![\"\"](\"http:\/\/www.argesexpres.ro\/images\/poze\/x4487SubiectPOENAREI.jpg.pagespeed.ic.4__wkO2h1a.webp\")
<\/b><\/p>\n
Ziua de 19 august 2017 va intra cu siguran\u0163\u0103 \u00een istoria comunei Corbi. \u015ei nu prin faptul c\u0103 atunci s-a desf\u0103\u015furat – potrivit tradi\u0163iei, \u00een prima s\u00e2mb\u0103t\u0103 dup\u0103 s\u0103rb\u0103torirea Adormirii Maicii Domnului, a XIV-a edi\u0163ie a \u00cent\u00e2lnirii Fiilor satului Poen\u0103rei – ci prin declara\u0163ia ctitorului acesteia \u015fi a factorului determinat al dezvolt\u0103rii localit\u0103\u0163ii din ultimii 5 ani, primarul Virgil Baciu. Ea a picat ca un tr\u0103znet din senin asupra capetelor participan\u0163ilor la eveniment. „Voi r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 activ, fie din postura de consilier local, poate \u00een alt\u0103 parte, fie consultant pentru un primar care vrea s\u0103 fac\u0103 bine oamenilor, fie \u00een alt\u0103 pozi\u0163ie. Iat\u0103, am l\u00e2ng\u0103 mine pe viceprimarul Aldea, omul cu care am f\u0103cut echip\u0103, cu care am lucrat foarte bine \u00een ace\u015fti ani \u015fi de care comunitatea local\u0103 are nevoie \u00een continuare. Dane, tu s\u0103 nu faci ca mine!” – a sunat \u00eendemnul lui Virgil Baciu rostit cu vocea alterat\u0103 de emo\u0163ie de la microfonul cu care se adresa asisten\u0163ei. „A\u0163i obosit at\u00e2t de repede, d-le primar, numai dup\u0103 5 ani?!…” „Nu-i vorba despre asta, d-le prefect, ci despre un cumul de fapte \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri care-mi impun asemenea decizie. Consider c\u0103 fiecare avem datoria s\u0103 ne oprim atunci c\u00e2nd avem motive s\u0103 credem c\u0103 n-ar fi alt\u0103 rezolvare mai bun\u0103!”<\/b><\/p>\n
Festivitatea de premiere \u00een cadrul c\u0103reia se \u00eenregistra acest schimb de replici a continuat cu lu\u0103ri de pozi\u0163ie ce au \u00eencercat s\u0103-l determine pe Baciu s\u0103-\u015fi schimbe decizia, dar a fost mai mult dec\u00e2t evident faptul c\u0103 n-aveau cum s\u0103-l \u00eentoarc\u0103 din drum pe un om consecvent cu el \u00eensu\u015fi, prea pu\u0163in dispus s\u0103 mai accepte marasmul compromisurilor gratuite.<\/b><\/p>\n
Pe drumul de costi\u015f\u0103 ce duce la… Poen\u0103rei<\/b><\/em><\/p>\n C\u0103l\u0103torul care a n\u0103zuit s\u00e2mb\u0103t\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la Poen\u0103rei s-a putut orienta dup\u0103 podul peste R\u00e2ul Doamnei de la Corb\u015fori \u015fi, merg\u00e2nd \u00eenainte spre Corbi, a avut \u00een fa\u0163a ochilor troi\u0163a de la intrarea spre satul natal al primarului Virgil Baciu. Acolo a putut p\u0103r\u0103si carosabilul destul de cariat al Drumului Jude\u0163ean, intr\u00e2nd pe asfaltul proasp\u0103t turnat \u015fi marcat, pe care c\u00e2\u0163iva tineri bicicli\u015fti tr\u0103geau din greu s\u0103 ajung\u0103 la inscrip\u0163ia deja celebr\u0103 „Welcome to Poenarei City”, semn c\u0103 mai aveau pu\u0163in de parcurs p\u00e2n\u0103 la Biserica Sf. Paraschiva, unde debuteaz\u0103 toate edi\u0163iile s\u0103rb\u0103toririi anuale prin tradi\u0163ionala slujb\u0103 religioas\u0103 oficiat\u0103 de parohii comunei. \u00cen imediata vecin\u0103tate a intr\u0103rii l\u0103ca\u015fului de cult ortodox, privirea c\u0103l\u0103torului obosit de canicul\u0103 putea fi bucurat\u0103 de imaginea unei \u0163\u00e2\u015fnitori cu ap\u0103 limpede, plasat\u0103 \u00een imediata apropiere a monumentelor de pomenirea a eroilor locali. Asfaltul \u015fi apa constituiau semnele noului \u00een vechiul sat de munte care slujise drept ultim ad\u0103post pentru „Haiducii Muscelului”, lupt\u0103torii antibol\u015fevici de la jum\u0103tatea secolului trecut, care fuseser\u0103 prin\u015fi prin tr\u0103dare la R\u00e2pa cu Brazi, condamna\u0163i \u015fi executa\u0163i prin \u00eempu\u015fcare la Jilava, \u00een 1959.\u00a0<\/b><\/p>\n Te-Deum oficiat de cinci preo\u0163i<\/b><\/em><\/p>\n Biserica a fost mai pu\u0163in populat\u0103 dec\u00e2t cu alte ocazii \u015fi ceea ce a uimit pe participan\u0163ii tradi\u0163ionali la eveniment a fost faptul c\u0103 num\u0103rul locuitorilor din Poen\u0103rei care alt\u0103dat\u0103 umpleau spa\u0163iul a fost mai mic dec\u00e2t oric\u00e2nd. N-au lipsit \u00eens\u0103 prietenii constan\u0163i ai primarului Baciu, cum ar fi prof Gheorghe Nicu\u0163, cel care vine la fiecare edi\u0163ie, lipsind numai acum doi ani din motive cu totul obiective, primarii Nicolae Barbu (Valea Ia\u015fului) \u015fi \u015etefan Benonie (Aninoasa), c\u0103rora mai apoi li s-au al\u0103turat viceprimarul de la Br\u0103dule\u0163, Ion Stan \u015fi primarul de la Co\u015fe\u015fti, Nicolae Pan\u0103, sosit mai t\u00e2rziu, cu vicepre\u015fedintele Consiliului Jude\u0163ean Arge\u015f, Simona Br\u0103tulescu. Pentru prima dat\u0103 din 1870 – dup\u0103 cum spunea artistul localnic Constantin Samoil\u0103, satul Poen\u0103rei a fost vizitat de un prefect, c\u0103ci a venit \u015fi Emilian Dragnea. Sf\u00e2ntul l\u0103ca\u015f, renovat acum c\u00e2\u0163iva ani printr-o sponsorizare oferit\u0103 de omul de afaceri Virgil Baciu – ca de altfel, \u015fi celelalte din Corbi – a fost cl\u0103dit pe baza planurilor arh. D. Ionescu Berechet \u00eencep\u00e2nd cu anul 1937, iar sfin\u0163irea s-a f\u0103cut \u00een timpul r\u0103zboiului, \u00een 1943, c\u00e2nd erau gata \u015fi picturile interioare realizate de pictorul I. Fle\u015faru, \u00een timpul domniei regelui Mihai, patriarh al B.O.R. fiind Nicodem Munteanu. Ctitori au fost familiile Poen\u0103reanu, dr. Mitulescu \u015fi general Victor Nanu, iar preot paroh – Ioan Constantinescu, cel care avea s\u0103 fie executat \u00een lotul „haiducilor”, la Jilava. Dup\u0103 oficierea „Ve\u015fnicei pomeniri”, primarul i-a invitat pe participan\u0163i s\u0103 urmeze datina p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, dup\u0103 care s-au f\u0103cut pozele de grup pe treptele bisericii \u015fi s-a intrat \u00een desf\u0103\u015furarea programului<\/b><\/p>\n Muzeul satului „Constantin Samoil\u0103”<\/b><\/em><\/p>\n Pentru inspiratul artist, fiu al satului, octogenarul cu inim\u0103 ve\u015fnic t\u00e2n\u0103r\u0103 Constantin Samoil\u0103, care a fost unul dintre factorii catalizatori ai organiz\u0103rii Muzeului satului, primarul Virgil Baciu a ob\u0163inut o hot\u0103r\u00e2re de consiliu prin care institu\u0163iei i s-a dat numele celui care str\u0103luce\u015fte prin lucr\u0103rile sale de metaloplastie, ce se reg\u0103sesc \u00een interior, dar \u015fi \u00een C\u0103minul Cultural din vecin\u0103tate. Cultul eroilor, dar \u015fi al p\u0103str\u0103rii \u015fi promov\u0103rii valorilor tradi\u0163ionale este evident prin exponate – costume populare, unelte, documente, fotografii, lucr\u0103ri de art\u0103 – dar \u015fi prin grija cu care sunt p\u0103strate, evident\u0103 la fiecare pas. R\u0103spunz\u00e2nd elogiilor \u015fefului administra\u0163iei publice locale, Constantin Samoil\u0103 a \u0163inut s\u0103-i mul\u0163umeasc\u0103 pentru faptul c\u0103 a oferit spa\u0163iu expunerii lucr\u0103rilor sale „\u00een cel mai frumos sat din lume”, care altfel s-ar fi pierdut \u00een anonimat, pe sub saltele sau pe sub pat \u015fi s-a angajat s\u0103 realizeze \u00een centru, unde era desenat un cerc alb, o statuie care s\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze un \u0163\u0103ran poen\u0103rean cu tr\u0103s\u0103turile lui Virgil Baciu! A fost evident faptul c\u0103 unii au \u00eenceput s\u0103 caute cu privirile nem\u0103rginirea boltei cere\u015fti, de parc\u0103 ar fi c\u0103utat acolo r\u0103spuns la ni\u015fte \u00eentreb\u0103ri pe care nu-\u015fi permiteau s\u0103 le dea glas \u00een public…<\/b><\/p>\n „Am \u00eenceput s\u0103 pictez prin nasturii \u015fi musta\u0163a lui Stalin!”<\/b><\/em><\/p>\n A\u015fa a sunat m\u0103rturisirea f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre pictorul de origine dobrogean\u0103, c\u0103s\u0103torit \u00een Bucure\u015fti, unde a lucrat aproape jum\u0103tate de secol la I.O.R., Institutul de Cercet\u0103ri \u00een Construc\u0163ii (peste 37 ani) \u015fi la \u00eenc\u0103 o firm\u0103 vestit\u0103 cu ani \u00een urm\u0103, Petre Petcu, care \u015fi-a g\u0103sit o a doua cas\u0103 \u00een Poen\u0103rei, unde a fost adoptat de comunitate. Dumnealui are expuse c\u00e2teva tablouri speciale \u00een C\u0103minul Cultural, realizate pe o tehnic\u0103 special\u0103, pe coji de ou\u0103 \u015fi a decis s\u0103 doneze institu\u0163iei unul dintre ele. Tehnica de lucru este – pentru un nespecialist – provocatoare prin faptul c\u0103 ofer\u0103 o anumit\u0103 profunzime lucr\u0103rilor, prin faptul c\u0103 are capacitatea de a trezi curiozitatea de a afla ce anume se ascunde \u00een partea nev\u0103zut\u0103 a lucr\u0103rilor sale. „Am \u00eenceput s\u0103 pictez pe c\u00e2nd eram elev \u015fi pentru c\u0103 profesorul meu de desen descoperise c\u0103 aveam ceva talent, m\u0103 punea s\u0103 pictez nasturii de la vestoanele lui Stalin \u015fi musta\u0163a personajului. Mai apoi am f\u0103cut o pasiune din pictur\u0103 \u015fi, dup\u0103 ce am v\u0103zut pictura aceea cu Rondul de noapte a lui Rembrandt, mi-a venit ideea s\u0103 \u00eencerc o tehnic\u0103 nou\u0103, care s\u0103 sugereze vechimea prin cr\u0103p\u0103turi. A\u015fa am ajuns la ideea cu pictura pe coji de ou\u0103, dar mi-a luat destul de mult timp s\u0103 pun tehnica la punct…” Lucr\u0103rile sale se g\u0103sesc \u00een colec\u0163ii din Israel, SUA, Italia, Fran\u0163a \u015fi chiar Australia, pe unde le-au dus nepoatele \u015fi nepo\u0163ii c\u0103rora le-a d\u0103ruit cu toat\u0103 dragostea, pentru c\u0103 n-a avut fericirea ca via\u0163a sa \u015fi a so\u0163iei, al\u0103turi de care va \u00eemplini cur\u00e2nd 60 ani de c\u0103snicie, s\u0103 le fie luminat\u0103 \u015fi de apari\u0163ia unui copil m\u0103car. Rudele mai tinere s-au stabilit pe meleaguri str\u0103ine, dar familia Petcu a r\u0103mas pe p\u0103m\u00e2ntul str\u0103mo\u015fesc…<\/b><\/p>\n Chestionat cum a ajuns la Poen\u0103rei, a povestit c\u0103 \u015fi-a dorit dintotdeauna cu so\u0163ia o cas\u0103 la \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een timpul lui Ceau\u015fescu g\u0103sise una care-i pl\u0103cuse mult pe Valea Doftanei: „Am vrut s-o cump\u0103r, dar n-am putut, c\u0103ci aveam deja o cas\u0103 \u015fi atunci nu era permis s\u0103 avem mai multe. Prin 1990, un vecin, regretatul meu amic, Nicu Andreescu, m-a rugat s\u0103-l aduc aici cu ma\u015fina, ca s\u0103 duc\u0103 la Bucure\u015fti un porc de Cr\u0103ciun. Am venit, am v\u0103zut locurile, mi-au pl\u0103cut, am revenit cu so\u0163ia \u015fi anul urm\u0103tor am cump\u0103rat o cas\u0103 b\u0103tr\u00e2neasc\u0103 p\u0103r\u0103sit\u0103, pe care am renovat-o, am modernizat-o \u015fi \u00een care tr\u0103im cam cinci luni \u00een fiecare an, din mai p\u00e2n\u0103 la 1 noiembrie, c\u00e2nd ne \u00eentoarcem la Bucure\u015fti”.<\/b><\/p>\n Festivitate de premiere<\/b><\/em><\/p>\n Tradi\u0163ia s-a respectat \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte acordarea unor diplome VIP-urilor, merituo\u015filor \u015fi prietenilor vechi. Dintre cei onora\u0163i astfel, amintim: prefectul Emilian Dragnea, Araxy Nego\u015fanu (\u015fefa Cenrului Cultural Jude\u0163ean Arge\u015f, c\u0103reia i s-a \u00eenm\u00e2nat \u015fi diploma pentru pre\u015fedintele Consiliului Jude\u0163ean, dr. Dan Manu), Nicolae Barbu, \u015etefan Benonie \u015fi vicele de la Aninoasa, Daniel Iosif, prof. Gheorghe Nicu\u0163, primar la Curtea de Arge\u015f \u00eentre 1996 \u015fi 2008, participant de la prima edi\u0163ie a evenimentului, Constantin Samoil\u0103, Toma Combes (cet\u0103\u0163ean francez, nepotul Doinei Cornea, care s-a decis s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een \u0163ara bunicii ca s\u0103 promoveze turismul, consider\u00e2nd c\u0103 sunt posibilit\u0103\u0163i uluitoare nefructificate), me\u015fterului popular Ioan Rodo\u015f, cel ce se ocup\u0103 de Clasa de sculptur\u0103 \u00een lemn de la Corbi, ziari\u015ftilor Monica Popa, Lucian Ghergu\u015f, Constantin B\u0103jenaru (Societatea civil\u0103), Alin Precup \u015fi multor altora.\u00a0<\/b><\/p>\n Virgil Baciu nu i-a uitat nici pe colaboratorii din r\u00e2ndul consilierilor locali – care au fost prezen\u0163i la Poen\u0103rei: Dionisia Buril\u0103, Vasile Grigoroiu, dr. Ion S\u0103vescu, Ilie Gro\u015fanu \u015fi viceprimarul Dan Aldea au primit diplome \u015fi au avut parte de cuvinte de apreciere. N-au fost pomeni\u0163i al\u0163i ale\u015fi locali precum Vi\u015finel Banu, Gheorghe Moroiu, Constantin Vl\u0103du\u0163 Mogaru, Mihai Ungurenu\u015f, Gheorghe Zaharia, Gheorghe Dedinoiu sau Mihai B\u0103descu. N-a fost chiar de mirare, c\u0103ci astfel de absen\u0163e s-au \u00eenregistrat \u015fi cu alte ocazii, dar parc\u0103 nu chiar at\u00e2t de multe… Virgil Baciu a refuzat s\u0103 dezvolte subiectul anun\u0163ului de renun\u0163are la func\u0163ie \u015fi la alt\u0103 candidatur\u0103 motiv\u00e2nd c\u0103 era o ran\u0103 prea dureroas\u0103, ce \u0163inea de ingratitudinea unor oameni robi\u0163i unor interese m\u0103runte. Dar \u015fi din aceste cuvinte s\u0103race se pot trage concluzii bogate!…<\/b><\/p>\n C\u00e2ntece \u015fi dansuri vechi din lada de zestre a na\u0163iunii<\/b><\/em><\/p>\n Petrecerea, conform tradi\u0163iei, a \u0163inut p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu, ca pe vremurile str\u0103mo\u015filor ce urc\u0103 spre dacii antici, care iubeau cerul senin, alung\u00e2nd norii cu s\u0103ge\u0163ile, ca s\u0103-\u015fi arate liber fa\u0163a Sf\u00e2ntul Soare, zeu venerat de \u00eentreaga omenire. La desp\u0103r\u0163ire s-a urat \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103 o dat\u0103, „La Mul\u0163i Ani, Poen\u0103rei!” \u015fi s-au f\u0103cut leg\u0103minte de revedere \u00een prima s\u00e2mb\u0103t\u0103 de dup\u0103 pr\u0103znuirea Adormirea Maicii Domnului.<\/b><\/p>\n Written by Doru BOBI on\u00a0![\"\"](\"http:\/\/www.argesexpres.ro\/images\/poze\/x4487Poeni1.jpg.pagespeed.ic.4WMyzIjWb-.webp\")
<\/b><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/www.argesexpres.ro\/images\/poze\/x4487Poeni2.jpg.pagespeed.ic.qeis9WnfEV.webp\")
<\/b><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/www.argesexpres.ro\/images\/poze\/x4487Poeni3.jpg.pagespeed.ic.8j8C9hMI79.webp\")
<\/b><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/www.argesexpres.ro\/images\/poze\/x4487Poeni4.jpg.pagespeed.ic.sPIk6l4Mlm.webp\")
Absen\u0163a actri\u0163ei Doina Ghi\u0163escu a fost suplinit\u0103 cu brio \u00eenc\u0103 o dat\u0103 de Elena Picu de la Antena 1 Pite\u015fti, care a fost foarte inspirat\u0103 \u015fi a \u015ftiut s\u0103 anime atmosfera prin dialoguri spumoase cu arti\u015ftii \u015fi cu publicul, c\u0103ruia nu i-a trebuit prea mult pentru a se l\u0103sa provocat s\u0103 se prind\u0103 \u00een hore. Multora le-a fost greu s\u0103 se ridice de la mesele pline cu bun\u0103t\u0103\u0163i din roadele acestui p\u0103m\u00e2nt at\u00e2t de generos c\u00e2nd este sfin\u0163it cu sudoarea trudei cinstite. Au evoluat mai multe ansambluri, \u00eencep\u00e2nd cu cel local, „Ciob\u0103na\u015ful”, coordonat de Claudia Rotaru, cu „Mugura\u015f de fluier” de la Pite\u015fti, fluiera\u015fii de la Vaideenii V\u00e2lcei \u015fi al\u0163i arti\u015fti vesti\u0163i, precum cei de la Corbu sau Polovragi. Momentul de-a dreptul solemn a fost cel de la ora 14.40, c\u00e2nd primarul \u015fi prietenii apropia\u0163i au c\u00e2ntat cu patos hit-ul ultimilor ani – „Nu ne vindem \u0163ara!” Unul dintre fluiera\u015fii de la Vaideeni, v\u00e2rstnicul Nicolae Gioanc\u0103, n\u0103scut \u00een Novaci, ne-a povestit c\u0103 Drumul Regelui, pe care s-a construit \u00een anii no\u015ftri Transalpina, ar fi fost inaugurat \u00een 1916 de c\u0103tre Ferdinand I, care i-ar fi d\u0103ruit unui str\u0103mo\u015f al lui, ce-i c\u00e2ntase ni\u015fte doine monarhului la festivitate, patru galbeni de aur, zic\u00e2ndu-i: „Asta s\u0103-\u0163i fie simbria!” Tot dumnealui ne-a recitat c\u00e2teva dintre versurile acelea vechi \u015fi adev\u0103rate \u015fi acum, c\u00e2nd rom\u00e2nii s-au r\u0103sp\u00e2ndit prin lume:\u00a0„Fra\u0163i rom\u00e2ni, veni\u0163i acas\u0103\/ C\u0103-i frumoas\u0103 \u0163ara voastr\u0103\/ \u015ei-ave\u0163i ap\u0103 \u00een f\u00e2nt\u00e2n\u0103\/ Mereu rece, mereu bun\u0103!…”<\/em><\/b><\/p>\n