{"id":4913,"date":"2013-05-10T16:31:12","date_gmt":"2013-05-10T13:31:12","guid":{"rendered":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/?p=4913"},"modified":"2013-05-12T16:05:28","modified_gmt":"2013-05-12T13:05:28","slug":"exclusiv-evz-minunea-de-pasti-de-la-corbii-de-piatra-fotoreportaj-si-video","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/?p=4913","title":{"rendered":"EXCLUSIV EVZ. Minunea de Pa\u015fti de la Corbii de Piatr\u0103 | FOTOREPORTAJ \u015eI VIDEO"},"content":{"rendered":"

Schitul rupestru din jude\u0163ul Arge\u015f este atestat din 1512, dar istoria grotei \u00eencepe din secolul II. \u00cen perioada comunist\u0103, m\u00e2n\u0103stirea a fost p\u0103r\u0103sit\u0103 de c\u0103lug\u0103ri, \u00eens\u0103 a devenit vedet\u0103 a marelui ecran, datorit\u0103 scenelor din seria Haiducii, filmate aici. Din cauza umidit\u0103\u0163ii insuportabile, c\u0103lug\u0103rii s-au mutat \u00een sat, \u00eentr-o m\u00e2n\u0103stire tradi\u0163ional\u0103.<\/p>\n

\"08-09_Manastire_RZV_7_3e296af833_thumb_630_380\"<\/a><\/p>\n

\u00cen Corbii de Piatr\u0103 se ascundeau, pe vremuri, cei mai renumi\u021bi haiduci ai locului<\/p>\n

Spa\u0163iul dintre Curtea de Arge\u015f \u015fi C\u00e2mpulung Muscel, pe Valea Arge\u015fului, este considerat un loc cu totul special al ortodoxiei. \u00cen zon\u0103 s-au n\u0103scut multe pove\u015fti cu daci, haiducul Zdrelea, pustnici \u015fi tot aici a fost s\u0103pat\u0103 \u00een st\u00e2nc\u0103 cea mai \u201eb\u0103tr\u00e2n\u0103\u201d m\u00e2n\u0103stire rupestr\u0103 din Rom\u00e2nia, dar \u015fi primul schit destinat m\u0103icu\u0163elor.
\nCorbii de Piatr\u0103 este, de fapt, o fost\u0103 grot\u0103 \u00eentr-o st\u00e2nc\u0103 de gresie \u00een care se ascundeau fugarii, intrarea f\u0103c\u00e2ndu- se chinuit, numai de-a bu\u015filea. Incinta a fost cioplit\u0103 cu timpul pentru a deveni mai \u00eenc\u0103p\u0103toare, iar ascunz\u0103toarea a fost apoi transformat\u0103 \u00eentr-o m\u00e2n\u0103stire, probabil \u00eenc\u0103 din secolul X, de\u015fi primul document care atest\u0103 schitul apare \u015fase secole mai t\u00e2rziu.<\/p>\n

Ho\u0163ii fur\u0103 indicatoarele c\u0103tre l\u0103ca\u015f
\nGrota se g\u0103se\u015fte la marginea satului Corbi, din comuna arge\u015fean\u0103 cu acela\u015fi nume, \u015fi, de\u015fi este S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare din Postul Pa\u015ftelui, credincio\u015fii nu prea se \u00eenghesuie s\u0103-i treac\u0103 pragul. Drumul asfaltat decent, dar plin cu b\u0103legar, se termin\u0103 fix \u00een dreptul bisericii, apoi urmeaz\u0103 o uli\u0163\u0103 acoperit\u0103 de colb \u015fi de pietri\u015f. Indicatoarele spre a\u015fez\u0103m\u00e2nt lipsesc cu des\u0103v\u00e2r\u015fire p\u00e2n\u0103 la vreo c\u00e2\u0163iva metri de schit. \u201eAm fost la Compania Na\u0163ional\u0103 de Drumuri s\u0103-i rug\u0103m s\u0103 ne ajute cu ni\u015fte indicatoare. La scurt timp, dup\u0103 ce au fost amplasate, au fost furate. O s\u0103 mai punem\u201d, dezv\u0103luie adev\u0103ratul motiv al \u201eanonimatului\u201d, c\u0103lug\u0103rul m\u00e2n\u0103stirii, ieromonahul Ignatie. P\u0103rintele este \u015fi \u201e\u015feful\u201d celor trei c\u0103lug\u0103ri care au grij\u0103 de schit de la data de 23 martie 2003: \u201eP\u00e2n\u0103 atunci, timp de 200 de ani, m\u00e2n\u0103stirea a fost abandonat\u0103\u201d.
\nCea mai veche m\u00e2n\u0103stire de m\u0103icu\u0163e<\/p>\n

\"08-09_Manastire_RZV_0\"<\/a>
\nGrota se g\u0103se\u015fte pe strada M\u00e2n\u0103stirii. Ca s\u0103 ajungi la schit, mai \u00eent\u00e2i treci de o poart\u0103 obi\u015fnuit\u0103 de gospod\u0103rie \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103. Acum urmeaz\u0103 un urcu\u015f, abrupt de vreo 80 de metri, p\u00e2n\u0103 la st\u00e2nc\u0103. Pe la mijlocul potecii este situat\u0103 \u015fi vechea clopotni\u0163\u0103 din lemn, de la 1890. Este \u00eenchis\u0103 cu lac\u0103tul, are un clopot ruginit \u015fi o toac\u0103 roas\u0103 de timp, dar are \u015fi un \u00eensemn al prezentului. La cap\u0103tul urcu\u015fului este lunga mas\u0103 de lemn pe care m\u00e2ncau acum trei-patru secole c\u0103lug\u0103rii \u015fi c\u0103lug\u0103ri\u0163ele – \u00eentre 1512 \u015fi 1515 schitul a fost unul de maici. La unul din capetele mesei, \u00eenc\u0103 se mai vede \u00een st\u00e2nc\u0103 arsura produs\u0103 de cuptor \u015fi de focul ce ie\u015fea din el, semn c\u0103 monahii nu m\u00e2ncau doar ciorbe de post, ci mai p\u00e2rleau \u015fi c\u00e2te un animal.
\nSchitul are s\u0103pate \u00een st\u00e2nc\u0103 dou\u0103 c\u0103m\u0103ru\u0163e (fiecare cu o suprafa\u0163\u0103 c\u00e2t o sufragerie de la un apartament de bloc \u015fi \u00eenalte p\u00e2n\u0103 la vreo patru metri). Prima \u00eenc\u0103pere este una administrativ\u0103. Dup\u0103 ce se trece prin aceasta se ajunge \u00een l\u0103ca\u015ful rupestru plin cu picturi pe pere\u0163i, ale c\u0103ror urme \u00eenc\u0103 se mai z\u0103resc.
\nSchitul cioplit \u00een pl\u0103cile de gresie domin\u0103 \u00eentreaga a\u015fezare
\nAu mai r\u0103mas doar urmele picturilor
\nLa sud de pronaos dai cu privirea de trapeza m\u00e2n\u0103stirii, d\u0103ltuit\u0103 la r\u00e2ndu-i \u00een piatra, despre care legenda afirma c\u0103 \u00eei slujea domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521) de divan pe care \u201ejudeca diferite pricini \u015fi stingea anumite ne\u00een\u0163elegeri, atunci c\u00e2nd lua parte la praznicul hramului m\u00e2n\u0103stirii Corbii de Piatr\u0103, Adormirea Maicii Domnului\u201d, poveste\u015fte p\u0103rintele Ignatie.<\/p>\n

\"08-09_Manastire_RZV_3\"<\/a>
\nAltarul e cioplit \u00een st\u00e2nc\u0103, iar dintre picturi, cea mai cunoscut\u0103 este cea a lui Neagoe Basarab. Unii speciali\u015fti spun c\u0103 ar fi Iisus. Oricum e greu s\u0103 afirmi cu siguran\u0163\u0103 care este adev\u0103rul, din portret nu au mai r\u0103mas dec\u00e2t fr\u00e2nturi. \u201eNu a fost restaurat niciodat\u0103 \u015fi nici nu se poate face, cel pu\u0163in \u00een acest moment, pentru c\u0103 este posibil s\u0103 se strice tot\u201d, ne l\u0103mure\u015fte ieromonahul.
\nDeasupra st\u00e2ncii de 25 de metri \u00een care este s\u0103pat\u0103 m\u00e2n\u0103stirea se afl\u0103 o cruce de vreo doi metri, din 1790, pus\u0103 parc\u0103 s\u0103 binecuv\u00e2nteze \u00eentreaga zon\u0103.
\nDe la daci p\u00e2n\u0103 la Iliescu, istoria grotei
\n\u2022 Prima atestare documentar\u0103 este din 23 iunie 1512. Atunci, maica Magdalina redeschide m\u00e2n\u0103stirea cu hramul Adormirea Maicii Domnului, pe care o \u00eenchin\u0103 domnitorului Neagoe Basarab. Astfel, dup\u0103 spusele lui Nicolae Iorga, Corbii de Piatr\u0103 este prima m\u00e2n\u0103stire de c\u0103lug\u0103ri\u0163e \u00eenfiin\u0163at\u0103 pe meleagurile noastre.
\n\u2022 Unii istorici afirm\u0103 despre grot\u0103 c\u0103 dateaz\u0103 \u00eenc\u0103 din secolul II, c\u00e2nd slujea cre\u015ftinilor drept ascunz\u0103toare. Intrarea se f\u0103cea de-a bu\u015filea, printr-o u\u015f\u0103 mic\u0103, s\u0103pat\u0103 \u00een peretele nordic.
\n\u2022 Arhitectura bisericu\u0163ei deriv\u0103 din \u201ebisericile sal\u0103\u201d, cu dou\u0103 altare, dedicate unui hram dublu, caracteristice lumii bizantine din secolul X.
\n\u2022 Se \u00eenrude\u015fte tipologic cu grupul de biserici rupestre din Capadocia, Turcia, \u00eens\u0103 are particularitatea a dou\u0103 sfinte altare pe un singur naos, ceea ce o face unic\u0103 la noi \u00een \u0163ar\u0103.
\n\u2022 Dup\u0103 doar trei ani, la Corbi sunt adu\u015fi c\u0103lug\u0103ri, maicile mut\u00e2ndu-se la schitul Ostrov.
\n\u2022 \u00cen prima jum\u0103tate a secolului XVIII, m\u00e2n\u0103stirea devine biseric\u0103 de mir, ca urmare a a\u015fez\u0103rii \u00een jurul ei a unei puternice colonii de peste 200 de familii, venite din Jina Sibiului din cauza persecu\u0163iilor religioase.
\n\u2022 O legend\u0103 spune c\u0103 zona este locul na\u015fterii familiei Corvinilor. Aici s-ar afla ruinele castelului lui Voicu Corvin, tat\u0103l legendarului Iancu Corvin de Hunedoara, cel care avea s\u0103 p\u0103streze pentru totdeauna blazonul corbului, tranform\u00e2ndu-l \u00eentr-un semn al regilor. O cronic\u0103 ungureasc\u0103, a lui Bonfini, vorbe\u015fte despre locul na\u015fterii sale, despre plaiul numit Al Oii, cea mai frumoas\u0103 vale din Valachia Transalpina, unde Corvinii \u00ee\u015fi aveau ob\u00e2r\u015fia.
\n\u2022 \u00cen 2003 se redeschide schitul.
\nP\u0103rintele Ignatie este \u015fi stare\u0163 \u015fi ghid pentru schitul care ar trebui s\u0103 intre \u00een circuitul turismului monahal autohton
\nMisterul pere\u0163ilor otr\u0103vi\u0163i
\n„V\u0103 rog s\u0103 nu atinge\u0163i pere\u0163ii, e mai bine pentru dumneavoastr\u0103\u2026\u201d, ne spune ieromonahul Ignatie, atunci c\u00e2nd a v\u0103zut c\u0103 ne apropiem prea mult de pere\u0163ii jilavi pentru a studia fresca: \u201eNu de alta, continu\u0103 p\u0103rintele, dar con\u0163ine materialul biologic care a m\u00e2ncat p\u00e2n\u0103 \u015fi fresca, s-a hr\u0103nit pur \u015fi simplu cu aceasta\u201d. Este vorba despre un material microbiologic care, \u00een decursul anilor, a devorat pere\u0163ii interiori milimetru cu milimetru, printr- un proces care nu a putut fi \u00eentrerupt de sute de ani.
\n\u00cen afar\u0103 de faptul c\u0103 picturile se deterioreaz\u0103 \u00een mod ireversibil, este \u015fi un fel de autoap\u0103rare a loca\u015fului. Astfel c\u0103 cei care s-ar \u00eencumeta s\u0103 fac\u0103 acte de vandalism, s\u0103 \u00eencerce s\u0103 ia, cum din p\u0103cate se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103, o amintire din cel mai vechi schit rupestru din Rom\u00e2nia, risc\u0103 o pedeaps\u0103 pe m\u0103sur\u0103. \u015ei nu neap\u0103rat una\u2026 divin\u0103, ci una extrem de p\u0103m\u00e2nteasc\u0103… Microorganismele care s-au \u201ehr\u0103nit\u201d sute de ani, la ad\u0103postul \u00eentunericului \u015fi al umidit\u0103\u0163ii de peste 95 la sut\u0103 uneori, sunt extrem de periculoase \u015fi pentru om put\u00e2nd s\u0103 fac\u0103, pe piele, ceea ce au f\u0103cut pe ziduri.<\/p>\n

\"08-09_Manastire_RZV_4\"<\/a>
\nInteresant este faptul c\u0103, de\u015fi ac\u0163ioneaz\u0103 de at\u00e2ta amar de vreme, microorganismele veninoase au ocolit, \u00een oarecare parte, pictura care \u00eel reprezint\u0103 pe Iisus Hristos, pentru aceast\u0103 parte a m\u00e2n\u0103stirii s\u0103pate \u00een muntele de gresie, exist\u00e2nd \u00eenc\u0103 \u015fanse de restaurare.
\nPere\u0163ii schitului \u201eau \u00eenv\u0103\u0163at\u201d s\u0103 se apere singuri \u00een lupta cu v\u00e2n\u0103torii de amintiri rupestre
\nPiersic, la fel de iubit ca un sf\u00e2nt
\nLocalitatea Corbi a devenit o autentic\u0103 vedet\u0103 a cinematografiei rom\u00e2ne\u015fti. Asta deoarece, datorit\u0103 m\u00e2n\u0103stirii unice \u00een Rom\u00e2nia, numero\u015fi produc\u0103tori \u015fi regizori au ales s\u0103 filmeze aici. R\u00e2nd pe r\u00e2nd, \u201eR\u0103pirea fecioarelor\u201d, \u201eDrumul oaselor\u201d, \u015fi, apoi, toat\u0103 seria \u201eHaiducilor\u201d au inclus scene de cascadorie \u015fi peisaje inedite filmate \u00een aceste locuri, av\u00e2nd ca obiectiv principal M\u00e2n\u0103stirea Corbii de Piatr\u0103. Totodat\u0103, locuitorii de aici au avut prilejul s\u0103 joace, ca figuran\u0163i, al\u0103turi de mari nume de arti\u015fti rom\u00e2ni. Colea R\u0103utu \u015fi-a zorn\u0103it, aici, uniforma de ofi\u0163er al Imperiului Otoman.
\nToma Caragiu, al\u0103turi de Emanoil Petru\u0163 au pus, aici, temelia imaginii haiducului ca erou pozitiv. Florin Piersic, \u00eendrumat de Szoby Czech, a f\u0103cut aici cascadorii care fr\u00e2ng \u015fi ast\u0103zi inimile domni\u015foarelor, \u00eentruchip\u00e2ndu- l pe M\u0103rgelatu\u2026 De altfel, mul\u0163i dintre localnici \u00eel consider\u0103 \u015fi acum ca pe un fel de \u201esf\u00e2nt\u201d blond, care le-a vizitat schitul, acesta fiind singurul lucru bun care li s-a \u00eent\u00e2mplat de 500 de ani \u00eencoace!
\nS-a pr\u0103v\u0103lit biserica pe ei \u015fi au sc\u0103pat nev\u0103t\u0103ma\u0163i!
\nBiserica \u015fi-a pus la \u00eencercare enoria\u015fii chiar de S\u0103rb\u0103toarea de Pa\u015fti, a anului 1897. Atunci, la miezul nop\u0163ii, ca la un semn divin, un cutremur de p\u0103m\u00e2nt a f\u0103cut ca o parte a zidului exterior al naosului s\u0103 se pr\u0103bu\u015feasc\u0103 peste cei care veniser\u0103 s\u0103 se roage acolo, \u00een cea mai important\u0103 zi din calendarul cre\u015ftin. \u015ei tot ca un semn divin, nimeni nu a fost r\u0103nit, ba mai mult, \u00eent\u00e2mplarea care era s\u0103 le fie fatal\u0103 a \u00eent\u0103rit credin\u0163a enoria\u015filor \u00een Dumnezeu, cel care nu i-a l\u0103sat s\u0103 se pr\u0103p\u0103deasc\u0103 sub ap\u0103sarea colosal\u0103 a lespezilor din gresie. \u015ei ast\u0103zi, \u00eent\u00e2mplarea este interpretat\u0103 ca fiind un semn de la Dumnezeu, semn care include at\u00e2t aten\u0163ionarea pentru gre\u015felile f\u0103ptuite cu voie sau f\u0103r\u0103 de voie, c\u00e2t \u015fi iertarea pentru acestea.
\nDe ce Corbii?
\nFiindc\u0103 ob\u00e2r\u015fia l\u0103ca\u015fului de cult s\u0103pat \u00een gresie se pierde \u00een negura vremii, probabil undeva \u00een jurul anului 1000 dup\u0103 Hristos, pove\u015ftile \u015fi, totodat\u0103, explica\u0163iile numelui de \u201eCorbii\u201d dat m\u00e2n\u0103stirii \u015fi, apoi, localit\u0103\u0163ii arge\u015fene, sunt mai multe. \u015ei, totodat\u0103, nu se poate spune cu exactitate care este cea adev\u0103rat\u0103.
\nO legend\u0103 spune c\u0103, imediat dup\u0103 crearea refugiului \u00een piatr\u0103, mai mul\u0163i corbi \u015fi-au f\u0103cut cuiburi deasupra intr\u0103rii, p\u0103zind-o \u015fi d\u00e2nd alarma \u00een caz de pericol.
\nO alt\u0103 legend\u0103 aduce \u00een discu\u0163ie locul de origine al familiei Corvinilor, de unde \u015fi numele de Corbi \u015fi, \u00een fine, locuitorii zonei sus\u0163in c\u0103 numele vine de la un faimos haiduc, Corbea, care, \u00eempreun\u0103 cu Zdrelea, un alt \u201elotru\u201d cunoscut, \u015fi-au g\u0103sit ascunz\u0103toare \u00een grotele din vecin\u0103tate.
\nA \u00eenfrunta frigul \u015fi umiditatea din schitul s\u0103pat \u00een gresie este o adev\u0103rat\u0103 performan\u0163\u0103 pentru slujitorii s\u0103i
\n<\/strong>
\n<\/strong><\/p>\n

\n
\n
<\/object><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

<\/strong>
\nAutor: Vlad Teodorescu, Marian P\u0103v\u0103la\u015fc<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Schitul rupestru din jude\u0163ul Arge\u015f este atestat din 1512, dar istoria grotei \u00eencepe din secolul II. \u00cen perioada comunist\u0103, m\u00e2n\u0103stirea a fost p\u0103r\u0103sit\u0103 de c\u0103lug\u0103ri, \u00eens\u0103 a devenit vedet\u0103 a marelui ecran, datorit\u0103 scenelor din seria Haiducii, filmate aici. Din cauza umidit\u0103\u0163ii insuportabile, c\u0103lug\u0103rii s-au mutat \u00een sat, \u00eentr-o m\u00e2n\u0103stire tradi\u0163ional\u0103.<\/p>\n

\u00cen Corbii de Piatr\u0103 se […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[881],"class_list":["post-4913","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-general","tag-manastirea-corbii-de-piatra"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4913","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4913"}],"version-history":[{"count":15,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4913\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4939,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4913\/revisions\/4939"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4913"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4913"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4913"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}