TRASEE \u00a0MONTANE\u00a0 CORBI ARGES<\/p>\n
Corbi sat Corbi – Muscelele Argesului \u2013 Dl Chiciura \u2013Muntele Muchea Plesilor\/Raul Doamnei \u2013 Biserica „Sfanta Treime” 1830, monument Naum Ramniceanu<\/p>\n
Corbi sat Jgheaburi – Muscelele Argesului \u2013 Muntele Muchea Plesilor – Dl. Chiciura\/raul Bratia \u2013 Pestera Jgheaburi – Manastirea „Corbii de Piatra” (M)- Schit rupestru din sec.14 (monument istoric) cel mai vechi ansamblu de pictura din Tara Romaneasca \u2013 mister: Duhul locului-tacerea – Slujba la manastire se tine o data pe an – 29 iunie\/Sf. Petru si Pavel (triunghi magic impreuna cu Manastirea Namaesti si cu Manastirea Cetatuia Negru Voda)<\/p>\n
![\"CORBI](\"http:\/\/www.primariacorbi.com\/wp-content\/uploads\/2010\/09\/clip_image001.jpg\" "\\"CORBI")
<\/a>CORBI ARGES <\/p><\/div>\n
Nucsoara – Muscelele Argesului \u2013 Muntii Iezer\/Raul Doamnei si raul Valsan – Invartita (lac) – carstic intre formatiuni din gips-unic in tara, 780 m alt, balneo-izvoare ape minerale indicate in afectiuni asociate, clima submontana, tonica, Padurea „Iedu-Cernat” rezervatie forestiera<\/p>\n
Nucsoara sat Nucsoara – Muscelele Argesului \u2013 Muntii Iezer \u2013 Muntii Fagaras\/Raul Doamnei – balneo-izvoare ape minerale – sulfatate, calcice, sodice – clima submontana, tonica – Biserica „Intrarea in Biserica a Maicii Domnului” 1880 – Padurea „Iedu-Cernat” rezervatie forestiera, drumetii pe valea Raului Doamnei spre Muntii Clabucet-Nucsoara-1578m, Lacul Cernat, Lacul Dobroneag, Lacul Doamnei, Vf. Draghina Mare (1966m alt), Muntii Oticu (2044m alt)\/Muntii Fagaras, Vf. Iezeru Mare\/ Muntii Iezer<\/p>\n
Nucsoara sat Slatina – 780m alt – Muntii Iezer – Muscelele Argesului – Deal Gruiul Negru (924m alt), Masiv Bahna (1122m alt) – Raul Doamnei – punct plecare spre Creasta principala a Muntilor Fagaras si spre sectorul montan Moldoveanu<\/p>\n
Trasee spre Muntii Iezer:<\/p>\n
– spre N pe raul Doamnei \u2013 confluenta \u2013 NV pe Valea Slatina \u2013 Valea Izvorul de langa Plai (izvoare)\u2013 Vf. Setu (1720m alt) \u2013 Vf. Papau (2093m alt) \u2013 Curmatura Papau \u2013 Vf. Carligele (2171m alt) \u2013 Curmatura Groapele (2030m alt) \u2013 Vf. Obarsia (2314m alt) \u2013 Vf. Iezerul Mic – Crucea Ateneului \u2013 Lacul Iezer \u2013 N \u2013 Vf. Iezerul Mare (2462m alt) \u2013 Vf. Rosu (2469m alt) \u2013 N \u2013 Curmatura Oticului (1860m alt) \u2013 Vf. Oticu (2044m alt) \u2013 Vf. Mezea (2125m alt) \u2013 Saua Mezea \u2013 Vf. Catunu (2206m alt) \u2013 Vf. Bratila (2274m alt) \u2013 Lacul Bratila Curmatura Bratila \u2013 Culmea principala a Muntilor Fagaras (numeroase trasee de pe culme)<\/p>\n
– spre N pe raul Doamnei \u2013 confluenta \u2013 Gura Cernatului \u2013 NE pe Raul Doamnei \u2013 Lacul Bradu \u2013 Lacul Draghina \u2013 Lacul Baciu \u2013 confluenta \u2013 NE pe Raul Vasalatu \u2013 spre izvoare<\/p>\n
– spre N pe raul Doamnei \u2013 confluenta \u2013 Gura Cernatului \u2013 NE pe Raul Doamnei \u2013 Lacul Bradu \u2013 Lacul Draghina \u2013 Lacul Baciu \u2013 confluenta \u2013 spre N pe Valea Zarna \u2013 Gura Vailor \u2013 N pe interfluviul dintre Valea Zarna si Valea Rea – Vf. Capatana (1903m alt)<\/p>\n
– spre N pe raul Doamnei \u2013 confluenta \u2013 Gura Cernatului \u2013 NE pe Raul Doamnei \u2013 Lacul Bradu \u2013 Lacul Draghina \u2013 Lacul Baciu \u2013 confluenta \u2013 spre N pe Valea Zarna \u2013 Gura Vailor \u2013 NE pe Valea Zarna \u2013 Bratila \u2013 confluenta \u2013 trasee pe vaile raurilor spre Culmea principala a Muntilor Fagaras<\/p>\n
Pitesti \u2013 oras – Valea Argesului – Piemontul Cotmeana\/raul Arges la confluenta cu Raul Doamnei – Pitesti (lac) – Manastirea „Trivale” (M) sec.15, Muzeu din 1954, Biserica „Buna Vestire” Greci 1564, „Sf. Ghe. Domneasca” 1656, „Sfanta Treime” 1731, sinagoga 1900, Atheneul, Gabroveni-han, Foisorul de Foc din 1897, mai\/”Simfonia lalelelor”- expozitie anuala florala, „Trivale” Parc national, Pitesti- Prundu (lac)<\/p>\n
Domnesti – Dealurile Argesului\/Raul Doamnei – Muzeu etno si arta feudala, Biserica „Intrarea in Biserica a Maicii Domnului” 1828, „Mirica Ion” casa<\/p>\n
Trasee spre Muntii Iezer Papusa:<\/p>\n
– pe Valea Raul Doamnei (amonte) \u2013 Corbi \u2013 Nucsoara \u2013 Vf. Bahna (1122m alt) \u2013 Slatina – Lacul Baciu (confluenta dintre Vasalatu si Valea Rea)<\/p>\n
– N pe Valea Raul Doamnei (amonte) \u2013 confluenta cu raul Izvorul Rusului \u2013 E \u2013 confluenta cu Izvorul de langa Plai \u2013 NV pe valea Izvorului de langa Plai \u2013 Plaiul Rusului \u2013 Vf. Setu (1732m alt) \u2013 Vf. Papau (2093m alt) \u2013 Vf. Carligele (2172m alt) \u2013 Curmatura Groapelor (2038m alt) \u2013 E \u2013 Vf. Obarsia (2314m alt) \u2013 NE \u2013 Vf. Iezerul Mic (2408m alt) TRASEUL – Raul Doamnei<\/p>\n Cu incepere din catunul Lunci, soseaua forestiera din lungul Raului Doamnei urmeaza malul drept (stanga, cum urcam), parcurgand pana in dreptul lacului de acumulare Baciu un foarte frumos traiect, lung de cca 14 km, ingust si desfasurat tot timpul in bruste si numeroase schimbari de directie. Principalele ramificatii ce se desprind din acesta sosea catre masivul Iezer-Papusa (deci pe malul opus, stang, al vaii) sunt: <\/span><\/strong> <\/span><\/strong><\/p>\n <\/span><\/strong><\/p>\n Masive muntoase din Judetul Arges M-tii Fagaras fac parte din lantul Carpatilor Meridionali. Ei cuprind intregul complex muntos dintre Dambovita (est) si Olt (vest). Clima<\/p>\n Muntii Fagaras, cu inaltimi care depasesc 2500 m au o clima aspra cu caracteristici specifice climei temperate si climei subpolare. Pe crestele muntilor se ajunge la o temperatura medie anuala sub 0 grade Celsius la 1800 m, atingand -2 C sau chiar mai coborate. In zona inalta (la peste 1800 m), iarna poate dura 6-7 luni. Flora & Fauna<\/p>\n Este determinata in principal de conditiile climatice, variabile in functie de altitudine, si prezinta o zonare pe verticala. Rauri & lacuri<\/p>\n Fagarasul are o retea hidrografica bogata. Apele de pe versantul nordic sunt relativ scurte si putin bogate in apa. Apele au sapat vai adanci si inguste creand acele muchii nordice Fagarasene de o frumusete rara intalnita in Carpati. Toate apele de pe versantul nordic deverseaza in raul Olt. Intre muchia Sambatei (est) si muchia Puha (vest) se succed urmatoarele cursuri de apa: Sambata, Vistisoara, Vistea Mare, Ucisoara, Ucea Mare, Podragu, Arpasu Mare, Arpaselul, Cartisoara (format din Bilea si pariul Doamnei), Laita si raul mare al Porumbaculul (Paraul Sarata + Serbota). Traversarea crestelor Fagarasului – Durata: 7-8 h\u00a0Traseu de patrundere pe creasta principala a Muntilor Fagaras dinspre vest. Iarna deplasarea se poate face si cu schiurile.<\/h2>\n Durata: 4-5 h<\/h2>\n Poteca evita urcusul pe cele doua varfuri ale muntelui Suru (Vf. Suru – 2283 m, Capul Surului 2274 m) orientandu-se spre NE spre Muntele Budislavu iesind in saua Budislavului. In dreapta pe spinarea Barcaciului se poate observa cabana<\/strong> <\/strong>cu aceiasi denumire. Coboram in serpentine pana in saua Avrigului si apoi pana pe malul lacului Avrig (2-2 1\/2 ore pana aici). Traseul continua cu un urcus pana pe varful Scara (2306 m) apoi se indreapta spre Est ocolind Vf. Scarisoara pana pe Vf. Puha (2177 m) ca in sfarsit sa coboare in Saua Scarii.<\/a><\/strong><\/p>\n Durata: 6-7 h<\/h2>\n Din Saua Scarii urcam pana pe ultimul varf al Muntelui Mazgavului (2212 m) – 1 ora din saua Scarii. Coboram pana in saua inierbata a Serbotei (2123 m) ca apoi urcand pieptis sa atingem Vf. Serbota (2331 m). Urmeaza apoi o portiune de lespezi, traversam cateva hornuri, trecem printre blocuri de stanci imense si cu mare atentie depasim in lant o serie de obstacole al crestei pana pe al doilea varf din tara – Vf. Negoiul<\/strong> <\/strong>(2535 m).<\/strong> De la refugiul Caltun urcam sustinut pana pe Vf. Laitel (2390 m) unde putem admira bogatia de varfuri si vai glaciare ale Fagarasului. Suntem astfel rasplatiti pentru efortul depus pana pe varf. Durata: 5 h<\/p>\n Din Saua Caprei coboram pana pe malul lacului Capra (2230 m), trecem pe langa Monumentul Alpinistilor ca apoi sa ajungem fara prea mare efort intr-o alta caldare glaciara: Fundul Caprei. De aici urcam pana la Portita Arpasului (din portita se desprinde un traseu ce conduce la cabana Podragu pe la lacul Podragel – banda albastra). Durata: 7 h<\/p>\n Din saua Podragu ocolim Vf. Tarita si Podul Giurgiului si coborim in saua Ucei Mari. Urcusul devine apoi obositor strecurindu-se pe fetele sudice ale varfurilor Ucea Mari pana in saua Ucisoarei (2321 m). De aici pe sub varful Ucisoara (2418 m) traseul se inscrie pe deasupra abisurilor din miazanoapte pana in Fereastra Orzanelelor. Aici un scurt popas ne ajuta sa invingem urcusul pieptis de 222 metri diferenta de altitudine pana pe Vf. Vistea Mare (2527 m). Fereastra Mare a Simbatei – Curmatura Zarnei<\/strong><\/p>\n Durata: 3-4 h<\/p>\n Traseul ne conduce de la Fereastra Mare catre Vf. Urlea pana in Saua de vest a Mogogului (2230 m), punct in care se desprinde spre stanga traseul ce conduce la cabana Urlea prin Vf. Urlea (2423 m) triunghi albastru. Curmatura Zirnei – Curmatura Lerescului Mic<\/p>\n Durata: 6-7 h<\/p>\n Din curmatura Zirnei incepem sa depasim pe rand Vf. Fata Unsa (2246 m), Vf. La Fundul Langii (2240 m), Vf. Ludisor si coboram in curmatura Bratilei (2122 m). Lasind apoi in urma mai multe varfuri atingem ultimul varf important al acestei etape: Vf. Berivoiul Mare (2300 m) unde se afla si un refugiu. De aici marcajul devine mai rar ca si punctele de orientare. Domoliti muntii Fagarasului se sting iar la orizont incepe sa se vada muchia Pietrei Craiului. Piatra Craiului, o inalta si \u201csubtire lama de calcare\u201d, lunga de cca 22 km, se afla intre vaile joase ale Dambovitei si Barsei pe de o parte si depresiunea Tarii Barsei pe de alta (alt. max. : varful Piatra Craiului sau Omu -2238 m). Rai al alpinismului, alaturi de Bucegi. masivul ofera drumetilor trasee in lungul si de-a curmezisul abrupturilor sau pe cunoscuta creasta principala ingusta.<\/strong><\/p>\n Trasee turistice si montane din zona Muntilor Fagaras, pe traseul Transfagarasan. Trasee turistice marcate, pentru singuranta Dvs, pentru drumetii de neuitat, si pentru aerul curat. Nu uitati inainte de a merge pe munte sa consultati cateva din\u00a0sfaturile profesionistilor.<\/a><\/p>\n <\/a><\/p>\n <\/a> *\u00a0 Traseu montan Turnu Rosu \u2013 Chica Pietrelor *Traseu montan\u00a0 Saua Scarii \u2013 Cab. Negoiu * Traseu montan Saua Scarii \u2013 Valea Topologului <\/a><\/p>\n *Traseu montan Cabana Negoiu \u2013 Cabana Barcaciu * Traseu montan Cabana Negoiu \u2013 Saua Scarii <\/a><\/p>\n * Traseu montan Cab. Negoiu \u2013 Piatra Pranzului \u2013 Vf. Negoiu * Traseu montan Cab. Negoiu \u2013 Piatra Pranzului \u2013 Strunga Ciobanului * Traseu montan Varful Negoiu \u2013 Lacul Caltun * Traseu montan Lacul Caltun \u2013 Vf. Laitelul * Traseu montan Lacul Caltun \u2013 Piscul Negru <\/a> * Traseu montan Piatra Pranzului \u2013 Strunga Ciobanului \u2013 Portita Caltunului * Traseu montan Vf. Laitel \u2013 Vf. Paltinului *Traseu montan Izvorul Paltinului \u2013 Canton Piscul Negru * Traseu montan Cab. Cota 2000 \u2013 Tunel _ Lacul Caltun * Traseu montan Vf. Paltinului \u2013 Cab. Balea Lac * Traseu montan Vf. Paltinului \u2013 Saua Caprei * Traseu montan Lacul Balea \u2013 Saua Caprei * Traseu montan Saua Caprei \u2013 Vf. Vanatoarea * Traseu montan Lacul Capra \u2013 Cab. Capra * Traseu montan Lacul Balea \u2013 Valea Vaiuga \u2013 Vf. Vanatoarea * Traseu montan Lacul Balea \u2013 Vf. Netedu \u2013 Balea Cascada * Traseu montan Fereastra Zmeilor \u2013 Monumentul Nerlinger * Traseu montan Cabana Capra \u2013 Fereastra Zmeilor * Traseu montan Fereastra Zmeilor \u2013 Lacul Podragel \u2013 Cab. Podragu * Traseu montan Vf. Mircii \u2013 Saua Podragului * Traseu montan Saua Podragului \u2013 Vf. Vistea Mare * Traseu montan Saua Podragului \u2013 Cab. Podragului * Traseu montan Saua Podragului \u2013 Cab. Valea cu Pesti * Traseu montan Vf. Vistea Mare \u2013 Refugiul Vistea * Traseu montan Refugiul Vistea \u2013 Valea Rea \u2013 Gura Vailor * Traseu montan Refugiul Vistea \u2013 Ferastra Mare a Sambetei * Traseu montan Ferastra Mare a Sambetei \u2013 Cab. Urlea * Traseu montan Ferastra Mica a Sambetei \u2013 Cab. Sambata * Traseu montan Fereastra Mare \u2013 Cab. Sambata * Traseu montan Fereastra Mica \u2013 Cab. Sambata <\/a>Nu uitati inainte de a merge pe munte sa consultati cateva din\u00a0sfaturile profesionistilor.<\/a><\/p>\n <\/a><\/p>\n Curtea de Arges<\/p>\n Generozitatea naturii a oferit plaiurilor argesene variate forme de exprimare a frumuse\u0163ii, de la splendoarea crestelor mun\u0163ilor Fagaras in nord la deschiderea marea\u0163a a campiei Pitestilor si Gavanu-Burdea in sud . Toate aceste boga\u0163ii naturale, compilate cu dovezile de mare\u0163ie si glorie ale inaintasilor care reusesc sa ne vorbeasca peste veacuri despre trecutul nostru, constituie un \u0163inut mirific, cu un pitoresc aparte, si au favorizat dezvoltarea turismului, prin punerea lor in valoare .<\/p>\n Zona montana, care reprezinta un sfert din suprafa\u0163a jude\u0163ului, ofera atrac\u0163ii deosebite : chei, cascade, pesteri, lacuri, numeroase trasee marcate, posibilitatea practicarii alpinismului si schiului . Turismul montan se practica de fapt in cadrul a doua perimetre : zona Campulung si zona Curtea de Arges .<\/p>\n La 37 km de Pitesti, pe DN 7C, se afla municipiul Curtea de Arges, situat de o parte si de alta a Argesului, veche capitala a \u0162arii Romanesti, cunoscut astazi mai mult datorita manastirii cu acelasi nume ridicata in 1517 de catre Neagoe Basarab, dar si pentru monumentele de arhitectura si arta . Urmele materiale descoperite aici dateaza din paleolitic. Atestat documentar in 1330, martor a numeroase fapte si evenimente din trecutul neamului, Curtea de Arges este un ghid de pre\u0163 in cercetarea vestigiilor istorice .<\/p>\n <\/a><\/p>\n Manastirea Argesului<\/p>\n In afara bisericii\u00a0Manastirii Curtea de Arges<\/a> de care se leaga legenda mesterului Manole care simbolizeaza sacrificiul uman in cel mai inalt grad, calatorul mai poate vizita\u00a0Fantana Mesterului Manole<\/a> ridicata in 1804 pentru a-l omagia pe legendarul constructor, ansamblul Cur\u0163ii Domnesti care cuprinde\u00a0Biserica Domneasca<\/a> si necropola primilor Basarabi \u2013 intemeietori ai \u0162arii Romanesti si dateaza din secolul XIII . Picturile murale care impodobesc Biserica Domneasca au fost realizate in timpul domniei lui Vladislav I si constituie cel mai valoros ansamblu de fresce din \u0162ara Romaneasca . intr-un parc natural se afla ruinele Bisericii San Nicoara, monument istoric de la sfarsitul secolului al XIII-lea .<\/p>\n De la Curtea de Arges, urcand in continuare pe DN 7C ajungem pe locurile unde demni urmasi ai mesterului Manole, inarma\u0163i cu indrazneala, au ridicat hidrocentrala si barajul de la\u00a0Vidraru<\/a> care, inalt de 166 metri si lung de 300 metri \u0163ine piept unei ,,mari\u201d in suprafa\u0163a de peste 800 hectare, cu o lungime de 14 kilometri si cu un volum de aproape 500 milioane metri cubi de apa . imprejurimile ofera numeroase locuri de agrement, plimbari pe lac cu barci cu motor, totul fiind vegheat de statuia ,,electricita\u0163ii\u201d .<\/p>\n <\/a><\/p>\n Baraj Vidraru<\/p>\n Inainte de a ajunge la\u00a0Barajul\u00a0 Vidraru<\/a>, pe partea stanga a soselei se afla\u00a0 Dealul\u00a0 Ceta\u0163uia de 850 metri altitudine, pe un varf de stanca situandu-se Cetatea Poenari, cunoscuta si sub numele de\u00a0Cetatea lui Vlad \u0162epes<\/a>, construita incepand cu prima jumatate a secolului XIV, fiind terminata la jumatatea secolului XV . Turistii care au in itinerar acest obiectiv sunt rasplati\u0163i cu o perspectiva de o frumuse\u0163e inegalabila asupra crestei Fagarasilor, precum si spre Curtea de Arges.<\/p>\n De la\u00a0Barajul Vidraru<\/a>, pe marginea lacului de acumulare, se merge pe un drum, care traverseaza mun\u0163ii Fagaras pe o lungime de 91,5 km racordandu-se cu DN 1 (Bucuresti \u2013 Oradea) in apropierea comunei Arpasu de Jos . Construit in perioada martie 1970 \u2013 septembrie 1974,\u00a0Transfagarasanul <\/a>datorita particularita\u0163ilor sale este unul din obiectivele cele mai agreate de turistii care viziteaza jude\u0163ul Arges . Acesta este situat la cota cea mai inalta de traversare a Carpa\u0163ilor (peste 30% din lungimea drumului se desfasoara in zona de gol alpin) ; este singura sosea din \u0163ara cu un tunel in lungime de 882 metri cu banda dubla; este protejat impotriva avalanselor si asigura accesul turistilor la unele din cele mai pitoresti puncte din zona : lacul Balea, cascada Balea, numeroase lacuri carstice si cascade mirifice, stana Capra .<\/p>\n Situat la 51 km de Pitesti, pe DN 73, municipiul Campulung s-a dezvoltat pe terasele inferioare ale Raului Targului, in depresiunea subcarpatica cu acelasi nume . Desi documentar este atestat in anul 1300, descoperirile arheologice indica existen\u0163a sa inca din secolul XII, inainte de inchegarea statului feudal \u0162ara Romaneasca . Veche capitala a \u0162arii Romanesti, centru comercial si al produc\u0163iei mestesugaresti, municipiul Campulung este una din pitorestile localita\u0163i existente pe drumul de traversare din Muntenia in Transilvania prin Culoarul Rucar \u2013 Bran, asezata intre livezi si paduri, cu un climat bland, lipsit de vanturi .<\/p>\n Ca obiective turistice in Campulung trebuie avute in vedere : Muzeul Orasenesc, cu sec\u0163ii de istorie, stiin\u0163ele naturii si arta plastica,\u00a0 ansamblul arhitectural Bara\u0163ia, compus din biserica construita in secolele XIV-XV, casa parohiala din aceeasi perioada si turnul Bara\u0163iei ridicat in 1730, Crucea Juramantului \u2013 monument istoric din anul 1674, statuia in bronz a domnitorului Negru Voda \u2013 opera sculptorului Dimitrie Mirea (1910) . Cel mai valoros si mai reprezentativ monument istoric al orasului este Ansamblul\u00a0 feudal Negru Voda, care dateaza din anul 1215 .<\/p>\n In jurul municipiului Campulung si de aici pe drumul spre Rucar \u2013 Bran se afla cateva localita\u0163i si obiective turistice care inso\u0163esc calatorul pana in apropierea comunei Fundata, la iesirea din jude\u0163ul Arges . inca inainte de a ajunge la Campulung,\u00a0\u00a0 venind dinspre Pitesti,\u00a0\u00a0 la kilometrul 40,\u00a0\u00a0 se afla Schitu Golesti,\u00a0\u00a0 centru al exploatarilor carbonifere din jude\u0163ul<\/p>\n Arges,\u00a0 important\u00a0 din punct de vedere turistic pentru vestigiile sale arheologice demne de interes, printre ele aflandu-se urmele castrului Jidava . La nord de Campulung, la 6 km, pe valea raului Targului, se afla comuna Leresti, frumoasa asezare de munte, vestita pentru clima sa blanda si frumuse\u0163ea arhitecturii populare . Localitatea a devenit, datorita si ospitalita\u0163ii oamenilor, un minunat loc pentru vacan\u0163e . De aici, urmand acelasi drum circa 17 km se ajunge la Cabana Voina situata intr-un decor pitoresc, inconjurata de poieni si paduri pe valea raului targului . Cabana, situata la o altitudine de 950 metri constituie un refugiu pentru turistii care doresc odihna si liniste, fiind de asemenea, un punct de plecare pentru ascensiuni in masivul Iezer \u2013 Papusa .<\/p>\n
\nTrasee auto sau de picior<\/em><\/strong><\/p>\n
\n– Izvoru Grosului, la cca 5 km distanta de Lunci
\n– Izvorul Mioarelor, la cca 9 km distanta de Lunci
\n– Izvorul Baciului cu valea Vasalatului, desprinse impreuna din coronamentul lacului Baciu, la cca 14 km din satul Lunci.
\nToate aceste ramificatii inainteaza pe distanta de 3 – 5 km, cu exceptia soselei de pe valea Vasalatului (cca 7 km).
\nCu incepere de la cca 1 km sud de catunul Lunci, porneste drumul forestier Paraul Rusului – Curmatura Bahnei – valea Rausorului, lung de cca 8 km, lasand la randul sau, doua derivatii secundare pe stanga.<\/p>\n
\nR\u00e2ul Doamnei<\/span><\/strong>.
\nLa ie\u015firea dinspre nord a localit\u0103\u0163ii Slatina este borna kilometric\u0103 pe care se indic\u0103, spre sud, \u00een direc\u0163ia ora\u015fului Pite\u015fti, 48 de kilometri p\u00e2n\u0103 la Piscani. Punem kilometrajul pe zero \u015fi altimetrul la 580 metri.\u00a0\u00cen apropierea bornei kilometrice apar trei semne turistice, cu indica\u0163ii orare: triunghi ro\u015fu, spre Vf. Iezer (din Masivul Iezer), 10-12 ore, peste Muntele P\u0103p\u0103u; triunghi albastru, spre Vf. Moldoveanu, 12-14 ore, prin Curm\u0103tura Mali\u0163a; \u00een fine, punct albastru spre Vf. Dara, 12 ore, marcaj nou.
\n(La 1 km aval de borna care arat\u0103 48 km p\u00e2n\u0103 la Piscani, din localitatea Slatina mai sunt trei kilometri pe asfalt p\u00e2n\u0103 \u00een Nuc\u015foara. Acolo se afl\u0103 Lacul \u00cenv\u00e2rtita, cantonat pe gipsuri, cu suprafa\u0163\u0103 mare, chiar pe marginea \u015foselei; loc de parcare, 15.000 lei tax\u0103 de pescuit pentru o zi.)
\nLa intrarea pe drumul forestier, Direc\u0163ia Silvic\u0103 Pite\u015fti ne taxeaz\u0103 cu 30.000 lei pentru acces cu autoturismul (primim chitan\u0163\u0103). Dup\u0103 circa 1 kilometru, c\u00e2t pe ce s\u0103 nu recunoa\u015ftem locurile: la intrarea \u00een tab\u0103ra pentru copii a fost furtun\u0103 mare, brazi uria\u015fi fiind smul\u015fi din r\u0103d\u0103cini.
\nLa kilometrul 1, 7, la 600 metri altitudine, se desprinde la dreapta drumul forestier c\u0103tre Masivul Iezer, \u00eenso\u0163it de triunghiul ro\u015fu. La kilometrul 4, 5, la 610 metri altitudine [cartea lui Fratu zice 669 metri…], la st\u00e2nga se duce drumul forestier spre Curm\u0103tura Mali\u0163a, marcat cu triunghi albastru (Acum mul\u0163i ani, ne poveste\u015fte domnul Dinu Boghez, din R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, se ajungea \u015fi cu autobuzul, pe acest drum, p\u00e2n\u0103 \u00een Curm\u0103tura Mali\u0163a; iar eu nu pot s\u0103 uit, c\u0103 tot acum mul\u0163i ani, c\u00e2nd unele drumuri forestiere de pe partea sudic\u0103 a F\u0103g\u0103ra\u015filor erau permanent \u00eentre\u0163inute, se putea merge pe multe por\u0163iuni ale lor cu viteze de 80-90 km\/ or\u0103).<\/a>
\nLa kilometrul 6, 8, la 640 metri altitudine, pod la dreapta, peste r\u00e2u (pare solid, dar accesul cu autoturisme este blocat de o st\u00e2nc\u0103 mare). La kilometrul 11, 4, la 690 metri altitudine, pod peste r\u00e2u la dreapta, acces pentru autoturisme blocat de o barier\u0103 (am fost pe acest drum lateral acum c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni; drumul este ne\u00eentre\u0163inut, dup\u0103 circa 1, 5 kilometri se \u00eentrerupe, fiind rupt de ape).
\nLa kilometrul 12, la 700 metri altitudine, drum forestier la st\u00e2nga (C\u0103lug\u0103rul, 5 kilometri lungime). La kilometrul 15, 6, la 750 metri altitudine, drum forestier la st\u00e2nga (Dr\u0103ghina, lungime 10, 4 kilometri).
\nLa kilometrul 17, 2, la 780 metri altitudine, suntem deasupra coronamentului Lacului de baraj V\u0103s\u0103latu. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 aici pe talvegul R\u00e2ului Doamnei de abia curgea ap\u0103, \u00een amonte de lac pe R\u00e2ul Doamnei c\u00e2t \u015fi pe V\u0103s\u0103latu, care curge dinspre Mun\u0163ii Iezer, ap\u0103 din bel\u015fug, d\u00e2nd nenum\u0103rate frumuse\u0163i. De deasupra coronamentului, priveli\u015fte grandioas\u0103 spre partea \u00eenalt\u0103 a Mun\u0163ilor Iezer: se vede culmea cu cele mai \u00eenalte piscuri din masiv (Ro\u015fu, 2469 \u015fi Iezerul Mare, 2462), spre amonte \u015fi Muntele Groapele, nu mai pu\u0163in chem\u0103tor. Se poate trece peste baraj cu autoturismele, c\u0103tre c\u0103ile forestiere din Iezer.
\nLa kilometrul 19, 6, altitudine 810 metri [Fratu zice 878 metri…], sosim la Gura V\u0103ilor. Aici se formeaz\u0103 R\u00e2ul Doamnei, din Valea Rea (din amontele c\u0103reia vom continua s\u0103 povestim) \u015fi Z\u00e2rna. Spre apa Z\u00e2rnei, pod de beton \u015fi marcajul punct albastru, care ne-a \u00eenso\u0163it din localitatea Slatina p\u00e2n\u0103 aici (pe h\u0103r\u0163ile [4], [7] \u015fi [8] nu apare acest semn turistic). C\u00e2nd ar\u0103t unele diferen\u0163e altimetrice vreau s\u0103 atrag aten\u0163ia asupra unui capitol de informa\u0163ii p\u00e2n\u0103 \u00een prezent prea pu\u0163in abordat\/ ordonat \u00een descrierile turistice; nu inten\u0163ionez s\u0103 spun c\u0103 dreptatea este de partea cuiva anume.
\nLa kilometrul 32, st\u00e2lp nou de marcaj, cu s\u0103geat\u0103 indicatoare; triunghi ro\u015fu spre Curm\u0103tura Mali\u0163a, 3-4 ore, 1105 metri altitudine. (Am s\u0103 spun ceva \u00een continuare, nu pentru prima dat\u0103. Personal apreciez orice realizare – st\u00e2lp, s\u0103geat\u0103 indicatoare, marcaje revopsite, trasee turistice noi – dar nu \u00een\u0163eleg de ce, de ani buni de zile, cei care reu\u015fesc s\u0103 fac\u0103 asemenea amenaj\u0103ri nu \u00ee\u015fi fac cunoscut\u0103 munca?!)
\nLa kilometrul 32, 5, 1125 metri altitudine, se desprinde la st\u00e2nga un drum forestier, pe malul st\u00e2ng geografic al Pojarnei. La circa 300 metri de la debutul drumului, la primul lui cot spre st\u00e2nga, este o poieni\u0163\u0103 \u00een care putem monta cortul (punctul A, 1140 metri altitudine; din aceast\u0103 poieni\u0163\u0103 se vede bine Curm\u0103tura Mali\u0163a, spre sud) (la kilometrul 32, 4, 1122 metri altitudine, mic izvor pe st\u00e2nga drumului cum urc\u0103m, surs\u0103 foarte important\u0103 pentru a ne fixa prin apropiere bivuacul).
\nNoi am urcat din punctul A spre C\u0103ldarea Galbena – traseu pe care o s\u0103-l descriem peste c\u00e2teva paragrafe – \u015fi am cobor\u00e2t din acea c\u0103ldare, pe cruce albastr\u0103 (marcaj se pare f\u0103cut \u00een anul 2004, de-a lungul potecii semnalat\u0103 de noi \u00een revista Mun\u0163ii Carpa\u0163i, num\u0103rul 30, pagina 30), din nou \u00een Valea Rea, la c\u00e2\u0163iva zeci de metri \u00een aval de st\u00e2na din Valea Rea, acolo unde priveli\u015ftile spre nord \u015fi vest sunt deosebite (cascade spectaculoase). Pentru mine ajungerea la st\u00e2na din Valea Rea a fost o premier\u0103; venisem de c\u00e2teva ori, dinspre creste, p\u00e2n\u0103 la vreo 2-300 metri altitudine mai sus de ea, dar nu fusesem la nivelul st\u00e2nei. Poate nu a\u015f fi amintit acest lucru, dar Cascada Zbuciumatului\/ Galbenei, de la est de st\u00e2n\u0103, iat\u0103 c\u0103 vine pe calcare, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 h\u0103\u0163i\u015furile din jurul ei trebuie v\u0103zute cu aten\u0163ie, cu ochi de speolog.
\nAm s\u0103 descriu acum, pe scurt, \u00een cobor\u00e2re, drumul de la st\u00e2na din Valea Rea p\u00e2n\u0103 la drumul forestier care urc\u0103 pe Pojarna. De la separarea\/ jonc\u0163iunea marcajelor cruce albastr\u0103 \u015fi triunghi ro\u015fu (acesta din urm\u0103 suind spre refugiul Vi\u015ftea, de pe creasta principal\u0103), 1350 metri altitudine, facem 50 de minute \u00een aval, p\u00e2n\u0103 \u00een locul unde, o plac\u0103 mare de beton (un prefabricat), ne arat\u0103 c\u0103 din dreapta cum cobor\u00e2m vine triunghiul ro\u015fu dinspre Curm\u0103tura Mali\u0163a, p\u00e2n\u0103 acolo, pe\u00a0traseu de var\u0103<\/span>, trebuindu-ne 4 ore. Nu \u015ftiu cum\/ pe unde c\u00e2\u015ftig\u0103 acest traseu \u00een altitudine, dar m\u0103 \u00eentreb de ce noi nu l-am intersectat pe urcu\u015ful f\u0103cut de-a lungul apei Pojarna (r\u0103m\u00e2ne s\u0103 afla\u0163i descrierea mai jos)… De la placa de beton, \u00eenalt\u0103 de vreo trei metri, \u00eencepe un drum forestier pe care acum sunt lucr\u0103ri intense de t\u0103iere \u015fi scoatere a arborilor. Nu am v\u0103zut semnele triunghi ro\u015fu \u00eenspre amontele acestui drum.
\nLa trei minute \u00een aval de placa de beton ajungem la cantonul Nisipuri, 1160 metri altitudine, unde forestierii ocup\u0103 o camer\u0103. Iar la 15 minute \u00een aval de aici sosim\/ reajungem la \u00eenceputul drumului forestier ce suie de-a lungul apei Pojarna.
\n\u00centre cantonul Nisipuri \u015fi confluen\u0163a Valea Rea – B\u00e2ndea drumul are mai multe zone puternic denivelate de exploat\u0103rile forestiere; \u015fansa de a urca cu o Dacie mult mai sus de cantonul Nisipuri este extrem de incert\u0103.
\nCe minusuri informa\u0163ionale putem semnala \u00een urma celor descrise p\u00e2n\u0103 aici: pe h\u0103r\u0163ile [7] \u015fi [8], triunghiul ro\u015fu de pe Valea Rea, din aval de Balta\/ Lacul Pojarna, nu exist\u0103 \u00een teren… Nici Balta Pojarnei se pare c\u0103 nu mai exist\u0103. Nu a fost trasat\u0103 poteca de pe malul drept geografic al Zbuciumatului\/ Galbena (acum marcat\u0103 cu cruce albastr\u0103), care urc\u0103 de la st\u00e2na din Valea Rea p\u00e2n\u0103 la Lacurile Galbena.<\/p>\nHarti si trasee montane din Arges:<\/h2>\n
MUNTII FAGARAS:<\/h2>\n
<\/a><\/p>\n
\nLocalizare, intindere, limite<\/p>\n
\nSe disting doua siruri de munti, unul nordic si altul sudic. Intre cele doua siruri se afla culoarul Lovistei, cunoscut la vest sub numele de Tara Lovistei. Sirul nordic apare sub forma unei creste neintrerupte pe directia est-vest. Cel sudic, fragmentat de ape, are ca principali componenti M-tii Iezer-Papusa, Ghitu, Muntisoru-Fruntii si Cozia. In sensul mai obisnuit, folosit si de geografia turistica, prin M-tii Fagaras se intelege numai lantul principal nordic.
\nEi se intind in lungime pe cca. 70 km (de la est la vest) si in latime pe cca. 40 km., insumand o suprafata de mai bine de 2000 kmp. Creasta nordica este, inspre extremitati mai scunda, dar in zona centrala atinge cele mai mari inaltimi din tara. Aceasta apare ca o insiruire de varfuri separate prin sei putin adanci.
\nIn cuprinsul M-tilor Fagaras se afla opt din cele 14 varfuri ale muntilor Romaniei care ating altitudinea de 2500 m.: Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535m), Coltul Vistei Mari (2527m), Lespezi (2517m), Vanatoarea lui Buteanu (2507m), Hartopu (2506m), Cornu Caltunului (2505m), si Dara (2500m).
\nTot aici se gasesc peste patruzeci si doua de varfuri cu altitudini cuprinse intre 2400 si 2500 m.
\nSunt delimitati spre vest de defileul Oltului, iar la est de Curmatura Foii ii desparte de Piatra Craiului; spre nord sesul depresiunii Fagarasului iar spre sud depresiunile subcarpatice ii delimiteaza de subcarpatii sudici.<\/p>\n
\nTemperatura medie a lunii celei mai friguroase (Ianuarie) este de -8 C … -10 C iar a lunii cele mai calde (iulie) nu depaseste +7 C. Temperaturile maxime pot ajunge vara la +25 C iar cele minime pot cobori iarna pana la -38 C.
\nPrecipitatiile sunt printre cele mai bogate din tara. Luna cea mai bogata in precipitatii este iunie, iar cea mai saraca, septembrie. Ninsorile pot cadea oricand dar deobicei ele apar pe la inceputul, chiar jumatatea lunii octombrie pana la sfarsitul lunii mai, inceputul lunii inuie. Avalansele constituie cel mai mare pericol obiectiv cu care sunt confruntati cei ce se gasesc iarna in Fagaras. In acesti munti s-au produs cele mai mari si mai periculoase avalanse cunoscute la noi.
\nVantul
\nIn zona muntilor Fagaras predomina vantul dinspre vest si nord-vest, care sufla aproape in permanenta.
\nNebulozitate. Sunt rare zilele cand cerul este complet senin deasupra Fagarasului. Este cel mai mare generator de nori din tara noastra. Norisorii ce se vad uneori pe cer, mici si albi, sunt, in general, prevestitori de vreme buna.<\/p>\n
\nSe deosebesc doua zone:
\n1. zona montana a padurilor – intre 600 – 1850 m alt (etajul padurilor de fag, etajul padurilor de fag + rasinoase, etajul padurilor de molid).
\n2. zona alpina – intre 1600 – si peste 2300 m alt : jnepenisuri si pajisti subalpine; pajisti alpine si tufarisuri scunde.In padurile de fag se intalnesc exemplare de carpen, paltin de munte, mesteacan, zada, etc.
\nIn padurile de tranzitie apar, printre altele, bradul alb, ulmul, frasinul, scorusul, pentru ca in etajul urmator molidul sa ramana dominant.
\nIn zona alpina jneapanul este foarte raspandit. Alaturi de el creste ienuparul pitic si arinul de munte. Uneori se intalnesc exemplare de zambru, relict glaciar, etc. Smirdarul este un fidel insotitor al jneapanului dar il gasim si singur mult mai sus. Afinul are o arie foarte intinsa care coboara pana in etajul padurilor de fag.
\nPajistile sunt dominate de graminee ca: parusca, iarba stancilor si teposica. Pe crestele si coastele repezi ale muntelui predomina rugina iar pe varfurile si crestela mai inalte, cat si in caldarile glaciare indelung inzapezite se dezvolta o vegetatie pitica adaptata acestor conditii vitrege. printre speciile predominante cresc diferite olante cu flori viu colorate: floare de colt, sangele voinicului, etc. Ele sunt protejate de lege.
\nFauna este reprezentata prin multe specii dintre care, in primul rand, trebuie sa mentionam capra neagra dar si cerbul carpatin, ursul si mai rar rasul si mistretul. In rezervatia din Valea Arpaselului a fost colonizata in 1973 marmota alpina. Dintre pasari amintim cocosul de munte, mierla gulerata, corbul; dintre reptile – vipera; iar dintre pesti – pastravul.<\/p>\n
\nRaurile din versantul nordic sunt lungi si bogate in apa. Intre culmea Muntelui Cotii, la vest, si Caltunu – Mezea – Oticu, la est, cursurile de apa sunt grupate in bazinele hidrografice ale Boiei, Topologului, Argesului superior, Vilsanului si Raului Doamnei. Raul Capra aduna paraiele ce curg din caldarile Caprei, Caltunului, Paltinului si altele pe care le duce in lacul Vidraru (din acest lac se formeaza Argesul).
\nGlaciatia cuaternara a lasat in urma ei nu numai custurile ascutite, circuri si vai largi, care ofera maretie Fagarasului, ci si o serie de microdepresiuni in care apa acumulata a format lacuri glaciare.
\nCel mai intins lac glaciar fagarasan este Bilea (4,65 ha). Cel mai adanc este Podragu (15,5 m). Lacul Mioarelor (2282 m) si un alt lac sudic (2295 m) au altitudinile cele mai mari din tara.<\/p>\n
\nDesenul hartilor realizat de arh. Stefan TANCOU, 1976<\/p>\n<\/a><\/p>\nHalta CFR Valea Marului – Saua Surului (2110 m) <\/p>\n
Saua Suru (2110 m) – Lacul Avrig (2011 m) – Saua Scarii (2146 m) <\/p>\n
Sectorul cuprins intre cabana Suru si Vf. Serbota<\/h2>\n
<\/a><\/p>\n
\nCabana Barcaciu<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nSaua Scara (2146 m) – Vf. Serbota (2331 m) – Vf. Negoiu (2535 m) – Lacul Caltun <\/p>\n
\nDin Vf. Negoiu coboram circa 10 minute pana intr-o mica sa de unde se desprind doua variante de traseu:<\/strong>
\n1. – prin Strunga Dracului se continua marcajul de creasta banda rosie, traseu sustinut de cabluri pe hornul Strunga Dracului (20-30 minute);<\/strong>
\n2. – prin Strunga Doamnei – banda albastra – varianta ce evita coborarea dificila prin Strunga Dracului, variante recomandabila drumetilor mai prudenti sau celor cu un bagaj foarte greu (40 minute).<\/strong>
\nRevenind pe traseul de creasta, acesta traverseaza o portiune de grohotis si ne scoate in Portita Caltunului (2180 m)<\/strong> de unde coboram pe malul lacului Caltununde se afla si refugiul cu acelasi nume.<\/strong><\/strong><\/p>\nSectorul cuprins intre cabana Negoiu si Bilea Lac<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nLacul Caltun – Vf. Laitelul (2390 m) – Saua Caprei (2315 m)<\/strong> –\u00a0Durata: 3 h <\/p>\n
\nTraseul continua cu o coborare scurta catre est pana in saua Laitei. De aici creasta devine mai accidentata si mai ingusta; depasim astfel Vf. Laita aflat in stanga noastra si ajungem in saua Doamnei (2294 m) – 1 ora din Vf. Laitel.
\nStrabatem apoi o zona de stancarii, ne lasam din cand in cand ajutati de cateva cabluri in dreptul Turnului Paltinului si curand ajungem in Saua Paltinului. Mai scurt catre stanga se deschide traseul banda albastra ce conduce direct catre Bilea Lac – 50 minute.
\nDin saua Paltinului continuam traseul banda rosie pana in Fereastra Bilei si apoi pe deasupra Lacului Capra iese in Saua Caprei (2315 m).<\/h2>\nVf. Negoiu<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nVf. Laitel<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nLacul Caltun<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nSectorul cuprins\u00a0intre Bilea Lac si cabana Podragu<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nCabana si Lacul Balea<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nLacul Capra<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nSaua Caprei – Portita Arpasului – Saua Podragu<\/strong> <\/p>\n
\nIn continuare traversam ajutati de lanturi portiunea numita sugestiv „La trei pasi de moarte”, urcam pe langa Vf. Arpasu Mic, facem un scurt popas langa Monumentul Nerlinger inainte de a ataca urcusul greu spre Vf. Arpasu Mare; trecem pe sub Vf. Mircii intr-o alta caldare, ca in final poteca sa ne scoata pe malul lacului Podul\u00a0Giurgiului si dupa un urcus usor ajungem intr-o ora in Saua Podragului. (de aici cabana si lacul Podragu ne apar in stanga (nord) si daca parasim traseul de creasta putem cobori la cabana in 40 m – triunghi rosu.<\/h2>\nCABANA SALVAMONT COTA 2100<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nLACUL SI CABANA BALEA<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nFEREASTRA ZMEILOR<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nLACUL BALEA<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nVf. ARPASUL MARE<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nCREASTA FAGARASULUI IN ZONA NUMITA „LA TREI PASI DE MOARTE”<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nCreasta in zona Fereastra zmeilor<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nLacul Buda<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nMonumentul Nerlinger – in memoria alpinistului austriac Nerlinger decedat aici in iarna anului 1936<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nCreasta Fargarasului in apropierea Ferestrei Zmeilor<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nVedere Transfagarasan spre Ardeal<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nValea Paraului Capra<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nLa Trei Pasi de Moarte<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nVedere de pe creasta spre Ardeal<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nSectorul cuprins intre cabana Podragu si cabana Urlea<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nSaua Podragu – Vf. Vistea Mare – Fereastra Mare a Simbatei<\/strong> <\/p>\n
\nDe aici vom parasi marcajul nostru si ne vom abate catre sud pe poteca marcata cu punct rosu pentru a putea atinge cel mai inalt punct din tara noastra Vf. Moldoveanu (2544 m)\u00a0– 25 minute din Vistea Mare.
\nDupa ce savuram impresionanta priveliste de pe varful Moldoveanu ne intoarcem pe Vistea Mare si ne continuam traseul de creasta. Acesta coboara in serpentine cca 30 minute pana la Portita Vistei (2310 m). Aici un indicator\u00a0ne arata traseul marcat cu triunghi rosu ce conduce spre nord prin valea Vistei Mari in orasul Victoria, iar spre sud (dreapta) prin Valea Rea la Slatina. In caldarea vaii Rele se afla si un refugiul Salvamont. De la aceasta rascruce pana la Fereastra Mare a Simbetei mai avem cca 3 ore. Vom traversa intai clinul sudic al varfului Hatapa Ursului pentru a intra in gavanul caldarii Mioarelor ca apoi, sa coboram in saua Vistisoarei (2291 m) de unde incepem un ultim urcus pe Galasescu Mare al carui varf (2471 m) il lasam in nord pentru a ne indrepta putin spre sud pe sub Vf. Galasescu Mic (2410 m).
\nUrcam panta sudica a varfului Slanina pana in Fereastra Mare (2188 m).
\nDe aici ne putem abate spre nord catre cabana Simbata (1405 m) triunghi rosu.<\/p>\n
\nCondusi de marcajul nostru evitam Vf. Iezerului (2429 m), Vf. la Fundul Bindei (2424 m) si ne indreptam catre plaiurile largi ale muntelui Leota pana deasupra vaii Zirna ca poi sa coboram in curmatura Zirnei pana in apropierea refugiului cu acelasi nume, punct de\u00a0desprindere al traseului marcat cu punct rosu spre cabana Urlea.<\/p>\n
\nCoboram spre Vf. Comisu (1883 m) ca in final sa atingem Saua Lerescului Mare (1390 m). Aici vom parasi creasta si urmam poteca spre stanga de unde printr-o padure de molid ajungem in Curmatura Lerescului Mic.
\nDe aici recomandam traseul spre Rudarita, canton silvic, ca apoi dupa 9 km sosea, cabana Plaiu Foii.<\/h2>\nParaul Capra pe Transfagarasan<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nMuntii Piatra Craiului<\/h2>\n
<\/a><\/p>\nTrasee montane si turistice in Arges<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/p>\n
\nMarcaj: cruce rosie
\nTimp de parcurs: 2-3 ore<\/p>\n
\nMarcaj: cruce albastra
\nTimp de parcurs: 1 ora<\/p>\n
\nMarcaj: cruce albastra
\nTimp de parcurs: 13 ore<\/p>\n
\nMarcaj: punct rosu
\nTimp de parcurs: 2 ore<\/p>\n<\/a><\/p>\n
\nMarcaj: cruce albastra
\nTimp de parcurs: 2 ore<\/p>\n
\nMarcaj: triunghi albastru si banda rosie
\nTimp de parcurs: 3 ore<\/p>\n<\/a><\/p>\n
\nMarcaj: triunghi albastru si cruce rosie
\nTimp de parcurs: 3 ore<\/p>\n
\nMarcaj: banda rosie
\nTimp de parcurs: 1-2 ore<\/p>\n
\nMarcaj: banda rosie
\nTimp de parcurs: 1-1,5 ore<\/p>\n<\/a><\/p>\n
\nMarcaj: triunghi albastru
\nTimp de parcurs: 1-2 ore<\/p>\n
\n* Traseu montan Lacul Avrig \u2013 Vf. Scara
\nMarcaj: banda rosie
\nTimp de parcurs: 1-1,5 ore<\/p>\n
\nMarcaj: cruce rosie
\nTimp de parcurs: 1-2 ore<\/p>\n
\nMarcaj: banda rosie
\nTimp de parcurs: 2 ore<\/p>\n
\nMarcaj: punct albastru
\nTimp de parcurs: 2 ore<\/p>\n
\nMarcaj: cruce albastra
\nTimp de parcurs: 2,5-3 ore<\/p>\n
\nMarcaj: banda albastra
\nTimp de parcurs: 1-1,5 ore<\/p>\n
\nMarcaj: banda rosie
\nTimp de parcurs: 2 ore<\/p>\n<\/a>
\n<\/a>
\n*Traseu montan Saua Caprei \u2013 Fereastra Zmeilor
\nMarcaj: banda rosie
\nTimp de parcurs: 2 ore<\/p>\n
\nMarcaj: triunghi albastru
\nTimp de parcurs: 45 min.<\/p>\n<\/a><\/p>\n
\nMarcaj: cruce albastra
\nTimp de parcurs: 45 min.
\n<\/a>
\n* Traseu montan Lacul Capra \u2013 Cab. Cota 2000
\nMarcaj: cruce albastra
\nTimp de parcurs: 1,5-2 ore<\/p>\n
\nMarcaj: banda albastra
\nTimp de parcurs: 2 ore<\/p>\n<\/a><\/p>\n
\nMarcaj: punct albastru
\nTimp de parcurs: 2 ore<\/p>\n
\nMarcaj: banda albastra
\nTimp de parcurs: 3 ore
\n<\/a>
\n* Traseu montan Saua Caprei \u2013 Fereastra Zmeilor
\nMarcaj: banda rosie
\nTimp de parcurs: 2 ore<\/p>\n
\nMarcaj: banda rosie
\nTimp de parcurs: 2 ore<\/p>\n
\nMarcaj: triunghi galben
\nTimp de parcurs: 2,5 ore<\/p>\n
\nMarcaj: banda albastra
\nTimp de parcurs: 2,5-3 ore<\/p>\n
\nMarcaj: banda rosie
\nTimp de parcurs: 1 ora<\/p>\n
\nMarcaj: banda rosie
\nTimp de parcurs: 2 ore<\/p>\n
\nMarcaj: triunghi rosu
\nTimp de parcurs: 1 ora<\/p>\n
\nMarcaj: triunghi albastru
\nTimp de parcurs: 12 ore<\/p>\n
\nMarcaj: banda rosie
\nTimp de parcurs: 30 min.<\/p>\n<\/a>
\n<\/a>
\n* Traseu montan Refugiul Vistea \u2013 Orasul Victoria
\nMarcaj: triunghi rosu
\nTimp de parcurs: 5-6 ore<\/p>\n
\nMarcaj: triunghi rosu
\nTimp de parcurs: 6-7 ore<\/p>\n
\nMarcaj: banda rosie, triunghi albastru
\nTimp de parcurs: 2 ore<\/p>\n
\nMarcaj: banda rosie
\nTimp de parcurs: 5-6 ore<\/p>\n<\/a>
\n<\/a>
\n* Traseu montan Ferastra Mare a Sambetei \u2013 Cab. Sambata
\nMarcaj: triunghi rosu
\nTimp de parcurs: 2 ore<\/p>\n
\nMarcaj: triunghi galben
\nTimp de parcurs: 2 ore<\/p>\n<\/a><\/p>\n
\nMarcaj: triunghi rosu
\nTimp de parcurs: 2 ore<\/p>\n
\nMarcaj: triunghi galben
\nTimp de parcurs: 2 ore<\/p>\nTurism in Arges<\/a><\/h2>\n
![<\/a>](\"http:\/\/www.turism-arges.ro\/wp-content\/uploads\/2009\/09\/traseu-turistic-sebes.jpg\"){kind=link}
![<\/a><\/p>\nCurtea de Arges<\/p>\nGenerozitatea naturii a oferit plaiurilor argesene variate forme de exprimare a frumuse\u0163ii, de la splendoarea crestelor mun\u0163ilor Fagaras in nord la deschiderea marea\u0163a a campiei Pitestilor si Gavanu-Burdea in sud . Toate aceste boga\u0163ii naturale, compilate cu dovezile de mare\u0163ie si glorie ale inaintasilor care reusesc sa ne vorbeasca peste veacuri despre trecutul nostru, constituie un \u0163inut mirific, cu un pitoresc aparte, si au favorizat dezvoltarea turismului, prin punerea lor in valoare .<\/p>\nZona montana, care reprezinta un sfert din suprafa\u0163a jude\u0163ului, ofera atrac\u0163ii deosebite : chei, cascade, pesteri, lacuri, numeroase trasee marcate, posibilitatea practicarii alpinismului si schiului . Turismul montan se practica de fapt in cadrul a doua perimetre : zona Campulung si zona Curtea de Arges .<\/p>\nLa 37 km de Pitesti, pe DN 7C, se afla municipiul Curtea de Arges, situat de o parte si de alta a Argesului, veche capitala a \u0162arii Romanesti, cunoscut astazi mai mult datorita manastirii cu acelasi nume ridicata in 1517 de catre Neagoe Basarab, dar si pentru monumentele de arhitectura si arta . Urmele materiale descoperite aici dateaza din paleolitic. Atestat documentar in 1330, martor a numeroase fapte si evenimente din trecutul neamului, Curtea de Arges este un ghid de pre\u0163 in cercetarea vestigiilor istorice .<\/p>\n<\/a><\/p>\nManastirea Argesului<\/p>\nIn afara bisericii\u00a0Manastirii Curtea de Arges<\/a> de care se leaga legenda mesterului Manole care simbolizeaza sacrificiul uman in cel mai inalt grad, calatorul mai poate vizita\u00a0Fantana Mesterului Manole<\/a> ridicata in 1804 pentru a-l omagia pe legendarul constructor, ansamblul Cur\u0163ii Domnesti care cuprinde\u00a0Biserica Domneasca<\/a> si necropola primilor Basarabi \u2013 intemeietori ai \u0162arii Romanesti si dateaza din secolul XIII . Picturile murale care impodobesc Biserica Domneasca au fost realizate in timpul domniei lui Vladislav I si constituie cel mai valoros ansamblu de fresce din \u0162ara Romaneasca . intr-un parc natural se afla ruinele Bisericii San Nicoara, monument istoric de la sfarsitul secolului al XIII-lea .<\/p>\nDe la Curtea de Arges, urcand in continuare pe DN 7C ajungem pe locurile unde demni urmasi ai mesterului Manole, inarma\u0163i cu indrazneala, au ridicat hidrocentrala si barajul de la\u00a0Vidraru<\/a> care, inalt de 166 metri si lung de 300 metri \u0163ine piept unei ,,mari\u201d in suprafa\u0163a de peste 800 hectare, cu o lungime de 14 kilometri si cu un volum de aproape 500 milioane metri cubi de apa . imprejurimile ofera numeroase locuri de agrement, plimbari pe lac cu barci cu motor, totul fiind vegheat de statuia ,,electricita\u0163ii\u201d .<\/p>\n<\/a><\/p>\nBaraj Vidraru<\/p>\nInainte de a ajunge la\u00a0Barajul\u00a0 Vidraru<\/a>, pe partea stanga a soselei se afla\u00a0 Dealul\u00a0 Ceta\u0163uia de 850 metri altitudine, pe un varf de stanca situandu-se Cetatea Poenari, cunoscuta si sub numele de\u00a0Cetatea lui Vlad \u0162epes<\/a>, construita incepand cu prima jumatate a secolului XIV, fiind terminata la jumatatea secolului XV . Turistii care au in itinerar acest obiectiv sunt rasplati\u0163i cu o perspectiva de o frumuse\u0163e inegalabila asupra crestei Fagarasilor, precum si spre Curtea de Arges.<\/p>\nDe la\u00a0Barajul Vidraru<\/a>, pe marginea lacului de acumulare, se merge pe un drum, care traverseaza mun\u0163ii Fagaras pe o lungime de 91,5 km racordandu-se cu DN 1 (Bucuresti \u2013 Oradea) in apropierea comunei Arpasu de Jos . Construit in perioada martie 1970 \u2013 septembrie 1974,\u00a0Transfagarasanul <\/a>datorita particularita\u0163ilor sale este unul din obiectivele cele mai agreate de turistii care viziteaza jude\u0163ul Arges . Acesta este situat la cota cea mai inalta de traversare a Carpa\u0163ilor (peste 30% din lungimea drumului se desfasoara in zona de gol alpin) ; este singura sosea din \u0163ara cu un tunel in lungime de 882 metri cu banda dubla; este protejat impotriva avalanselor si asigura accesul turistilor la unele din cele mai pitoresti puncte din zona : lacul Balea, cascada Balea, numeroase lacuri carstice si cascade mirifice, stana Capra .<\/p>\nSituat la 51 km de Pitesti, pe DN 73, municipiul Campulung s-a dezvoltat pe terasele inferioare ale Raului Targului, in depresiunea subcarpatica cu acelasi nume . Desi documentar este atestat in anul 1300, descoperirile arheologice indica existen\u0163a sa inca din secolul XII, inainte de inchegarea statului feudal \u0162ara Romaneasca . Veche capitala a \u0162arii Romanesti, centru comercial si al produc\u0163iei mestesugaresti, municipiul Campulung este una din pitorestile localita\u0163i existente pe drumul de traversare din Muntenia in Transilvania prin Culoarul Rucar \u2013 Bran, asezata intre livezi si paduri, cu un climat bland, lipsit de vanturi .<\/p>\nCa obiective turistice in Campulung trebuie avute in vedere : Muzeul Orasenesc, cu sec\u0163ii de istorie, stiin\u0163ele naturii si arta plastica,\u00a0 ansamblul arhitectural Bara\u0163ia, compus din biserica construita in secolele XIV-XV, casa parohiala din aceeasi perioada si turnul Bara\u0163iei ridicat in 1730, Crucea Juramantului \u2013 monument istoric din anul 1674, statuia in bronz a domnitorului Negru Voda \u2013 opera sculptorului Dimitrie Mirea (1910) . Cel mai valoros si mai reprezentativ monument istoric al orasului este Ansamblul\u00a0 feudal Negru Voda, care dateaza din anul 1215 .<\/p>\nIn jurul municipiului Campulung si de aici pe drumul spre Rucar \u2013 Bran se afla cateva localita\u0163i si obiective turistice care inso\u0163esc calatorul pana in apropierea comunei Fundata, la iesirea din jude\u0163ul Arges . inca inainte de a ajunge la Campulung,\u00a0\u00a0 venind dinspre Pitesti,\u00a0\u00a0 la kilometrul 40,\u00a0\u00a0 se afla Schitu Golesti,\u00a0\u00a0 centru al exploatarilor carbonifere din jude\u0163ul<\/p>\nArges,\u00a0 important\u00a0 din punct de vedere turistic pentru vestigiile sale arheologice demne de interes, printre ele aflandu-se urmele castrului Jidava . La nord de Campulung, la 6 km, pe valea raului Targului, se afla comuna Leresti, frumoasa asezare de munte, vestita pentru clima sa blanda si frumuse\u0163ea arhitecturii populare . Localitatea a devenit, datorita si ospitalita\u0163ii oamenilor, un minunat loc pentru vacan\u0163e . De aici, urmand acelasi drum circa 17 km se ajunge la Cabana Voina situata intr-un decor pitoresc, inconjurata de poieni si paduri pe valea raului targului . Cabana, situata la o altitudine de 950 metri constituie un refugiu pentru turistii care doresc odihna si liniste, fiind de asemenea, un punct de plecare pentru ascensiuni in masivul Iezer \u2013 Papusa .<\/p>\nRevenind la soseaua Campulung Bran vom intalni satul\u00a0Namaiesti cu schitul rupestru<\/a>din secolul XVI, interesant obiectiv turistic, cu picturi bine conservate, si muzeul memorial ,,George Toparceanu\u201d amenajat in casa unde a locuit autorul ;;Baladei chiriasului grabit\u201d . inainte de a traversa culmea spre Dragoslavele, se poate vizita Mausoleul Mateias, ridicat in memoria eroilor cazu\u0163i in primul razboi mondial, construit din blocuri de piatra de Albesti, cu turn, scara interioara si osuar, dupa planul arhitectului Berechet . inaintand, ajungem in comuna Dragoslavele, men\u0163ionata documentar din anul 1377, vestita pentru originalitatea portului popular, pentru arhitectura construc\u0163iilor si frumuse\u0163ea peisajului . Aceste locuri amintesc de luptele aprige purtate de ostasii romani in timpul primului razboi mondial in zona Dragoslavele \u2013 Rucar . O loca\u0163ie mult agreata de turisti este Rucarul, straveche asezare de pe valea Dambovi\u0163ei, recunoscuta si pentru frumuse\u0163ea portului popular. Din Rucar se pleaca in excursii spre masivele Piatra Craiului si Iezer \u2013 Papusa, ori pe valea Topologului, spre masivul Fagaras . Pe DN 73, la kilometrul 79, acolo unde se intalneste Dambovi\u0163a cu Dambovicioara, se afla satul Podul Dambovi\u0163ei . Casele de aici, cu prispele lor frumos ornamentate constituie un adevarat muzeu de arhitectura specifica zonei muscelene . Parasind soseaua si mergand pe Valea Dambovicioarei, cale de 4 km, vom intalni Cheile Dambovicioarei si pestera cu acelasi nume, iar in apropiere compexul turistic Brusturet . Zona este bogata in fenomene carstice (pesteri, chei, izbucuri) si constituie punct de plecare pe diferite trasee turistice spre creasta Pietrei Craiului .<\/p>\nIntorcandu-ne la DN 73, ne continuam drumul pe coama dealului Sasului . La kilometrul 83,7 intalnim cetatea de la Ora\u0163ii, ruinele unei ceta\u0163i medievale numita in documentele istorice Cetatea Dambovi\u0163ei, sau in tradi\u0163ia locala, ,,Cetatea Neam\u0163ului\u201d amintita documentar la 1231 . La numai 2 km se afla Dealul Sasului, cu un decor pitoresc, dupa care drumul coboara lenes iesind din jude\u0163ul Arges si te indreapta spre alte frumuse\u0163i care asteapta sa fie descoperite .<\/p>\nResedin\u0163a jude\u0163ului Arges, municipiul Pitesti, are si el de oferit o serie de edificii vechi, putand men\u0163iona aici Biserica Domneasca, cu pridvor etajat, construita de Constantin serban si so\u0163ia sa Doamna Balasa in 1656, unde a func\u0163ionat si o scoala domneasca din jurul anului 1700 pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, Muzeul Argesului infiin\u0163at in 1956 cu sec\u0163ii de istorie si stiin\u0163e naturale (flora si fauna specifice zonei), padurea \u2013 parc Trivale ce se intinde pe o suprafa\u0163a de 27 hectare, galeriile de arta care inmanuncheaza o interesanta colec\u0163ie de pictura donata de artisti consacra\u0163i, precum si parcul de odihna de pe malul Argesului .<\/p>\nIn apropierea municipiului Pitesti se poate vizita casa memoriala ,,Liviu Rebreanu\u201d din satul Valea Mare, Orasul stefanesti, complexul muzeal Golesti situat la 12 km depitesti pe DN 7 spre Bucuresti, organizat in conacul vechii familii a Golestilor care au jucat un rol important in istoria moderna a Romaniei. Acesta cuprinde sec\u0163ii de istorie, etnografie si arta populara, totaici aflandu-se Muzeul viticulturii si pomiculturii organizat in aer liber.<\/p>\nDeosebit de atractiv poate fi in jude\u0163ul Arges turismul balnear, fiind recunoscute aici cateva sta\u0163iuni balneo-climaterice deosebit de cautate de bolnavii din toata \u0163ara, datorita climatului dulce si a apelor minerale .<\/p>\nSta\u0163iunea balneo-climaterica Campulung este situata la poalele mun\u0163ilor Fagaras la numai 20-25 km de inal\u0163imile mun\u0163ilor in zona dealurilor inalte, in mijlocul unei zone forestiere ce-i intregesc frumuse\u0163ea peisajului . Numeroase drumuri te duc spre locuri pitoresti, spre Magura, spre dealul Cre\u0163isoara si Ma\u0163au sau pe muntele Stramtu . Linistea padurilor ca si miresmele plantelor si intreaga frumuse\u0163e a naturii inconjuratoare au asupra organismului o covarsitoare influen\u0163a binefacatoare . Calita\u0163ile climatice si balneare ale sta\u0163iunii ofera largi posibilita\u0163i de tratament, cum ar fi : climato-terapia, cura cu ape minerale si tratamentul fizio-terapic .<\/p>\nLa 3 km de Campulung se afla sta\u0163iunea balneo-climaterica Bughea de Sus, asezata pe vaile Bughea, Bughi\u0163a, Magura, Valea Tolii si Valea Rece si pe dealurile Gruiului . Existen\u0163a padurilor de tot felul, lipsa curen\u0163ilor si a umidita\u0163ii excesive, fac din Bughea de Sus un minunat loc de recreere . Din comuna, drumul merge mai departe spre Albesti, cu satul Candesti situat la 7 km pe valea Bratiei si care este cunoscut prin carierele de piatra de construc\u0163ie . Mergand pe firul vaii Bughii si urcand pe la Paltinet sau Lalu, pe langa stanele ciobanesti, ajungi pe culmea Boldului si mai departe pe curmatura Iezerului a carui frumuse\u0163e i\u0163i rasplateste din plin truda si oboseala drumului .<\/p>\nIn orice parte ai merge, plecand din Bughea sau din Campulung, intalnesti locuri de care cu greu te despar\u0163i si pe care nu le ui\u0163i niciodata .<\/p>\nIn nordul jude\u0163ului Arges, la o altitudine de 628 metri, de o parte si de alta a raului Valsan este situata sta\u0163iunea Bradet, la 60 km de Pitesti, 27 km de Curtea de Arges si 40 km\u00a0 de Campulung . Asezata in partea de nord a comunei Bradule\u0163, la rasarit se ridica padurea de fag Branistea . inspre miazanoapte se ridica stancile Budurului si privelistea de pe Coasta Frumoasa care duc spre satele Gruiu si Nucsoara . Mergand pe raul Valsan, spre izvor, intri in depresiunea numita Poeni si apoi la asezarea Gura Dobroneagului unde au fost captate apele Valsanului si indreptate pe sub munte catre Arges . Pretutindeni te inconjoara paduri de fag, mesteacan, plop si frasin printre care isi fac loc livezile de pruni si meri intregind frumuse\u0163ea peisajului, in murmurul vailor Dosciorului, a sesului si a Iuliei care isi duc apele in Valsan . Prin Bradet ne putem urca pe muntele Ghi\u0163u unde ne asteapta privelisti incantatoare . De aici se poate ajunge, nu cu multa oboseala, pe numeroase culmi ale Fagarasului ca Maracinul, Oticul, Jepii, Zanoaga, Moldoveanul . Toate acestea dau sta\u0163iunii Bradet posibilitatea de recreere pentru numerosii vizitatori ce vin an de an pe aceste meleaguri .<\/p>\n\n<\/strong><\/p>\n <\/span><\/strong> <\/strong><\/p>\n <\/span><\/strong><\/p>\n <\/span><\/strong>\n sursa : http:\/\/www.e-calauza.ro\/index.php?afiseaza=trasee-turistice-arges <\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Ghid montan<\/p>\nTRASEE \u00a0MONTANE\u00a0 CORBI ARGES\nCorbi sat Corbi – Muscelele Argesului \u2013 Dl Chiciura \u2013Muntele Muchea Plesilor\/Raul Doamnei \u2013 Biserica „Sfanta Treime” 1830, monument Naum Ramniceanu\nCorbi sat Jgheaburi – Muscelele Argesului \u2013 Muntele Muchea Plesilor – Dl. Chiciura\/raul Bratia \u2013 Pestera Jgheaburi – Manastirea „Corbii de Piatra” (M)- Schit rupestru din sec.14 (monument istoric) […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","template":"","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"class_list":["post-1383","page","type-page","status-publish","hentry"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1383","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1383"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1383\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1386,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1383\/revisions\/1386"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1383"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}](\"http:\/\/www.turism-arges.ro\/wp-content\/uploads\/2009\/07\/curtea-de-arges-zbor.jpg\"){kind=link}
![<\/a><\/p>\nManastirea Argesului<\/p>\nIn afara bisericii\u00a0Manastirii Curtea de Arges<\/a> de care se leaga legenda mesterului Manole care simbolizeaza sacrificiul uman in cel mai inalt grad, calatorul mai poate vizita\u00a0Fantana Mesterului Manole<\/a> ridicata in 1804 pentru a-l omagia pe legendarul constructor, ansamblul Cur\u0163ii Domnesti care cuprinde\u00a0Biserica Domneasca<\/a> si necropola primilor Basarabi \u2013 intemeietori ai \u0162arii Romanesti si dateaza din secolul XIII . Picturile murale care impodobesc Biserica Domneasca au fost realizate in timpul domniei lui Vladislav I si constituie cel mai valoros ansamblu de fresce din \u0162ara Romaneasca . intr-un parc natural se afla ruinele Bisericii San Nicoara, monument istoric de la sfarsitul secolului al XIII-lea .<\/p>\nDe la Curtea de Arges, urcand in continuare pe DN 7C ajungem pe locurile unde demni urmasi ai mesterului Manole, inarma\u0163i cu indrazneala, au ridicat hidrocentrala si barajul de la\u00a0Vidraru<\/a> care, inalt de 166 metri si lung de 300 metri \u0163ine piept unei ,,mari\u201d in suprafa\u0163a de peste 800 hectare, cu o lungime de 14 kilometri si cu un volum de aproape 500 milioane metri cubi de apa . imprejurimile ofera numeroase locuri de agrement, plimbari pe lac cu barci cu motor, totul fiind vegheat de statuia ,,electricita\u0163ii\u201d .<\/p>\n<\/a><\/p>\nBaraj Vidraru<\/p>\nInainte de a ajunge la\u00a0Barajul\u00a0 Vidraru<\/a>, pe partea stanga a soselei se afla\u00a0 Dealul\u00a0 Ceta\u0163uia de 850 metri altitudine, pe un varf de stanca situandu-se Cetatea Poenari, cunoscuta si sub numele de\u00a0Cetatea lui Vlad \u0162epes<\/a>, construita incepand cu prima jumatate a secolului XIV, fiind terminata la jumatatea secolului XV . Turistii care au in itinerar acest obiectiv sunt rasplati\u0163i cu o perspectiva de o frumuse\u0163e inegalabila asupra crestei Fagarasilor, precum si spre Curtea de Arges.<\/p>\nDe la\u00a0Barajul Vidraru<\/a>, pe marginea lacului de acumulare, se merge pe un drum, care traverseaza mun\u0163ii Fagaras pe o lungime de 91,5 km racordandu-se cu DN 1 (Bucuresti \u2013 Oradea) in apropierea comunei Arpasu de Jos . Construit in perioada martie 1970 \u2013 septembrie 1974,\u00a0Transfagarasanul <\/a>datorita particularita\u0163ilor sale este unul din obiectivele cele mai agreate de turistii care viziteaza jude\u0163ul Arges . Acesta este situat la cota cea mai inalta de traversare a Carpa\u0163ilor (peste 30% din lungimea drumului se desfasoara in zona de gol alpin) ; este singura sosea din \u0163ara cu un tunel in lungime de 882 metri cu banda dubla; este protejat impotriva avalanselor si asigura accesul turistilor la unele din cele mai pitoresti puncte din zona : lacul Balea, cascada Balea, numeroase lacuri carstice si cascade mirifice, stana Capra .<\/p>\nSituat la 51 km de Pitesti, pe DN 73, municipiul Campulung s-a dezvoltat pe terasele inferioare ale Raului Targului, in depresiunea subcarpatica cu acelasi nume . Desi documentar este atestat in anul 1300, descoperirile arheologice indica existen\u0163a sa inca din secolul XII, inainte de inchegarea statului feudal \u0162ara Romaneasca . Veche capitala a \u0162arii Romanesti, centru comercial si al produc\u0163iei mestesugaresti, municipiul Campulung este una din pitorestile localita\u0163i existente pe drumul de traversare din Muntenia in Transilvania prin Culoarul Rucar \u2013 Bran, asezata intre livezi si paduri, cu un climat bland, lipsit de vanturi .<\/p>\nCa obiective turistice in Campulung trebuie avute in vedere : Muzeul Orasenesc, cu sec\u0163ii de istorie, stiin\u0163ele naturii si arta plastica,\u00a0 ansamblul arhitectural Bara\u0163ia, compus din biserica construita in secolele XIV-XV, casa parohiala din aceeasi perioada si turnul Bara\u0163iei ridicat in 1730, Crucea Juramantului \u2013 monument istoric din anul 1674, statuia in bronz a domnitorului Negru Voda \u2013 opera sculptorului Dimitrie Mirea (1910) . Cel mai valoros si mai reprezentativ monument istoric al orasului este Ansamblul\u00a0 feudal Negru Voda, care dateaza din anul 1215 .<\/p>\nIn jurul municipiului Campulung si de aici pe drumul spre Rucar \u2013 Bran se afla cateva localita\u0163i si obiective turistice care inso\u0163esc calatorul pana in apropierea comunei Fundata, la iesirea din jude\u0163ul Arges . inca inainte de a ajunge la Campulung,\u00a0\u00a0 venind dinspre Pitesti,\u00a0\u00a0 la kilometrul 40,\u00a0\u00a0 se afla Schitu Golesti,\u00a0\u00a0 centru al exploatarilor carbonifere din jude\u0163ul<\/p>\nArges,\u00a0 important\u00a0 din punct de vedere turistic pentru vestigiile sale arheologice demne de interes, printre ele aflandu-se urmele castrului Jidava . La nord de Campulung, la 6 km, pe valea raului Targului, se afla comuna Leresti, frumoasa asezare de munte, vestita pentru clima sa blanda si frumuse\u0163ea arhitecturii populare . Localitatea a devenit, datorita si ospitalita\u0163ii oamenilor, un minunat loc pentru vacan\u0163e . De aici, urmand acelasi drum circa 17 km se ajunge la Cabana Voina situata intr-un decor pitoresc, inconjurata de poieni si paduri pe valea raului targului . Cabana, situata la o altitudine de 950 metri constituie un refugiu pentru turistii care doresc odihna si liniste, fiind de asemenea, un punct de plecare pentru ascensiuni in masivul Iezer \u2013 Papusa .<\/p>\nRevenind la soseaua Campulung Bran vom intalni satul\u00a0Namaiesti cu schitul rupestru<\/a>din secolul XVI, interesant obiectiv turistic, cu picturi bine conservate, si muzeul memorial ,,George Toparceanu\u201d amenajat in casa unde a locuit autorul ;;Baladei chiriasului grabit\u201d . inainte de a traversa culmea spre Dragoslavele, se poate vizita Mausoleul Mateias, ridicat in memoria eroilor cazu\u0163i in primul razboi mondial, construit din blocuri de piatra de Albesti, cu turn, scara interioara si osuar, dupa planul arhitectului Berechet . inaintand, ajungem in comuna Dragoslavele, men\u0163ionata documentar din anul 1377, vestita pentru originalitatea portului popular, pentru arhitectura construc\u0163iilor si frumuse\u0163ea peisajului . Aceste locuri amintesc de luptele aprige purtate de ostasii romani in timpul primului razboi mondial in zona Dragoslavele \u2013 Rucar . O loca\u0163ie mult agreata de turisti este Rucarul, straveche asezare de pe valea Dambovi\u0163ei, recunoscuta si pentru frumuse\u0163ea portului popular. Din Rucar se pleaca in excursii spre masivele Piatra Craiului si Iezer \u2013 Papusa, ori pe valea Topologului, spre masivul Fagaras . Pe DN 73, la kilometrul 79, acolo unde se intalneste Dambovi\u0163a cu Dambovicioara, se afla satul Podul Dambovi\u0163ei . Casele de aici, cu prispele lor frumos ornamentate constituie un adevarat muzeu de arhitectura specifica zonei muscelene . Parasind soseaua si mergand pe Valea Dambovicioarei, cale de 4 km, vom intalni Cheile Dambovicioarei si pestera cu acelasi nume, iar in apropiere compexul turistic Brusturet . Zona este bogata in fenomene carstice (pesteri, chei, izbucuri) si constituie punct de plecare pe diferite trasee turistice spre creasta Pietrei Craiului .<\/p>\nIntorcandu-ne la DN 73, ne continuam drumul pe coama dealului Sasului . La kilometrul 83,7 intalnim cetatea de la Ora\u0163ii, ruinele unei ceta\u0163i medievale numita in documentele istorice Cetatea Dambovi\u0163ei, sau in tradi\u0163ia locala, ,,Cetatea Neam\u0163ului\u201d amintita documentar la 1231 . La numai 2 km se afla Dealul Sasului, cu un decor pitoresc, dupa care drumul coboara lenes iesind din jude\u0163ul Arges si te indreapta spre alte frumuse\u0163i care asteapta sa fie descoperite .<\/p>\nResedin\u0163a jude\u0163ului Arges, municipiul Pitesti, are si el de oferit o serie de edificii vechi, putand men\u0163iona aici Biserica Domneasca, cu pridvor etajat, construita de Constantin serban si so\u0163ia sa Doamna Balasa in 1656, unde a func\u0163ionat si o scoala domneasca din jurul anului 1700 pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, Muzeul Argesului infiin\u0163at in 1956 cu sec\u0163ii de istorie si stiin\u0163e naturale (flora si fauna specifice zonei), padurea \u2013 parc Trivale ce se intinde pe o suprafa\u0163a de 27 hectare, galeriile de arta care inmanuncheaza o interesanta colec\u0163ie de pictura donata de artisti consacra\u0163i, precum si parcul de odihna de pe malul Argesului .<\/p>\nIn apropierea municipiului Pitesti se poate vizita casa memoriala ,,Liviu Rebreanu\u201d din satul Valea Mare, Orasul stefanesti, complexul muzeal Golesti situat la 12 km depitesti pe DN 7 spre Bucuresti, organizat in conacul vechii familii a Golestilor care au jucat un rol important in istoria moderna a Romaniei. Acesta cuprinde sec\u0163ii de istorie, etnografie si arta populara, totaici aflandu-se Muzeul viticulturii si pomiculturii organizat in aer liber.<\/p>\nDeosebit de atractiv poate fi in jude\u0163ul Arges turismul balnear, fiind recunoscute aici cateva sta\u0163iuni balneo-climaterice deosebit de cautate de bolnavii din toata \u0163ara, datorita climatului dulce si a apelor minerale .<\/p>\nSta\u0163iunea balneo-climaterica Campulung este situata la poalele mun\u0163ilor Fagaras la numai 20-25 km de inal\u0163imile mun\u0163ilor in zona dealurilor inalte, in mijlocul unei zone forestiere ce-i intregesc frumuse\u0163ea peisajului . Numeroase drumuri te duc spre locuri pitoresti, spre Magura, spre dealul Cre\u0163isoara si Ma\u0163au sau pe muntele Stramtu . Linistea padurilor ca si miresmele plantelor si intreaga frumuse\u0163e a naturii inconjuratoare au asupra organismului o covarsitoare influen\u0163a binefacatoare . Calita\u0163ile climatice si balneare ale sta\u0163iunii ofera largi posibilita\u0163i de tratament, cum ar fi : climato-terapia, cura cu ape minerale si tratamentul fizio-terapic .<\/p>\nLa 3 km de Campulung se afla sta\u0163iunea balneo-climaterica Bughea de Sus, asezata pe vaile Bughea, Bughi\u0163a, Magura, Valea Tolii si Valea Rece si pe dealurile Gruiului . Existen\u0163a padurilor de tot felul, lipsa curen\u0163ilor si a umidita\u0163ii excesive, fac din Bughea de Sus un minunat loc de recreere . Din comuna, drumul merge mai departe spre Albesti, cu satul Candesti situat la 7 km pe valea Bratiei si care este cunoscut prin carierele de piatra de construc\u0163ie . Mergand pe firul vaii Bughii si urcand pe la Paltinet sau Lalu, pe langa stanele ciobanesti, ajungi pe culmea Boldului si mai departe pe curmatura Iezerului a carui frumuse\u0163e i\u0163i rasplateste din plin truda si oboseala drumului .<\/p>\nIn orice parte ai merge, plecand din Bughea sau din Campulung, intalnesti locuri de care cu greu te despar\u0163i si pe care nu le ui\u0163i niciodata .<\/p>\nIn nordul jude\u0163ului Arges, la o altitudine de 628 metri, de o parte si de alta a raului Valsan este situata sta\u0163iunea Bradet, la 60 km de Pitesti, 27 km de Curtea de Arges si 40 km\u00a0 de Campulung . Asezata in partea de nord a comunei Bradule\u0163, la rasarit se ridica padurea de fag Branistea . inspre miazanoapte se ridica stancile Budurului si privelistea de pe Coasta Frumoasa care duc spre satele Gruiu si Nucsoara . Mergand pe raul Valsan, spre izvor, intri in depresiunea numita Poeni si apoi la asezarea Gura Dobroneagului unde au fost captate apele Valsanului si indreptate pe sub munte catre Arges . Pretutindeni te inconjoara paduri de fag, mesteacan, plop si frasin printre care isi fac loc livezile de pruni si meri intregind frumuse\u0163ea peisajului, in murmurul vailor Dosciorului, a sesului si a Iuliei care isi duc apele in Valsan . Prin Bradet ne putem urca pe muntele Ghi\u0163u unde ne asteapta privelisti incantatoare . De aici se poate ajunge, nu cu multa oboseala, pe numeroase culmi ale Fagarasului ca Maracinul, Oticul, Jepii, Zanoaga, Moldoveanul . Toate acestea dau sta\u0163iunii Bradet posibilitatea de recreere pentru numerosii vizitatori ce vin an de an pe aceste meleaguri .<\/p>\n\n<\/strong><\/p>\n <\/span><\/strong> <\/strong><\/p>\n <\/span><\/strong><\/p>\n <\/span><\/strong>\n sursa : http:\/\/www.e-calauza.ro\/index.php?afiseaza=trasee-turistice-arges <\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Ghid montan<\/p>\nTRASEE \u00a0MONTANE\u00a0 CORBI ARGES\nCorbi sat Corbi – Muscelele Argesului \u2013 Dl Chiciura \u2013Muntele Muchea Plesilor\/Raul Doamnei \u2013 Biserica „Sfanta Treime” 1830, monument Naum Ramniceanu\nCorbi sat Jgheaburi – Muscelele Argesului \u2013 Muntele Muchea Plesilor – Dl. Chiciura\/raul Bratia \u2013 Pestera Jgheaburi – Manastirea „Corbii de Piatra” (M)- Schit rupestru din sec.14 (monument istoric) […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","template":"","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"class_list":["post-1383","page","type-page","status-publish","hentry"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1383","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1383"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1383\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1386,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1383\/revisions\/1386"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1383"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}](\"http:\/\/www.turism-arges.ro\/wp-content\/uploads\/2009\/07\/manastirea-argesului.jpg\"){kind=link}
![<\/a><\/p>\nBaraj Vidraru<\/p>\nInainte de a ajunge la\u00a0Barajul\u00a0 Vidraru<\/a>, pe partea stanga a soselei se afla\u00a0 Dealul\u00a0 Ceta\u0163uia de 850 metri altitudine, pe un varf de stanca situandu-se Cetatea Poenari, cunoscuta si sub numele de\u00a0Cetatea lui Vlad \u0162epes<\/a>, construita incepand cu prima jumatate a secolului XIV, fiind terminata la jumatatea secolului XV . Turistii care au in itinerar acest obiectiv sunt rasplati\u0163i cu o perspectiva de o frumuse\u0163e inegalabila asupra crestei Fagarasilor, precum si spre Curtea de Arges.<\/p>\nDe la\u00a0Barajul Vidraru<\/a>, pe marginea lacului de acumulare, se merge pe un drum, care traverseaza mun\u0163ii Fagaras pe o lungime de 91,5 km racordandu-se cu DN 1 (Bucuresti \u2013 Oradea) in apropierea comunei Arpasu de Jos . Construit in perioada martie 1970 \u2013 septembrie 1974,\u00a0Transfagarasanul <\/a>datorita particularita\u0163ilor sale este unul din obiectivele cele mai agreate de turistii care viziteaza jude\u0163ul Arges . Acesta este situat la cota cea mai inalta de traversare a Carpa\u0163ilor (peste 30% din lungimea drumului se desfasoara in zona de gol alpin) ; este singura sosea din \u0163ara cu un tunel in lungime de 882 metri cu banda dubla; este protejat impotriva avalanselor si asigura accesul turistilor la unele din cele mai pitoresti puncte din zona : lacul Balea, cascada Balea, numeroase lacuri carstice si cascade mirifice, stana Capra .<\/p>\nSituat la 51 km de Pitesti, pe DN 73, municipiul Campulung s-a dezvoltat pe terasele inferioare ale Raului Targului, in depresiunea subcarpatica cu acelasi nume . Desi documentar este atestat in anul 1300, descoperirile arheologice indica existen\u0163a sa inca din secolul XII, inainte de inchegarea statului feudal \u0162ara Romaneasca . Veche capitala a \u0162arii Romanesti, centru comercial si al produc\u0163iei mestesugaresti, municipiul Campulung este una din pitorestile localita\u0163i existente pe drumul de traversare din Muntenia in Transilvania prin Culoarul Rucar \u2013 Bran, asezata intre livezi si paduri, cu un climat bland, lipsit de vanturi .<\/p>\nCa obiective turistice in Campulung trebuie avute in vedere : Muzeul Orasenesc, cu sec\u0163ii de istorie, stiin\u0163ele naturii si arta plastica,\u00a0 ansamblul arhitectural Bara\u0163ia, compus din biserica construita in secolele XIV-XV, casa parohiala din aceeasi perioada si turnul Bara\u0163iei ridicat in 1730, Crucea Juramantului \u2013 monument istoric din anul 1674, statuia in bronz a domnitorului Negru Voda \u2013 opera sculptorului Dimitrie Mirea (1910) . Cel mai valoros si mai reprezentativ monument istoric al orasului este Ansamblul\u00a0 feudal Negru Voda, care dateaza din anul 1215 .<\/p>\nIn jurul municipiului Campulung si de aici pe drumul spre Rucar \u2013 Bran se afla cateva localita\u0163i si obiective turistice care inso\u0163esc calatorul pana in apropierea comunei Fundata, la iesirea din jude\u0163ul Arges . inca inainte de a ajunge la Campulung,\u00a0\u00a0 venind dinspre Pitesti,\u00a0\u00a0 la kilometrul 40,\u00a0\u00a0 se afla Schitu Golesti,\u00a0\u00a0 centru al exploatarilor carbonifere din jude\u0163ul<\/p>\nArges,\u00a0 important\u00a0 din punct de vedere turistic pentru vestigiile sale arheologice demne de interes, printre ele aflandu-se urmele castrului Jidava . La nord de Campulung, la 6 km, pe valea raului Targului, se afla comuna Leresti, frumoasa asezare de munte, vestita pentru clima sa blanda si frumuse\u0163ea arhitecturii populare . Localitatea a devenit, datorita si ospitalita\u0163ii oamenilor, un minunat loc pentru vacan\u0163e . De aici, urmand acelasi drum circa 17 km se ajunge la Cabana Voina situata intr-un decor pitoresc, inconjurata de poieni si paduri pe valea raului targului . Cabana, situata la o altitudine de 950 metri constituie un refugiu pentru turistii care doresc odihna si liniste, fiind de asemenea, un punct de plecare pentru ascensiuni in masivul Iezer \u2013 Papusa .<\/p>\nRevenind la soseaua Campulung Bran vom intalni satul\u00a0Namaiesti cu schitul rupestru<\/a>din secolul XVI, interesant obiectiv turistic, cu picturi bine conservate, si muzeul memorial ,,George Toparceanu\u201d amenajat in casa unde a locuit autorul ;;Baladei chiriasului grabit\u201d . inainte de a traversa culmea spre Dragoslavele, se poate vizita Mausoleul Mateias, ridicat in memoria eroilor cazu\u0163i in primul razboi mondial, construit din blocuri de piatra de Albesti, cu turn, scara interioara si osuar, dupa planul arhitectului Berechet . inaintand, ajungem in comuna Dragoslavele, men\u0163ionata documentar din anul 1377, vestita pentru originalitatea portului popular, pentru arhitectura construc\u0163iilor si frumuse\u0163ea peisajului . Aceste locuri amintesc de luptele aprige purtate de ostasii romani in timpul primului razboi mondial in zona Dragoslavele \u2013 Rucar . O loca\u0163ie mult agreata de turisti este Rucarul, straveche asezare de pe valea Dambovi\u0163ei, recunoscuta si pentru frumuse\u0163ea portului popular. Din Rucar se pleaca in excursii spre masivele Piatra Craiului si Iezer \u2013 Papusa, ori pe valea Topologului, spre masivul Fagaras . Pe DN 73, la kilometrul 79, acolo unde se intalneste Dambovi\u0163a cu Dambovicioara, se afla satul Podul Dambovi\u0163ei . Casele de aici, cu prispele lor frumos ornamentate constituie un adevarat muzeu de arhitectura specifica zonei muscelene . Parasind soseaua si mergand pe Valea Dambovicioarei, cale de 4 km, vom intalni Cheile Dambovicioarei si pestera cu acelasi nume, iar in apropiere compexul turistic Brusturet . Zona este bogata in fenomene carstice (pesteri, chei, izbucuri) si constituie punct de plecare pe diferite trasee turistice spre creasta Pietrei Craiului .<\/p>\nIntorcandu-ne la DN 73, ne continuam drumul pe coama dealului Sasului . La kilometrul 83,7 intalnim cetatea de la Ora\u0163ii, ruinele unei ceta\u0163i medievale numita in documentele istorice Cetatea Dambovi\u0163ei, sau in tradi\u0163ia locala, ,,Cetatea Neam\u0163ului\u201d amintita documentar la 1231 . La numai 2 km se afla Dealul Sasului, cu un decor pitoresc, dupa care drumul coboara lenes iesind din jude\u0163ul Arges si te indreapta spre alte frumuse\u0163i care asteapta sa fie descoperite .<\/p>\nResedin\u0163a jude\u0163ului Arges, municipiul Pitesti, are si el de oferit o serie de edificii vechi, putand men\u0163iona aici Biserica Domneasca, cu pridvor etajat, construita de Constantin serban si so\u0163ia sa Doamna Balasa in 1656, unde a func\u0163ionat si o scoala domneasca din jurul anului 1700 pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, Muzeul Argesului infiin\u0163at in 1956 cu sec\u0163ii de istorie si stiin\u0163e naturale (flora si fauna specifice zonei), padurea \u2013 parc Trivale ce se intinde pe o suprafa\u0163a de 27 hectare, galeriile de arta care inmanuncheaza o interesanta colec\u0163ie de pictura donata de artisti consacra\u0163i, precum si parcul de odihna de pe malul Argesului .<\/p>\nIn apropierea municipiului Pitesti se poate vizita casa memoriala ,,Liviu Rebreanu\u201d din satul Valea Mare, Orasul stefanesti, complexul muzeal Golesti situat la 12 km depitesti pe DN 7 spre Bucuresti, organizat in conacul vechii familii a Golestilor care au jucat un rol important in istoria moderna a Romaniei. Acesta cuprinde sec\u0163ii de istorie, etnografie si arta populara, totaici aflandu-se Muzeul viticulturii si pomiculturii organizat in aer liber.<\/p>\nDeosebit de atractiv poate fi in jude\u0163ul Arges turismul balnear, fiind recunoscute aici cateva sta\u0163iuni balneo-climaterice deosebit de cautate de bolnavii din toata \u0163ara, datorita climatului dulce si a apelor minerale .<\/p>\nSta\u0163iunea balneo-climaterica Campulung este situata la poalele mun\u0163ilor Fagaras la numai 20-25 km de inal\u0163imile mun\u0163ilor in zona dealurilor inalte, in mijlocul unei zone forestiere ce-i intregesc frumuse\u0163ea peisajului . Numeroase drumuri te duc spre locuri pitoresti, spre Magura, spre dealul Cre\u0163isoara si Ma\u0163au sau pe muntele Stramtu . Linistea padurilor ca si miresmele plantelor si intreaga frumuse\u0163e a naturii inconjuratoare au asupra organismului o covarsitoare influen\u0163a binefacatoare . Calita\u0163ile climatice si balneare ale sta\u0163iunii ofera largi posibilita\u0163i de tratament, cum ar fi : climato-terapia, cura cu ape minerale si tratamentul fizio-terapic .<\/p>\nLa 3 km de Campulung se afla sta\u0163iunea balneo-climaterica Bughea de Sus, asezata pe vaile Bughea, Bughi\u0163a, Magura, Valea Tolii si Valea Rece si pe dealurile Gruiului . Existen\u0163a padurilor de tot felul, lipsa curen\u0163ilor si a umidita\u0163ii excesive, fac din Bughea de Sus un minunat loc de recreere . Din comuna, drumul merge mai departe spre Albesti, cu satul Candesti situat la 7 km pe valea Bratiei si care este cunoscut prin carierele de piatra de construc\u0163ie . Mergand pe firul vaii Bughii si urcand pe la Paltinet sau Lalu, pe langa stanele ciobanesti, ajungi pe culmea Boldului si mai departe pe curmatura Iezerului a carui frumuse\u0163e i\u0163i rasplateste din plin truda si oboseala drumului .<\/p>\nIn orice parte ai merge, plecand din Bughea sau din Campulung, intalnesti locuri de care cu greu te despar\u0163i si pe care nu le ui\u0163i niciodata .<\/p>\nIn nordul jude\u0163ului Arges, la o altitudine de 628 metri, de o parte si de alta a raului Valsan este situata sta\u0163iunea Bradet, la 60 km de Pitesti, 27 km de Curtea de Arges si 40 km\u00a0 de Campulung . Asezata in partea de nord a comunei Bradule\u0163, la rasarit se ridica padurea de fag Branistea . inspre miazanoapte se ridica stancile Budurului si privelistea de pe Coasta Frumoasa care duc spre satele Gruiu si Nucsoara . Mergand pe raul Valsan, spre izvor, intri in depresiunea numita Poeni si apoi la asezarea Gura Dobroneagului unde au fost captate apele Valsanului si indreptate pe sub munte catre Arges . Pretutindeni te inconjoara paduri de fag, mesteacan, plop si frasin printre care isi fac loc livezile de pruni si meri intregind frumuse\u0163ea peisajului, in murmurul vailor Dosciorului, a sesului si a Iuliei care isi duc apele in Valsan . Prin Bradet ne putem urca pe muntele Ghi\u0163u unde ne asteapta privelisti incantatoare . De aici se poate ajunge, nu cu multa oboseala, pe numeroase culmi ale Fagarasului ca Maracinul, Oticul, Jepii, Zanoaga, Moldoveanul . Toate acestea dau sta\u0163iunii Bradet posibilitatea de recreere pentru numerosii vizitatori ce vin an de an pe aceste meleaguri .<\/p>\n\n<\/strong><\/p>\n <\/span><\/strong> <\/strong><\/p>\n <\/span><\/strong><\/p>\n <\/span><\/strong>\n sursa : http:\/\/www.e-calauza.ro\/index.php?afiseaza=trasee-turistice-arges <\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Ghid montan<\/p>\nTRASEE \u00a0MONTANE\u00a0 CORBI ARGES\nCorbi sat Corbi – Muscelele Argesului \u2013 Dl Chiciura \u2013Muntele Muchea Plesilor\/Raul Doamnei \u2013 Biserica „Sfanta Treime” 1830, monument Naum Ramniceanu\nCorbi sat Jgheaburi – Muscelele Argesului \u2013 Muntele Muchea Plesilor – Dl. Chiciura\/raul Bratia \u2013 Pestera Jgheaburi – Manastirea „Corbii de Piatra” (M)- Schit rupestru din sec.14 (monument istoric) […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","template":"","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"class_list":["post-1383","page","type-page","status-publish","hentry"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1383","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1383"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1383\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1386,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1383\/revisions\/1386"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1383"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}](\"http:\/\/www.turism-arges.ro\/wp-content\/uploads\/2009\/07\/lake-viidraru1.jpg\"){kind=link}