Feed on
Posts
Comments

A.P.I.A. informeaza ca, in perioada 20 mai – 30 iunie 2014 inclusiv, se pot depune Cereri de ajutor pentru Masura 215 – pachetul a) – Plati privind bunastarea animalelor – porcine (a treia sesiune de depunere) si pachetul b) – Plati in favoarea bunastarii pasarilor (a doua sesiune de depunere) acordate fermierilor care isi vor asuma, in mod voluntar, angajamente privind bunastarea animalelor pentru o perioada de minim 5 ani incepand cu data de 1 iulie 2014.

 39ac2a5c3a2754b5c836a06b9f419cd0_vacuta2_artBig

Beneficiarii Masurii 215, pachet a) – Plati in favoarea bunastarii porcinelor si pachetul b) – Plati in favoarea bunastarii pasarilor, pot depune o singura cerere de ajutor pentru toate exploatatiile cu cod ANSVSA detinute, la Centrul Judetean al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, respectiv al municipiului Bucuresti pe a carui raza teritoriala se afla sediul social al beneficiarului sau pe raza teritoriala unde are capacitatea de productie cea mai mare.

Pentru sesiunea de depunere a cererilor de ajutor organizata in perioada 20 mai – 30 iunie 2014 sunt eligibile exploatatiile noi (ferme noi) care nu au avut incheiate angajamente pana la data de 15 februarie 2013 pentru pachetul a) – porcine si respectiv pana la data de 18 ianuarie 2013 pentru pachetul b) – pasari.

Beneficiarii platilor in favoarea bunastarii porcinelor

Beneficiarii pentru pachet a) – Plati in favoarea bunastarii porcinelor sunt exploatatiile comerciale din sectorul de crestere a porcinelor autorizate sanitar-veterinar si exploatatiile comerciale de tip A specifice sectorului de crestere a porcinelor care isi asuma voluntar angajamente in favoarea bunastarii animalelor, in conformitate cu art.40 din regulamentul CE nr. 1698/2005.

Conditii de eligibilitate:

  1. este inregistrat in Registrul National al Exploatatiilor al Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si detine un cod de exploatatie;
  2. detine autorizatii sanitare veterinare pentru toate exploatatiile cu cod ANSVSA sau, in cazul exploatatiilor comerciale de tip A specifice sectorului de crestere a porcilor, este inregistrat sanitar-veterinar;
  3. se angajeaza sa mentina conditiile de bunastare si sa respecte cerintele specifice subpachetelor pentru care aplica pe o perioada de minim 5 ani, de la data 1 iulie 2014.

Cererile de ajutor vor fi insotite, obligatoriu, de urmatoarele documente:

  • copie CUI / CIF, dupa caz;
  • copie buletin/carte de identitate a titularului / administratorului / reprezentantului legal/ imputernicitului;
  • copie autorizatie sanitar-veterinara / copie inregistrare sanitar-veterinara pentru exploatatiile comerciale tip A, dupa caz sau copii autorizatii sanitar-veterinare / copii inregistrari sanitar-veterinare pentru exploatatiile comerciale tip A, dupa caz pentru mai multe exploatatii cu cod ANSVSA;
  • copia schitei adapostului / adaposturilor pentru fiecare cod ANSVSA (din care sa reiasa suprafata libera de pardoseala a spatiilor de cazare si suprafata utila pe boxa / compartiment pentru fiecare hala);
  • programul de iluminat: vara / iarna (in functie de data schimbarii orei) care sa contina intervalul orar pe perioade, in functie de tehnologia de crestere si categoria de porcine, dupa caz;
  • graficul de livrare estimat anual;
  • graficul de populare estimat anual;
  • copia declaratiei pe suprafata, daca este cazul;
  • imputernicire si copii acte de identificare imputernicit, daca este cazul;
  • document coordonate bancare.

Beneficiarii platilor in favoarea bunastarii pasarilor

Beneficiarii pentru pachetul b) – Plati in favoarea bunastarii pasarilor sunt exploatatiile comerciale din sectorul de crestere a pasarilor autorizate sanitar veterinar care au depus cereri de ajutor si isi asuma voluntar angajamente in favoarea bunastarii animalelor, in conformitate cu art. 40 din Regulamentul CE nr. 1698/2005.

Conditii de eligibilitate:

  1. detine autorizatie sanitar – veterinara pentru toate exploatatiile specifice sectorului de crestere a pasarilor;
  2. se angajeaza sa mentina conditiile de bunastare a pasarilor si sa respecte cerintele specifice subpachetelor pentru care aplica pe o perioada de minim 5 (cinci) ani de la data 1 iulie 2014.
  3. sa respecte cerintele legale in materie de gestionare impreuna cu bunele conditii agricole si de mediu, conform OMADR/OMMP/ANSVSA nr. 187/2155/42/2011 cu modificarile si completarile ulterioare pe terenurile agricole apartinand solicitantului, precum si pentru activitatile agricole desfasurate la nivelul exploatatiei autorizate sanitar veterinar si pe toata durata angajamentului, de 5 (cinci) ani, dupa caz.

Cererile de ajutor vor fi insotite, obligatoriu, de urmatoarele documente:

  • copie CUI / CIF, dupa caz;
  • copie buletin / carte de identitate a titularului / administratorului / reprezentantului legal / imputernicitului;
  • copie autorizatie / autorizatii sanitar-veterinara / e;
  • copia schitei adaposturilor pentru fiecare exploatatie (din care sa reiasa adresa si suprafata spatiilor de cazare / spatiul maxim de cazare pe hale / custi imbunatatite) precum si schita pentru sistemul de iluminare si ventilatie (admisie – evacuare aer) – pentru fiecare hala.
  • program de iluminat: vara / iarna (functie de data schimbarii orei) care sa contina intervalul ora pe perioade, in functie de tehnologia de crestere si categorie;
  • copia dupa notificarea crescatorului de pasari catre DSVSA judetean privind densitatea practicata;
  • graficul estimat de livrare anual;
  • graficul estimat de populare anual;
  • miscarea anuala estimata a efectivelor de gaini ouatoare / rase grele in cazul inexistente livrarilor;
  • document coordonate bancare;
  • imputernicire si copii dupa actele de identitate ale imputernicitului, daca este cazul;
  • copia declaratiei pe suprafata, daca este cazul;

Cererea de ajutor poate fi completata pe format de hartie sau on-line de catre beneficiar, individual prin accesarea site-ului www.apia.org.ro .

Dupa completarea on-line cererea se tipareste si se depune la Centrul Judetean al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, respectiv al municipiului Bucuresti, pe a carui raza teritoriala se afla sediul social sau pe raza teritoriala unde are capacitatea de productie cea mai mare.

Dovada depunerii la Centrul Judetean al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, respectiv al municipiului Bucuresti a cererii de ajutor impreuna cu documentele obligatorii o reprezinta bonul de mana care va contine urmatoarele date: centrul judetean, numarul cererii din registrul special, data si ora inregistrarii, numele lizibil si semnatura functionarului APIA care a primit si inregistrat cererea de ajutor.

In cadrul angajamentelor incheiate, beneficiarii trebuie sa respecte standardele de eco-conditionalitate (SMR) aplicabile terenurilor agricole apartinand fermei si activitatilor agricole desfasurate la nivelul fermei. In cadrul acestei masuri este exclus sprijinul pentru investitii.

Legislatie :

  • OMADR nr. 704/2014 publicat in Monitorul Oficial nr. 362 / 16.05.2014 pentru aprobarea modelului cererii de ajutor privind masura 215 – pachet a) – Plati in favoarea bunastarii porcinelor si – pachetul b) – Plati privind bunastarea pasarilor;
  • Fisa Masurii 215 – Plati in favoarea bunastarii animalelor din PNDR XI;
  • Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala din fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Regulamentul (CE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR) si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Regulamentul (CE) nr. 1310/2013 de stabilire a anumitor dispozitii tranzitorii privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR), de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European si al Consiliului in ceea ce priveste resursele si repartizarea acestora pentru anul 2014 si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului si a Regulamentelor (UE) nr. 1307/2013, (UE) nr. 1306/2013 si (UE) nr. 1308/2013 ale Parlamentului European si ale Consiliului in ceea ce priveste aplicarea acestora in anul 2014, cu modificarile si completarile ulterioare.

Plati bovine ovine si caprine

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura anunta ca se prelungeste termenul de depunere a cererilor pentru acordarea ajutoarelor nationale tranzitorii in sectorul zootehnic la speciile bovine si ovine/caprine si a ajutoarelor specifice pentru producatorii de lapte si de carne de vita si producatorii de lapte si de carne de ovine/caprine, din zonele defavorizate, pana la data de 20.06.2014 inclusiv.

Aceasta s-a realizat conform Ordinului MADR nr. 844 din 26.05.2014 pentru prorogarea termenului prevazut la art.11 alin.(1) din anexa la Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr.573/2014 pentru aprobarea modului de implementare, a conditiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate a termenilor de referinta si a modelului de cerere pentru acordarea ajutoarelor nationale tranzitorii in sectorul zootehnic la speciile bovine si ovine/caprine si a ajutoarelor specifice pentru producatorii de lapte si de carne de vita si producatorii de lapte si de carne de ovine/caprine, din zonele defavorizate, in anul 2014, precum si pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr.573/2014.

Anuntam insa fermierii sa se prezinte la sediul Centrelor judetene APIA sa depuna cererile si sa nu lase depunerea acestora pe ultima saptamana, creand astfel aglomeratii care vor duce la riscul nepreluarii cererilor in termenul legal si, pe cale de consecinta, respingerea cererilor de la plata.

 

 

Normele metodologice, intrate in vigoare din data de 30 mai 2014, reglementeaza procedurile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan referitoare la ofertele de vanzare, exercitarea dreptului de preemptiune, controlul aplicarii procedurii dreptului de preemptiune, procedura de emitere a avizelor necesare instrainarii terenurilor, organizarea si gestionarea bazei de date a circulatiei terenurilor agricole situate in extravilan.

images

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 401 din data de 30 mai 2014 a fost publicat Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale, ministrului dezvoltarii regionale si administratiei publice, ministrului apararii nationale si ministrului culturii nr. 719/740/M.57/2333/2014 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014 privind unele masuri de reglementare a vanzarii-cumpararii terenurilor agricole situate in extravilan si de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri proprietate publica si privata a statului cu destinatie agricola si infiintarea Agentiei Domeniilor Statului.

In vederea instrainarii terenului, vanzatorul depune la primarie cererea privind afisarea ofertei de vanzare, insotita de documentele prevazute in actul normativ:
o copie a BI/CI a vanzatorului persoana fizica sau o copie a pasaportului pentru vanzatorul persoana fizica cu domiciliul in strainatate;
o copie legalizata de notarul public ori instanta de judecata, dupa caz, sau certificata pentru conformitate de catre functionarii primariei a actului de proprietate asupra terenului ce face obiectul ofertei de vanzare (dupa caz: contract de vanzarecumparare, contract de donatie, proces-verbal de predare-primire, sentinta/decizie civila definitiva si irevocabila, titlu de proprietate, certificate de mostenitor, contract de schimb, act de lichidare a patrimoniului, altele asemenea);
extras de carte funciara pentru informare, emis cu cel mult 30 de zile inainte de afisarea ofertei, insotit de extrasul de plan cadastral de carte funciara al imobilului, in sistem de coordonate “Stereografic 1970″, in conditiile in care terenul este intabulat;
o copie a certificatului constatator de la registrul comertului sau a actului in baza caruia isi desfasoara activitatea, in cazul vanzatorului persoana juridica;
in caz de reprezentare, procura notariala, respectiv delegatia, hotararea adunarii generale a asociatilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, dupa caz, in original, precum si o copie a BI/CI a imputernicitului persoana fizica sau o copie a pasaportului pentru imputernicitul persoana fizica cu domiciliul in strainatate;
hotararea adunarii generale a asociatilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, dupa caz, in original, din care sa rezulte acordul cu privire la vanzarea bunului aflat in proprietatea societatii, in cazul vanzatorului persoana juridica;
certificat de atestare fiscala emis de catre primarie;
alte documente doveditoare, dupa caz.

Primaria transmite structurii centrale (directia tehnica de specialitate din cadrul MADR), respectiv structurilor teritoriale (directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene), dupa caz, dosarul tuturor actelor depuse, precum si lista preemptorilor, in termen de 3 zile lucratoare de la data inregistrarii cererii.

In termen de 30 de zile de la afisarea ofertei de vanzare la primarie, sub sanctiunea decaderii, oricare dintre titularii dreptului de preemptiune care doreste sa isi exercite acest drept inregistreaza la primarie comunicarea acceptarii ofertei de vanzare transmisa vanzatorului.

Vanzatorul alege preemptorul potential cumparator in conformitate cu procedurile prevazute la art. 7 din lege si comunica primariei numele acestuia.

Primaria transmite structurii centrale, respectiv structurilor teritoriale, dupa caz, datele de identificare ale preemptorului potential cumparator ales de catre vanzator.

Structura centrala cu atributii in domeniu, respectiv structurile teritoriale asigura publicarea ofertelor de vanzare a terenurilor pe site-ul institutiei centrale, respectiv ale structurilor teritoriale.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 17/2014, daca terenul este cumparat de un preemptor, este necesar ca structura centrala, respectiv structurile teritoriale sa emita un aviz final, in vederea incheierii contractului de vanzare.

Avizul final/avizul negativ se transmite vanzatorului prin posta, cu confirmare de primire, sau, la solicitarea acestuia, se inmaneaza vanzatorului sau persoanei imputernicite in acest sens.

Avizul final este valabil 6 luni de la data comunicarii catre vanzator. Avizul este valabil si ulterior implinirii acestui termen, daca partile au incheiat in perioada sa de valabilitate un antecontract sau un pact de optiune care are ca obiect terenul agricol extravilan pentru care a fost emis.

In cazul in care niciun preemptor nu isi manifesta intentia de cumparare, in termenul legal, vanzarea este libera. In aceasta situatie, primaria elibereaza vanzatorului o adeverinta, insotita de o copie certificata de conformitate cu originalul a ofertei de vanzare, urmand ca acesta sa aleaga un cumparator. Daca in oferta nu este prevazuta nicio conditie, terenul se poate vinde in orice conditii, cu exceptia diminuarii pretului.

Noul Program National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020 va avea in total 16 masuri. Ultimele doua masuri incluse in program sunt destinate proprietarilor de paduri si celor care isi arendeaza terenurile.

 

DSC08558

 

Masura pentru proprietarii de paduri

„Avem in discutie doua masuri noi si acum asteptam calculele pentru a vedea in ce mod le activam. Prima este masura de silvomediu, similara cu cea de agromediu, dar pentru proprietarii de paduri. Ei vor primi o compensatie pentru faptul ca in cadrul gestionarii padurii respective respecta anumite cerinte de mediu. Primesc o compensatie pentru pierderile de venit pentru ca nu fac taieri tot timpul anului sau pentru ca lasa niste zone de liniste pentru animale. Ei vor avea continuu niste suprafete de padure definite procentual ca zone de liniste pentru animale. Nu e obligatoriu sa fie aceeasi zona, ci continuu sa aiba acea suprafata. In acelasi timp, discutam si despre utilizarea tratamentelor chimice, care trebuie sa fie oarecum controlata, astfel incat sa nu afecteze mediul”, a declarat George Turtoi, secretar de stat in Ministerul agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Acesta a subliniat ca, in prezent, specialistii MADR impreuna cu consultantii pe elaborarea programului si cu cei de la Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS) lucreaza la calcularea cuantumului compensatiei care va fi acordata pe hectar proprietarilor de paduri.
Masura pentru comasarea terenurilor

A doua masura inclusa in noul PNDR urmareste comasarea terenurilor, iar fermierii care isi cedeaza terenurile fie prin vanzare, fie prin arendare, vor putea primi un sprijin de 120% fata de sprijinul pe care l-ar fi primit pe plati directe.„Este vorba, mai pe intelesul tuturor, de renta viagera. Noi i-am spus „Masura de restructurare” pentru ca se urmareste comasarea terenurilor. Rationamentul este in felul urmator: pe pilonul I, pe programarea actuala, exista o schema noua pentru ferme mici, iar prin renta viagera, fermierii care sunt activi in cadrul acelei scheme, dupa cel putin un an de zile de activitate, pot sa cedeze suprafetele lor de teren, intre 1 si 5 hectare. Cedarea nu inseamna neaparat vanzarea, ci inclusiv arendarea pe o perioada foarte lunga care sa certifice ca iese din zona agricola si primeste astfel din pilonul II un sprijin de 120% fata de sprijinul pe care il primea prin schema de ferme mici din pilonul I. 120% din suma pe care trebuie sa o primeasca pe plati directe se ridica in jurul valorii de 184 de euro pe hectar”, a adaugat secretarul de stat.

Potrivit oficialului MADR, noile masuri vor fi incluse in forma finala a PNDR 2014-2020, care va avea in total 16 masuri, iar aceasta va fi trimisa Comisiei Europene pana la finalul lunii iunie. sursa: Agerpres

 

 

2

A 44-a partitură a “Rapsodiei păstoreşti” de la Corbi, “dirijată” de Primărie şi Consiliul Local, s-a cântat, duminica trecută, pe mii de voci, plaiurile mioritice unde s-a scris încă o filă din povestea oierilor fiind îmbălsămate cu mirosul cetinii de brad izvorât din inima Mănăstirii “Corbii de Piatră”.

5

Festivalul cu gust de brânză în coajă de brad şi tocană ciobănească s-a împletit cu sunetul fluierului şi sclipirea soarelui prietenos, buna dispoziţie a oamenilor fiind întreţinută de cele mai talentate ansambluri de folclor din Argeş, Gorj, Sibiu şi Vâlcea. Din tabloul manifestării cu răsunet naţional nu au lipsit ţarcurile cu oi, berbeci, cai şi măgari, exemplarele de rasă fiind admirate deopotrivă de copii şi adulţi.

1

Florile recunoştinţei

Manifestarea închinată celei mai străvechi îndeletniciri a fost ţesută şi în acest an cu parada cântecului, dansului şi portului popular, deschisă de călăreţii îmbrăcaţi în costume naţionale. Şi cum unui bun gospodar îi stă gândul mai întâi la muncă şi apoi la distracţie, cei mai destoinici crescători de animale au fost aplaudaţi la scenă deschisă, fiind premiaţi pentru performanţă. De flori şi diplome au avut parte şi opt cupluri care au împlinit 50 de ani de căsnicie neîntreruptă.

3

Bucuroşi de oaspeţi

Ca de fiecare dată, evenimentul prin care se marchează urcatul oilor la munte s-a bucurat de prezenţa autorităţilor locale şi judeţene. La Chilii, locul unde s-a organizat petrecerea populară, au fost prezenţi: preşedintele interimar al CJ Argeş, Florin Tecău, parlamentarii Cătălin Teodorescu, Constantin Tămagă, Mircea Drăghici, Cătălin Rădulescu, consilieri judeţeni, colegi primari din toate punctele cardinale (Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş, Domneşti, Rociu, Albeştii de Argeş, Cetăţeni, Stolnici, Hârseşti, Ţiţeşti, Muşăteşti etc.), directori de instituţii deconcentrate, oameni de afaceri, dar şi argeşeni de rând, dornici să respire un aer proaspăt “pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”…

9

Sărbătoarea argeşenilor a fost onorată şi de vizita unor oaspeţi din afara Argeşului. Printre cei care au închinat un pahar cu argeşenii s-a numărat senatorul Mircea Geoană, acesta fiind însoţit de fostul preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu. Deputatul Mihai Sturzu, cunoscut fanilor muzicii uşoare de la trupa “Hi-Q”, a dat şi el un… recital de popularitate.

Pe coama dealului, în mijlocul unor pajişti mirifice, încadrate de peisaje dumnezeieşti, povestea oierilor merge mai departe…

4

Tocăniţa ciobănească

Totuşi, “vedeta” festivalului cu brânză în coajă de brad şi urdă dulce a fost… tocăniţa ciobănească preparată la ceaun, pentru festinul popular fiind sacrificaţi 40 de berbecuţi.

6

 

Toate bunătăţile au fost aduse de cei mai iscusiţi ciobani înscrişi în Asociaţiile crescătorilor de ovine “Corbii de Piatră” şi “Floare de Colţ”, pentru ca turiştii să revină cu drag şi cu poftă pe plaiurile mioritice. De fapt, satul Corbi a intrat deja în circuitul turistic naţional, numărându-se printre cele mai frumoase 60 de aşezări din România, primind acest statut din partea Asociaţiei celor mai frumoase sate din România.

10

În semn de apreciere, primarul comunei Corbi, Virgil Baciu, a primit din partea Consiliului Judeţean Argeş o diplomă şi o plachetă aniversară.

Rodul muncii în echipă

Sub bagheta primarului Virgil Baciu, angajaţii primăriei şi consilierii locali au alergat ca albinele în stup pentru ca toţi invitaţii să guste din mierea sărbătorii îndulcită şi mai mult de chemarea fluierelui, păstrat cu sfinţenie la brâul ciobanului. Manifestarea de tradiţie a Primăriei şi Consiliului Local Corbi s-a desfăşurat sub egida Consiliului Judeţean Argeş, în parteneriat cu Căminul Cultural Corbi, Centrul Judeţean pentru Conservarea Culturii Tradiţionale Argeş şi Şcoala Populară de Arte şi Meserii Piteşti.

11

 

În acest an, la organizarea evenimentului au colaborat Asociaţia celor mai frumoase sate din România (reprezentată de Nicolae Marghiol) şi Autoritatea Naţională de Turism (cârmuită de Valentin Pop), precum şi cele două asociaţii ale crescătorilor de ovine.

Joc de lasere

Longevivul festival şi-a desfăcut petalele sub umbrela soarelui. Cei care au ajuns mai aproape de cer, gustând din frumuseţea serbării populare, au fost tentaţi şi de produsele specifice târgurilor oferite de comercianţi.

8

 

Grătarele au sfârâit în ritm cu muzica, berea a stins jarul soarelui de mai, îngheţata a fost asortată şi ea cu alte bucate, unele dintre ele fiind servite la firul ierbii. Acordurile ediţiei din acest an a “Rapsodiei păstoreşti” s-au stins târziu, în noapte. Cortina s-a lăsat după un spectaculos joc de lasere, fasciculele de lumină focalizând Mănăstirea “Corbii de Piatră”.

Pentru a vizualiza mai multe fotografii click aici

https://www.facebook.com/pages/PRIMARIA-CORBI-ARGES/133797833310822

galerie foto

[youtube]http://youtu.be/7Tpvlr0rFC4[/youtube]

[youtube]http://youtu.be/dX0Wx8LRFqc[/youtube]

Aprecierile au fost aproape unanime după încheierea festivităţilor din acest an, dedicate sărbătoririi acestei comunităţi de oameni gospodari, prin venele căreia curge şi sânge de păstori ardeleni care, cu secole în urmă treceau munţii din Jina Sibiului, ca să scape de jugul de fier al Habsburgilor. Aici, pe valea Râului Doamnei, în umbra bisericii din piatră, au prins rădăcini şi au păstrat tradiţiile moştenite din moşi-strămoşi, dar şi ocupaţia de bază, aceea a creşterii animalelor, în special a ovinelor. Duminică dimineaţa, localnicii adunaţi la Căminul Cultural, alături de fiii satului reveniţi de pe unde i-au risipit valurile vieţii, şi-au primit cu braţele deschise oaspeţii veniţi nu numai din Argeş, dar şi din alte localităţi ale ţării. Şi nu trebuie să mire pe cineva, pentru că legăturile cu locurile de baştină, ca şi cu celelalte comunităţi de păstori din sudul Carpaţilor, s-au păstrat trainice peste timp, fapt remarcat şi de primarul Virgil Baciu.

corbii (2)

Parada portului popular

După zile cu ploi obsedante, soarele le zâmbea prietenos celor prezenţi în centrul comunei Corbi înainte de prânz. Deşi unii se mai uitau cu teamă la norii care nu lipseau de pe cer, bătrânii satului îi linişteau, asigurându-i pe baza unor semne pe care numai ei le puteau descifra, că nu va ploua. Primarul Baciu, de la microfonul instalat în faţa căminului, i-a prezentat pe oaspeţii de vază, anunţându-i pe cetăţeni că înscrisese localitatea în Asociaţia celor mai frumoase sate din România, care era reprezentată la sărbătoare de către preşedinte. Apoi a prezentat ansamblurile folclorice, cărora un grup de călăreţi le-a deschis drumul. Parada reprezentanţilor celor 15 localităţi păstoreşti a fost deschisă de formaţiile locale (fluieraşii şi Ansamblul “Ciobănaşul”), după care, pe rând, au defilat cei de la Boteni, Vlădeşti, Jina, Băbeni şi Vaideeni (Vâlcea), Izvoarele (Prahova), Polovragi (Gorj), Corbu (Olt – cu vestiţii căluşari) şi toţi ceilalţi, întâmpinaţi cu vii şi generoase aplauze de publicul încântat de varietatea şi autenticitatea costumelor populare, dar şi de cântecele artiştilor, care îndemnau parcă la joc.

Expoziţia de animale

Toţi cei prezenţi s-au deplasat apoi spre punctul “La Chilii”, locul tradiţional de desfăşurare a zilei comunei în ultimii ani. Acolo, participanţii au putut să-şi umple ochii cu imaginea mirifică a împrejurimilor, cu beţia de culori a costumelor populare care, de la depărtare, păreau flori pe covorul verde al ierbii, sub albastrul cerului pătat de scamele albe ale norilor. Oamenii au fost încântaţi să descopere expoziţia de animale, dar şi produsele unor meşteri populari din zonă sau veniţi de pe alte meleaguri. Primarul Virgil Baciu şi vicele Dan Aldea, secondaţi de directorul Căminului Cultural, Claudia Rotaru şi de oameni din personalul primăriei, aleşi locali şi familiile acestora, au făcut tot ce a fost omeneşte posibil pentru ca toţi participanţii la eveniment să se simtă cât mai bine. Este şi normal, la urma urmei, pentru că era în joc onoarea comunei, care nu putea fi indiferentă vreunuia dintre consilieri şi i-am numit pe Ion Săvescu, Vişinel Banu, Midorel Bădescu, Dionisia Burilă, Gheorghe Dedinoiu, Tiberiu Zaharia, Mihai Ungurenuş, Constantin Mogoiu, Gheorghe Comănescu, Gheorghe Moroiu, Iosif Mogoiu şi Ion Maria. Expoziţia de animale a fost vizitată de majoritatea celor prezenţi, iar juriului nu i-a fost deloc uşor să stabilească clasamentul pe baza cărora au fost premiaţi crescătorii cu cele mai frumoase oi, berbeci de rasă sau câini, de către Asociaţia “Corbii de Piatră”, condusă de către medicul veterinar Ion Săvescu.

corbi

Petrecere câmpenească şi bal

Şi pentru că tot am pomenit despre premii, nu trebuie uitate cele acordate de către legislativul local pentru 8 cupluri de localnici cu peste 50 ani de căsnicie (diplome, buchete de flori şi plicuri cu sume egale de bani) sau pentru invitaţi şi formaţiunile artistice participante. Nu în ultimul rând au fost premiaţi oameni de cultură care colaborează strâns de ani de zile cu localitatea, precum Gabriela Pendiuc (promotor al meşteşugurilor şi artei populare în care a şcolit mulţi localnici) sau şeful culturii judeţene, dr. Sorin Mazilescu. De asemenea, au primit diplome şi meşterii populari veniţi de la Cincu şi Drăguş (Braşov), Izvoarele (Prahova) şi Arpaşu de Jos (Sibiu). Aceştia au prezentat produse de artizanat textil şi nu numai, dar şi preparate tradiţionale naturale, care s-au bucurat de mare succes. După încheierea festivităţilor oficiale, lumea s-a distrat în cadrul unei petreceri câmpeneşti cu tradiţie de 44 ani, din care n-au lipsit cântecele şi dansurile populare susţinute de ansamblurile prezente, dar şi de solişti consacraţi, precum Mitică Tavă, Viorica Corcodel, Mariana Stan, Crinu Spătaru şi Ana Bîrdici. Vremea a fost de vis, comparativ cu cea de anul trecut, când o furtună violentă a întrerupt masa participanţilor. Seara, la cămin, organizatorii au oferit un bal, la care fondul muzical a fost asigurat de formaţia Bogdan Cioranu, din Vaideeni, iar toţi cei cu inima tânără s-au distrat până când s-a crăpat de ziuă. “De când am preluat mandatul, am ţinut să păstrăm tot ceea ce aveam bun şi care dă identitate localităţii, cum este Rapsodia Păstorească. Cu ajutorul consilierilor, chiar şi în aceste vremuri de criză, am reuşit să asigurăm încă o ediţie de cinstire a comunităţii, căreia nu ne rămâne decât să-i urăm viaţă veşnică!”, a spus la final primarul Virgil Baciu.
Doru Bobi
Foto

 

 

Plaiurile mioritice de la Corbi s-au îmbrăcat, educă, în straie de sarbatoare. Sub primarului Bagheta Virgil Baciu sa desfășurat un 44-a editie a „Rapsodiei păstorești”, traditionala manifestare cu specific marchează păstoresc ce, Prin Cântec, Joc Si ​​Voie Bună, urcatul oilor la munte.

DSCN8408

 

Ca de fiecare date, Parada Portului populare (deschisa de CEI mai frumosi cai DIN COMUNA, înșeuați de Tineri cu dragoste de cabaline) un puroi în Valoare nemuritoarele românești costum, cusute si țesute cu motiv SPECIFICE zonelor de proveniență. La Festivalul folclorice AU Cantat si încântat ansambluri Cu DIN specifice păstoresc județele Argeș, Gorj, Sibiu si Vâlcea. Bucuria evenimentului a Fost împărțită de fiii satului cu oaspeți DIN Afara localității: Reprezentanti ai, autorităților județene locale si, SEFI AI Instituțiilor deconcentrarea DIN Argeș, politiceni, obișnuiți Oameni, Intr-ne Cuvant IUBITORI AI tradițiilor si datinilor mioritice. Muzica sa revărsat Peste Vai, artiștii s-au întrecut într-o Si Arata măiestria, IAR Atmosfera de sarbatoare a Fost completată de vânzătorii ambulanți de ingrijire i-au ademenit pe CEI mari si pe CEI micii cu inghetata, răcoritoare, mititei, bere SI TOATE Cele de trebuință unui Multe festival organizat la inaltime, si la propriu, si la figurat …

 

• Articol Scris de:  Mirela Neagoe  publicării Data:  19.05.2014 – Argeșul 

no title

PRIMARIA CORBI ,
INVITA LOCUITORII COMUNEI CORBI SI , NU NUMAI , PRECUM SI FORMATIILE ARTISTICE CARE PASTREAZA SI DUC MAI DEPARTE TRADITIILE SI OBICEIURILE SPECIFICE PASTORESTI SA PARTICIPE LA FESTIVALUL CE VA AVEA LOC IN DATA DE  18.05.2014 .


1

12

(click foto pentru a vizualiza programul )

FESTIVALUL VA AVEA LOC IN AER LIBER IN LOCUL “CHILII” , UNDE S-A AMENAJAT O SCENA SPECIALA FESTIVALULUI .
VA ASTEPTAM CU DRAG !

Primii bani din PNDR 2014-2020, 150 mil. euro, vor fi puși la bătaie luna aceasta, pentru investiții în ferme vegetale și zootehnice, după regulile din PNDR 2007-2013
db3d530a604f53f113e2a745330989d9_euro2_gImage
Contractele de finanțare vor fi semnate însă numai după aprobarea oficială a PNDR 2014-2020 de către Comisia Europeană (CE).
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anunțat la începutul lunii aprilie a.c. că s-a ajuns deja la un acord cu Ministerul Finanțelor Publice privind actele normative necesare pentru a putea deschide o sesiune de depunere de proiecte cu finanțare nerambursabilă în luna mai 2014.
Potrivit acestuia, prima sesiune va fi deschisă pe măsura de Investiții în active fizice, submăsura Modernizarea fermelor, pe un regulament de tranziție aprobat, pe condițiile de eligibilitate din PNDR 2007-2013, dar cu finanțare din PNDR 2014-2020. „Încercăm să contractăm primii 150 de milioane de euro pe viitoarea perspectivă financiară pentru investiții în ferme, investiții în ferme de reproducție și de creștere”, a spus Daniel Constantin, citat de Agerpres.
Alocarea estimativă a submăsurii Modernizarea fermelor în PNDR 2014- 2020 este de 757,968 mil. euro, la care se adaugă 260 mil. euro special pentru sectorul pomicol. Pomicultorii vor putea accesa însă banii europeni doar după aprobarea PNDR 2014-2020 de către Comisia Europeană.

Ținta MADR în 2014: 2,9 mld. euro din bani UE
Ministerul Agriculturii vrea să atragă fonduri europene de 2,9 mld. euro pentru agricultură, în 2014, în condițiile în care, în 2013, au fost atrase 2,7 mld. euro, din care cca. 1,4 mld. euro pe plăți directe și 1,3 mld. euro pentru dezvoltare rurală, a declarat ministrul Agriculturii. „Ne-am propus, pentru anul 2014, să atragem o sumă de 2,9 miliarde de euro pe fonduri europene care sunt contractate deja”, a spus Constantin, citat de Agerpres.

Proiect: Plăți compensatorii pentru fermierii care renunță la terenuri
Ministerul Agriculturii face calcule pentru o nouă măsură destinată micilor fermieri, care au între 1 și 5 ha, și care își cedează terenurile. Aceștia ar putea primi, din 2016, plăți compensatorii anuale în valoare de 120% din SAPS (plata pe suprafață din bani europeni), cu condiția ca în 2015 să opteze pentru schema de plată pe suprafață pentru fermele mici. Măsura ar urma să fie finanțată prin PNDR.
Comisia Europeană permite, prin Politica Agricolă Comună, acordarea de plăți compensatorii fermierilor care își cedează terenurile. „Regulamentul european spune cedare definitivă. Deja avem o interpretare informală din partea Comisiei Europene că cedarea definitivă ar însemna inclusiv o arendare pe un termen foarte lung. Am trimis o scrisoare oficială, ca să primim și un răspuns oficial”, ne-a declarat secretarul de stat în MADR George Turtoi.

120% din SAPS, pe an, pentru arendare pe termen foarte lung
„România va alege arendarea, nu vrem să stimulăm neapărat vânzarea, dar vrem să stimulăm arendarea în vederea asocierii și comasării. Cei care arendează vor primi, pe lângă arendă, 120% din plata care li s-ar fi cuvenit pe suprafață din bani europeni”, a spus ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la conferința PNDR 2014-2020 din luna martie 2014, de la Timișoara.
„Arendașul primește subvenția din banii europeni de la APIA. Arendatorul primește arenda de la cel căruia îi dă terenul, plus un sprijin anual de 120% din subvenția pe care ar fi putut să o primească, pe toată suprafața pe care o cedează, dar noi targetăm doar fermierii care au între 1 și 5 ha, pentru că vrem să creștem suprafețele peste 5 hectare.
Cel care dă terenul în arendă trebuie să activeze cel puțin un an de zile pe schema de ferme mici de pe Pilonul I de plăți directe, apoi cedează terenul și intră pe schema de pe Pilonul II, de plată compensatorie de 120% din SAPS”, ne-a detaliat George Turtoi.
Potrivit ministrului Agriculturii, 700.000 de fermieri au între 1 și 5 ha și dețin 40% din suprafața agricolă a țării. „Din aprilie-mai, vom trimite scrisori la toți micii fermieri, ca să vedem câți vor să renunțe la teren, câți vor să arendeze, ca să putem estima de câți bani ar fi nevoie, să putem transfera banii din Pilonul I în Pilonul II”, a precizat ministrul Agriculturii.
„Aceasta este o măsură specială, pe care acum ne gândim dacă să o introducem sau nu. Nu prea știm de unde să luăm banii, pentru că sunt foarte puțini bani pe toate măsurile”, spune, însă, George Turtoi.

Apicultorii – fermieri activi în PAC 2014-2020
Crescătorii de albine vor fi considerați fermieri activi în Politică Agricolă Comună (PAC) 2014-2020 și vor primi finanțare prin Pilonul II pentru agricultură ecologică. Mai exact, apicultorii vor fi asimilați crescătorilor de animale, iar suprafața acoperită va fi raza de acțiune a stupului.

Măsura 141: Ultima plată, și fără atestatul profesional
Beneficiarii Măsurii 141 „Ferme de semi-subzistență” din PNDR 2007-2013 pot încasa ultima tranșă din bani și fără să depună la dosarul cererii de plată pentru tranșa IV certificatul de absolvire a cursurilor obligatorii de formare profesională, dar cu condiția să depună o declarație pe proprie răspundere că vor absolvi un astfel curs cel târziu până la finalul anului 2015.

DOUĂ BĂNCI VOR DA MICROCREDITE FERMELOR DE FAMILIE
Doar două bănci – CEC Bank și OTP Bank – vor acorda credite beneficiarilor PNDR din fondul de microcreditare capitalizat de Ministerul Agriculturii, conform OUG 43/2013. „Licitația pentru această ordonanță este în faza finală, s-au calificat două bănci.
Aceste două bănci vor administra anumite fonduri pe care Ministerul Agriculturii le pune la dispoziție în condițiile care au fost licitate și anume: perioadă de grație de trei ani, durata creditului nu mai este de șase ani, este de zece ani, iar dobânda este stabilită prin negociere directă cu ministerul, în condiții mult mai avantajoase decât până acum”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, înainte de finalul lunii martie a.c..
OUG 43/2013 prevede, pe lângă garantarea de către stat a creditelor ipotecare pentru teren agricol, și acordarea de microcredite între 15.000 și 75.000 euro fermelor de familie.

Ferma

paste_fericit

Sfintele sarbatori de Paste sa va aduca  ganduri senine, Lumina in suflet si multe bucurii alături de cei dragi!

Primarul Comunei Corbi, 
Virgil Baciu

« Newer Posts - Older Posts »

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Seo wordpress plugin by www.seowizard.org.