{"id":6132,"date":"2015-01-08T10:06:35","date_gmt":"2015-01-08T08:06:35","guid":{"rendered":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/?p=6132"},"modified":"2015-01-08T10:07:39","modified_gmt":"2015-01-08T08:07:39","slug":"cele-mai-profitabile-plantatii-agricole-in-2015-raman-culturile-de-nisa-si-fructele-care-se-mentin-cele-mai-rentabile-afaceri-pe-suprafete-mici-deteren-agricol","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/?p=6132","title":{"rendered":"Cele mai profitabile planta\u021bii\u00a0agricole \u00een 2015 r\u0103m\u00e2n culturile de ni\u0219\u0103 \u0219i fructele care se men\u021bin cele mai rentabile\u00a0afaceri\u00a0pe suprafe\u021be mici deteren\u00a0agricol."},"content":{"rendered":"

\"cele-mai-profitabile-culturi-agricole-in-2015\"<\/a><\/p>\n

Pentru fermierii cu suprafe\u021be mici de teren, anul 2015 poate aduce profit dac\u0103 vor miza pe c\u00e2teva culturi de ni\u0219\u0103. Agrointeligen\u021ba v\u0103 prezint\u0103 care sunt cele mai profitabile culturi agricole cu care agricultorii pot c\u00e2\u0219tiga cu condi\u021bia ca \u00eenainte de a \u00eenfiin\u021ba exploata\u021bia agricol\u0103, s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103sesc\u0103 \u0219i o pia\u021b\u0103 sigur\u0103 unde s\u0103 comercializeze recolta.<\/p>\n

\"cartofi-mov-in-camp\"<\/a><\/p>\n

Cartoful mov<\/strong><\/p>\n

O cultur\u0103 care a f\u0103cut furori \u00een acest an, cartoful mov r\u0103m\u00e2ne \u0219i \u00een 2015 cultura agricol\u0103 de la care se pot ob\u021bine cele mai bune rezultate. Crescut \u00een condi\u021bii similare cu cele ale cartofului tradi\u021bional, soiul exotic de origine american\u0103 ofer\u0103 produc\u021bii de 30-40 de tone la hectar. \u00cen privin\u021ba pre\u021bului, cartofii viole\u021bi au \u00eenceput anul cu 2014 cu 30 de lei\/kilogram \u0219i au \u00eencheiat, la fel ca \u0219i \u201dfra\u021bii\u201d s\u0103i alba\u0219tri, la un pre\u021b mediu de 12 lei\/kilogram. Chiar \u0219i a\u0219a, \u00eencas\u0103rile pe care fermierul le poate aduna la final de an \u2013 cu condi\u021bia s\u0103 v\u00e2nd\u0103 la pre\u021b bun toat\u0103 recolta, pot dep\u0103\u0219i 100.000 de euro.<\/p>\n

\"P1050998\"<\/a><\/p>\n

C\u0103tina<\/strong><\/p>\n

Cultur\u0103 de c\u0103tin\u0103 a cunoscut o cre\u0219tere spectaculoas\u0103 odat\u0103 cu cererea tot mai mare pe pia\u021b\u0103. Practic, \u00een 2014 s-a dezvoltat o \u00eentreg\u0103 industrie de prelucrare a c\u0103tinei, \u00een majoritate format\u0103 din produc\u0103tori care \u00ee\u0219i proceseaz\u0103 recolta pentru un profit mai mare. Astfel, recolta de c\u0103tin\u0103 se transform\u0103 \u00een suc de c\u0103tin\u0103,\u0219erbet de c\u0103tin\u0103, \u00eenghe\u021bat\u0103 cu c\u0103tin\u0103, miere cu c\u0103tin\u0103, produse cosmestice, ceaiuri \u0219i suplimente alimentare\u00a0ce au la\u00a0baz\u0103 micile fructe portocalii bogate \u00een vitamina C.
\n\u00cenfiin\u021barea unui hectar de c\u0103tin\u0103 ajunge la circa 3.000 de euro. P\u00e2n\u0103 la intrarea pe rod, care are loc \u00een anul trei, se ajunge \u00eens\u0103 la cheltuieli de aproximativ 6.000 de euro. \u00cen primul an de produc\u0163ie, dac\u0103 plantele sunt bine \u00eentre\u0163inute se ob\u0163ine \u015fi 12-15 tone la hectar. Se poate ajunge \u00eens\u0103 \u015fi la 20 de tone la hectar \u00een urm\u0103torii ani. \u00cen general, produc\u0163ia maxim\u0103 este ob\u0163inut\u0103 \u00een anul \u015fapte. C\u0103tina are o perioad\u0103 de produc\u0163ie de 20-25 de ani, iar ca profit, cultivatorii mai vechi spun c\u0103 mizeaz\u0103 pe cel pu\u021bin 10.000 de euro la hectar, iar acesta poate atinge 20.000 de euro\/hectar cu implicarea fermierului \u00een comercializarea timpurie a produc\u021biei de c\u0103tin\u0103.<\/p>\n

\"RASPBERRIES<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Zmeura<\/strong><\/p>\n

La zmeur se planteaz\u0103 \u00een jur de 6.700-8.000 plante\/ha, \u00een func\u0163ie de distan\u0163a de plantare \u00eentre r\u00e2nduri (2,5-3 metri), iar pre\u0163ul unei plante este \u00een jur de 3 \u2013 3,5 lei. Deci, pre\u0163ul plantelor este \u00een jur de 22.000 \u2013 25.000 lei pentru fiecare hectar de zmeur\u0103 \u00eenfiin\u021bat. O cheltuial\u0103 important\u0103 la cultura zmeurului este montarea unui sistem de sus\u0163inere care poate fi din spalieri de lemn, de beton, de fier. Costul acestuia variaz\u0103 mult, \u00een func\u0163ie de materialele utilizate, \u015fi poate fi de 10.000 \u2013 15.000 lei\/ha. Alte cheltuieli se fac cu preg\u0103tirea terenului, instala\u0163ia de irigare, fertilizare, plantare \u015fi \u00eentre\u0163inerea planta\u0163iei \u00een primii doi ani. Aceste cheltuieli pot s\u0103 ajung\u0103 la 12.000 \u2013 15.000 lei. Deci se ajunge la o investi\u0163ie de 45.000 \u2013 55.000 lei. Alte cheltuieli sunt cu \u00eentre\u0163inerea planta\u0163iei \u00een primii 3 ani, \u00een jur de 10.000 lei.
\nLa zmeur se poate realiza o produc\u0163ie de 7 \u2013 8 tone \u00een medie pe hectar, iar produc\u0163ia maxim\u0103 se ob\u0163ine din anul al treilea. O planta\u0163ie dureaz\u0103 \u015fapte \u2013 nou\u0103 ani de produc\u0163ie, \u00een func\u0163ie de sol \u015fi lucr\u0103rile de \u00eengrijire. Pre\u0163ul de v\u00e2nzare al zmeurei \u00een Rom\u00e2nia depinde de calitate, de cantitate, de perioad\u0103 \u015fi de zon\u0103. Dac\u0103 \u00een pie\u0163ele din Transilvania zmeura s-a v\u00e2ndut \u00een 2014 cu 14 \u2013 15 lei pe kilogram, dar \u015fi cu 25 lei, \u00een func\u0163ie \u015fi de perioada anului, la angro, anul trecut s-a ob\u0163inut circa 10 lei pe kilogram. Cu alte cuvinte, c\u00e2\u0219tigul mediu la care poate spera un cultivator de zmeur\u0103 este de circa 20.000-24.000 de euro\/hectar.<\/p>\n

\"plantatie-de-mur\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Murul<\/strong><\/p>\n

Afacerea cu mure<\/a>\u00a0este \u0219i ea printre afacerile agricole care pot aduce profit important, \u00eens\u0103 cu un volum de munc\u0103 mai mare dec\u00e2t alte culturile agricole tradi\u021bionale. Un caz fericit este cel al arge\u0219eanului Teodor Toader care ob\u021bine anual profituri de 50.000 de euro la hectar, \u00een condi\u021biile unor cheltuieli ce nu dep\u0103\u0219esc 5.000 de euro. Singura problem\u0103: investi\u021bia ini\u021bial\u0103 de 10.000 de euro la hectar \u0219i apoi patru ani de a\u0219teptare p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rful de produc\u021bie.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"capsuni-coapte1\"<\/a><\/p>\n

C\u0103p\u0219unul<\/strong><\/p>\n

Anul 2014 a fost un an bun pentrun cultura c\u0103p\u0219unului rom\u00e2nesc, ob\u021bin\u00e2ndu-se circa 10-12 tone\/hectar. Profitul este bun, dac\u0103 lu\u0103m un pre\u021b mediu de 6-7 lei \u0219i o produc\u021bie medie pentru anul trecut, rezult\u0103 un venit de 17.000 de euro la hectar. Cheltuielile totale pentru aceea\u0219i suprafa\u021b\u0103 ajung \u0219i la 4.500 de euro, ceea ce \u00eenseamn\u0103 un profit de 12.500 de euro la hectar.<\/p>\n

\"nuci\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Nucul<\/strong><\/p>\n

Despre nuc, Agrointeligen\u021ba a scris un adev\u0103rat serial de articole din care a reie\u0219it c\u0103 aceast\u0103 cultur\u0103 agricol\u0103 are perspective excelente pentru anii viitori. Singura problem\u0103, la fel ca \u0219i la alte culturi profitabile este c\u0103 investi\u021bia nu este mic\u0103, iar recolta nu se culege din primul an dup\u0103 plantare. Totu\u0219i, cu ajutorul specialistului Iosif Kiss, am reu\u0219it s\u0103 facem un calcul la rece privind profitul business-ului cu nuci, iar c\u00e2nd am tras linie am ajuns la un c\u00e2\u0219tig anual de cel pu\u021bin 10.000 de euro\/hectarul de livad\u0103 de nuci. Capcana este o perioad\u0103 de 4-5 ani pe care trebuie s\u0103 o a\u0219tepta\u021bi p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nucii planta\u021bi vor intra pe rod. Dup\u0103 aceea, business-ul intr\u0103 direct pe profit, iar livada necesit\u0103 lucr\u0103ri de mentenan\u021b\u0103 care v\u0103 vor r\u0103pi doar dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni pe an. De\u0219i depinde de fiecare produc\u0103tor ce pre\u021b dore\u0219te s\u0103 cear\u0103 pe produc\u021bia sa de nuci, este bine de \u0219tiut c\u0103, toamna, pre\u0163ul nucilor este de aproximativ un euro\/kilogram, iar evolu\u0163ia acestuia p\u00e2n\u0103 \u00een prim\u0103var\u0103 poate s\u0103 creasc\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 2,5 ori. Din acest punct de vedere nu se recomand\u0103 v\u00e2nzarea miezului de nuc\u0103 mai devreme de luna martie, dec\u00e2t dac\u0103 comercializarea se face \u00een preajma s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103, c\u00e2nd pre\u021burile explodeaz\u0103 la miezul de nuc\u0103. \u00cen privin\u0163a nucilor \u00een coaj\u0103 provenind din soiurile franceze, pre\u0163ul de valorificare este de minim 3.8 euro\/kg, cu destina\u0163ie la export.<\/p>\n

\"goji\"<\/a><\/p>\n

Goji<\/strong><\/p>\n

Cu un pre\u021b mediu de 10 euro\/kilogram, fructele de goji se num\u0103r\u0103 printre culturile agricole care se renteaz\u0103 pe suprafe\u021be mici. De pe un hectar de planta\u021bie se pot ob\u021bine circa 4-5 tone de fructe uscate numai bune de comercializat, \u00eens\u0103 aceast\u0103 recolt\u0103 se poate aduna abia \u00een anul 4-5 al planta\u021biei cu o densitate de 3500 de arbu\u0219ti\/hectar.<\/p>\n

\"varza-kale\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Varza kale<\/strong><\/p>\n

Nou intrat\u0103 \u00een farfuriile rom\u00e2nilor, varza kale are, cu siguran\u021b\u0103, perspective bune pentru 2015. Este c\u0103utat\u0103 at\u00e2t de marile re\u021bele de supermarketuri, c\u00e2t \u0219i de restaurantele cu m\u00e2ncare s\u0103n\u0103toas\u0103 sau raw-vegan\u0103. Cultura varzei kale nu este una foarte dificil\u0103, acestea se planteaz\u0103 pe r\u00e2nduri, cu o distan\u021b\u0103 de aproximativ 10 centimetri \u00eentre ele pentru ca planta s\u0103 se poat\u0103 dezvolta, iar \u00eentre r\u00e2nduri se las\u0103 cam 50 de centimetri. Planta este din familia v\u0103rzoaselor \u0219i are nevoie de ap\u0103 din bel\u0219ug \u0219i de temperaturi mai sc\u0103zute. Pre\u021bul unei verze kale este de circa 5 lei 400 de grame, aceasta fiind greutatea aproximativ\u0103 a unei plante pe perioada de toamn\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Castravetele amar<\/strong><\/p>\n

Descoperit de micii fermieri\u00a0ca o cultur\u0103 profitabil\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, castravetele amar a prins \u201daripi\u201d \u00een ultimele luni \u0219i \u0219i-a men\u021binut pre\u021bul de 20 de euro\/kilogram. Chiar \u0219i afacerea cu semin\u021be de momordic\u0103 este rentabil\u0103 \u2013 o s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 se vinde pe internet cu 1 leu bucata \u0219i nu duce lips\u0103 de clien\u021bi care vor s\u0103 \u00ee\u0219i cultive singuri, chiar \u0219i \u00een ghiveci, castravetele cu efecte bune \u00een cazul diabeticilor \u0219i a celor care vor s\u0103 \u00ee\u0219i energizeze organismul \u00een mod natural. \u00cen ceea ce prive\u0219te plantarea semin\u021belor \u00eentr-o planta\u021bie de momordic\u0103, aceasta se face la o distan\u021b\u0103 de un metru \u00eentre plante \u0219i doi metri \u00eentre r\u00e2nduri. O plant\u0103 d\u0103 \u00een jur de 20 de fructe, iar m\u0103rimea acestora variaz\u0103 \u00eentre 50-60 de grame, dar poate ajunge \u0219i la 300 de grame. Castrave\u021bii amari rezistent\u0103 la secet\u0103, nu necesit\u0103 irigare \u0219i nu au nici d\u0103un\u0103tori naturali. Dac\u0103 \u00een cazul castrave\u021bilor obi\u0219nui\u021bi ultimii ani au fost foarte slabi din cauza d\u0103un\u0103torilor, momordica nu are aceste probleme.<\/p>\n

 <\/p>\n

Plante medicinale<\/strong><\/p>\n

Tot 2014 a f\u0103cut ca afacerea cu plante medicinale s\u0103 prospere \u00een Rom\u00e2nia. Mici produc\u0103tori, afaceri de familie sau pasiona\u021bi de plantele cu propriet\u0103\u021bi vindec\u0103toare au descoperit c\u0103 acestea se pot transforma \u00eentr-o afacere. Este drept c\u0103 profiturile nu sunt uria\u0219e \u2013 ca \u00een cazul celorlalte culturi de ni\u0219\u0103, \u00eens\u0103 pe pia\u021b\u0103 exist\u0103 o cerere mare, a\u0219a c\u0103 valorificarea recoltei \u2013 chiar \u0219i prin v\u00e2nzare direct\u0103, nu ar trebui s\u0103 fie o problem\u0103. Mai mult, semin\u021bele sunt u\u0219or de procurat, iar condi\u021biile de la noi din \u021bar\u0103 sunt ideale pentru cele mai diverse plante medicinale.<\/p>\n

A\u0219a cum probabil a\u021bi remarcat, din lista celor mai profitabile culturi agricole \u00een 2015 lipsesc c\u00e2teva plante la care probabil v-a\u021bi fi a\u0219teptat s\u0103 intre \u00een clasament. Este vorba despre\u00a0lavand\u0103, porumbul dulce sau dovleacul pl\u0103cintar<\/strong>\u00a0care se reg\u0103seau anul trecut \u00een lista celorZece afaceri agricole cu care micii fermieri pot da lovitura \u00een 2014<\/a><\/strong>. Ultimele 12 luni au adus \u00eens\u0103 fie o extindere a exploata\u021biilor agricole cu aceste culturi \u2013 cazul lavandei, fie o sc\u0103dere important\u0103 de pre\u021b pentru altele \u2013 cum ar fi dovleacul. Aceste culturi agricole r\u0103m\u00e2n \u00eens\u0103 profitabile \u0219i \u00een 2015, \u00eens\u0103 perspectivele lor sunt din ce \u00een ce mai reduse \u00een fa\u021ba unei concuren\u021be solide, care \u0219i-a f\u0103cut deja o clientel\u0103 fidel\u0103. Totu\u0219i, cu determinare, munc\u0103 \u0219i clien\u021bi serio\u0219i, at\u00e2t aceste plante, c\u00e2t \u0219i orice cultur\u0103 agricol\u0103, v\u0103 pot asigura venituri bune \u0219i foarte bune \u00een anii ce vor urma.<\/p>\n

Not\u0103: Ordinea culturilor agricole este una realizat\u0103 \u00een func\u021bie de recoltele ce se pot ob\u021bine, de profitul preconizat \u0219i de evolu\u021bia pozitiv\u0103 pe care aceste plante au avut-o \u00een ultimele luni, cu prognoza de cre\u0219tere \u00een continuare.\u00a0<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pentru fermierii cu suprafe\u021be mici de teren, anul 2015 poate aduce profit dac\u0103 vor miza pe c\u00e2teva culturi de ni\u0219\u0103. Agrointeligen\u021ba v\u0103 prezint\u0103 care sunt cele mai profitabile culturi agricole cu care agricultorii pot c\u00e2\u0219tiga cu condi\u021bia ca \u00eenainte de a \u00eenfiin\u021ba exploata\u021bia agricol\u0103, s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103sesc\u0103 \u0219i o pia\u021b\u0103 sigur\u0103 unde s\u0103 comercializeze recolta.<\/p>\n

Cartoful […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[990],"class_list":["post-6132","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-general","tag-afaceri-2015"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6132","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6132"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6132\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6144,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6132\/revisions\/6144"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6132"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6132"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6132"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}