Feed on
Posts
Comments

Oricine ştie că o comunitate umană care nu dispune de utilităţile minime nu are şanse pentru o dezvoltare reală. Infrastructura este marea problemă care aşteaptă soluţii de rezolvare din partea edililor chiar şi acum, la începutul mileniului trei.

Infrastructura rutieră, alimentarea cu energie electrică şi cu gaze, apa potabilă, accesul la televiziunea prin cablu şi la internet sunt, la ora actuală, atributele minimei civilizaţii. Dacă în zona urbană din nordul Argeşului, cel puţin în mare problemele de infrastructură sunt rezolvate, în cea rurală nu se poate vorbi despre aşa ceva. Din 1990 şi până în prezent s-au făcut eforturi considerabile în unele localităţi şi cel puţin în cele de pe văile Topologului şi Argeşului se poate spune că lucrurile au intrat pe făgaşul cel bun. Au rămas mult în urmă comunele de pe văile Vâlsanului şi Râului Doamnei, cel puţin în ceea ce priveşte alimentarea cu apă sau cu gaze.

Drumurile sunt aşa cum le ştim, dar apa este indispensabilă. Cea mai bună dovadă este dată de părăsirea Domneştiului de două firme germane – Dr. Oetker şi Fuchs – tocmai din cauza lipsei utilităţilor. Odată cu ele au dispărut nu numai locuri de muncă pentru localnici, dar s-au subţiat şi veniturile proprii la buget, care ar fi permis demararea unor investiţii.

Aşa s-a făcut că, prin 2005, primarul domnişan recent ales, Gheorghe Vasile, a promovat un proiect de alimentare cu apă a comunei sale, în colaborare cu vecinii de la Pietroşani şi cu cei de la Corbi şi Nucşoara. Întâmplător sau nu, primarii celor 4 localităţi tocmai fuseseră aleşi cu un an înainte. Cel de la Domneşti era liberal, iar cel de la Nucşoara democrat şi cum cele două partide tocmai formaseră fosta Alianţă D.A., care ajunsese la guvernare, s-a ajuns la obţinerea finanţării pentru proiectul de alimentare cu apă, prin OG nr. 7. Nucşoara s-a retras din program şi astfel au rămas celelalte 3 comune. Ca să n-o mai lungim, deşi s-au făcut ceva lucrări, ele nu s-au fina-lizat şi apa nu curge la robinetele din gospodă-riile oamenilor de pe valea Râului Doamnei…

Decizia sistării furnizării apei a scandalizat lumea degeaba!

Partea de nord a comunei Corbi putea fi socotită privilegiată faţă de restul, pentru că gospodăriile dispuneau de apă la robinet. Practic, oamenii erau mulţumiţi că aveau lichidul vital la dispoziţie şi nu-şi puneau problema dacă se poate sau nu consuma fără riscuri. Problema cea mare a zonei este conţi-nutul mare de calcar din apă.

Fostul primar, pentru a asigura necesarul de apă, găsise o soluţie provizorie care, pe modelul nostru balcanic, se permanentizase: amenajase un dren de captare direct din Râul Doamnei şi, cu ajutorul pompelor, trimitea lichidul în reţeaua de distribuţie. Şi asta în condiţiile în care nu exista o staţie de captare, instalaţii de tratare sau de analiză a apei furnizate consumatorilor din Corbi!?!…
Decizia noului primar, Virgil Baciu, de a sista furnizarea apei, i-a scandalizat pe abonaţi, în condiţiile secetei şi caniculei din această vară. Discuţiile purtate i-a convins pe unii de temeinicia hotărârii adoptate de edil, dar nu pe toţi. În fapt, ce se întâmplase? În amonte există un baraj, căruia îi venise rândul să fie decolmatat. Firma care execută lucrările a trimis o atenţionare în acest sens la Primăria Corbi. Râul Doamnei a căpătat în urma acestora o culoare mizerabilă datorită materiilor excavate. Unii localnici nu se sfiesc să vorbească despre poluarea apei, mai ales că în această vară nu prea s-au mai văzut peşti prin apa mâloasă. Vestitul dren al fostului primar s-a colmatat din cauza aluviunilor şi mizeriilor care se scurg în aval. “Ştiu că multora nu le-a convenit această situaţie, dar nu puteam proceda altfel. Practic, eu nu mi-am permis să pun în pericol sănătatea oamenilor sau a animalelor, astfel că am dispus sistarea furnizării apei“, a spus primarul Virgil Baciu.

“Până în octombrie sperăm să rezolvăm problema apei în satul Corbi!”

Noul primar este un om al faptelor, care nu-şi pierde timpul cu vorbe fără acoperire. După ce
s-a lămurit asupra istoriei şi situaţiei reale a alimentării cu apă a satului Corbi, a trecut la aplicarea unor măsuri urgente, raţionale, de rezolvare a problemei. Cu ani în urmă se demarase forarea unui puţ pentru găsirea unei surse bogate de alimentare. Lucrările fuseseră întrerupte atunci când se dăduse de un strat dur de rocă. Virgil Baciu a contactat o firmă specializată în forări, care dispune de tehnologia necesară pentru a ajunge la adâncimea de circa 100 m. După toate probabilităţile, toate formalităţile legale care preced deschiderea lucrărilor, ca şi efectuarea acestora, s-ar putea încheia cu succes până în luna octombrie.
Chestionat ce se întâmplă cu bazinul de alimentare de la Corbşori şi cu reţeaua îngropată din proiectul finanţat pe OG nr. 7, primarul Baciu ne-a informat că întreaga lucrare este în conservare datorită litigiului cu firma de construcţii Biff Internaţional.

“Vom institui o comisie de verificare şi evaluare a stadiului de execuţie a proiectului, ca să putem formula, la rându-ne, cererea legală de remediere a deficienţelor de execuţie, în cazul în care se vor constata.

Şi când spun aceasta, mă refer atât la bazinul de apă, cât şi la reţeaua care trebuie verificată după proiect. Oricum, vom avea destul de tras până când vom ieşi la lumină…”.


Vladimir ALBU
Argesul de nord

Un studiu asupra a 14 localitati pastorale din judetele Sibiu, Arges si Valcea, desfasurat pe parcursul a doi ani, evidentiază falimentul economic al stanelor, pierderea obiceiurilor si mestesugurilor specifice acestor locuri.

Profesori universitari, studenti si voluntari au mers pe teren si au evaluat situatia din acest moment si potentialul de viitor al celor 14 comune, mai ales in ceea ce priveşte dezvoltarea turismului, avand la baza tocmai traditiile si meseriile locului.
Specialistii au observat ca veniturile familiei pastorale nu vin de-a lungul intregului an, ci mai ales in preajma sarbatorilor mari, cu precadere de Pasti. Tendinta oamenilor din satele de munte e de a-si sacrifica animalele.
Mai mult de 30% din veniturile familiei vin din vanzarea carnii ca atare – tai animalul si-l vinzi. Nu mai este, in schimb, rentabil sa prelucrezi carnea, sa faci din ea produse traditionale. Şi asta se vede din faptul ca doar 1,3% din venitul anual al familiei este asigurat din prelucrarea carnii.

Cea mai mare parte din venituri vin din lactate traditionale, branza, telemea, cas si urda. Pastoritul poate, insa, sa supravietuiasca, financiar, in momentul de fata, fie cu ajutorul subventiilor de la stat, fie din agroturism. Si de ce nu din ambele directii, ca sa avem stane moderne unde sa se prelucreze produse traditionale certificate si de calitate.

Sursa: Infoferma.

Pasunatul oilor

Desi pasunatul este este cea mai putin costisitoare solutie pentru hrana ovinelor, obiectivul crescatorilor ar trebui sa fie maximizarea aportului de verdeata consumat de animal.

In cazul in care un supliment furajer este considerat necesar, efectul de substitutie ar trebui sa fie mentinut la un nivel minim, raportand calitatea si cantitatea suplimentului furajer la cea a pasunii. Nivelele concentratelor de proteine nu ar trebui sa depaseasca 14-15% din materia uscata, deoarece trebuie luat in calcul tendinta ovinelor de a selecta, in timpul pasunatului, plantele cu valori proteice mai mari. Chiar si in cazurile in care pasunea nu mai permite animalului conditii favorabile sa-si selecteze hrana (densitate mare, inaltimea plantelor mai mica de 10-15 cm, etc.), ovinele vor fi aproape intodeauna capabille sa-si selecteze plantele. Acest comportament permite oilor care pasuneaza sa realizeze o dieta cu un nivel al proteinelor cu cel putin 10-15% mai mare decat nivelul general de proteine prezent la plantele existente in pasune.

Metode de pasunat

Gestionarea ecosistemului pasunii este complexa si se bazeaza in principal pe optimizarea productiei la animale, mentinand in acelasi timp resursele (pasunea). In acest scop, aportul de nutrienti din ierburile pasunate trebuie maximizat, fiindca pasunea ramane in continuare cea mai ieftina sursa de hrana pentru animale.

Este de o importanta deosebita cresterea duratei intre fazele de pasunat intensiv, in care cea mai mare cantitate de materie nutritiva este consumata, in detrimentul comportamentului selectiv. Acest lucru reduce energia folosita de animal in raport cu cantitatea de nutrienti ingerati.

O strategie pe termen lung privind maximizarea productivitatii trebuie sa tina cont de urmatoarele obiective:

Pasunea trebuie sa fie capabila de recuperare dupa pasunat.
Pasunea trebuie sa fie mentinuta in stare de „frunze” cat mai mult timp posibil, in scopul de a intarzia pierderile in valoare nutritiva ce apar in momentul in care plantele intra in faza de reproducere.
Mentinerea pasunii trebuie maximizata prin masuri de reducere a raspandirii de buruieni si pentru a facilita germinarea speciilor anuale si supravietuirea speciilor furajere perene existente in pasune.
Realizarea actiunilor de profilaxie specifica la ovine in scopul de a diminua parazitii cat de mult posibil.
Impactului asupra mediului in ansamblu ecosistemului de pasunat trebuie sa fie reduse la minimum.

Principalele metode de pasunat care pot fi folosite pentru a atinge aceste obiective sunt:

Pasunatul continuu

Aceasta metoda implica utilizarea neintrerupta a unei zone de pasunat de catre animale pentru o perioada lunga de timp, in mod normal, tot de sezonul de pasunat. Pasunat continuu nu inseamna ca nu exista intervale in utilizarea diferitelor portiuni a plantei, deoarece, dupa defolierea, plantele devin mai putin accesibile animalelor. Plantele pot fi pascute dupa regenerarea lor la o inaltime minima (in mod ideal, 20-30 mm), la care sunt din nou accesibile pentru animale. Pasunat continuu poate fi de doua tipuri:

– in care exista un numar constant de animale in zona de pasunat;

– in care numarul de capete este ajustat la cresterea pasuni, astfel incat sa fie prevazut un anumit nivel de alocatie a ierbii (Substanta Uscata / animal / zi) care sa corespunda cu cerintele animalelor.

Pasunatul continuu poate fi de asemenea realizat prin varierea zonei de pasunat, in timp ce numarul de capete ramane acelasi. Aceasta este de multe ori cea mai buna optiune pentru a indeplini cerintele animalelor. In plus, in cazul in care numarul de ovine este ajustat la crestere vegetala a pasunilor, efectele negative ale selectivitatii plantelor „gustoase” de catre animale sunt reduse (in special, raspandirea de petece nepasunate). Comportament selectiv poate pune in pericol persistenta speciilor mai gustoase si astfel creste proportia de buruieni necomestibile. Aceste efecte sunt influentate de numarul de oi / ha, disponibilitatea plantelor furajere si de rezistenta la pasunat a acestor specii de plante.

Pasunatul prin rotatie

In aceasta metoda pasunea este pascuta doar pentru anumite perioade, intercalate cu pauze care permit cresterea netulburata a pasuneii. Pasunea este impartita in padocuri, care sunt utilizate in succesiune, iar perioada de timp utilizata in fiecare padoc este denumita perioada de pasunat. Aceasta este urmata de perioada de repaus, iar suma din cele doua perioade se numeste ciclu de pasunat. In pasunatul prin rotatie numarul de capete si perioada alocata animalelor sunt importante.

Un tip de pasunat prin rotatie este pasunatul pe parcele, in care zona este ajustata in functie de cerintele zilnice de hrana a animalelor. Acest lucru se face de obicei zi cu zi, desi poate fi prelungit pana la un maxim de 2 sau 3 zile.

Alte tipuri de pasunat prin rotatie sunt:

Pasunat preferential: prin care o anumita categorie, de obicei mieii de lapte, au acces la o zona de pasune separata, in general de o mai buna calitate. Acest lucru permite mieilor sa-si selecteze o dieta de calitate superioara, fara concurenta cu mamele lor. Aceasta se realizeaza printr-un gard cu porti selective care permit mieii, dar nu mamele, sa treaca in zona rezervata.

Lideri si adepti: in acest caz un efectiv de oi este impartit in doua grupuri cu diferite cerinte nutritive (de exemplu oi in lactatie si oi non-hranitoare), iar perioada de pasunat este impartita in doua sub-perioade. Pasunea este pascuta in primul rand de grupul care are cerinte mai mari (lideri), si apoi de catre grupul cu cerinte mai mici (adepti). Astfel cerintele nutritive ale animalelor pot fi indeplinite intr-un mod mult mai echilibrat. De exemplu, oile de muls vor consuma o cantitate mai mare de frunze, care sunt partea cea mai nutritiva a plantei, in timp ce restul oilor sunt obligate sa consume tulpini, care au o valoare nutritiva mai mica.

Rationalizarea pasunatului si pasunatul complementar

Ambele tehnici descrise mai sus pot fi utilizate fie pentru intreaga durata a zilei sau pentru un numar limitat de ore / zi, in ceea ce se numeste pasunat rationalizat. Daca accesul la pasune este mai mare de 12 ore pe zi, consumul ar trebui sa fie restrictionat. Pasunatul rationalizat este foarte important in managementul oilor de lapte, al caror acces la pasune este limitat atat de faptul ca trebuie scoase pentru a fi mulse, cat de faptul ca acestea sunt adesea adapostite pe timp de noapte, pentru a le proteja de frig sau de animalele de prada. Pasunatul rationalizat este adesea folosit la inceputul sezonului de pasunat atunci cand nu este suficienta hrana disponibila pentru a satisface nevoile nutritionale ale animalelor, iar animalele au nevoie de suplimente furajere, care sunt costisitoare si uneori greu accesibile. In acest caz se poate folosi cu succes pasunatul complementar, in care oilor le este alocata zilnic o suprafata de pasune cu valoare nutritiva mare pentru cateva ore, iar restul zilei este alocat pentru o pasune cu aport nutritional scazut.

Criterii pentru alegerea metodelor de pasunat

In conditii normale, utilizarea doar a uneia dintre metodele de pasunat discutate mai sus, pe parcursul intregului sezon de pasunat, probabil nu va da rezultate optime. O serie de comparatii intre pasunatul continuu si pasunatul prin rotatie in climatul temperat au aratat ca utilizarea pasunatului prin rotatie, mai degraba decat cel continuu, nu are avantaje deosebite: o crestere de 6-7% in productia de carne si o crestere si mai mica a productiei de lapte. Acest lucru este valabil mai ales atunci cand numarul de animale/hectar este adecvat pentru utilizarea eficienta a productiei pasunii. In perioada de lactatie a oilor, pe o pasune buna de raigras si trifoi pentru intregul sezon de pasunat, la o la un numar de animale de 6 oi / ha, nu s-a observat nicio imbunatatire semnificativa a productiei la utilizarea pasunilor prin rotatie, spre deosebire de cea continua. Cu toate acestea biomasa disponibila este mai mare atunci cand pasunatul prin rotatie este utilizat.

Raigrasul italian poate fi pascut initial folosind metoda de pasunat rationalizat spre sfarsitul toamnei atunci cand cantitatea este limitata. Este deasemenea si hrana cu cel mai bun aport nutritional pentru oile aflate in ultima parte a sarcinii si pe perioada de alaptare. Un sistem de pasunat prin rotatie poate fi apoi utilizat, cu cicluri de pasunat mai scurte si cu o mai mare densitatea a efectivelor de animale in perioada de trecere de la iarna la primavara. Acest lucru poate fi pus in aplicare, de exemplu, prin excluderea unor padocuri de pasunat primavara si utilizarea lor pentru productia de fan sau insilozare.

Vara, cand sunt disponibile doar ierburile mature, pasunatul continuu ar fi alegerea cea mai potrivita. In cazul plantelor care se inmultesc prin seminte, in timpul primului sezon de pasunat, pasunea nu trebuie sa fie pascuta in timpul, sau imediat dupa perioada de inflorire (in special in cazul in care pasunea a fost pascuta anterior prin rotatie la o densitate mare de oi / ha). Acesta favorizarea crearea unei noi rezerve de seminte in sol pentru noul an. Dupa prima astfel de insamantare, aceste specii de plante pot fi apoi pasunate prin rotatie sau continuu (avand in vedere doar ca in urmatoarele perioade de inflorire/insamantare sa fie un numar mai redus de oi / ha).

In general trebuie sa se aibe in vedere si celelalte aspecte ale tehnologiei de crestere a ovinelor cand pregatim strategia de pasunat, cum ar fi costul pentru garduri sau instalatiile de adapare, timpul si costurile in a duce si a aduce animalele pe pasune, utilajele mecanizate de recoltare, conservare si hranire a furajelor, etc.

Zonarea ovinelor trebuie sa aiba in vedere particularitatile biologice ale raselor, precum si necesitatea realizarii principalelor directii de exploatare.

In zona de campie, cu precipitatii atmosferice de pana la 500 mm, trebuie sa predomine rasele grele si semi precoce, pentru carne si prolificitate, cu activitate reproductiva de 7-8 luni si cu lana fina si semifina, precum Merinos de Palas, hibrizi rezultati din rasele de carne (Suffolk, Border Leicester, Merinofleish, Ile de France, etc, incrucisate industrial sau prin absortie, pana la a 2-a generatie, cu oile Spanca si Tigaie, din care sa se desprinda si linii de lapte unde este posibil.
In zona colinara, cu precipitatii intre 550-650 mm, se recomanda rasele Tigaie comuna si hibrizii cu Tigaia Capnegru de Teleorman, Texel Finnishlandrace, eventual Lacuna si Friza pentru lapte-carne si lana semifina. O atentie deosebita trebuie acordata rasei Tigaie Capnegru, caracterizata printr-o greutate corporala de 60-70 kg, 150-170 litri lapte, 140-150 % prolificitate si o activitate reproductiva cu durata de 7-8 luni pe an, care permite efectuarea de fatari curente in extrasezon.
In zona de munte, cu precipitatii atmosferice de peste 700 mm, se cresc exclusiv ovinele din rasa Turcana, supuse unui control individual al productiei de lapte si ameliorate, eventual prin incrucisari de infuzie cu Tigaia Capnegru sau Awassi.

LISTA definitivă cu asociaţiilor crescătorilor de ovine/caprine legal constituite {APIA} >>>
http://www.apia.org.ro/materiale%20promovare/Lista_definitiva_cu_asociatiile_crescatorilor_de_ovine_caprine_legal_constituite_1.pdf

Romania are cel mai mare numar de exploatatii agricole din Uniunea Europeana, respectiv 3,9 milioane de exploatatii care reprezinta 32 % din total, urmat la distanta de Italia cu 1,6 milioane (13,5 % din totalul UE).

La prima vedere ar trebui sa ne gandim ca lucrurile stau foarte rau in tara noastra, dar daca privim din alta perspectiva vom constata ca exista doua modele de agricultura, respectiv una de deal si munte si alta de campie. In zonele de deal si munte, cel mai frecvent, sunt exploatatiile de pana la 10 hectare si cuprind 39% din suprafata agricola a tarii. Numarul acestor exploatatii este de 97,6%. Aceasta zona montana si de deal va trebui dezvoltata dupa un alt tip de strategie agricola in care formele asociative locale sa reprezinte modalitati rentabile pentru dezvoltare rurala, cu accent pentru productia taraneasca, bio si artizanala, in stransa legatura cu dezvoltarea agroturismului.
In zonele de campie predomina restul de 2,4 % dintre exploatatiile agricole, respectiv: 2% care au intre 10-1000 hectare si ocupa 12 % din suprafata agricola; si 0,4 % dintre exploatatiile totale care au peste 100 hectare si ocupa 49 % din suprafata agricola utilizata.
Din cea ce am prezentat, rezulta ca pe 50% din suprafata tarii se poate face agribusiness si o agricultura de precizie iar pe alte 12%, o agricultura intensiva. Drept urmare rezulta ca pe aproximativ 62 % din suprafata agricola a tarii, putem avea o agricultura avansata inca de pe acum. Si asta, daca fermierii care au suprafete cuprinse intre 10-100 de hectare s-ar constitui in cooperative de marketing, iar marii fermieri ai Romaniei, in puternice consortii agricole sau grupuri de producatori.
Se vorbeste, mai tot timpul, ca noi putem hranii 80 de milioane de oameni, dar daca vedem asa cum trebuie agricultura din Romania, putem spune, ca pe 62% din suprafata agricola a Romaniei, vom putea asigura hrana din belsug pentru romani si mari cantitati de produse agricole la export, inca din urmatorii ani.
Pentru a realiza acest lucru, trebuie de la inceput sa creem in cadrul Ministerului Agriculturii, doua structuri, conduse de doi secretari de stat, dintre care una sa se ocupe de agribusiness pe 62 % din suprafata agricola a tarii si alta pentru zona montana si de deal care va avea in vedere, cresterea animalelor in sistem ecologic, culturile pomicole, viticole, produsele traditionale si agroturismul.
Este bine ca sa nu uitam la cifrele de la recesamant agricol din 2010 si din aceasta perspectiva pentru a descoperii oportunitatile care ne stau in fata.

Ing. Agronom Mircea Suhoverschi – redactor sef Gazeta de Agricultura

Maxime Laurent a terminat colegiu agricol in Chateudun, Franta, in 2009. Apoi, el a incarcat cateva camioane cu masini agricole si a pornit spre Macesu de Sus, un sat din sud-vestul Romaniei.

Intrebat ce la determinat sa plece in tara noastra, el a spus: „Parintii mei conduc o ferma de 300 de hectare in Beauce Ei au vrut sa se extinda, dar nu au put sa astepte o viata intreaga sa cumpere pamant de la vecini lor si au hotarat sa mearga in alta parte”

Cazul sau nu este ceva neobisnuit: Romania, cu cele 15 milioane de hectare de teren agricol atrage mii de fermieri britanici, danezi, francezi, germani, italieni si spanioli in urma aderarii la UE în 2007.

Parintii lui Laurent au decis sa investeasca in terenuri la Macesu si de a profita de fluviul Dunarea, care este in apropiere. Fiul lor, care a dorit intotdeauna sa fie fermier, este incantat. „La varsta de 19 ani, m-am gasit responsabil de o ferma de 1.400 de hectare”, explica el. „Pentru a realiza ceea ce am facut aici, in ultimii trei ani ne-ar fi luat mai multe generatii in Franta unde investitiile initiale sunt colosale… Aici poti face o multime de lucruri cu resurse destul de limitate.”

La Macesu el cultiva grau, orz, floarea soarelui si rapita. Are 5 angajati care lucreaza pe patru tractoare, doua combine de recoltat. A importat si doua silozuri din Franta, fiecare cu o capacitate de stocare de 2000 tone. Dar Laurent este ambitios si vrea sa profite de subventiile europene. El intentioneaza sa ajunga la o capacitatea de 7.000 de tone si sa irige 500 de hectare de teren. Maxime Laurent este acum casatorit cu o olteanca, au casa in sat, un apartament la Craiova si planuiesc sa mai ridice o casa, pe terenul agricol.

„In Europa de Vest nu este loc pentru tineri,” spune Christian Hani, un alt fermier de 29 de ani. „Aici puteti incepe de la zero si cred ca este foarte important pentru tineri de a face ceva nou.”.

Acest articol a aparut initial in www.lemonde.fr

Proiectul de Hotarare a Guvernului privind schema de ajutor specific acordat producatorilor de lapte si de carne de vita si bivolite de lapte din zonele defavorizate a fost adoptat in sedinta de Guvern din data de 31 iulie 2012.

Aceasta schema de ajutor specific se adreseaza producatorilor agricoli persoane fizice, persoane fizice autorizate si/sau persoane juridice, crescatori de animale, in functie de efectivul de animale detinut/beneficiar/categorie, din urmatoarele categorii:

vaci de lapte

bivolite de lapte

taurine din rase de carne si metisii acestora: vaci din rase de carne, tineret mascul si/sau femel din rase de carne si/sau metisi cu rase de carne.

Pentru a beneficia de ajutorul specific, crescatorii trebuie sa detina un efectiv de animale:

cuprins intre doua si 15 capete de vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar

de maximum 50 capete femele din specia bivolite de lapte, pe beneficiar

de maximum 90 capete pe beneficiar, constituit, dupa caz, din vaci din rase de carne si/sau tineret mascul si/sau femel din rase de carne si/sau metisi cu rase de carne.

Ajutorul specific se acorda din fonduri FEGA, sub forma de plata anuala, pana la data de 30 iunie a anului calendaristic urmator anului solicitarii.

Valoarea ajutorului specific se calculeaza anual, in lei, la cursul euro-leu stabilit de Banca Centrala Europeana la ultima cotatie a lunii septembrie, care este publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru un plafon maxim de 30.000.000 euro.

Cuantumul ajutorului specific se calculeaza de catre Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, dupa finalizarea verificarilor, prin raportarea plafonului maxim la efectivul de capete eligibile din toate categoriile, fara a depasi:

250 euro/cap, pentru categoria vaci de lapte

187,5 euro/cap, pentru categoria bivolite de lapte

300 euro/cap, pentru categoria taurine din rase de carne si metisii acestora.

Perioada de depunere a cererilor este 06 august – 21 septembrie a anului pentru care se face solicitarea ajutorului specific.

Pentru animalele din categoria taurine din rase de carne si metisii acestora: vaci din rase de carne, tineret mascul si/sau femel din rase de carne si/sau metisi cu rase de carne, ajutorul specific se acorda:

o singura data pentru categoria de varsta a animalului, pentru tineretul mascul si/sau femel care are varsta de maximum 20 luni, existent sau iesit din exploatatie, in perioada 6 august a anului calendaristic precedent – 21 septembrie a anului in care se solicita ajutorul specific;

anual, pentru vaci din rase de carne.

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza potentialii beneficiari si publicul interesat ca, in perioada 06 august – 21septembrie 2012, pot depune cerere de plata aferenta anului 2012 in cadrul „Schemei de ajutor specific acordat producatorilor de lapte si de carne de vita din zonele defavorizate”, finantata din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA).

De acest sprijin comunitar pot beneficia crescatorii de vaci de lapte si/sau de bivolite de lapte si/sau de taurine din rase de carne si/sau metisii acestora – persoane fizice, persoane juridice si/sau persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale sau familiale.

Solicitantii trebuie sa depuna o cerere pe beneficiar pentru toate exploatatiile detinute (cu cod de la ANSVSA), la centrul judetean APIA pe a carui raza teritoriala se afla exploatatia cu cel mai mare numar de animale.

Potentialii beneficiari si conditiile de acordare sunt:

1. Pentru vacile de lapte:

beneficiarii sunt inregistrati in sistemul de gestionare a cotei de lapte al Serviciului de Administrare a Cotei de lapte din cadrul APIA cu cota de lapte pentru livrari si/sau vanzari directe si vor prezenta dovada inregistrarii;
solicita ajutor specific pentru un numar cuprins intre doua si 15 capete vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar, la termenul-limita de depunere a cererilor; efectivul minim pentru care solicita ajutor trebuie sa fie de 2 capete vaci de lapte pe exploatatia cu cod ANSVSA;
vacile de lapte din exploatatie pentru care beneficiarul solicita ajutor specific sunt identificate si inregistrate in Registrul National al Exploatatiilor – RNE;
vacile de lapte pentru care se solicita ajutor specific trebuie mentinute pe o perioada de retinere de 6 luni de la data limita de depunere a cererilor – 22.09.2012-21.03.2013, la adresa exploatatiei/ locatiei mentionate in cerere;
vaca de lapte a fatat cel putin o data pana la termenul limita de depunere a cererilor, are minim 17 luni la data depunerii cererii si are cel putin un produs identificat si inregistrat in RNE;
exploatatiile sunt localizate in zonele defavorizate din Romania, identificate in Anexa 4A la Programul National de Dezvoltare Rurala PNDR 2007 – 2013, versiunea consolidata Oct. 2010;
detin registrul individual al exploatatiei, actualizat in conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr.1760/2000.

2. Pentru bivolite de lapte:

solicita ajutor specific pentru un efectiv de maxim 50 capete bivolite de lapte, pe beneficiar;
bivolitele de lapte pentru care se solicita ajutor specific trebuie mentinute pe o perioada de retinere de 6 luni de la data limita de depunere a cererilor (22.09.2012-21.03.2013) la adresa exploatatiei/locatiei mentionate in cerere;
bivolitele de lapte din exploatatie pentru care beneficiarul solicita ajutor specific sunt identificate si inregistrate in RNE;
bivolita de lapte a fatat cel putin o data pana la termenul limita de depunere a cererilor, are minim 17 luni la data depunerii cererii si are cel putin un produs inregistrat in RNE;
exploatatiile sunt localizate in zonele defavorizate din Romania, identificate in Anexa 4A la PNDR 2007 – 2013, versiunea consolidata octombrie 2010;
detin registrul individual al exploatatiei actualizat in conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr.1760/2000.

3. Pentru taurine din rase de carne:

solicita ajutor specific pentru un efectiv total de animale de maxim 90 capete pe beneficiar, constituit, dupa caz, din:
detin registrul individual al exploatatiei actualizat in conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr.1760/2 vaci din rase de carne si/sau;
tineret mascul si/sau femel din rase de carne si/sau metisi cu rase de carne.
efectivul de animalele pentru care se solicita ajutor specific este identificat si inregistrat in RNE;
detin documente oficiale care atesta rasa de carne / metisii din rasele de carne;
detin documente care atesta iesirile din efectiv, pentru cazurile de tineret iesit din exploatatie;
animalele pentru care se solicita ajutor specific sunt detinute de beneficiar cel putin o perioada de 8 luni de la data intrarii in exploatatie a acestora si pana in momentul iesirii;
cererea va fi vizata de catre Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie -ANARZ, prin structurile sale teritoriale, pentru certificarea raselor de carne si metisii acestora, prin verificarea datelor din certificatele de origine, buletinele de insamantari artificiale / adeverintele de monta naturala. Verificarile trebuie sa fie facute conform manualului de procedura elaborat de ANARZ si aprobat de MADR;
exploatatiile sunt localizate in zonele defavorizate din Romania, identificate in Anexa 4A la PNDR 2007 – 2013, versiunea consolidata Oct.2010.

Ajutorul specific pentru taurine din rase de carne se acorda:

o singura data pentru categoria de varsta a animalului, pentru tineretul mascul si/sau femel care are varsta de maximum 20 luni, existent sau iesit din exploatatie in perioada 6 august a anului calendaristic precedent – 21 septembrie a anului in care se solicita ajutorul specific;
anual, pentru vaci din rase de carne.
Exceptie pentru anul de cerere 2012: se solicita ajutor specific pentru tineretul mascul si/sau femel din rase de carne si/sau metisi cu rase de carne, existent sau iesit din exploatatie in perioada 01 ianuarie – 31 iulie 2012.

Ajutorul specific se acorda beneficiarilor care au exploatatii cu cod de inregistrare la ANSVSA, localizate in zonele defavorizate din Romania, prevazute in Anexa nr. 4 A la PNDR 2007-2013.

Lista taurinelor din rasele de carne este intocmita de ANARZ si aprobata prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale;

APIA va posta pe site-ul institutiei si va afisa la sediile centrelor judetene cele doua documente (Anexa nr.4 din PNDR si lista raselor de carne).

Nerespectarea conditiilor de eligibilitate mai sus mentionate poate atrage, dupa caz, reducerea / excluderea de la plata ajutorului specific, respectiv penalitati / sanctiuni multianuale.

Documentele justificative generale care se ataseaza la cerere sunt:

copie a certificatului de inregistrare de la Oficiul Registrul Comertului/a certificatului de inregistrare fiscala/carte de identitate, dupa caz;
copie de pe dovada de inregistrare a solicitantului in Registrul Unic de Identificare – RUI – al APIA;
copie de pe pasaportul fiecarui animal, emis de ANSVSA;
copie document coordonate bancare.
Cererea este insotita, pentru ajutorul specific acordat pentru vaca de lapte din zonele defavorizate, pe langa documentele generale, si de copie de pe dovada de inregistrare a beneficiarilor in sistemul de administrare a cotei de lapte;

Cererea este insotita, pentru ajutorul specific acordat pentru taurinele din rasa de carne, pe langa documentele generale, si de urmatoarele documente specifice fiecarei categorii de animale din specia taurine din rase de carne si metisii acestora, astfel:

pentru vaca de carne, copia certificatului de origine;
pentru tineretul din rase de carne si/sau metisi cu rase de carne, /copia certificatului de origine si/sau copia buletinului de insamantari artificiale/adeverinta de monta naturala pe care sa se mentioneze codul tatalui, care trebuie sa fie din rasa de carne;
documente care atesta iesirile animalelor din exploatatie pentru categoriile prevazute la art.1, lit.c).
APIA pune la dispozitia beneficiarilor cereri pretiparite cu efectivul de animale pentru fiecare categorie inscris in RNE.

Valoarea ajutorului financiar specific se calculeaza anual, in lei, la cursul euro-leu stabilit de Banca Centrala Europeana la ultima cotatie a lunii septembrie, care este publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru un plafon maxim de 30.000.000 euro.

Cuantumul ajutorului specific se calculeaza de catre APIA, dupa finalizarea verificarilor, prin raportarea plafonului maxim la efectivul de capete eligibile din toate categoriile.

Informatii suplimentare:

Legislatia comunitara si respectiv nationala poate fi consultata pe pagina oficiala WEB a Agentiei, la adresa: http://www.apia.org.ro/buget_FEGA.htm

APIA – Serviciul relatii cu publicul si comunicare

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) pune la dispozitia fermierilor, 25,5 milioane euro, in perioada 3-28 septembrie, fonduri europene nerambursabile pentru finantarea proiectelor de irigatii si lucrari de imbunatatiri funciare.

Aceste tipuri de investitii pot primi pana la un milion euro, suma care acopera 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investitiile de utilitate publica ce deservesc intreaga comunitate.
Pentru investitiile publice care deservesc doar o parte din comunitate, sprijinul financiar nerambursabil este de 75% din totalul cheltuielilor eligibile. In acest caz, ajutorul public acordat nu va putea depasi 750.000 euro pentru un proiect.
Plafonul minim acceptat pentru un proiect este de 5.000 de euro.
Pot beneficia de aceste fonduri organizatiile si federatiile de utilitate publica ale proprietarilor sau detinatorilor de terenuri agricole, constituite in conformitate cu legislatia in vigoare.

Informatii suplimentare: www.apdrp.ro

Va reamintim ca MADR a lansat la inceputul lunii iulie a.c. apelul privind participarea la procesul de consultare pentru Politica de Dezvoltare Rurala 2014-2020.

Comisia Europeana a prezentat pachetul legislativ referitor la Politica de Coeziune, Politica Agricola Comună și Politica Comună pentru Pescuit pentru perioada 2014-2020. Astfel, elaborarea, implementarea, monitorizarea si evaluarea documentelor de programare nationale trebuie sa respecte principiul european al parteneriatului si sa implice consultari cu reprezentanti ai autoritatilor competente nationale, regionale, locale, cu organizatii ale societatii civile, cu parteneri economici si sociali, inclusiv partenerii din domeniul protectiei mediului sau avand responsabilitati pentru promovarea egalitatii si nediscriminarii.
In vederea respectarii principiului parteneriatului vor fi constituite structuri parteneriale cu rol consultativ la nivel national si regional, respectiv comitete consultative pentru stabilirea si prioritizarea actiunilor care vor fi incluse in noile programe cu finantare europeana. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale va coordona impreuna cu Ministerul Afacerilor Europene, Comitetul tematic – Dezvoltare rurala, agricultura si pescuit.
In cadrul acestui comitet consultativ vor fi organizate mai multe grupuri de lucru subsecvente pe urmatoarele domenii:
Agricultura si industrie alimentara
Mediu
Dezvoltare economica in spatiul rural (activitati non-agricole, infrastructura rurala, incluziune sociala, patrimoniu cultural)
Inovare si formare profesionala
LEADER
Pescuit si Acvacultura.
Entitatile interesate in participarea activa la procesul de programare pentru perioada 2014-2020 in unul sau mai multe grupuri de lucru sunt invitate sa transmita scrisori de intentie in acest sens pe adresa feadr@madr.ro pana la data de 31 august 2012. Acestea vor contine informatii referitoare la statutul si membrii organizatiei, activitatea desfasurata in special in sectoarele vizate de politica de dezvoltare rurala si domeniile de interes in care doresc sa fie implicate.
Scrisorile de intentie vor fi analizate la nivelul ministerului pe baza urmatoarelor criterii: reprezentativitatea organizatiei, relevanta sectorului pe care il reprezinta organizatia din perspectiva politicii de dezvoltare rurala si/sau activitatea desfasurata pana in prezent (de exemplu: Comitet de Monitorizare SAPARD sau PNDR, RNDR, consultari europene/regionale/nationale organizate de MADR sau alte institutii, etc.).
gazetadeagricultura.

« Newer Posts - Older Posts »

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.