Prin programul „Prima împădurire”, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale vrea să-i convingă pe români să-şi împădurească terenurile agricole lăsate în paragină. Prin acest program se urmăreşte creşterea suprafeţelor forestiere, iar toţi cei interesaţi vor încasa câte 6000 de euro pentru un hectar.
Astfel, proprietarii de terenuri agricole care vor dori sa intre in programul „Prima împădurire” vor primi in primul an, la infiintarea padurii cate 6000 de de euro de hectar. In urmatorii ani, timp de 12 ani, vor primi cate 2700 de euro de hectar pe an. Cei care primesc bani trebuie sa intretinuta si sa pastreze padurea pana in momentul in care copacii ajung la maturitate si pot fi taiati. Cei care nu respecta aceasta regula pierd banii, dar si subventiile ulterioare de la APIA. Programul beneficiaza de fonduri de 124 milioane de euro, iar cererile pot fi depuse pana in 31 martie.
Subvenția de 1.500 de euro pe an, disponibilă pentru fermieri! Producătorii agricoli mai pot cere banii la AFIR pentru Schema pentru micii fermieri (sM 6.5) până la data limită de 15 mai 2017, ora 16.00. Această submăsură a fost lansată pentru prima oară în luna decembrie a anului trecut. Alocarea bugetară stabilită pentru sM 6.5 este de 112,3 milioane de euro.
Valoarea sprijinului nerambursabil acordat este echivalentul a 120% din cuantumul anual al sprijinului acordat pe schemă de micii fermieri din Pilonul 1.
Beneficiarii eligibili în cadrul acestei submăsuri sunt micii fermieri care au aplicat cel puțin un an Schema simplificată pentru micii fermieri din Pilonul I, implementată prin APIA, și care doresc să cedeze exploatația agricolă prin contract de arendă pe minim 20 de ani, prin contract de vânzare – cumpărare sau prin act de donație. Prin submăsura 6.5 se încurajează comasarea terenurilor agricole pentru creșterea productivității sectorului agricol. Consolidarea exploatațiilor agricole va permite accesul la finanțări europene pentru investiții mai multor solicitanți și, totodată, va asigura un venit mai mare micilor fermieri care transferă exploatația.
Atenție! Prima anuală se va adăuga la sumele primite din arendă sau în urma vânzării exploataţiei. Adică fie că arendați sau vindeți acești 1.500 de euro îi primiți în plus până în 2020!
Foarte important! Dacă nu ați fost înscriși la APIA în 2015 în Schema de mici fermieri sau v-ați retras din schemă NU puteți depune cerere pentru această subvenție!
Solicitanţii (persoane fizice/reprezentanții legali) eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin această submăsură trebuie să îndeplinească următoarele condiţii obligatorii:
-Să fie persoane fizice sau juridice române;
-Să acţioneze în nume propriu;
-Să aibă vârsta de cel puţin 18 ani împliniţi la data depunerii Cererii de Finanțare;
-Să fi aplicat cel puţin un an Schema simplificata pentru micii fermieri din Pilonul I;
-Să deţină integral în proprietate exploatația (cel putin terenurile sau terenurile și animalele care au făcut obiectul sprijinului în cadrul Schemei simplificate pentru micii fermieri din Pilonul I) ce urmează a fi transferată/ care a fost transferată;
-Să se angajeze să transfere definitiv/să fi transferat definitiv către alt fermier întreaga sa exploataţie (cel puțin terenurile sau terenurile și animalele care au făcut obiectul sprijinului în cadrul Schemei simplificate pentru micii fermieri din Pilonul I) şi drepturile de plată corespunzătoare;
-Să nu creeze condiţii pentru a obţine în mod necuvenit un avantaj, în sensul prevederilor art. 60 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în orice etapă de derulare a proiectului.
Nu sunt eligibili solicitanţii:
-Care nu au avut înregistrată la APIA exploataţia care face obiectul transferului;
-A căror exploataţie care face obiectul transferului este integral zootehnică;
-Care au proiecte în derulare prin Programul FEADR în sectorul agricol;
-Care au sancțiuni multianuale în cadrul schemelor derulate de APIA.
Foarte important! Fermierii care au fost excluşi de la plată în cadrul Schemei simplificate pentru micii fermieri din Pilonul I în anul precedent celui în care a transferat exploataţia nu sunt eligibili în cadrul acestei submăsuri.
Fermierii care s-au retras din Schema simplificată pentru micii fermieri sau nu au primit plăți în cadrul acestei scheme în anul 2015, nu mai au posibilitatea de a accesa submăsura 6.5 în anul 2016, deoarece aceștia au obligația de a rămâne în Schema simplificată pentru micii fermieri cel puțin 1 an.
Transferul definitiv al exploatației (cel puțin terenurile sau terenurile și animalele care au făcut obiectul sprijinului în cadrul Schemei simplificate pentru micii fermieri din Pilonul I) se va face integral către un singur fermier, care trebuie să fie înregistrat la APIA. ”Transferul definitiv al terenului se poate face prin următoarele contracte acceptate: contract de vânzare-cumpărare; act de donaţie; contract de arendă încheiat pe o perioadă de minim 20 de ani, începând cu anul depunerii cererii de finanţare. Accesarea submăsurii şi succesul implementării presupune existenţa unei relaţii contractuale între doi fermieri. Astfel, deşi sunt plătiţi cei care cedează exploataţia, criteriile de selecţie îi au în vedere şi pe cei care preiau exploataţiile, fiind prioritizate acele transferuri de teren agricol care au ca efect, pe lângă mărirea suprafeţei exploatate, şi comasarea terenurilor agricole. Sprijinul oferit este o oportunitate pentru dezvoltarea unor exploataţii mai puternice care să beneficieze de fonduri europene pentru investiţii”, a declarat pentru www.igj.ro, Constantin Negrea, director la APIA Gorj.
Stabilirea punctajului unei cereri de finanțare eligibile se realizează în baza următoarelor principii/criterii de selecţie:
-Principiul dimensiunii fermei transferate, prin prioritizarea celor mai mari exploatații (maxim 30 puncte);
-Principiul comasării exploatațiilor (maxim 60 de puncte);
-Principiul potențialului agricol al zonei care vizează zonele cu potențial determinate în baza studiilor de specialitate (maxim 5 puncte);
-Principiul dreptului real de proprietate (maxim 5 puncte).
De reținut faptul că solicitanții care NU au primit sprijin de la APIA în cadrul Schemei simplificate pentru micii fermieri din Pilonul I și nu se regăsesc în Anexa nr. 7 la Ghidul Solicitantului, respectiv care nu au prezentat o adeverinţă APIA din care să rezulte suma primită, nu pot accesa sM 6.5.
Subvenția specială pentru cultura de roșii în solar ajunge la faza următoare. Guvernul a luat decizia ca schema de ajutor de stat să fie sub formă de ajutor de minimis pentru a nu exista nici o problemă cu legislația europeană privind sprijinul bugetar, iar acum Ministerul Agriculturii a publicat un proiect cu lista documentelor pe baza cărora se vor face plățile și formularele ce trebuie depuse la Direcțiile Agricole Județene.
Ajutor de minimis este ajutorul acordat unei întreprinderi, a cărui valoare cumulată pe durata a trei exerciţii financiare, exerciţiul financiar în cauză şi două exerciţii financiare
precedente, nu depăşeşte echivalentul în lei al sumei de 15.000 euro. Astfel, dacă inițial s-a anunțat că fiecare legumicultor va primi 3.000 de euro pentru fiecare 1.000 de metri pătrați de cultură, noul proiect prevede că valoarea sprijinului financiar reprezentând ajutor de minimis care se acordă beneficiarilor este echivalentul în lei a 3000 euro/beneficiar/an. Banii se vor plăti fermierilor într-o singură tranșă.
Ce fermieri pot lua ajutor de minimis pentru tomate în solar sau seră
Legumicultorii eligibili pentru schema de minimis pentru cultura de roșii în spații protejate – solarii sau sere, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a)să solicite ajutoare de minimis, conform prevederilor prezentei hotărâri;
b)să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de 1000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placa indicator format A3, dimensiuni 297 x 420 mm, pe care să se găsească inscripția ”Suprafață beneficiară a Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate, în anul 2017, conform cererii numărul ……………., din Registrul unic de la Direcția
pentru agricultură a județului……………./Municipiului București”;
c) să obțină o producție de 2 kg tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de 2000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafața prevăzută la litera b);
d)să fie înregistrati în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu tomate în spaţiile protejate în anul 2017.
Lista documentelor ce trebuie depusă la DAJ-uri
Imediat după aprobarea bugetului ajutorului de minimis, fermierii eligibili pot depune o cerere de înscriere în Program prin care solicită înregistrarea în Registrul unic pentru accesarea Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate, însoţită de următoarele documente:
a)copie a B.I./C.I. al/a solicitantului persoană fizică sau, după caz, împuternicire/procură notarială şi o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal;
b)copie a atestatului de producător;
c)copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului/Registrul naţional al asociaţiilor şi fundaţiilor sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea, în cazul persoanelor juridice, precum şi copie a B.I./C.I. al/a împuternicitului persoană fizică;
d)dovadă cont activ bancă/trezorerie;
e)adeverinţa în original, care să ateste, conform înscrisurilor din registrul agricol, suprafaţa de teren utilizată de solicitant în anul 2017 în baza oricărui act juridic care conferă dreptul de folosinţă asupra terenului în cauză;
f) declarație pe propria răspundere, conform modelului pe care îl găsiți la finele articolului.
Documentele prevăzute la a) şi c) sunt prezentate în original şi în copie, în vederea certificării de reprezentantul direcţiei pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, prin înscrierea pe copie a sintagmei „conform cu originalul”.
Documentele și cererea se depun la direcțiile pentru agricultură județene
În situaţia în care solicitantul deţine în exploataţie suprafeţe de teren care sunt situate în judeţe diferite, acesta poate formula cereri de înscriere în Program, care se depun la fiecare
dintre direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti unde se găsește suprafața deținută.
Direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti înregistrează cererile, le verifică împreună cu documentele anexate şi întocmesc Registrul unic pentru accesarea Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate.
Reprezentanții direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, verifică înființarea culturii și începutul rodirii. Pentru obținerea sprijinului, solicitanții înregistrați în Registrul unic pentru accesarea Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate și verificați au obligația să depună la direcţiile pentru agricultură
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, documente justificative care să ateste comercializarea producției de tomate obținute din spațiile protejate. Documentele justificative prevăzute sunt factura/fila/filele din carnetul de comercializare, din care să rezulte cantitatea și valoarea producției de tomate comercializate.
Direcţiile pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti, calculează, determină şi aprobă sumele aferente reprezentând ajutor de minimis, pentru fiecare beneficiar în parte şi se asigură că sumele totale care se acordă solicitantului se încadrează în plafonul maxim.
Dacă totalul sumelor, care se cuvin beneficiarului, dar nu mai putin de 3.000 euro, se încadrează în plafonul maxim, respectiv echivalentul în lei a 15.000 euro/3 exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar actual şi în cele două exerciţii financiare precedente, fiecare direcţie pentru agricultură judeţeană aprobă suma calculate. Solicitanții a căror sumă rezultată din calcul nu reprezintă echivalentul în lei a 3000 euro, nu sunt eligibili pentru prevederile prezentei hotărâri.
După aprobarea de către Ministerul Finanţelor Publice a deschiderii creditelor bugetare, din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se alimentează conturile direcţiilor pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti virează sumele cuvenite în conturile beneficiarilor, potrivit legislaţiei în vigoare şi încarcă informaţiile corespunzătoare în Registrul ajutoarelor de stat.
Se interzice acordarea de ajutor de minims în temeiul prezentei hotărâri solicitanților a căror suprafață de culturi de tomate în spații protejate este obținută prin divizarea unei exploatații existente la data de 1 ianuarie 2017!
Debut promiţător pentru piaţa construcţiilor din Argeş, în noul an! 2017 a venit cu noi contracte generoase puse la bătaie de administraţiile publice locale pentru firmele de profil, în această perioadă fiind aşteptate oferte pentru proiecte în valoare totală de aproximativ 3 milioane de euro.
La Poiana Lacului, se modernizează 9,5 km de drumuri
Cel mai mare contract vizează modernizarea infrastructurii rutiere din comuna Poiana Lacului. Potrivit anunţului de licitaţie, investiţia prevede lucrări pe aproximativ 9,5 km de uliţe şi drumuri comunale, pentru care primăria din localitate alocă peste 67 de miliarde de lei vechi din fonduri bugetare, la care se va adăuga şi TVA. Dintre aceştia, 65,15 miliarde sunt destinaţi lucrărilor propriu-zise, restul reprezentând maximul cheltuielilor alocate organizării de şantier. Fiind vorba despre o lucrare atât de amplă, lucrările se vor întinde pe parcursul a trei ani, începând cu data semnării contractului cu firma care va câştiga licitaţia. Societăţile de construcţii interesate îşi pot depune ofertele până cel târziu pe 20 ianuarie, ora 15, criteriul de atribuire fiind preţul cel mai scăzut.
Asfaltări de 44,65 miliarde lei la Corbi
Şi în localitatea Corbi se pregăteşte un mare proiect de asfaltare a unora dintre drumurile comunale, având prevăzut cu acest scop un buget de 44,65 miliarde de lei vechi. În mai anul trecut, proiectul „Modernizare drumuri comunale și de interes local în comuna Corbi, județul Argeș” a fost aprobat la finanţare printr-un ordin al ministrului Dezvoltării privind aprobarea listei obiectivelor de investiţii şi sumelor alocate acestora pentru finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală. Licitaţia pentru execuţia lucrărilor a fost demarată vineri, 6 ianuarie, termenul-limită pentru depunerea ofertelor fiind 26 ianuarie, ora 15, contractul urmând să fie adjudecat de către firma care vine cu preţul cel mai avantajos.(Nadia Ciochină)
Cele mai profitabile culturi agricole sunt în atenția fermierilor care lucrează suprafețe mici, uneori doar de un hectar. Aceștia își doresc să valorifice terenul cât mai bine și, dacă este posibil, să obțină profit de la prima recoltă. Sunt puține culturi agricole care oferă această oportunitate, iar lista lor depinde și de evoluția pieței, dar și de modul în care fermierul reușește să vândă ce produce.
Cele mai profitabile culturi agricole 2017: Varza kale
Este o cultură nou-intrată atât în agricultura românească, cât și în magazine. Ea este însă preferată de cei care aleg să aibă un stil de viață sănătos și care sunt dispuși să plătească prețul corect pentru varza kale. Aceasta se poate cultiva la început pe o suprafață de 1.000 de metri pătrați, nefiind deloc pretențioasă, iar dacă reușiți să o valorificați, merită să extindeți cultura.
Informații și sfaturi utile despre cultura de varză kale găsiți în articolul:
Cele mai profitabile culturi agricole 2017: Cătina
Este una dintre culturile profitabile ce se mențin în top în ultimii ani mulțumită tendinței de a se consuma tot mai multe alimente funcționale – adică acele alimente care nu doar hrănesc, ci și protejează sănătatea. Cătina este ușor de valorificat în mai multe forme – sub formă de suc presat la rece, tinctură, ulei de cătină sau în amestec cu alte produse, precum mierea.
Informații și sfaturi utile despre cultivarea cătinei găsiți în articolele:
Cele mai profitabile culturi agricole 2017: Castravetele amar
Castravetele amar a câștigat mult teren anul trecut, reușind să se impună ca una dintre culturile cu cel mai mare potențial de profit. Cunoscută și ca ”insulina vegetală”, momordica a devenit mai cunoscut, este căutat de români și au apărut și primii procesatori ai acestei legume-medicament.
Informații și sfaturi utile despre cultivarea castravetelui amar găsiți în articolele:
Cele mai profitabile culturi agricole 2017: Topinamburul
Topinamburul a fost vedeta anului trecut când cercdetătorii de la Buzău au anunțat că pot pune la dispoziția fermierilor un soi românesc, foarte rezistent și foarte productiv. Interesul a crescut imediat, chiar și în piață unde topinamburul a intrat în marile rețele de magazine și în atenția celor care produc dulcețuri, spre exemplu. Iar anul 2017 va marca și primele suprafețe extinde ale acesti culturi care aduce profit.
Informații și sfaturi utile despre cultivarea topinamburului găsiți în articolele:
Cele mai profitabile culturi agricole 2017: Roșiile
Roșiile – o cultură aparent banală, s-au dovedit în ultimii ani ca fiind o sursă sigură de venit pentru mulți legumicultori care exploatează suprafețe mici de teren agricol. Atenție, însă – pentru a valorifica roșiile aveți nevoie să stăpâniți foarte bine tehnologia de cultură, să vă planificați bine ciclurile de producție și, foarte important, să urmăriți tendințele pieței care apreciază tomatele crescute fără chimicale, din soiuri inedite. Și în 2017 vor avea un preț mai bun roșiile cherry, cele galbene sau negre, dar rămân foarte căutate și soiurile vechi, așa cum este inimă-de-bou.
Informații și sfaturi utile despre cultivarea roșiilor găsiți în articolele:
Cele mai profitabile culturi agricole 2017: Căpșunile
Între cele mai profitabile culturi pe suprafețe mici nu puteam să nu includem căpșunil, care reușesc, an de an, să asigure venitul a numeroși mici fermieri. Este adevărat că această cultură are pretențiile sale, că presupune o investiție importantă în materialul săditor și că trebuie luat în calcul și costul zilierilor de care aveți nevoie pentru lucrările agricole și cules.
Informații și sfaturi utile despre cultivarea căpșunilor găsiți în articolele:
Pe suprafețele mici de teren agricol disponibil se poate cultiva foarte bine menta. Alegeți soiuri care au un aspect comercial dacă vreți să valorificați producția în stare proaspătă, către restaurante sau baruri. Dacă vreți însă să vindeți apoi menta pentru ceaiuri, mai bine alegeți menta românească – bogată în uleuri volatile.
Informații și sfaturi utile despre cultivarea mentei găsiți în articolele:
Cele mai profitabile culturi agricole 2017: Zmeura
Despre zmeură se știe de câțiva ani că nu îi dezamăgește pe micii fermieri. Cultura continuă să fie profitabilă și în acest an, mai ales pentru acei producători care aleg soiuri care au fructe aspectuoase, mari, și care se rezistă mai bine la tarabă. Se paote avea în vedere și valorificarea sub formă de dulceță, siropuri sau chiar zmeură deshidratată.
Informații și sfaturi utile despre cultivarea zmeurei găsiți în articolele:
Cele mai profitabile culturi agricole 2017: Afinul
Afinul este printre cele mai apreciate culturi agricole pentru că recolta este ușor de valorificat. Aceste fructe se țin mai bine în timpul transportului și sunt foarte căutate pentru că și-au câștigat – pe merit, un loc fruntaș în rândul alimentelor sănătoase. Așadar, afinul va fi și în 2017 una dintre culturile care aduc profit.
Informații și sfaturi utile despre cultivarea afinului găsiți în articolele:
Murul este una dintre culturile de la care puteți obține profit fără să fie nevoie să așteptați timp de mai mulți ani. Pentru mure, costul arbuștilor este semnificativ și aveți nevoie de un spațiu de depozitare cu frig pentru că fructele culese vara se alterează rapid. Valorificarea lor depinde mult de aspectul comercial al murelor, dar cei care au investit în această cultură profitabilă nu se plâng de veniturile obținute.
Noi sume de bani alocate pentru fermieri. Ministerul Agriculturii are alocat un buget semnificativ care se asigură ca sprijin financiar aferent Fondului European de Garantare Agricolă – FEGA. Banii vor ajunge la legumicultori și pomicultori care au avut pierderi ca urmare a crizei în sectorul fructelor și legumelor din cauza interdicției impuse de guvernul rus importului de legume și fructe din Uniunea Europeană la data de 7 august 2014 ceea ce a condus la perturbarea pieței legumelor și fructelor din UE, prin scăderea semnificativă a preţurilor acestora, ca urmare a supraofertei cauzată de faptul că nu s-au identificat alte debușee de export.
Ministerul Agriculturii a publicat pe site-ul propriu un proiect de act normativ prin care se aprobă un sprijin financiar excepţional cu caracter temporar pentru sectorul fructe și legume, care se acordă producătorilor agricoli pentru măsura retragerea de pe piață în vederea distribuirii gratuite. Sprijinul financiar se ridică la 5.500.000 de lei, bani care acoperă activitățile desfășurate în perioada dintre data de 1 iulie 2016 și până la atingerea cantității de maximum 3.000 tone.
Pot beneficia de sprijin:
-Organizaţii de producători din sectorul fructelor și legumelor recunoscute potrivit prevederilor art. 154 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.
-Producători de fructe și legume care nu sunt membri ai unei organizaţii de producători recunoscute.
Produsele din sectorul fructe și legume destinate consumului în stare proaspătă și cantitățile pentru care se va acorda sprijinul financiar conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 921/2016, sunt următoarele:
– Fructe – 1.500 tone (mere, pere, prune, fructe de tip bacă, struguri de masă proaspeți, piersici și nectarine).
– Legume – 1.500 tone (tomate, castraveți, inclusiv cornișon, morcovi, varză albă și varză roșie, ardei gras, conopidă, broccoli, ciuperci din genul Agaricus).
Valoarea maximă a sprijinului financiar excepțional cu caracter temporar necesar pentru plata ajutorului prevăzut la art.1 alin. (1) este de 5.500.000 lei şi se asigură ca sprijin financiar aferent Fondului European de Garantare Agricolă – FEGA, prin bugetul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură efectuează plăţile până la data de 30 septembrie 2017, potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul Delegat (UE) nr. 921/2016.
Din luna februarie începând, românii îşi vor putea înfiinţa gratuit o societate cu răspundere limitată (SRL) sau se vor putea constitui ca persoane fizice autorizate (PFA), tot fără costuri către la Registrul Comerţului. Eliminarea de taxe este inclusă în actul normativ publicat recent în Monitorul Oficial care mai elimină 102 de taxe și impozite.
Eliminarea, de la 1 februarie 2017, a taxelor percepute de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) la constituirea unei entităţi, fie ea cu personalitate juridică (SRL, SRL-debutant etc) sau fără personalitate juridică (PFA, întreprindere individuală/familială) este prevăzută în Legea nr. 1/2017, publicată vineri în Monitorul Oficial.
Aşadar, de luna viitoare, antreprenorii îşi vor putea înfiinţa SRL ori PFA gratuit, taxele percepute în prezent pentru înmatricularea unei entităţi urmând să fie eliminate. În plus, documentul citat include şi eliminarea taxelor percepute pentru înscrierea de menţiuni în Registrul Comerţului, cu scopul „de a încuraja antreprenoriatul şi de a îndepărta impedimentele în dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv în România„.
Într-o societate cu răspundere limitată, numărul asociaţilor nu poate fi mai mare de 50, existând însă şi posibilitatea ca o firmă să aibă un asociat unic, persoană fizică sau juridică. De altfel, o persoană fizică sau o persoană juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singură societate cu răspundere limitată, iar dacă asociatul unic este şi administrator, acestuia îi revin şi obligaţiile prevăzute de lege pentru această calitate.
Totodată, capitalul social al unei SRL nu poate fi mai mic de 200 de lei şi se divide în părţi sociale egale, care, la rândul lor, nu pot fi mai mici de 10 lei. În cazul în care, într-o societate cu răspundere limitată, părţile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, în calitate de asociat unic, are drepturile şi obligaţiile ce revin adunării generale a asociaţilor.
Pentru a înfiinţa SRL, este nevoie de întocmirea documentaţiei necesare şi depunerea acesteia la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul în raza căruia solicitantul îşi stabileşte sediul profesional. În mod similar trebuie să procedeze şi titularii de PFA, care, înainte de toate, trebuie să îşi rezerve denumirea.
Cât se plătește subvenție pe hectar pentru 2016 – o întrebare pe care o primim frecvent pe adresa redacției și, din acest motiv, am decis să reluăm informația utilă celor care în acest zile numără în conturi, sperăm, plățile finale de la APIA.
Este important de știut că până la acest moment se cunosc doar cuantumurile pentru subvențiile/schemele simple pe suprafață. Adică nu se știe încă valoarea subvențiilor speciale pentru diferite culturi – lucernă, soia, cartofi etc., plăți care vor fi fixate după procesarea tuturor cererilor și împărțirea bugetului disponibil la suprafața eligibilă solicitată la plată de către fermieri.
În acest moment, subvențiile APIA care se cunosc și care sunt în curs de plată sunt strict cele pe suprafață, adică doar sectorul vegetal beneficiază de bani până la finele anului. Crescătorii de animale primesc și ei subvenție, dar doar pentru suprafețele pe care le cultivă.
Denumire schemă de plată APIA
Cuantum (euro/ha)
Schema de plată unică pe suprafață – SAPS
96,88
Schema de plată redistributivă
Nivelul 1 –5,00Nivelul 2 –48,85
Schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu(plata pentru înverzire)
57,37
Schema de plată pentru tinerii fermieri
22,87
Sprijinul cuplat
Nu s-a stabilit
Având în vedere schemele de plată, fiecare hectar eligibil la APIA primește SAPS, deci cei 96,88 euro/ha. Pentru suprafețele de până la 5 hectare inclusiv, la plata pe hectar adunați cei 5 euro, iar pentru suprafețele de peste 5 hectare și până la 30, suma pe hectar se calculează SAPS plus 48,85 euro/ha ca plată redistributivă.
Fermierii care îndeplinesc condițiile pentru a lua plata pe înverzire primesc PENTRU FIECARE HECTAR (fără limită de hectare) încă 57,37 de lei pe hectar.
Fermierii care au până în 40 de ani inclusiv mai primesc pentru primele 60 de hectare încă 22,81 euro/hectar.
Modele de calcul a subvenției la hectar
Mici fermieri:
pentru fermier cu până în 5 hectare și care are PESTE 40 de ani: SAPS + Plata redistributivă I + Înverzire= 96,88+5+57,37=159,25 euro/ha
pentru fermier cu până în 5 ha și vârstă SUB 40 de ani: SAPS + Plata redistributivă I + Înverzire + Tineri fermieri=182,12 euro/ha
Ferme ce depășesc 5 ha
pentru fermier cu peste 5 ha și care are PESTE 40 de ani
primele 5 ha: SAPS + Plata redistributivă I + Înverzire= 96,88+5+57,37=159,25 euro/ha
următoarele hectare, până la 30 inclusiv: SAPS + Plata redistributivă II + Înverzire=203,1 euro/ha
pentru suprafețele ce depășesc 30 de hectare: SAPS+Înverzire=96,88+57,37=154,25 euro/ha
La fermierii ce depășesc 5 hectare și au sub 40 de ani, la fiecare hectar, în limita suprafeței de 60 de hectare, se adaugă cei 22,87 lei.
Menționăm că plățile APIA către fermieri se fac în lei. Cursul la care se face conversia din euro în lei pentru anul de cerere 2016 este cel din data de 30 septembrie, fixat de Banca Centrală Europeană la valoarea de 4,4537 lei pentru un euro.
Atenție! La plățile pe suprafață, din bugetul pe anul viitor, Guvernul va achita fermierilor și Ajutorul Național Tranzitoriu pentru sectorul vegetal. Cuantumul acestui sprijin nu a fost încă stabilit.
Fermierii care au demarat deja o astfel de afacere spun ca primii ani sunt cei mai grei, atunci cand pomii tineri sunt foarte sensibili si vulnerabili.
Cel mai bun soi de nuc pentru livezile din Romania este o alegere dificila chiar şi pentru specialişti, totusi, atunci cand este ales materialul saditor, acestia recomanda fermierilor sa opteze pentru soiurile sau hibrizii care se adapteaza cel mai bine solului in care sunt sadite.
Dezavantajul unei afaceri cu nuci frantuzesti este ca o livada trebuie asteptata intre 5 si 7 ani de la infiintare pentru a ajunge pe rod deplin, ceea ce presupune un efort de rabdare considerabil.
Potrivit specialistilor, venitul minim pe care il aduce un hectar de livada intrata pe rod este de 10.000 de euro. Cele mai bune preturi pentru nuca sunt cele din lunile de primavara. Este bine de ştiut ca, toamna, pretul nucilor este de aproximativ un euro/kilogram, iar evoluţia acestuia pana in primavara poate sa creasca de pana la 2,5 ori.
In Romania sunt foarte populari nucii franţuzesti – soiurile Lara, Fernor sau Franquette, mai ales ca pe piata exista furnizori de puieţi care pot pune la dispozitie cantitatile necesare.
Pentru fermierii care işi doresc sa infiinţeze o livada de nuci, perioada urmatoare va aduce o oportunitate de finanţare prin fonduri europene a acestei afaceri. Astfel, prin programul de reconversie pomicola 2014-2020, se pot obtine finantari si pentru exploatatiile de nuc.
Vor primi mai usor finantare fermele mici, care includ in proiect şi realizarea unei pepiniere proprii şi comercializarea directa a recoltei, dupa prelucrare. Un alt avantaj il vor avea asciatiile de producatori, noul PNDR urmarind si cresterea nivelului de asociere in agricultura romanesca.
Autoritatile estimeaza ca fondurile alocate vor depasi 200 de milioane de euro pentru tot programul, asa ca toti cei care vor fi pregatiti sa acceseze banii europeni in primele sesiuni vor avea cea mai mare sansa sa primeasca finantare.
