![\"Manastirea](\"http:\/\/www.primariacorbi.com\/wp-content\/uploads\/2009\/10\/Manastirea-Corbii-de-Piatra-foto-mare-1.JPG\")
<\/p>\n<\/p>\n
Manastirea Corbii de Piatra , Monastirea Corbii de Piatra apare in documente, de la reinfiintarea ei in 1512 cu aceasta denumire. Dar, pe parcursul timpului, mai apare, din cand in cand si cu un alt nume: monastirea de la Meris sau monastirea Meris sau monastirea Merisul. Denumirea Schitul rupestru \u2018Sf. Ap. Petru si Pavel\u2019 este complet gresita. Hramul monastirii a fost, de la reinfiintarea ei la 23 Iunie 1512, \u2018Adormirea Maicii Domnului\u2019 si cu acest hram apare in documente pana in sec.XIX cand devine biserica de mir si cand a fost pus hramul \u2018Sf. Ap. Petru si Pavel\u2019. La fel s-a intamplat si cu titulatura in aceasta perioada, in sec. XVI-XIX, locasul de la Corbii de Piatra purtand in documentele vremii totdeauna denumirea de monastire nu de schit, iar redeschiderea lui in 1996 se face sub aceeasi titulatura: Monastirea Corbii de Piatra. De aceea folosirea titulaturii Schitul rupestru \u2018Sf. Ap. Petru si Pavel\u2019 este gresita pentru ca hramul \u2018Sf. Ap. Petru si Pavel\u2019 a fost pus cand nu mai era asezamant monahal, deci nu mai putea fi numit monastire sau schit, dar si datorita faptului ca, chiar daca acum s-a adaugat, cinstind memoria inaintasilor, al doilea hram, \u2018Sf. Ap. Petru si Pavel\u2019, intotdeauna numele unei monastiri este dat de hramul principal. Deci, daca ar fii sa numim si altfel sfantul locas decat cu titulatura lui oficiala, Monastirea Corbii de Piatra, in nici un caz insa cu cea de Schitul rupestru \u2018Sf. Ap. Petru si Pavel\u2019. Manastirea se afla pe malul raului Doamnei la aproximativ 35 de km de Curtea de Arges Afirmatia conform careia unul din cele doua foste sfinte altare (cel din stanga) ar fi fost catolic este complet falsa. Absolut toate caracteristicile bisericii, arhitectura, pictura si configuratia celor 2 foste sfinte altare sunt dupa izvodul bizantin, ca sa nu mai spunem ca, fiecare graunte de gresie marturiseste cu glas mare, ca bisericuta rupestra respira prin toti porii, ortodoxie in stare pura. Cele trei lacasuri rupestre, de la Corbii de Piatra, Namaiesti si Cetatuia NU formeaza un triunghi echilateral, asa cum sustin unele afirmatii care incearca sa creeze spectaculosul ieftin acolo unde el se afla de fapt, dar \u201ccuratit si lamurit de sapte ori\u201d in cuptorul istoriei si care nu se descopera neaparat mintii ci mai degraba inimii. Monastirea Corbii de Piatra nu are si nu a avut vreodata hramul \u201cIzvorul Tamaduirii\u201d, analogie fortata cu monastirile Namaiesti si Cetatuia, tot in duhul celei dinainte, analogii care vor sa vada in cele trei sfinte monastiri altceva decat sunt ele de fapt: marturii ale dainuirii noastre ortodoxe pe aceste meleaguri .<\/p>\n
![\"chilie-corbii-de-piatra-120x120\"](\"http:\/\/\/www.primariacorbi.com\/wp-content\/uploads\/2009\/10\/chilie-corbii-de-piatra-120x120.jpg\")
![\"altar-manastirea-corbii-de-piatra-120x120\"](\"http:\/\/www.primariacorbi.com\/wp-content\/uploads\/2009\/10\/altar-manastirea-corbii-de-piatra-120x120.jpg\")
![\"corbii-piatra-120x120\"](\"http:\/\/www.primariacorbi.com\/wp-content\/uploads\/2009\/10\/corbii-piatra-120x120.jpg\")
![\"corbi-monastery-120x120\"](\"http:\/\/\/www.primariacorbi.com\/wp-content\/uploads\/2009\/10\/corbi-monastery-120x120.jpg\")
![\"casa-corbeni-120x120\"](\"http:\/\/www.primariacorbi.com\/wp-content\/uploads\/2009\/10\/casa-corbeni-120x120.jpg\")
<\/p>\n
<\/strong> Monahia Magdalina, ctitora restauratoare a lacasului de la Corbii de Piatra ca si asezamant monahal, era matusa voevodului Neagoe Basarab. Aceasta legatura de rudenie face ca sa nu mai apara surprinzatoare inchinarea monastirii, la cateva luni dupa redeschidere, domnitorului Neagoe. Tamplaria (usi, ferestre) nu a fost inlocuita (asa cum sustin unii din mai marii zilei, care nici macar nu au trecut pragul bisericii) pentru simplul fapt ca nu exista! Actuala tamplarie s-a pus ca urmare a concluziei la care au ajuns specialisti in restaurare conform careia stricaciunile de pe peretele nordic al bisericii au fost de cauzate de infiltratiile de apa, corelate cu inghetul din timpul iernii. S-au incercat toate felurile de incalzire pe timpul iernii dar fiecare facea mai mari pagube: soba cu lemne, facea fum si praf, radiatoarele electrice, din cauza umiditatii excesive s-au scurtcircitat si au luat foc iar radiatoarele pe baza de gaz sporeau umiditatea. La acestea se adauga faptul ca in urma incalzirii, apa din pereti si podea se evapora, transformand biserica in sauna, rezultand un condens care se depunea pe fresca de unde apa picura asa cum picura inaintea unei ploi de vara. Asa ca s-a recurs la tamplaria din aluminiu care izoleaza foarte bine termic si, in urma acestei lucrari, din iarna lui 2003 temperatura in biserica nu a mai scazut vreodata sub +50 C. Acest fapt a avut un efect benefic asupra picturii care si-a mai revenit si chiar unele portiuni care pana acum erau ilizibile acum pot fi vazute. Din cauza acelorasi motive sfintele slujbe se savarsesc in biserica numai vara in restul timpului sfantul locas fiind deschis doar pentru vizitare. Considerata pe buna dreptate o enigma, biserica rupestra Corbii de Piatra trebuie sa mergi si s-o vezi. Incastrata in stanca, ascunsa ca o pestera in peretele muntelui, nu seamana cu nimic: nici cu chiliile rupestre de la Bozioru, nici cu grota de la Namaiesti, cu nimic. Si este singura biserica a noastra care prezinta doua sfinte altare functionale pe acelasi naos. Cele mai timpurii datari ale bisericii rupestre, ca locas de cult ortodox merg catre sfarsitul sec. II d.Hr. cand se crede ca biserica era perfect adaptata vremurilor acelora de persecutii, neavand nici o legatura cu exteriorul decat o mica usa inspre miazanoapte, foarte bine camuflata si prin care se intra de-a busilea. Pomelnicul monastirii pomeneste ca prim ctitor pe Basarab I Voevod dar memoria localnicilor merge cu mult inainte de acesta vorbind de un anume Harabovo Voda in sec. XIII sau chiar Vlad Voevod, catre sfarsitul sec.XI. Biserica pastreza inca parti mari de pictura: Deisis, Bunavestire, Jertfa lui Avraam, Nasterea Domnului, Intimpinarea Domnului, Invierea lui Lazar, Botezul Domnului, Schimbarea la Fata, Inaltarea Domnului, Arhanghelul Mihail, Sfinti Militari, Iisus Emanuil. Caracteristicile stilistice, calitatea picturii, insotite in exclusivitate de inscriptii grecesti, coroborate cu stirile documentare, permit datarea cu certitudine a ansamblului la inceputul sec. XIV, facand din Corbii de Piatra locasul cu cea mai veche pictura de la noi din tara. O istorie de zece mii de ani Biserica din grot\u0103 Piciorul de uria\u015f \u00cenapoi … la Corbi <\/p>\n Corbii de piatr\u0103, a\u015fa se numea locul acesta \u00eenainte, \u015fi o istorie nesf\u00e2r\u015fit\u0103 \u00eel acoper\u0103 cu aripa. Dincolo de R\u00e2ul Doamnei se afl\u0103 peretele vertical din st\u00e2nc\u0103 \u00een care se mai g\u0103se\u015fte \u00eenc\u0103 biserica rupestr\u0103, apoi sunt acolo altarele acelea ciudate, cu trepte s\u0103pate piatr\u0103, cu g\u0103uri \u015fi jgheaburi prin care poate, c\u00e2ndva, se scurgea s\u00e2nge omenesc. Dincolo de peretele vertical din piatr\u0103 sunt ruinele cet\u0103\u0163ii lui Dromichetes despre care se spune c\u0103 ascundea bog\u0103\u0163ii imense. \u015ei-apoi\u0085scobiturile acestea stranii f\u0103cute \u00een st\u00e2nc\u0103, zisele chilii ale unor c\u0103lug\u0103ri din timpuri imemoriale \u015fi\u0085Doamne, \u00eemi spun, satul acesta din care au pornit Corvine\u015ftii pentru a ajunge neam de regi \u015fi de eroi ai unei Europe apuse\u0085ce-a mai r\u0103mas din el? \u00cen ce s-a transformat istoria de 10 mii de ani a acestui loc? O b\u0103nuial\u0103 teribil\u0103 \u00eemi d\u0103 t\u00e2rcoale \u00een aceast\u0103 duminic\u0103 de Sf Ilie, o r\u0103ceal\u0103 stranie m\u0103 \u00eenconjoar\u0103, poate din cauza ploii m\u0103runte sau poate din cauza a ceea ce v\u0103d. Sunt peste drum de biserica satului \u015fi acolo a fost o poman\u0103 \u015fi oamenii ace\u015ftia, b\u0103tr\u00e2nii ace\u015ftia decrepi\u0163i ies de-acolo cu p\u00e2ini \u00een m\u00e2n\u0103, ca \u015fi cum s-ar fi petrecut un miracol biblic, le v\u0103d vechile porturi obosite de timp \u015fi v\u0103d m\u00e2inile lor ca ni\u015fte crengi, str\u00e2ng\u00e2nd patetic p\u00e2inile calde, plec\u00e2nd prin ploaie ca \u015fi cum ar fi izb\u00e2ndit \u00eentr-o b\u0103t\u0103lie ne\u015ftiut\u0103. Simt o scurt\u0103 spaim\u0103, ca un pumnal. Aceea c\u0103 din gloria apus\u0103 a acestui loc nu a mai r\u0103mas nici m\u0103car amintirea.<\/span><\/p>\n Despre corbi \u015fi despre jgheaburile istoriei<\/b><\/p>\n \u00cemi spun c\u0103 \u00eentr-un fel, Rom\u00e2nia este infinit\u0103, necuprins\u0103, dup\u0103 cum istoria complet\u0103 a unui loc, nu poate fi cuprins\u0103 cu mintea. Ei bine, \u00een felul acesta, aici, \u00een satul Corbi, ai sentimentul c\u0103 te scufunzi \u00een trecut, c\u0103 hoarde de umbre neclare b\u00e2ntuie ploaia m\u0103runt\u0103, amestec\u00e2ndu-se straniu cu b\u0103tr\u00e2nii ace\u015ftia care ies din curtea bisericii, care str\u00e2ng cu o anume inocen\u0163\u0103 la piept p\u00e2ini aburinde primite la pomana de sf\u00e2ntul Ilie al ploilor. Ei nu simt nimic, nu v\u0103d nimic, nu aud umbrele ce se amestec\u0103 discret printre ei, b\u0103tr\u00e2nii ace\u015ftia sunt absorbi\u0163i de clipa etern\u0103 a acestei duminici ploioase \u015fi de izb\u00e2nda m\u0103runt\u0103 a p\u00e2inilor calde, \u00een timp ce pietrele pe care calc\u0103 mustesc, nu de ap\u0103 de ploaie, ci de amintiri f\u0103r\u0103 de timp. Locurile acestea au fost locuite dintotdeauna \u015fi aveam s\u0103 aflu c\u0103 unii dintre b\u0103tr\u00e2nii ace\u015ftia mai cred c\u0103 aici, la Chilii, undeva sub malul de piatr\u0103, Dumnezeu le-a dat \u0093drumul din palm\u0103\u0094 primilor oameni. Reporterul \u015ftie c\u0103 ceva este adev\u0103rat din toate acestea, \u015ftie c\u0103 acolo, sus, deasupra bisericii s\u0103pate \u00een piatr\u0103, pe malul \u00een care corbii uria\u015fi \u00ee\u015fi s\u0103pau s\u0103la\u015furi cu ciocurile \u015fi cu ghearele, s-au g\u0103sit urmele oamenilor de acum 10 mii de ani, \u015ftie c\u0103 locurile acestea stranii poart\u0103 \u00eencrustate \u00een ele memoria potopului, \u015ftie c\u0103 \u00een alte timpuri, triburile de carpi \u00ee\u015fi ascu\u0163eau s\u0103biile de piatra friabil\u0103 \u015fi c\u0103 pe Plaiul de Mijloc sunt ruinele ce\u0163oase ale Gezidavei despre care legendele povestesc c\u0103 zg\u00e2ria cerul cu turnurile sale \u015fi c\u0103 soarele p\u0103lea \u00een fa\u0163a str\u0103lucirii bog\u0103\u0163iilor sale. \u015etie c\u0103 uria\u015fele pietre scobite straniu pe care calc\u0103, au fost altare \u00eens\u00e2ngerate \u00eenainte de Iisus, c\u0103 hrubele grozave ale acestor maluri ale corbilor au servit dintotdeauna \u00eenchin\u0103rii la un \u015fir nesf\u00e2r\u015fit de divinit\u0103\u0163i succesive, c\u0103 acolo, sus, deasupra r\u00e2ului, sunt ultimele pietre ale castelului lui Voicu Corbin, fiul lui \u015eerb \u015fi tat\u0103l legendarului Iancu Corvin de Hunedoara cel care avea s\u0103 p\u0103streze pentru totdeauna blazonul corbului, tranform\u00e2ndu-l \u00eentr-un semn al regilor. Casa de pe muchea istoriei Mama U\u0163a v\u0103zut\u0103 din cer<\/b><\/p>\n O cronic\u0103 ungureasc\u0103, dup\u0103 ce afirm\u0103 c\u0103 Iancu Corvinul Valahul este unul dintre marii eroi ai cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii, vorbe\u015fte despre locul na\u015fterii sale, despre plaiul numit \u0093al oii\u0094, cea mai frumoas\u0103 vale din Valachia Transalpina, unde Corvinii \u00ee\u015fi aveau ob\u00e2r\u015fia. \u00cen schimb, nici o cronic\u0103 nu o va pomeni pe mama U\u0163a, \u00eemi spun, \u00eenafara acesteia de fa\u0163\u0103. Singura leg\u0103tur\u0103 \u00eentre regele Mateia\u015f al Ungariei, fiul lui Iancu, \u015fi mama U\u0163a, va r\u0103m\u00eene pentru eternitate aceast\u0103 cascad\u0103 miraculoas\u0103 \u015fi acest\u0103 clip\u0103 solar\u0103, \u00een care ea z\u00eembe\u015fte cu m\u00e2na pe cre\u015ftetul lui Marinu\u015f, spun\u00e2nd ceva. \u015euvoiul nesf\u00e2r\u015fit al cascadei ar putea fi chiar istoria \u00eens\u0103\u015fi, dac\u0103 n-ar fi mai \u00eent\u00e2i sursa de ap\u0103 a porcului Ghi\u0163\u0103 cel juc\u0103u\u015f ca un c\u00e2ine. Horia Turcanu<\/i><\/p>\n \n Considerata pe buna dreptate o enigm\u0103, biserica rupestr\u0103 \u201cCorbii de piatr\u0103\u201d nu se las\u0103 descris\u0103 u\u015for. Trebuie s\u0103 mergi \u015fi s-o vezi, s\u0103 pl\u0103te\u015fti tribut de uimire fa\u0163\u0103 de ciud\u0103\u0163enia ei. \u00cencastrat\u0103 \u00een st\u00e2nc\u0103, ascuns\u0103 ca o pe\u015fter\u0103 \u00een peretele muntelui, nu seam\u0103n\u0103 cu nimic; nici cu chiliile rupestre de la Bozioru, nici cu grota de la N\u0103m\u0103ie\u015fti. Cu ani \u00een urm\u0103, un localnic pasionat de istoria locului, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Ion Andreea\u015fcu, a descoperit un uimitor text sanscrit, d\u0103ltuit \u00eentr-o piatr\u0103. Al\u0103turi, \u00een curtea Mariei Vl\u0103descu (o curte superb\u0103, ca un crampei de rai, cu iarb\u0103 bogat\u0103 \u015fi o cascad\u0103 de o limpezime ireal\u0103), acela\u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor a descoperit piciorul unui uria\u015f, fixat \u00een piatr\u0103, sub corni\u015fa muntelui, cu c\u0103lc\u00e2iul ie\u015fit \u00een afar\u0103 \u015fi coapsa culcat\u0103 \u00eentr-o odihn\u0103 f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit.<\/p>\n \u00cen inima Muscelului, la \u201cCorbii de piatr\u0103\u201d, s-ar putea turna cel mai grozav film despre pietre \u015fi st\u00e2nci, despre legende \u015fi gigan\u0163i, despre siha\u015ftri \u015fi oameni d\u00e2rji \u00een credin\u0163\u0103, ca Elisabeta Rizea din Nuc\u015foara \u2013 un film poestic, ca o medita\u0163ie prelung\u0103 \u015fi t\u0103cut\u0103, ca o rug\u0103ciune fierbinte, \u00een\u0103l\u0163at\u0103 direct spre Dumnezeu.<\/p>\n Inchipuiri pietrificate de pasari si fiinte uriase<\/b><\/p>\n Privind in jur, o intrebare sacaietoare te framanta: de ce aici, si nu in alta parte? Ca in orice manastire sau loc statornic de rugaciune, punerea temeliei nu se face oricum si oriunde. Oamenii din sat nu te pot lamuri. Ridica din umeri si constata cu regret: \u201cDomnul invatator Andreescu v-ar fi deslusit. El studia bolovanii. El era cheia si lacata\u201d. Intr-un tarziu, te trimit la profesorul Stelian Bebeselea, si asa afli ca invatatorul i-a lasat testamentar manuscrisul unei visate carti, ca adancindu-si cercetarile, batranul dascal a ajuns la o concluzie si mai indrazneata: celebra cetate dacica Helis se afla la Corbi si nu la Piscul Crasani, cum credea Vasile Parvan si alti istorici de vaza. \u201cTotul a inceput de la o nedumerire\u201d isi aminteste profesorul- un taran vanjos, cu figura de Brancusi. \u201cCe sens aveau pietrele din Corbi? De ce multe dintre ele pareau inchipuiri de pasari, de ursi, de fiinte uriase? Nu cumva ele reprezentau, prin forma si asezare, literele unui alfabet tainic, adresat doar initiatilor? Domnul Andreescu a pornit deci de la ideea microlitilor si a ajuns sa descopere ca bisericuta era initial in alta parte, peste drum, la stanca Chillilor, acolo unde a gasit grote si adaposturi primitive, banuite mese de altar asezate intr-o anume si nedeslusita randuiala. A mai gasit apoi si o piatra imensa, cu chipul intrezarit al lui Zamolxis \u2013 batran, cu ochii adanciti in orbite si o barba bogata, getica. Aici, la Chilii, trebuie sa fi fost primul altar dacic si primul adapost crestinesc. Apoi, din pricini nelamurite, calugarii s-au mutat dintr-u loc intr-altul, pana au ajuns la actuala bisericuta, numita \u201cLa Jgheaburi\u201d. Urma trecerii lor a ramas in pietre, in denumiri de stanci: \u201cLa Cimitir\u201d, \u201cLa Altar\u201d, \u201cLa cruce\u201d. A mai ramas in puzderia crucilor de marna, pe care fiecare noua ploaie le descopera pe coastele dealurilor, albe si lucioase ca niste oseminte de sfinti.<\/p>\n Resedinta Corvinilor si a altor domnitori<\/b><\/p>\n Ciudat cum este, locul are forta. Bisericuta de la Corbi nu si-a gasit adapost sub talpa muntelui la intamplare. Aici trebuie sa fi fost vatra voievodala, popas si refugiu pentru domnitori. Greoaie si nu tocmai clara, istoria s-a refugiat in toponime, denumiri si insemne greu de descifrat. \u201cLa castel\u201d poarta cu sine amintirea Huniazilor si presupunerea lui Iorga ca aici ar fi fost castelul lui Voicu, tatal lui Corvin \u2013 de unde si denumirea satului (Corbi) sau stema huniazilor: un corb cu crucea in cioc. Deja pierdute, micile povesti si legende vorbesc, dau marturie. Pe Valea Doamnei s-a refugiat sotia lui Negru Voda, pentru a scapa de tatari. La \u201cLacul cu Bani\u201d a ajuns in bejenie vistieria domnitorului. Insetati, boii injugati la caruta au alergat sa se racoreasca in apa lacului si, alunecand, s-au scufundat dimpreuna cu toata averea tarii. La \u201cStanca Grotei\u201d isi avea cuib Zdrelea haiducul si multi cred ca acolo se afla ingropata imensa lui comoara, ce se inflacareaza de Sanandrei…<\/p>\n La Biserica \u201cCorbii de Piatra\u201d nu se tin slujbe decat o data pe an, de Sfintii Petru si Pavel \u2013 hramul manastirii de odinioara. In fata multimii satenilor imbracati inca in costume populare, parintele Raducu da glas ecteniei, pomenind pe ctitori si binefacatori \u2013 o scurta si tulburatoare lectie de istorie: Basarab Voievod, Neagos Voievod, Radu si Ruxandra Doamna, Despina Doamna, Iosif Arhiereu, Ilarion Arhiereu, Nichifor Arhimandrit. Oamenii stau pe afara, se adapostesc in nisa rezervata candva praznicului domnesc, unde Voda stindea neintelegeri grele si facea judet pricinasilor. In bisericuta nu e loc. Pronaosul e mic si intunecat ca o camara. Pe pereti si pe icoanele din catapeteasma apa siroieste lenes, distrugator. Biserica, despre care un scurt istoric aflat la intrare spune ca are 2000 de ani si pomesneste despre schitul de maici (primul din Tara Romaneasca) sau despre monarhia Magdalena (Musa), fosta sotie a boierului Hamza si sora a lui Neagoe Basarab, se afla in mare primejdie de distrugere. Fotografiata si pusa cu mandrie in mai toate albumele turistice sau bisericesti, lacasul \u201cCorbii de Piatra\u201d va pieri in foarte scurt timp, ucis de indiferenta adormitului ministru al culturii. Varul proaspat dat pe zidul exterior nu poate ascunde superficialitatea iresponsabila vadita de oficiali. \u201cE revoltator ce se intampla\u201d, spune cu naduf profesorul Bebeselea. (Biserica \u201cCorbii de piatra\u201d se afla in apropiere de Curtea de Arges, langa Domnesti, in satul Corbi.)”<\/span><\/p>\n \u00a0<\/span><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Manastirea Corbii de Piatra , Monastirea Corbii de Piatra apare in documente, de la reinfiintarea ei in 1512 cu aceasta denumire. Dar, pe parcursul timpului, mai apare, din cand in cand si cu un alt nume: monastirea de la Meris sau monastirea Meris sau monastirea Merisul. Denumirea Schitul rupestru \u2018Sf. Ap. Petru si Pavel\u2019 este […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","template":"","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"class_list":["post-119","page","type-page","status-publish","hentry"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/119","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=119"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/119\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4704,"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/119\/revisions\/4704"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=119"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n[youtube]http:\/\/www.youtube.com\/watch?v=mMUyTElDK14[\/youtube]
\n<\/strong><\/p>\n
\nAcces: DN 73C, Curtea de Arges – Campulung Muscel, spre Est pana la Domnesti (22 km), apoi ramificatie la stanga spre Nucsoara (Domnesti – Stanesti – Corbsori – Corbi, 11km)<\/p>\n
\n<\/strong>
\n[youtube]http:\/\/www.youtube.com\/watch?v=WeNoX89Z6YY&feature=related[\/youtube]
\n<\/strong><\/p>\n
\n![\"photo\"](\"http:\/\/www.primariacorbi.com\/wp-content\/uploads\/2009\/10\/photo.jpg\")
\n<\/strong>
\nMISTERUL PIETREI NEGRE DE LA CORBI
\n<\/strong>
\n![\"MTM1MTM1ODUxaW1hZ2VzL3N0b3JpZXMvemlhci83ODYvY29yYmkuanBn\"](\"http:\/\/www.primariacorbi.com\/wp-content\/uploads\/2009\/10\/MTM1MTM1ODUxaW1hZ2VzL3N0b3JpZXMvemlhci83ODYvY29yYmkuanBn.jpg\")
\nAu avut dacii o scriere a lor? Au mo\u015ftenit str\u0103mo\u015fii no\u015ftri un alfabet din care, ast\u0103zi, n-au mai r\u0103mas dec\u00e2t semne r\u0103zle\u0163e, d\u0103ltuite pe pietre b\u0103tr\u00e2ne? Nimeni nu \u015ftie. Ici-colo, stranii inscrip\u0163ii apar din negura timpului, pentru a disp\u0103rea, la fel de repede, \u00een uitare. Una dintre ele a fost g\u0103sit\u0103 la Corbii de Piatr\u0103.
\nDac\u0103 prive\u015fti o hart\u0103 a Carpa\u0163ilor, cu \u00eencol\u0103cirea lor de Dragon \u00een inima Europei, o s\u0103 consta\u0163i un lucru uimitor \u2013 dou\u0103 animale au dat acestor locuri cele mai multe nume. Animalele sunt Lupul \u015fi Corbul, f\u0103pturi totemice, arhetipuri ale deplas\u0103rilor umane din preistorie. Urmele m\u0103runte ale lupilor parc\u0103 au desenat harta \u201epe orizontal\u0103\u201d, toponime precum V\u00e2lcea (de la slavonul \u201ev\u00eelk\u201d \u2013 lup) desemn\u00e2nd v\u0103ile line ale apelor, cu p\u0103duricile lor, \u00een timp ce punctele de fractur\u0103 geologic\u0103 au fost numite dup\u0103 zborul vertical al Corbului. Din Tatra, unde mun\u0163ii Krak (\u201ekruk\u201d \u2013 corb) \u00ee\u015fi schimb\u0103 prima dat\u0103 direc\u0163ia, trec\u00e2nd prin inflexiunea Vrancei (de la \u201evran\u201d \u2013 corb, \u00een slav\u0103), p\u00e2n\u0103 la Por\u0163ile de Fier (cu a lor Insul\u0103 a Corbilor) \u015fi mai jos, pe valea Timocului, Carpa\u0163ii sunt \u201eplini de corbi\u201d. \u00cen aceste condi\u0163ii, s\u0103 ne mai mir\u0103m c\u0103 to\u0163i eroii civilizatori legendari, domni \u00eentemeietori de \u0162\u0103ri, stau la noi sub semnul negrului, al Corbului saturnian?<\/p>\n
\nUn ciudat loc al Corbului g\u0103se\u015fti mai ales \u00een Arge\u015f, dac\u0103 o iei \u00een sus, pe R\u00e2ul Doamnei, spre Nuc\u015foara. Este un sat de oieri, alt\u0103dat\u0103 numit Corbii de Piatr\u0103, \u00een care istoria parc\u0103 a \u00eencremenit de dou\u0103 mii de ani. Oamenii \u00ee\u015fi v\u0103d de ale lor, pa\u015fnici, \u00eemb\u0103tr\u00e2ni\u0163i. C\u0103l\u0103torul trebuie s\u0103 treac\u0103 r\u00e2ul pe o punte suspendat\u0103. Cr\u00e2ncen s-au mai luptat localnicii s\u0103 n-o piard\u0103 la inunda\u0163ii… Apoi, la pas, vizitatorul va ajunge la un formidabil perete de gresie galben\u0103, \u00een care, cu ghearele \u015fi pliscul, genera\u0163ii de corbi \u015fi-au s\u0103pat ascunz\u0103tori. Mai jos, exist\u0103 o grot\u0103 natural\u0103 \u00een care, probabil, s-au ascuns oamenii primitivi, \u00een timpul ultimei glacia\u0163iuni, iar str\u0103mo\u015fii daci au transformat-o \u00een loc de rug\u0103ciune \u015fi sacrificii. E suficient s\u0103 urci pe spinarea formidabilei st\u00e2nci \u015fi te vei convinge \u2013 la tot pasul g\u0103se\u015fti trepte s\u0103pate \u00een roca moale, jgheaburi \u015fi altare, prin care, poate, s-a scurs s\u00e2ngele celui trimis la \u00eent\u00e2lnirea cu zeii. Cum povestea Herodot despre aceste sacrificii rituale? \u201eUnii din ei (daci \u2013 n.n.) primesc porunca s\u0103 \u0163in\u0103 trei suli\u0163e (cu v\u00e2rful \u00een sus), iar al\u0163ii apuc\u00e2nd de m\u00e2ini \u015fi de picioare pe cel ce urmeaz\u0103 s\u0103 fie trimis la Zalmoxis, \u015fi ridic\u00e2ndu-l \u00een sus, \u00eel arunc\u0103 \u00een suli\u0163e. Dac\u0103 – str\u0103puns de suli\u0163e – acesta moare, ge\u0163ii socot c\u0103 Zeul le este binevoitor. Iar dac\u0103 nu moare, aduc \u00eenvinuiri solului, zic\u00e2nd c\u0103 e un om tic\u0103los \u015fi, dup\u0103 \u00eenvinuirile aduse, trimit un altul, c\u0103ruia \u00eei dau \u00eens\u0103rcin\u0103ri \u00eenc\u0103 fiind \u00een via\u0163\u0103\u201d. Nu e numai \u00eenchipuire \u2013 sus, pe podi\u015ful numit de localnici Plaiul de Mijloc (ca \u00een Tolkien, P\u0103m\u00e2ntul de Mijloc…), arheologii au g\u0103sit urmele unei dave, o a\u015fezare ce poate fi Geridava – legendara cetate antic\u0103. Dromichete, craiul dacilor carpi, b\u0103utori de vin bun \u015fi iubitori de femei frumoase, \u00ee\u015fi avea aici capitala \u015fi tot aici l-a \u00eenvins \u00een lupt\u0103 pe trufa\u015ful rege trac Lisimah, venit s\u0103-i cucereasc\u0103 p\u0103m\u00e2nturile. Pe gresia moale \u00ee\u015fi ascu\u0163eau s\u0103biile lupt\u0103torii lui Dromichete, \u015fi tot pe aici i-au ascuns comorile.<\/p>\n
\nSecolele au trecut, iar grota dacilor a devenit ad\u0103post pentru siha\u015ftri, care au transformat-o \u00een… biseric\u0103. Pomelnicul ei coboar\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIV-lea, pe timpul Basarabilor. Ca \u015fi la Cet\u0103\u0163eni, \u00een grot\u0103 exist\u0103 un altar ortodox \u015fi unul catolic, ceea ce ne aduce aminte cum urma\u015fii lui Basarab I au avut de ales \u00eentre Roma \u015fi Constantinopol, doamnele lor fiind de religie catolic\u0103. Pe parcursul vremii, biserica a fost pe r\u00e2nd schit de c\u0103lug\u0103ri c\u00e2t \u015fi de maici. Ei \u00ee\u015fi g\u0103sesc ad\u0103postul numit \u201cLa Chilii\u201d, pe versantul opus al V\u0103ii Doamnei, unde \u015fi-au s\u0103pat grote \u00een pere\u0163ii de gresie. Speciali\u015ftii au atestat c\u0103 frescele din biseric\u0103 sunt originale, din secolul al XIV-lea. Pictura abia se mai vede \u015fi ar fi o mare pierdere dac\u0103 vor fi l\u0103sate \u00een continuare s\u0103 se deterioreze. Unii istorici ai artei consider\u0103 c\u0103 frescele de la Corbi au servit drept model pentru cele de la Biserica Domneasc\u0103 din Curtea de Arge\u015f, realizate cu un secol mai t\u00e2rziu. Din documentele Episcopiei Arge\u015fului afl\u0103m c\u0103 m\u0103n\u0103stirea a fost re\u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1512 de Magdalina monahia, pe vremea domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521). \u00cen r\u00e2nd cu biserica, s\u0103pat tot \u00een st\u00e2nc\u0103, se afl\u0103 un spa\u0163iu amenajat ca un fel de tribunal \u00een aer liber. Despre acesta exist\u0103 m\u0103rturii c\u0103 era folosit de Neagoe Basarab pentru a face judecat\u0103 public\u0103 \u00een cauzele care erau de competen\u0163a sa. Cei care asistau la judecat\u0103 st\u0103teau \u00een semicerc pe dealul ce coboar\u0103 de la m\u0103n\u0103stire spre drumul de acces. Nu v\u0103 gr\u0103bi\u0163i s\u0103 pleca\u0163i, f\u0103r\u0103 s\u0103 arunca\u0163i o privire masivei cruci de piatr\u0103, \u00eenfipt\u0103 de cine \u015ftie c\u00eend \u00een fa\u0163a m\u0103n\u0103stirii. Ve\u0163i sesiza u\u015for un trandafir sculptat \u00eentre bra\u0163e. De unde a ajuns la Corbi aceast\u0103 imagine tipic rozicrucian\u0103?<\/p>\n![\"images[2]\"](\"http:\/\/www.primariacorbi.com\/wp-content\/uploads\/2009\/10\/images21.jpg\")
\nPiatra c\u0103zut\u0103 din cer
\nLa Corbi, misterul te a\u015fteapt\u0103 la tot pasul. Andrei Bacalu, celebrul jurnalist specializat \u00een popularizare \u015ftiin\u0163ific\u0103, a descris recent cum, \u00een anii 70, un dasc\u0103l din zon\u0103, repar\u00e2ndu-\u015fi pivni\u0163a, a g\u0103sit la temelie o piatr\u0103 \u201ede m\u0103rimea unei p\u00e2ini negre, \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti\u201d, de un cafeniu aproape negru, acoperit\u0103 pe ambele p\u0103r\u0163i cu inscrip\u0163ii \u2013 unele ideografice, \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd cor\u0103bii, cai, l\u0103ncieri, altele scrise \u00eentr-un alfabet necunoscut. Departe de a fi un fals, piatra de la Corbi n-a putut fi descifrat\u0103, \u00een ciuda eforturilor din epoc\u0103 \u2013 a fost filmat\u0103, iar documentarul zace cine \u015ftie pe unde, \u00een arhivele TVR. \u015ei piatra stranie a intrat \u00een p\u0103m\u00eent \u2013 nimeni nu \u015ftie unde a ajuns. Oricum, pe seama ei, anumi\u0163i autori au construit o adev\u0103rat\u0103 teorie, consider\u00e2nd-o \u201eo piatr\u0103 c\u0103zut\u0103 din cer\u201d, un meteor, la fel ca \u015fi piatra neagr\u0103 de la Kaaba, pe care oamenii au scrijelit imnuri sacre, cu 2000 de ani \u00eenainte de Zamolxis!<\/p>\n
\nLa Corbii de Piatr\u0103 po\u0163i vedea \u015fi alte minuni. \u00cen curtea Mamei U\u0163a, o s\u0103teanc\u0103 pe numele de buletin Maria Vl\u0103descu, peretele de gresie are o cavitate imens\u0103, \u00een care b\u0103tr\u00eena \u00ee\u015fi ad\u0103poste\u015fte lemnele de foc. Un fir de ap\u0103 cade din \u00eenalt, sf\u0103r\u00e2m\u00e2ndu-se \u00eentr-o cascad\u0103 ce sclipe\u015fte \u00een soare. Peste tot, \u00een jurul casei albastre a Mamei U\u0163a, cas\u0103 care nu s-a schimbat deloc de un secol \u015fi jum\u0103tate, zac bolovani imen\u015fi, cu forme stranii. Iarba d\u0103 s\u0103-i acopere, contururile lor se mistuie \u00eencet. Parc\u0103 sunt ou\u0103 de dinozaur sau fragmente din cine \u015ftie ce statui ciclopice. Legendele amintesc \u015fi aici de uria\u015fi, o popula\u0163ie dinainte de Potop. \u015ei, dac\u0103-\u0163i ridici privirile, \u00een peretele de gresie po\u0163i vedea… un picior gigantic! Da, da, un picior pietrificat, se distinge clar coapsa \u015fi genunchiul! F\u0103r\u0103 s\u0103 se mire, Mama U\u0163a o s\u0103-\u0163i explice c\u0103 muntele a scos la iveal\u0103 tot corpul \u2013 ochii, capul \u015fi trunchiul uria\u015fului au c\u0103zut, de-a lungul timpului, \u00een b\u0103t\u0103tura s\u0103tencei… S-ar impune urgent o analiz\u0103 chimic\u0103 a respectivei anomalii!<\/p>\n
\n\u00cenapoi la legend\u0103, \u00eenapoi la\u2026 corbi. O cronic\u0103 ungureasc\u0103 (a lui Bonfini) spune c\u0103 Iancu Corvin Valahul, tat\u0103l marelui rege Matei Corvin, era valah, de pe \u201cplaiul oii\u201d, iar legendele rom\u00e2ne\u015fti identific\u0103 acest plai cu satul Corbi. Ruinele castelului lui Voicu Corbin, fiul lui \u015eerb \u015fi tat\u0103l lui Ioan Corvin, se mai z\u0103resc \u015fi ast\u0103zi. Legenda mai poveste\u015fte cum micul Iancu se juca prin ograda p\u0103rinteasc\u0103 cu un inel de aur al mamei sale, iar un corb s-a repezit din \u00eenalt \u015fi i-a furat juc\u0103ria lucitoare. Noroc cu tat\u0103l, care l-a s\u0103getat pe t\u00e2lhar, recuper\u00e2nd astfel podoaba… \u00cen amintirea corbului din copil\u0103rie, Iancu \u015fi-a pus pe blazon (poate fi v\u0103zut la Castelul de la Hunedoara) ho\u0163ul \u00eenaripat, cu inelul \u00een cioc, inel care va fi \u00eenlocuit de fiul s\u0103u, Matei, cu o cruce. \u00cen aceste condi\u0163ii, \u00ee\u0163i vine s\u0103 te ui\u0163i mai cu respect la zbur\u0103toarele de la Corbi… cine \u015ftie, printre ei o fi vreo rud\u0103 a celui din stema Transilvaniei!
\nCristian COCEA<\/strong><\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/www.dacii.ro\/revista\/2\/2.htm2.jpg\")
Cine sunt \u015fi ce-\u015fi mai amintesc oamenii ace\u015ftia care se scurg \u00een jos, pe str\u0103zile g\u0103urite, despre gloria apus\u0103 a acestor locuri? Unii dintre ei poart\u0103 haine ca ale vechilor carpi, unii dintre ei poart\u0103 centuri ca ale haiducului Zdrelea, c\u0103pitanul, fratele de cruce al lui Tudor Vladimirescu, reporterul m\u0103r\u015f\u0103luie\u015fte al\u0103turi de ei, prin ploaia de var\u0103, pun\u00e2nd \u00eentreb\u0103ri absurde, uimindu-i pe \u0163\u0103ranii ace\u015ftia de treab\u0103\u0085Ce leg\u0103tur\u0103 au ei cu biserica milenar\u0103 s\u0103pat\u0103 \u00een st\u00e2nca Corbului, ce s\u0103 \u015ftie ei despre biserica \u0093adormirei\u0094, zidit\u0103 c\u00e2ndva de Magdalena, fiica lui Mogo\u015f, \u0093apoi nu \u015ftiu, b\u0103iatul tatii, c\u0103 n-am dec\u0103t 4 clase \u015fi pensia e mic\u0103\u0094. Ploaia cade \u00een rafale, preotul bisericii din care se scurg oamenii ace\u015ftia are b\u0103rbu\u0163\u0103 decupat\u0103 \u015fi privire arogant\u0103, corbii se ascund de ploaie \u00een marile g\u0103uri ale zidurilor, pe mo\u015ful cu care vorbesc \u00eel cheam\u0103 State, timpurile sunt grele, istoria s-a sf\u00e2r\u015fit aici la Corbi, pe malurile r\u00e2ului Doamnei. At\u00e2t numai \u015ftie b\u0103tr\u00e2nul State, c\u0103 acolo, la Jgheaburi, e un loc important, c\u0103 acolo e o hrub\u0103, o scobitur\u0103 uria\u015f\u0103 \u00een care el se juca atunci c\u00e2nd era copil \u015fi despre care bunicul lui \u00eei spunea c\u0103 e magic\u0103 \u015fi c\u0103 \u00een nop\u0163ile cu lun\u0103 nou\u0103 s-ar fi auzit voci \u015fi scr\u00e2\u015fnete de lan\u0163uri \u015fi z\u0103ng\u0103nit de s\u0103bii. De ce se nume\u015fte \u0093la Jgheaburi\u0094? \u00eentreab\u0103 reporterul \u00een mijlocul perdelei de ploaie, \u0093ai s\u0103 vezi matale\u0094, face b\u0103tr\u00e2nul State cu p\u0103l\u0103ria dat\u0103 pe spate. Zece minute mai t\u00e2rziu aveam s\u0103 intru pe o poart\u0103 de lemn, aveam s\u0103 adulmec b\u0103tr\u00e2na cas\u0103 din lemn vopsit\u0103 \u00een albastru, aveam s\u0103 o cunosc pe mama U\u0163a, aveam s\u0103 p\u0103trund \u00een abisurile unei cur\u0163i cum n-am mai v\u0103zut niciodat\u0103 \u015fi cum nu cred c\u0103 mai exist\u0103 nic\u0103ieri \u00een Rom\u00e2nia, o curte abisal\u0103, ad\u00e2nc\u0103, din alt\u0103 lume, o curte ca decorul unui film despre sf\u00e2r\u015fitul sau despre \u00eenceputul lumii. Ploaia se opre\u015fte, o gean\u0103 de soare spintec\u0103 aerul ca o lam\u0103 de sabie \u015fi acolo, \u00een str\u0103fundurile cur\u0163ii se aude spargerea necontenit\u0103 a unei cascade. Aveam s\u0103 aflu c\u0103 este Jgheabul.<\/span><\/p>\n
\n<\/b>
\nPe mama U\u0163a o cheam\u0103 de fapt Maria, Vl\u0103descu dup\u0103 r\u0103posatul ei so\u0163, \u015fi Jghebeanu dup\u0103 numele de fat\u0103. \u015ei mama U\u0163a s-a n\u0103scut chiar aici, \u00een casa asta albastr\u0103, \u015fi casa a fost albastr\u0103 de c\u00e2nd ea era copil \u0096 asta a fost acum \u015faptezeci \u015fi ceva de ani. Dar e neschimbat\u0103 casa, \u015fi prispa asta, zice mama U\u0163a, la fel era \u015fi atunci, ci apa din fundul cur\u0163ii tot a\u015fa curgea pe jgheabul cela, \u015fi tot a\u015fa se auzea dup\u0103 ploaie. Facem c\u00e2\u0163iva pa\u015fi \u015fi pe m\u0103sur\u0103 ce intr\u0103m \u00een str\u0103fundurile de piatr\u0103 ale cur\u0163ii, o uimire mut\u0103 \u00eel sufoc\u0103 pe reporterul care sunt. Un p\u00e2r\u00e2ia\u015f str\u0103bate curtea pe l\u00e2ng\u0103 cas\u0103, cobor\u00e2nd de la cascad\u0103 \u015fi, Dumnezeule, o scobitur\u0103 gigantic\u0103 \u00een st\u00e2nc\u0103, un fel de c\u0103u\u015f de piatr\u0103 se afl\u0103 acolo, servindu-I acestei femei drept gard, st\u00e2nci uria\u015fe pr\u0103bu\u015fite \u00een timpuri imemoriale zac \u00eempr\u0103\u015ftiate pretutindeni, de sus de tot cade firul acela de ap\u0103, spulber\u00e2ndu-se \u00een mii de cioburi translucide. Locul acesta pare ad\u0103postul unui monstru atemporal, mama U\u0163a z\u00e2mbe\u015fte mereu, ea nu \u00een\u0163elege entuziasmul, uimirea absolut\u0103, sentimentul straniu al cobor\u00e2rii \u00een timp, mama U\u0163a spune c\u0103 ea acolo, sub acoperi\u015ful colosal de st\u00e2nc\u0103 are ni\u015fte oi\u0163e, spune c\u0103 mai \u00eencolo, \u0093vezi, mai \u00eencolo am lemnele puse la ad\u0103post, s\u0103 nu le plou\u0103\u0094, \u015fi reporterul prive\u015fte atunci \u00een sus, extraordinar\u0103 priveli\u015fte, c\u0103ci lemnele mamei u\u0163a sunt \u00eentr-adev\u0103r acoperite de buza colosal\u0103 de piatr\u0103 a muntelui. E ca \u015fi cum ai fi deschis poarta lumii celeilalte, \u00eemi spun, e ca \u015fi cum ai fi cu piciorul \u00een pove\u015ftile cu gnomi \u015fi cu cavaleri \u015fi cu pitici \u015fi cu z\u00eene. B\u0103tr\u00e2na Maria a Jgheabului de piatr\u0103, Maria a jgheabului prin care se scurge \u00een curtea ei istoria, e fericit\u0103 de bucuria mea, ea umbl\u0103 ame\u0163it\u0103 s\u0103-mi arate toate cele, porcul Ghi\u0163\u0103 alearg\u0103 \u00eemprejurul ei ca un c\u00e2ine juc\u0103u\u015f, ea e z\u00eembitoare, ulcele stranii stau suspendate \u00eentr-un gard de lemn, pere\u0163ii de st\u00e2nc\u0103 sunt colora\u0163i \u00een griuri nebune de c\u0103tre ape \u015fi de c\u0103tre timp. Eu \u00eentreb dac\u0103 \u015ftie ceva din b\u0103tr\u00e2ni despre cetatea de sus, despre Iancu Corvin, generalul care a salvat cre\u015ftin\u0103tatea, despre eroi, despre timpurile str\u0103vechi c\u00e2nd \u00een hrubele astea locuiau c\u0103lug\u0103rii singuratici \u015fi carnivori ai preistoriei, ea z\u00e2mbe\u015fte mereu cu o bun\u0103tate grozav\u0103 pe deasupra iiei minunate pe care o poart\u0103, apoi spune c\u0103 a auzit ea ceva de la taic\u0103-s\u0103u, c\u0103ruia i se spunea Jghebeanu pentru c\u0103 locuia aici, sub cascad\u0103. Mama U\u0163a \u015ftie c\u0103 \u0093regii st\u0103teau acolo sus, pe platoul de deasupra jgheabului, unde acum numai caprele se mai ca\u0163\u0103r\u0103, c\u0103 aveau castel, c\u0103 dacii se rugau acolo, sus, \u015fi mai ales la biserica de piatr\u0103, la Dumnezeul lor, c\u0103 ei nu prea erau cre\u015ftini\u0094, \u015fi c\u0103 odat\u0103, demult, au venit aici, la ea \u00een curte, ni\u015fte profesori mari de la Bucure\u015fti, au s\u0103pat cu elevii lor \u015fi au g\u0103sit s\u0103bii \u015fi arme \u015fi\u0085Extraordinar, \u00eemi spun aceast\u0103 m\u0103m\u0103i\u0163\u0103 de treab\u0103 locuie\u015fte pe marginea istoriei, e suficient s\u0103 priveasc\u0103 pe fereastr\u0103, s\u0103 se aplece pu\u0163in \u00eenafar\u0103, ca s\u0103 z\u0103reasc\u0103 abisurile din fundul cur\u0163ii sale nemaiv\u0103zute. Poate c\u0103 aici, la ad\u0103postul c\u0103u\u015fului de st\u0103nc\u0103 se aflau faimoasele tabere de antrenament ale crucia\u0163ilor lui Iancu Corvinul, cavaleri veni\u0163i din toat\u0103 Europa s\u0103 lupte sub semnul corbului de piatr\u0103, s\u0103 se adape din cascada aceasta url\u0103toare care peste 500 de ani avea s\u0103 fie podoaba cur\u0163ii mamei U\u0163a. \u0093Nu mereu curge a\u015fa de frumos\u0094, zice ea c\u0103tre mine, numai c\u00e2nd plou\u0103 mai tare \u015fi c\u00e2nd se topesc z\u0103pezile\u0094, apoi \u00eemi arat\u0103 fericit\u0103 pietrele stranii pres\u0103rate pe iarba cur\u0163ii sale, printre pruni, masa uria\u015fului, col\u0163ul de lup, \u015fi mai ales piciorul acela ciudat, gamba aceea colosal\u0103 care se vede ie\u015find din peretele de st\u00e2nc\u0103 \u015fi pe care eu o privesc frec\u00e2ndu-mi ochii de uimire. C\u0103\u0163elul L\u0103bu\u015f se \u00eencurc\u0103 printre picioarele mamei U\u0163a \u015fi printre picioarele porcului juc\u0103u\u015f, mama U\u0163a vorbe\u015fte despre p\u0103rin\u0163ii ei, Petru \u015fi Elisaveta, despre moartea tat\u0103lui ei petrecut\u0103 demult \u0096 ea avea numai trei ani\u015fori, poveste\u015fte despre sora ei Elisaveta \u0096 \u0093o chema ca pe mama\u0094- m\u0103ritat\u0103 la Nuc\u015foara, reporterul prive\u015fte fota colorat\u0103 nebune\u015fte a st\u0103p\u00e2nei acestui paradis. Au f\u0103cut foamea \u015fi au m\u00e2ncat buruieni fierte \u00een laptele singurei vaci pe care o mai aveau, asta era dup\u0103 r\u0103zboi, ele erau mici \u015fi bunicul lor le \u0163inea pe genunchi pe ele, pe fete, \u015fi le povestea despre uria\u015fii cobor\u00e2\u0163i din cer care se jucau cu st\u00e2ncile ca ni\u015fte copii, pentru c\u0103, de\u015fi erau uria\u015fi, erau cam pu\u0163ini la minte. De ce se numea locul acesta \u0093corbii de piatr\u0103\u0094? \u00eentreb cu g\u00e2ndul la cronica lui Bonfini de la 1568, care poveste\u015fte despre locul \u00een care s-a n\u0103scut Iancu Corvinul, tat\u0103l regelui s\u0103u Mateia\u015f. \u0093Pentru c\u0103 a\u015fa a l\u0103sat Dumnezeu pietrele astea, zice mama U\u0163a inocent\u0103, ca oamenii \u015fi corbii s\u0103-\u015fi fac\u0103 ad\u0103post \u00een ele c\u00e2t \u00eei lumea\u0094.
\nApoi, \u00een timp ce ea sporov\u0103ia despre toate cele, a ap\u0103rut din senin un copil, Marinu\u015f, un copil din vecini care o iubea pe mama U\u0163a, \u015fi pe care ea \u00eel m\u00e2ng\u00e2ia pe cap cu nesf\u00e2r\u015fit\u0103 tandre\u0163e. Marinu\u015f \u0093merge pe-a treia\u0094 \u015fi vine la mama U\u0163a pentru c\u0103 omul ei, nenea Gheorghe care a murit, \u00eei spunea pove\u015fti \u015fi pentru c\u0103 \u015fi mama U\u0163a mai \u015ftie c\u00e2teva, pentru c\u0103 \u00eei place s\u0103 se joace printre pietrele uria\u015filor \u015fi pentru c\u0103 nu prea mai sunt copii pe.aici cu care s\u0103 se joace.<\/p>\n
\nMarinu\u015f m\u0103 \u0163ine de m\u00e2n\u0103, e mic, vrea s\u0103-mi arate ceva, un secret, a b\u0103gat de seam\u0103 c\u0103 \u00eemi plac pove\u015ftile de demult \u015fi el are un loc ascuns unde n-a mai fost de mult timp \u015fi pe care vrea s\u0103 mi-l arate. Ie\u015fim din curtea mamei U\u0163a care r\u0103m\u00e2ne \u00een urm\u0103 f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi de treab\u0103, ocolim curtea, apoi urc\u0103m prin spate, pe marile st\u00e2nci, pe unde numai caprele \u015fi oile satului \u015ftiu urca. Ultima poveste pe care i-a spus-o mama U\u0163a a fost chiar asear\u0103 \u015fi era despre o pas\u0103re foarte b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u015fi foarte mare care, dup\u0103 ce c\u0103 a fost de fa\u0163\u0103 c\u00e2nd Domnul a f\u0103cut lumea, a tr\u0103it p\u00e2n\u0103 acuma, f\u0103c\u00e2nd ou\u0103 uria\u015fe din piatr\u0103. Nimeni nu \u015ftie c\u0103 pietrele astea rotunde sunt ou\u0103, numai el \u015fi mama U\u0163a. Urc\u0103m tot mai sus, pu\u015ftiul e sprinten, reporterul e stoic \u015fi ar fuma o \u0163igar\u0103. Mama U\u0163a i-a mai spus \u015fi despre haiducul Roman Copilul, care lua de la boieri \u015fi de la popi \u015fi care \u015fi-a ucis din gre\u015fal\u0103 fra\u0163ii \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een turci, \u015fi apoi s-a omor\u00e2t \u015fi el pl\u00e2ng\u00e2nd dup\u0103 ei. \u0093A \u00eenfipt sabia cu m\u00e2nerul \u00een p\u0103m\u00e2nt \u015fi s-a aruncat cu burta \u00een ea, uite-a\u015fa\u0094, zice marinu\u015f urc\u00e2nd o ultim\u0103 treapt\u0103 uria\u015f\u0103. Suntem sus, deasupra casei mamei U\u0163a, deasupra cur\u0163ii sale magice, suntem cu picioarele pe o platform\u0103 colosal\u0103, fisuri gigantice las\u0103 s\u0103 se vad\u0103, 15 metri mai jos, pe fundul pr\u0103pastiei, ad\u0103postul oi\u0163elor de sub marele col\u0163 de st\u00e2nc\u0103. Sunt impresionat, Marinu\u015f e fericit de asta \u015fi r\u00e2de cu gura p\u00e2n\u0103 la urechi de uimirea mea, va s\u0103 zic\u0103 \u00eemi place locul lui secret, \u00eemi place jgheabul prin care curge apa \u00een jos, f\u0103c\u00e2ndu-se cascad\u0103. Priveli\u015ftea care se deschide sub noi este \u00eentr-adev\u0103r extraordinar\u0103, marea alveol\u0103 de piatr\u0103 care cuprinde curtea este acolo, \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd-o pe mama U\u0163a \u015fi oile \u015fi porcul \u015fi lemnele sale, o vedem de sus de tot, mic\u0103, pe unul dintre bolovanii enormi, c\u0103\u0163\u0103rat\u0103. Marinu\u015f o strig\u0103, \u00eencearc\u0103 s\u0103-i spun\u0103 ceva, vuietul cascadei acoper\u0103 vorbele, mama U\u0163a nu aude, nu \u00een\u0163elege nimic, prive\u015fte \u00een sus ca \u00eentr-un film mut, Marinu\u015f pare un g\u00e2nd\u0103cel r\u0103t\u0103cit pe o planet\u0103 pustie, dup\u0103 un cataclism nuclear. Bag de seam\u0103 c\u0103 acolo, jos, mama U\u0163a st\u0103 l\u00e2ng\u0103 o uria\u015f\u0103 gaur\u0103 f\u0103cut\u0103 \u00een st\u00e2nc\u0103, l\u00e2ng\u0103 un fel de pu\u0163 \u015fi m\u0103 \u00eentreb cine, cum, c\u00e2nd au f\u0103cut doamne oamenii gaura aceea, pentru c\u0103 mama U\u0163a \u015fi taic\u0103-s\u0103u \u015fi bunicu-s\u0103u a\u015fa au apucat-o. Marinu\u015f st\u0103 \u00een genunchi, pe marginea pr\u0103pastiei, apele curg, corbii au ie\u015fit din g\u0103uri \u015fi se rotesc ca ni\u015fte cruci pe cer. \u0093Tu \u015ftii vreo poveste mai ca lumea?\u0094 m\u0103 \u00eentreab\u0103 Marinu\u015f \u00een timp ce jos, mama U\u0163a face semne disperate s\u0103 cobor\u00e2m.![\"\"](\"http:\/\/www.dacii.ro\/revista\/2\/2.htm1.jpg\")
\u00a0Casa ei pare o juc\u0103rie pentru uria\u015fi. P\u0103i\u0085 daa\u0085zic c\u0103tre Marinu\u015f, cu ochii la corbi. Era odat\u0103 un cneaz, adic\u0103 un fel de rege de pe-aici, \u00eel chema Voicu Corbin, c\u0103 era din Corbi, \u015fi avea un fiu, Iancu care era foarte mititel atunci \u015fi se juca cu un inel de aur. Marinu\u015f e interesat. A\u015fa, zic, \u015fi pe c\u00e2nd traversau mun\u0163ii c\u0103tre Transilvania, c\u0103 se duceau la Sibiu, un corb din \u0103\u015ftia a atacat copilul ca s\u0103-I ia inelul, \u015fi atunci Voicu a luat arcul \u015fi a s\u0103getat corbul. Mai t\u00e2rziu, copilul a crescut mare \u015fi viteaz, i-a b\u0103tut pe turci de i-a uscat, a ajuns \u015fi el un fel de rege \u015fi de cavaler \u015fi \u015fi-a p\u0103strat ca semn corbul cu un inel \u00een cioc, \u00een amintirea tat\u0103lui s\u0103u \u015fi al locului unde se n\u0103scuse. Hm, Marinu\u015f m\u0103 prive\u015fte cu interes. Da, a\u015fa, \u015fi mai departe fiul lui Iancu, Mateia\u015f Corvinul, a ajuns un rege \u015fi mai mare \u015fi a p\u0103strat \u015fi el semnul corbului, numai c\u0103 a schimbat inelul cu o cruce, \u015fi to\u0163i domnii au \u0163inut semnul corbului mai departe. Marinu\u015f pare mul\u0163umit de scurta istorie, pare c\u0103 se g\u0103nde\u015fte la ceva, a\u015fezat pe vine deasupra marilor st\u00e2nci. \u0093Corbii tr\u0103iesc foarte mult, nu?\u0094 face el la mine g\u00e2nditor. Da. \u0093Cam c\u00e2t?\u0094 P\u0103i\u0085cic\u0103 vreo dou\u0103 trei sute de ani. \u0093\u015ei chestia cu Corvinul \u0103la c\u00e2nd s-a-nt\u00e2mplat?\u0094 \u00cencep s\u0103 \u00een\u0163eleg unde bate Marinu\u015f cu g\u00e2ndul, \u015fi ca s\u0103 nu se mai chinuie cu socotelile (a terminat clasa a doua cu premiul trei \u0096 \u0093bun \u015fi \u0103la!\u0094) completez : s-ar putea ca oricare dintre corbii \u0103\u015ftia s\u0103 fie rud\u0103 cu s\u0103getatul de corb care-a furat inelul. Sau poate c\u0103 s\u0103getatul a sc\u0103pat \u015fi\u0085\u0094Eu cred c\u0103 \u015ftiu care e, pentru c\u0103 dac\u0103 a fost corb ho\u0163, ho\u0163 a r\u0103mas\u0094 face Marinu\u015f, \u0093\u015fi mai de mult, un corb a furat verigheta de la tanti Irina pentru c\u0103 str\u0103lucea\u0085 Ea sp\u0103la rufe\u0085\u0094 Apoi prive\u015fte \u00een jos, c\u0103tre mama U\u0163a. \u0093Zici c\u0103 suntem \u00een cer\u0094, adaug\u0103 g\u00e2ndindu-se probabil mereu la istoria cu corbii.
\nPu\u015ftiul \u0103sta, marinu\u015f , \u00eemi place. Cam de v\u00e2rsta lui trebuie s\u0103 fi fost Iancu Corvinul, atunci c\u00e2nd s-a petrecut episodul cu corbul. Cascada era la fel, corbii la fel, cerul era la fel. Numai mama U\u0163a nu era. Ce-ar fi s\u0103\u0085.<\/span><\/p>\n\n\n
\n \n ![\"\"](\"http:\/\/www.dacii.ro\/imagini\/articole\/corbii001.jpg\")
Ca sa ajungi la biserica trebuie sa urci, sa te caznesti, sa meriti. Din loc in loc, rasar pietre cu forme bizare de radacini osificate, lespezi de altar precrestin, ce mai pastreaza inca urme de pasi, concavitati si jgheaburi daruite ploii sau pierdutelor ritualuri dacice. E limpede ca bisericuta Corbilor de Piatra s-a ridicat pe o veche vatra spirituala a taumaturgilor daci, cei care cautau inaltimile, asprimea postului si ruperea de lume, vindecarea trupului prin suflet, prin meditatie si intoarcerea la natura.<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/www.dacii.ro\/imagini\/articole\/corbii003.jpg\")
Era un om cam ciudat. Dur, incrancenat si mereu tacut (nu intamplator I se spunea Leul), dom\u2019invatator a luat cu el in mormant taina limbii dacice, pe care el credea ca incepuse a o deslusi. E greu de spus ca stravechiul Helis a fost cu adevarat la Corbi. Cert este ca nici acum nu s-a lamurit misterul pietrei descoperite de dom\u2019invatator \u2013 o piatra vulcanica, tesita si neagra, avand sapat in ea un text in limba sanscrita si, alaturi, o harta a lumii, cu continentele mult mai apropiate intre ele decat sunt astazi, o piatra despre care a scris in mai multe randuri Andrei Bacalu si o cercetatoare a trecutului dacic, Viorica Moisiuc. Dincolo de ciudatenia acestei harti, ramane gandul ca aici, la Corbi, era un centru spiritual important, ca lumea antica straromana era mult mai activa decat ne imaginam \u2013 strabatea distante uriase, avea legaturi cu cele mai imndepartate colturi ale lumii. Conteaza mai putin cat adevar si cata inchipuire se afla in teoria domnului Andreescu. Important e ca nimeni, dar absolut nimeni, nu a cercetat serios zona, nu a deschis nici macar un santier arheologic, nu a luat in seama maruntele obiecte descoperite de catre sateni: un topor din neoloitic, vase si ceramica din cultura de Prund, monede venetiene, raguzani si taleri de argint. E foarte trist ca nici o editura nu se arata interesata sa publice cartea domnului Andreescu. E ca si cum indiferenta oamenilor l-ar fi ingropat a doua oara in praful si uitarea unui manuscris\u201d.<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/www.dacii.ro\/imagini\/articole\/corbii004.jpg\")
Prins intre dealuri si vai abrupte, Corbi e, de fapt, un capat de lume \u2013 un loc din care incep si se sfarsesc mai toate drumurile ce duc din Arges in Transilvania. In linie dreapta, ar fi cam 100 de km pana la Sibiu si tot atat pana la Sambata sau Brasov. Niciodata muntele nu a despartit, ci a fost drum tainic de trecere \u2013 un drum de \u201cfrati\u201d prin care romanii pribegi din Jina si Marginimea Sibiului s-au oprit la Corbi, la Domnesti, la Domisani sau Paraiesti. Au venit, preluand si respectand obiceiurile locului, cum ar fi \u201cParatul la Popa\u201d, \u201cFocul lui Sumedru\u201d (obicei pagan), Foca si Gadinetii, porecle doar de ei stiute: Carnu, Haninga (lenesul), Giuju (om uscat si rau), Pucar sau Navleg-prost adica. Amintirile, oricat de indepartate ar fi, nu pier odata cu oamenii. Chiar si acum, la vreme de seceta, parintele Gicu Raducu face rugaciuni de dezlegare \u2013 nu in bisericuta de sub stanca, ci pe versantul vecin, pe platforma Chiliilor, pe vechiul altar dacic, de unde, in zilele senine, se vede ca in palma toata Tara Muscelului, pana departe, la primele case din Pitesti.<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/www.dacii.ro\/imagini\/articole\/corbii005.jpg\")
\u201cTotul s-ar rezolva cu un resou sau un calorifer electric, plus cateva operatii necomplicate pentru drenarea infiltratiilor si stoparea umiditatii. Toate acestea nu costa mult, dar costa destul pentru bugetul sarac al Primariei. Cei de la Bucuresti se lauda cu monumentul de la Corbi, organizeaza vizite cu ambasadorii acreditati in tara noastra, dar nu repara drumul ce vine de la Curtea de Arges, nu dau nici un leu pentru tiparirea unor carti postale, a unui mic istoric. Cum poti trata Corbii ca pe o bisericuta modesta, de cartier? Strainii ar investi si ar scoate un sac de bani, incluzand monumentul intr-un traseu turistic, construind un motel elegant in preajma. Umeda, cu mucegaiul crescut pe pereti, biserica nu poate primi vietuitori. Au incercat doi calugari de la Schitul Ciocanul sa reinvie aici viata de obste, dar nu a fost cu putinta. In stramtoarea locului, nu aveau spatiu nici sa-si sape un bordei. Ne laudam cu investitii si magazine luxoase, dar nu cu ele se va scrie istoria. Nu ele raman sa povesteasca urmasilor cine am fost si de unde ne tragem radacinile.\u201dNeincalzita de rasuflarea oamenilor si de palpairea neintrerupa a unor candele, biserica se pustieste, sleindu-se de viata. Chiar si micul istoric, dactilografiat pe o foaie ingalbenita, va disparea. Din toate va ramane, probabil, cronica tacuta si greu descifrabila sapata in fibra muntelui: muscatura unui topor, o cruce, silueta unei case taranesti, fumul imenselor ceaune in care fierbeau la vreme de sarbatoare felurite ierburi calugaresti, adanciturile rotunde \u2013 gauri si intranduri, ca niste cuiburi de pasari imaginare. Corbii de piatra.<\/p>\n