Un sat de piatră, o biserică săpata în stâncă, cuiburi împietrite de corbi şi pietre cazute din cer. Aşa arată şi în zilele noastre comuna Corbi din judeţul Argeş.
Localitatea este renumită pentru trecutul său istoric când s-a dovedit a fi un loc de refugiu pentru haiduci.
De asemenea, zona este renumită şi pentru plaiurile sale mioritice şi formaţiunile calcaroase, cu rezonanţă istorică sau religioasă: La Chilii, Stânca lui Zdrelea, Stâncile Haiducilor, Râul Doamnei, muntele de gresie, la baza căruia domnitorul Neagoe Basarab a construit Mânăstirea Corbii de Piatră.
La Corbi, îndeletnicirea de bază a sătenilor a rămas oieritul
Aşezată într-un loc prielnic păstoritului, comuna se mândreşte cu cel mai mare număr de oi din judeţul Argeş, peste 30.000 cât şi cu statornicia, hărnicia şi bunăstarea locuitorilor, cu respectul acestora pentru vechi tradiţii păstoreşti şi folclorice.
Viaţa ţăranului corbean s-a desfăşurat în ritm de transhumanţă şi de baladă, fiind marcată de cele două evenimente mari, urcatul şi coborâtul oilor la şi de la munte, fiind plină de muncă, frumuseţe, dăruire, dar şi de sacrificii şi primejdii de tot felul.
Cultura moderna de zmeur şi afin dar şi livezi de meri la Corbi, Argeş
În timp, oamenii locului au fructificat terenurile, plantând meri, peri dar şi afini şi mure. Minunea s-a petrecut în satul Stăneşti din comuna Corbi şi nu a ţinut deloc trei zile, cum din păcate se întâmplă, de regulă, în România, când vine vorba de agricultură. Puieţii de măr au plasă antigrindină, butaşii de zmeur şi mur au un sistem de susţinere şi protecţie antiploaie, iar utilajele agricole cu ajutorul cărora se obţine performanţă sunt şi ele pe măsura fermei horticole. Plantaţia este un proiect iniţiat de Mihail Ungurenuş, unic în judeţ, poate chiar şi în ţară, iar osteneala celor care au pus umărul şi sufletul la această treabă serioasă a fost dată de bun exemplu la seminariile organizate de Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală.
Rapsodia Păstorească de la Corbi
Cu 45 de ani în urmă, în comuna Corbi, urcarea oilor la munte a devenit o adevărată sărbătoare la care participă oieri şi grupuri folclorice din mai multe zone păstoreşti, de la nord şi de la sud de Carpaţi, unite de un destin istoric pe cât de potrivnic, pe atât de util pentru realizarea unei convieţuiri.
Anul acesta festivalul numit „Rapsodia Păstorească” se va desfăşura în zilele de 24 şi 25 mai, atât în localitate, cât şi în afara acesteia, într-un spaţiu mioritic, pe Valea Râul Doamnei.
În cadrul manifestării pe strada principală are loc o paradă a celor mai frumoase animale din localitate, împodobite de sărbătoare.
Urmează o paradă a costumelor populare din diverse localităţi al căror specific poate fi mai bine înţeles dacă aruncăm o privire asupra trecutului istoric al românilor de peste, cât şi de sub Carpaţi.
La Corbi, judeţul Argeş fetele poartă ie mocănească, cu mărgele de toate culorile, şurţe mocăneşti, vestă de catifea neagră, cu mărgele, pe cap tistinel „batic negru,” iar băieţii: cămaşă din pânză lucrată în casă, cu cruce neagră cusută pe piept (barbure), vestă de pănură neagră, chimir din piele, cioareci.
Portul popular de zonă poate fi văzut şi la Muzeul de Etnografie din incinta Consiliului Popular al comunei Corbi, ce reprezintă un interior ţărănesc, bogat împodobit, plin de viaţă şi primitor, ce reflectă ocupaţiile şi modul de viaţă specifice locuitorilor din localitatea Corbi.
Aici mai pot fi găsite vatra cu pirostriile pe care se află ceaunele pentru pregătit mâncarea, masa ţărănească, din lemn, rotundă, mică, cu scaune pe măsură, cu străchinile şi lingurile ce îşi aşteaptă oaspeţii, paturi acoperite cu pături miţoase, războiul de ţesut, macaturile şi ştergarele de pe pereţi, din care florile zâmbesc în şiraguri şi buchete de trandafiri roşii, plini de viaţă.
Cum este şi firesc de la o sărbătoare păstorească vor lipsi fluieraşii, din localitatea Corbi prezenţi atât în formaţii de copii şi tineri, cât şi de bătrâni, într-o ştafetă neîncetată a unei ocupaţii străvechi, a talentului şi dragostei pentru cântecul popular românesc. Ei fac parte din Ansamblul Folcloric Ciobanaşul care în aceste zile a oferit un spectacol „de zile mari” ascultătorilor postului nostru de radio, Radio România Antena Satelor dar şi localnicilor prezenţi la evenimentul ce s-a desfăşurat în incinta Căminului Cultural din centrul comunei.
Acest mic colţ de rai descris în câteva cuvinte a fost prezentat în emisiunea „Viaţa la Ţară “ din 30.04.2015. Echipa Antena Satelor a fost în mijlocul sătenilor timp de patru zile, le-a aflat poveştile şi istoria, le-a înţeles problemele, le-a văzut realizările şi le-a admirat dansul şi portul popular, dragosta pentru frumosul natural şi artistic, hărnicia şi credinţa în Dumnezeu.