şi-a schimbat radical în bine imaginea faţă de aceea din urmă cu patru ani. Perioada de stagnare pare să fi rămas istorie. Realizările noii administraţii publice locale din acest mandat sunt semnificative şi dintre ele merită amintite câteva: reabilitarea drumurilor de câmp, continuarea proiectului de alimentare cu apă care se blocase, dar a ajuns la etapa branşărilor gospodăriilor, care vor fi urmate de proiecte pentru canalizare, amenajarea de terenuri de sport multifuncţionale, cu gazon sintetic în satele Corbi, Corbşori şi Stăneşti, reabilitarea şi modernizarea unor artere rutiere care au fost asfaltate în mai multe sate ale comunei, modernizarea clădirilor căminelor culturale de la Corbşori şi Poenărei (lucrare demarată recent), accesarea de fonduri europene prin GAL „Ţinutul Posadelor” prin proiecte prezentate de administraţia publică sau de particulari şi altele. Perspectivele sunt atrăgătoare, iar meritul aparţine edililor, cărora primarul Virgil Baciu a ţinut să le adreseze sincere mulţumiri pentru colaborare, după cum urmează:

Viceprimar

– Dan Aldea.

Consilieri locali

– Ion Săvescu;

– Dionisia Burilă;

– Vişinel Banu;

– Constantin Mogaru;

– Vasile Grigoroiu;

– Romeo Precup;

– Mihai Ungurenuş;

– Ion Ioniţă;

– Iosif Mogoiu;

– Tiberiu Zaharia;

– Gheorghe Moroiu;

– Ion Maria.

Delegaţi săteşti

– Sorinel Păunescu;

– Mădălin Anghelescu

Tags: comuna corbi

Posted in corbi arges | No Comments »

Ce vor oierii de munte de la șefii Agriculturii?

apr. 14th, 2016 by PRIMARIA CORBI

Reprezentanții celor 86 de asociații membre ale Federației Oierilor de Munte din România (FOM) s-au întâlnit la finalul lunii februarie 2016, la Adunarea Generală. Ce îi nemulțumește pe crescătorii de ovine din zonele montane și ce le cer aceștia celor care conduc Agricultura:

1. Subvențiile pentru animale și pășuni să fie date în timp util, astfel încât fermierii să se poată folosi de ele atunci când au nevoie, nu după ce ajung să-și vândă animalele pe nimic sau să le sacrifice, ca să evite falimentul;
2. Implicarea abuzivă a politicului (prin intermediul primarilor) în deciziile asociațiilor, prin presiuni asupra membrilor consiliilor directoare, prin distribuirea pășunilor pe criterii preferențiale doar către cei agreați de primari sau prin refuzul de a organiza licitații pentru pășuni duce la haos și la un pășunat necontrolat;
3. Primăriile nu respectă legile cu privire la pășuni, mai exact stabilirea chiriilor ținând cont de procentul de 50% din valoarea masei verzi/ha;
4. Direcțiile Agricole să nu stabilească norma anuală de venit, cantitatea și valoarea pentru masa verde la hectar fără consultarea majorității asociațiilor reprezentative din județ;
5. Am cerut lămuriri privind stadiul proiectului de modificare a Legii vânătorii. Solicităm permiterea pășunatului în păduri, cu excepția plantațiilor, regenerărilor și parcelelor monitorizate silvic;

Avem nevoie de ameliorare genetică!
6. Este necesară implementarea unui program național de ameliorare genetică pentru creșterea rezistenței naturale la Scrapie și pentru a facilita exportul. Îmbunătățirea riscului de țară va conduce la creșterea încrederii terților și la deschiderea exportului către țările arabe, fără a mai avea probleme la tranzitarea Turciei;
7. Vrem revenirea la subvențiile pentru zona defavorizată sau la o altă modalitate de acordare de subvenții pentru zonele unde creșterea animalelor implică o valoare ridicată a costurilor. Propunem bonitarea berbecilor de către ANZ și atribuirea unui nucleu de 30 de ovine pe fiecare reproducător, iar efectivele bonitate să fie incluse în secțiunea secundară din Registrul Genealogic și să se dispună implementarea măsurilor necesare pentru a intra la sprijinul cuplat zootehnic. Acest lucru se impune pentru evitarea consangvinizării, care a ajuns la stadii alarmante, de 80% din efectivele de ovine din România;

Nu desființați cooperativele! De ce s-a pus carul înaintea boilor?
8. În acest moment, transformarea asociațiilor în cooperative este practic imposibilă, și foarte multe asociații au contracte și investiții în derulare. Tot ceea ce timp de 20 de ani s-a făcut cu foarte multă greutate pur și simplu se va distruge, și membrii asociațiilor își vor pierde iremediabil încrederea în ideea de asociere;
9. Cerem analizarea și clarificarea situației create de neconcordanța dintre Ordinul 619/2015, Ordinul 234/2016 și Legea 104/2015 cu privire la cine depune cererile pentru pășunile închiriate de asociații;
10. Până la apariția unei legi și a unor reglementări clare și care pot fi puse în practică, asociațiilor să li se permită să depună cererea de subvenții pe pășunile contractate, deoarece, chiar prin statut, ele au înscris că pot face activitate agricolă și automat pot fi „fermieri activi”. În acest moment, mutarea patrimoniului asociației într-o cooperativă nou înființată nu este posibilă legal și trebuie ținut cont și de faptul că niciodată toți membrii asociației nu vor fi de acord cu transformarea în cooperative. În acest caz, ce vom face? De ce s-a pus carul înaintea boilor, de ce se desființează asociațiile înainte de adoptarea modificărilor la legea cooperativelor? Totodată, autoritățile (MADR, APIA, ANSVSA) trebuie să explice clar și concret cum se vor trece în folosință animalele pe cooperative, fără ca fermierii să fie forțați să le treacă în proprietatea cooperativei;
11. Fărâmițarea suprafețelor pășunilor prin desființarea asociaților va duce la pierderea investițiilor făcute de asociații pe pășuni și la neefectuarea lucrărilor de întreținere și igienizare a pășunilor. Din cauza asociațiilor care au lucrat defectuos, nu trebuie pedepsite toate asociațiile care și-au făcut datoria așa cum trebuie;
12. Este vitală menținerea/reintroducerea adeverinței eliberate de asociații care atestă statutul de crescător de animale, adeverință ce nu este respinsă de Regulamentele UE. (…).Dacă au fost asociații/persoane care nu au respectat legea, să fie sancționate corespunzător, dar, pentru o mică parte, să nu aibă de suferit și majoritatea, care sunt corecți;

Ne-am săturat de monopolul medicilor concesionari!
13. Identificarea animalelor are costuri mari. Asociațiile ne-ar ajuta să avem costuri mai mici, dar nu pot face această activitate, pentru că statul nu subvenționează manopera decât în cazul efectuării identificării de către medicii veterinari concesionari;
14. Să se renunțe la reglementările privind monopolul medicilor concesionari, iar fiecare fermier să fie liber să-și aleagă medicul veterinar;
15. Fiecare fermier să aibă o parolă personalizată în SNIIA, care să-i permită să vizualizeze toate mișcările făcute de medicul veterinar și, când constată neconformități, să fie anunțate medicului, pentru a fi remediate urgent, după sistemul actual de la APIA;

Să se desecretizeze cererile depuse la APIA!
16. Să se desecretizeze cererile depuse la APIA (așa cum a fost până în 2010), și să vadă oricine, în fiecare localitate, cine și pentru câte animale a depus cerere de subvenție, să se vadă cine și pentru câte hectare a depus cerere pentru pășuni, metodă prin care s-ar evita fraudele și multe alte nereguli;
17. Legislația sa fie coerentă și stabilă, să nu se mai schimbe an de an. Înființarea camerelor agricole să se facă pe cerințe reale. Este o birocrație mare și inutilă pentru accesarea fondurilor europene;
18. Fermierii să fie consiliați și ajutați să înțeleagă rolul COP și RG (…). În 2015, APIA nu a făcut nici o acțiune de informare pentru ca fermierii să știe ce-i așteaptă în 2016;
19. Să se dea ajutoare de stat pentru cumpărarea animale de rasă, dar nu ca în 2014, când această activitate a fost făcută pentru a câștiga bani doar câțiva oieri cu influență, iar restul au fost păcăliți cu miei în loc de berbeci. Propunem un ajutor de minimis și pentru tineretul femel de înlocuire matcă;
20. Nu putem vinde laptele, deoarece procesatorii refuză să vină în zona de munte să-l colecteze, din cauza infrastructurii proaste;
21. Forța de muncă este foarte greu de găsit;
22. Transhumanța este o tradiție care este necesar să fie protejată la nivel guvernamental și care ar trebui să aibă reguli clare, stabilite de autorități împreună cu reprezentanții crescătorilor de ovine;
23. Este nevoie de conceperea unui program de organizare de târguri și expoziții pe zone, în mai multe perioade ale anului.

Articol publicat in revista Ferma nr.6(167) 1 – 14 aprilie 2016

Tags: oierii de munte

Posted in corbi arges | No Comments »

Pachetului de masuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate

apr. 14th, 2016 by PRIMARIA CORBI

Pachet de masuri dezvoltare clasa de mijloc la satePachetul guvernamental ”Clasa de Mijloc la Sate” isi propune sa vina cu solutii inovatoare de dezvoltare economica pentru clasa de mijloc la sate, prin valorificarea fondurilor europene, simplificarea legislativa, implementarea masurilor deja existente introduse de reforma PAC (orientate spre agricultura de mijloc) si implementarea unor masuri noi, cum ar fi: acordarea de vouchere pentru zilieri si mestesugari independenti (metoda simplificata de plata a taxelor); dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic agricol, implementarea programului National ‘Primul Utilaj Agricol’; constituirea unor instrumente de garantare si creditare din surse nationale (inclusiv microcreditare); dezvoltarea economiei rurale prin eco si agro-turism.

Agricultura de subzistenta este principala sursa din care provin noile generatii de persoane defavorizate. Saracia rurala afecteaza peste trei milioane de romani intr-o masura mai mare sau mai mica. Guvernul condus de Dacian Ciolos a lansat de curand un pachet anti-saracie. In acest pachet se acorda o atentie speciala saraciei din mediul rural, ca problema specifica ce necesita solutii dedicate. Prin acel pachet, statul roman ofera, din bani europeni, o plasa sociala de siguranta si o crestere a accesului la servicii publice pentru cei mai dezavantajati locuitori ai satelor.

Pachetul de politici „Clasa de Mijloc la Sate” vine sa concretizeze initiative deja demarate dar disparate si propune politici noi care raspund unei nevoi identificate de strategiile elaborate in ultimii ani (vezi caseta), dar ignorate pana acum la nivel de implementare si consecventa. Prin acest pachet, se propune un plan care sa:
Umple golul de dezvoltare al satelor, prin impulsionarea dezvoltarii unei clase de mijloc rurale
Completeze masurile anti-saracie rurala, oferind o sansa de crestere pentru fermierii de semi-subzistenta si de consolidare pentru fermierii mijlocii.

Directiile strategice propuse de pachetul ”Clasa de Mijloc la Sate” cuprind trei categorii de politici: De Crestere – pentru micii agricultori / locuitori ai satelor prinsi in activitati non-agricole de mici dimensiuni; De Consolidare – pentru cei deja intrati in clasa de mijloc; Privind Comunitatea – masuri de dezvoltare a satului ca o comunitate activa, solidara si cu acces la sanatate si educatie apropiat de standardele urbane.

Directiile strategice propuse de pachetul Clasa de Mijloc la Sate

Un plan national de dezvoltare rurala mai accesibil micilor fermieri si micului intreprinzator

97% dintre gospodarii raman in afara PNDR-ului din cauza pragului ridicat de eligibilitate (8000 Euro PS). Dintre ei, 73% traiesc in subzistenta. Pentru a deschide PNDR-ul, o solutie cu efect imediat este coborarea pragului de eligibilitate la valoarea de 4000 de euro PS si largirea bazei potentialilor beneficiari de la 61 mii la 374 mii.

Guvernul actual va demara procedura de schimbare a PNDR, care trebuie agreata in Comitetul de Monitorizare si cu Comisia Europeana. Ghidurile masurilor aferente vor fi lansate in conditiile curente de eligibilitate (pentru a nu intarzia lansarea), dar urmatoarele runde de finantare se vor desfasura cu noile conditii de eligibilitate (in toamna 2016).

Simplificarea ghidurilor de finantare si ”taierea” hartiilor care ingreuneaza procesul de accesare a fondurilor europene reprezinta o prioritate in noua viziune pentru clasa de mijloc. Printre exemple se numara eliminarea conditiei ca exploatatia sa-si mentina criteriul de selectie referitor la dimensiunea economica, extinderea sprijinului catre mai multe categorii de asocieri agricole sau clarificarea aspectelor legate de infiintare versus modernizare.

Schimbarea de generatii in agricultura si un nou rol pentru Ferma de Familie

O serie de masuri cu multiple beneficii pentru agricultura de mijloc: reducerea varstei medii a fermierilor activi, imbunatatirea managementului, transferul intergenerational si facilitarea comasarii terenurilor in favoarea altor membri ai comunitatii. Concret, se traduce in beneficii de ordin financiar precum cresterea veniturilor fermei din activitati agricole, economic, stimuleaza iesirea din economia informala si pregatirea profesionala – absolventii de studii in domeniul agricol si agroalimentar primesc punctaje mai mari.

Ferma de familie, asa cum este in prezent definita de OUG 43/2013, este mai degraba o bariera birocratica decat o oportunitate reala. Ferma de familie trebuie definita legal in mod flexibil, trebuie sa aduca avantaje fiscale si de reglementare si trebuie sa fie un obiectiv de politica publica: ferma de familie este nucleul clasei de mijloc din agricultura.

Redefinirea conceptului de ”ferma de familie” cuprinde si modificarea limitei superioare de accesibilitate la o valoare de 100.000 euro / an si posibilitati de angajare formala a membrilor de familie la propria ferma (pentru a beneficia de asigurari sociale si de sanatate).

Asocierea pentru intrarea pe piata – Cheia pentru dezvoltare

Asocierea ca instrument principal de transformare a peisajului economic rural in care micii producatori locali ies pe piata sub umbrela unei organizatii cu management profesionist si putere de desfacere pe lanturi scurte sau lungi. Printre beneficii se numara cooperarea intre actori locali in scopul comercializarii, realizarea de parteneriate cu ONG-uri si autoritati publice, o mai buna integrare pe piata a producatorilor locali.

Investitii in mediul rural

Masurile de investitii din PNDR vizeaza atat fermierii individuali cat si comunitatea. Acest guvern isi asuma prin pachetul lansat acum o serie de tinte concrete pentru anul 2016 si pregatirea proiectelor pentru un impact maxim la finalizarea Programului, in 2023. Masurile pentru ferme sunt orientate pe categorii, de la fermele mici (15.000 Euro / per ferma) la proiectele de investitii pentru fermele mijlocii (maxim 200.000 euro) care vor permite modernizarea productiei si orientarea spre pietele de desfacere de la orase.

Accesul fermierilor la credite ieftine si garantare

Instrumente financiare dedicate dezvoltarii rurale desfasurat pe mai multe directii de suport – micro-creditare, co-finanatare si garantare – a fermierilor din PNDR, cat si din afara lui. Totodata, propunem un fond de micro-creditare din fonduri nationale, dedicat fermierilor care nu sunt eligibili din PNDR (sub 4000 Euro PS), pentru a le da sansa cresterii.

Dezvoltarea economiei rurale prin eco si agroturism

Clarificarea si relaxarea cadrului legal pentru incurajarea antreprenorialului rural de mici dimensiuni. In functie de specificul local, se doreste adaptarea legislatiei pentru a permite consumul de produse din gospodarie in lantul eco si agro turistic. Preluarea la nivel de politica publica a bunelor practici de eco-turism certificat, prin dezvoltarea organismelor de management al destinatiei. Autoritatile locale si afacerile de mici dimensiuni vor fi cointeresate in folosirea potentialului cultural si natural al zonelor protejate.

O noua misiune pentru Grupurile de Actiune Locala

In noua directie se inscriu si centrele suport pentru servicii adresate populatiei rurale si mic urbane alaturi de retele si clustere orientate catre sprijinul pentru cooperarea orizontala si verticala intre actorii din mediul rural si mic urban. Totodata, GAL-urile isi pastreaza rolul clasic de motor al comunitatii rurale in programul LEADER, avand in vedere perspective si abordari care sa dezvolte comunitatea prin proiecte atipice, complementare PNDR.

Tags: masuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate

Posted in corbi arges | No Comments »

« Newer Posts - Older Posts »