![\"\"](\"http:\/\/www.primariacorbi.com\/wp-content\/uploads\/2011\/11\/facbf8303daa247e8ba592a1cc354665_colaj_artBig.jpg\" "\\"facbf8303daa247e8ba592a1cc354665_colaj_artBig\\"")
<\/a>\n\u00cen \u0162ara Zarandului, pe valea Cri\u015fului Alb, pomicultura a fost \u015fi continu\u0103 s\u0103 fie o activitate de baz\u0103 \u00een localit\u0103\u0163i precum Chi\u015findia, P\u0103iu\u015feni, V\u0103soaia, Cuied, Buteni sau \u00een satele Alde\u015fti \u015fi Voivodeni din comuna B\u00eersa, a\u015fez\u0103ri care formeaz\u0103 o adev\u0103rat\u0103 podgorie a pomilor fructiferi, \u00een special a prunului, \u00een jude\u0163ul Arad.<\/p>\n
Situate \u00eentr-o zon\u0103 de deal cu suprafe\u0163e \u00een pant\u0103, pe v\u0103i cu expozi\u0163ie sudic\u0103, oamenii acestor locuri au \u00eentre\u0163inut din cele mai vechi timpuri planta\u0163ii de piersic, meri, peri, cire\u015fi \u015fi pruni, prunul ocup\u00e2nd cele mai mari suprafe\u0163e cu soiuri indigene (locale) precum Bistri\u0163an, Ro\u015fu, Bumbuleu, Negru\u0163 sau Cr\u00e2nd\u0103nesc.<\/p>\n
Spre deosebire de mere, pere \u015fi cire\u015fe, care se consumau \u00een general ca fructe proaspete, prunele au avut diverse utiliz\u0103ri: \u00een stare crud\u0103, uscate sau prelucrate \u00een gem, marmelad\u0103, magiun – sub denumirea tradi\u0163ional\u0103 de mnere de prune – \u015fi rachiuri.<\/p>\n
Livezile de prun ale Chi\u015findiei, Cuiedului \u015fi Alde\u015ftiului erau at\u00e2t de cunoscute \u00een \u0163ar\u0103, \u00eenc\u00e2t produsele rezultate \u00een urma proces\u0103rii lor au aprovizionat armata rom\u00e2n\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103, lucru atestat printr-un proces verbal de predare-primire datat cu anul 1939. \u00centr-un singur an, peste 30 de tone de mnere de prune au plecat de aici c\u0103tre Coopera\u0163ia de stat pentru armat\u0103.<\/p>\n
Tradi\u0163ia, ca mod de existen\u0163\u0103<\/p>\n
\u201c\u00cen jude\u0163ul Arad sunt dou\u0103 podgorii ale prunului: aici \u015fi \u00een zona dealurilor Lipovei. Se spune c\u0103 a\u015fa cum viei \u00eei place terenul \u00een podgoria Aradului, a\u015fa \u015fi prunului \u00eei place terenul \u00een podgoria Chi\u015findiei sau \u00een localit\u0103\u0163ile Buteni, Cuied \u015fi Alde\u015fti.<\/p>\n
Pe timpul Comunismului, \u00een jude\u0163ul Arad s-au \u00eenfiin\u0163at circa 700 hectare de prun, din care, acum, dac\u0103 mai exist\u0103 150 hectare\u201d, ne l\u0103mure\u015fte Vasile Faur, unul dintre continuatorii tradi\u0163iei locale de producere a magiunului de prune \u015fi, totodat\u0103, vicepre\u015fedinte \u015fi membru fondator al Asocia\u0163iei Produc\u0103torilor de Produse Tradi\u0163ionale \u201cAr\u0103deanca\u201d.<\/p>\n
De anul acesta, so\u0163ii Faur, ajuta\u0163i \u015fi cei doi fii, comercializeaz\u0103 \u015fi promoveaz\u0103 produsul tradi\u0163ional atestat \u015fi omologat oficial sub brandul de \u201cMnere de prune de Alde\u015fti\u201d.
\nProducerea mnerii de prune este o tradi\u0163ie de familie, cu specific local, \u015fi trebuie continuat\u0103 \u015fi promovat\u0103 la nivel na\u0163ional \u015fi european.<\/p>\n
De anul trecut, familia Faur a constituit o \u00eentreprindere Individual\u0103 \u201cMnere & R\u0103cie\u201d, av\u00e2nd ca obiect de activitate principal producerea, dar \u015fi atestarea ca produs tradi\u0163ional \u015fi protejarea zonal\u0103 \u015fi la nivel de \u0163ar\u0103 a mnerii de Alde\u015fti.<\/p>\n
Societatea este administrat\u0103 de cel mai t\u00e2n\u0103r membru al familiei, Dacian Faur, licen\u0163iat \u00een industria alimentar\u0103, semn c\u0103 tradi\u0163ia merge mai departe.<\/p>\n
O chemare c\u0103reia i-au dat ascultare<\/p>\n
So\u0163ii Dorina \u015fi Vasile Faur, Dorina originar\u0103 din Alde\u015fti iar Vasile din Chi\u015findia, au reluat o \u00eendeletnicire secular\u0103 a \u00eenainta\u015filor lor, aceea de convertire a gustoaselor poame \u00een dulce\u0163uri, gemuri \u015fi marmelade.
\nP\u00e2n\u0103 la Revolu\u0163ie, Dorina Faur a lucrat la CAP ca inginer agronom, av\u00e2nd \u00een administrare o mie hectare de teren cu cultura mare. Dup\u0103 desfiin\u0163area cooperativei de stat, \u015fi-a \u00eenfiin\u0163at o societate de comercializare a produselor de protec\u0163ia plantelor.<\/p>\n
Obi\u015fnui\u0163i cu munca la c\u00e2mp, dar \u015fi s\u0103 pre\u0163uiasc\u0103 rodnicia p\u0103m\u00e2ntului, so\u0163ii Faur n-au mai putut vedea cum se alege praful de pomii afla\u0163i pe rod \u00een livada fostului IAS Ineu. Astfel, \u00een 2004 s-au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 concesioneze de la ADS \u00eentreaga suprafa\u0163\u0103 pe o perioad\u0103 de 49 de ani.<\/p>\n
De atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, ace\u015ftia exploateaz\u0103 20 hectare de livad\u0103 cu pruni (\u00een principal soiurile Stanley \u015fi Anna Spath) \u015fi cinci hectare cu meri: soiul Prima pe circa 90 la sut\u0103 din suprafa\u0163\u0103, restul cu Starkinson \u015fi Golden.<\/p>\n
Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 era b\u0103tr\u00e2n\u0103, peste 30 de ani de produc\u0163ie, dup\u0103 Revolu\u0163ie livada a fost abandonat\u0103 timp de cinci ani. A\u015fadar a necesitat lucr\u0103ri ample de readucere \u00een produc\u0163ie. \u201ePomii s-au s\u0103lb\u0103ticit, ar\u0103tau ca ni\u015fte tufe, iar \u00een livad\u0103 nici nu p\u0103trundea lumina. Atunci am fost nevoi\u0163i s\u0103 facem t\u0103ieri masive, de regenerare \u015fi de re\u00eentinerire. Am arat, am f\u0103cut stropiri, pentru c\u0103 \u00eencepuse atacul bolilor. Timp de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni am avut zilnic c\u00e2te 20-30 de oameni la t\u0103iat, pl\u0103ti\u0163i cu 50 lei\/zi, plus alte cheltuieli cu transportul \u015fi masa. A\u015fa am c\u0103utat s\u0103-i aducem la zi\u201d, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Vasile Faur.<\/p>\n
\u00cen 2006 au dat primele roade la prun cu produc\u0163ii destul de mici \u015fi mai slab calitative, de aceea fructele au fost folosite la rachiu. Pe parcurs, au eliminat din pierderi \u015fi au adus planta\u0163ia la un nivel tehnologic care le-a permis s\u0103 ob\u0163in\u0103 recolte mul\u0163umitoare, \u00eentre 5 \u015fi 10 tone de prune\/hectar.<\/p>\n
\u00cen 2008, so\u0163ii Faur au \u00eenceput s\u0103 produc\u0103 \u015fi magiunul de prune cu denumirea local\u0103 tradi\u0163ional\u0103 \u201cMnere de prune\u201d. \u00abLivada e b\u0103tr\u00e2n\u0103. De la \u00eenceput am pornit cu suprafe\u0163ele \u015fi num\u0103rul de pomi actual. Dup\u0103 ce am luat livada, \u00een primul an am ob\u0163inut pu\u0163in, \u00een al doilea an ceva mai bine. Dup\u0103 cum am \u00eenceput s\u0103 muncim, a\u015fa s-au v\u0103zut \u015fi rezultatele.<\/p>\n
\u00cen anul patru a fost bine, \u00een anul cinci \u015fi mai bine. Acum, anual ob\u0163inem p\u00e2n\u0103 la o sut\u0103 tone de prune; jum\u0103tate le folosim la \u0163uic\u0103 \u015fi magiun, restul le vindem pe pia\u0163a liber\u0103 sau diverselor magazine\u201d, ne-a spus Dorina Faur.<\/p>\n
Toate lucr\u0103rile \u00een livezi se fac cu dou\u0103 tractoare U650 cu toate echipamentele necesare, dou\u0103 ma\u015fini de stropit Met 900, pe 2 ro\u0163i, tractate \u015fi de genera\u0163ie veche, iar pentru transport sunt disponibile trei remorci.<\/p>\n
Livada e \u00een ultima faz\u0103 de produc\u0163ie<\/p>\n
Acum, pomii au intrat \u00een ultima faz\u0103 de produc\u0163ie \u015fi \u00eentreaga livad\u0103 ar trebui replantat\u0103. Din cele 20 hectare de prun, vreo \u015fase sunt \u00een afara produc\u0163iei, iar cinci ani de aici \u00eenainte sunt suficien\u0163i pentru ca \u00eentreaga planta\u0163ie s\u0103-\u015fi piard\u0103 poten\u0163ialul de produc\u0163ie. P\u00e2n\u0103 atunci, num\u0103rul de pomi scade de la an la an. La fel \u015fi recolta. Fiecare pom produce, \u00een medie, 30 kg de prune, iar produc\u0163ia medie pe hectar este de 3-4 tone. \u201eCu o livad\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, \u00een sistem intensiv, a\u015f putea ob\u0163ine 70-80 kg\/pom, iar la o densitate de o mie pomi pe hectar, produc\u0163ia s-ar ridica la 7 tone\/ha\u201d, a calculat pomicultorul ar\u0103dean.<\/p>\n
La m\u0103r, recolta e nesemnificativ\u0103, planta\u0163ia fiind la fel de \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103 \u015fi distrus\u0103 de rap\u0103n \u00een propor\u0163ie de 80 la sut\u0103. \u201eAbia dac\u0103 ob\u0163in 5 tone de m\u0103r la hectar, c\u00e2nd ar trebui s\u0103 recoltez 25 tone\/ha. Am soiuri bune, Starkinson \u015fi Golden, dar dac\u0103 nu faci cel pu\u0163in opt stropiri pe an, produc\u0163ia se \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163e\u015fte. Anul acesta, \u00een prim\u0103var\u0103, c\u00e2nd a trebuit s\u0103 fac tratamentele, a plouat\u201d, spune Faur.<\/p>\n
Nici prunului nu i-a fost mai bine, din cauza \u00eenghe\u0163ului t\u00e2rziu de prim\u0103var\u0103 \u00eenso\u0163it de brum\u0103. \u00cen luna mai, dou\u0103 nop\u0163i la r\u00e2nd s-au \u00eenregistrat temperaturi de sub 5 \u00b0C. A fost suficient pentru ca fructele legate imediat dup\u0103 c\u0103derea florilor s\u0103 fie distruse pe o suprafa\u0163\u0103 de zece hectare. \u201eNici nu ne-am a\u015fteptat.<\/p>\n
Florile erau scuturate iar prunele ajunseser\u0103 la m\u0103rimea unui bob de porumb, \u00eens\u0103 semi\u00eenghe\u0163ul a afectat pruna t\u00e2n\u0103r\u0103. Dac\u0103 fructul era mai mare, poate rezista. Acolo unde s-a produs, am avut calamitate de sut\u0103 la sut\u0103. Am aprins cauciucuri \u015fi vegeta\u0163ie uscat\u0103, dar degeaba, n-am f\u0103cut fa\u0163\u0103 la cele 20 hectare de livad\u0103\u201d, ne-a spus Vasile Faur.<\/p>\n
\u00cenc\u0103 un motiv pentru a merge mai departe<\/p>\n
De la \u00eenceput \u015fi-au stabilit clar obiectivele: atestarea \u015fi omologarea celor dou\u0103 produse tradi\u0163ionale – r\u0103cie \u015fi magiun sau mnere de prune de Alde\u015fti, \u00een paralel cu modernizarea planta\u0163iilor de pomi, precum \u015fi construc\u0163ia unei microfabrici moderne de magiun. Unul dintre obiective a fost atins sut\u0103 la sut\u0103: atestarea mnerii de prune.<\/p>\n
\u201eMnerea de Alde\u015fti este al doilea magiun de prun\u0103 atestat ca produs tradi\u0163ional, primul recunoscut fiind Magiunul de Topoloveni\u201d, spun so\u0163ii Faur.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u015fte \u201er\u0103cia\u201d, necesitatea realiz\u0103rii unui antrepozit fiscal, a unei linii de \u00eembuteliere \u015fi plata unei accize identice cu cea perceput\u0103 de la comercian\u0163ii b\u0103uturilor din cereale sau pe baz\u0103 de esen\u0163e \u015fi alcool a pus cap\u0103t oric\u0103rei ini\u0163iative de \u00eenregistrare a b\u0103uturii tradi\u0163ionale, pe care o mai produc doar pentru autoconsum \u015fi participarea la expozi\u0163ii agro-alimentare. \u201eNoi, cei care producem \u0163uic\u0103 din fructe p\u00e2n\u0103 \u00een 2000 de litri, nu ne sustragem de la plata accizelor, dar vrem s\u0103 fie la o valoare mult mai mic\u0103.<\/p>\n
Altfel, o vindem cu 250-300 lei (vechi \u2013 n.r.)\/litru \u015fi pl\u0103tim acciz\u0103 163 lei(vechi \u2013 n.r.), cu t\u0103ria de 50 grade\u201d, a spus Dorina Faur. \u00cen aceste condi\u0163ii, \u201eca s\u0103 fiu rentabil, la sistemul meu de produc\u0163ie \u2013 tradi\u0163ional, adic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 51-52 de grade \u015fi av\u00e2nd ca materie prim\u0103 fructele, ar trebui s\u0103 v\u00e2nd r\u0103cia cu 50-60 lei\/litru\u201d, a precizat Vasile Faur.<\/p>\n
Reu\u015fita \u00eenregistr\u0103rii Mnerii de prune i-a \u00eencurajat s\u0103 mearg\u0103 mai departe cu formalit\u0103\u0163ile pentru ob\u0163inerea protec\u0163iei denumirii produsului tradi\u0163ional la nivel na\u0163ional, apoi pe plan european.<\/p>\n
Procesul tehnologic, ca \u015fi acum o sut\u0103 de ani<\/p>\n
Caracterul tradi\u0163ional al acestui produs const\u0103 \u00een vechimea lui, \u00een tehnologia de ob\u0163inere \u00een sistem gospod\u0103resc, cu perioada sezonier\u0103 de producere, procesarea \u00een cazane de cupru \u015fi executarea manual\u0103 a tuturor opera\u0163iilor din fluxul tehnologic: recoltarea fructelor, separarea lor de s\u00e2mburi, amestecarea \u00een c\u0103ld\u0103ri de aram\u0103 \u015fi dozarea lor \u00een vase de lut sau \u00een borcane de sticl\u0103. \u201eRe\u0163etele sunt luate de la b\u0103tr\u00e2nii din sat.<\/p>\n
A\u015fa cum s-a f\u0103cut acum o sut\u0103 de ani, a\u015fa \u00eel facem \u015fi ast\u0103zi\u201d, ne asigur\u0103 Dorina Faur. Mnerea se face \u00een cazane de cupru a\u015fezate pe un cuptor de c\u0103r\u0103mid\u0103 ori de piatr\u0103 sau pe catlane de tabl\u0103. Materia prim\u0103 sunt prunele de toamn\u0103 ajunse la maturitatea de consum, bine coapte \u015fi r\u0103scoapte, din soiurile Bistri\u0163an, Bumbuleu, Cr\u00e2nd\u0103nesc \u015fi Stanley, culese \u00een intervalul 15 august – 1 octombrie. Fructele stricate, fermentate sau muceg\u0103ite se elimin\u0103. Dup\u0103 recoltare, fructele se prelucreaz\u0103 imediat, \u00eentreg procesul dur\u00e2nd circa o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.<\/p>\n
Prunele proasp\u0103t culese \u015fi sp\u0103late se \u201epomnesc\u201d, adic\u0103 se sparg \u015fi li se scot s\u00e2mburii; c\u0103ldarea se unge cu untur\u0103 de porc \u015fi cu o\u0163et ca s\u0103 nu se prind\u0103 de fund, dup\u0103 care se introduc prunele. \u00cen timpul fierberii se acord\u0103 o mare aten\u0163ie amestec\u0103rii, de aceast\u0103 opera\u0163ie depinz\u00e2nd \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 foarte mare \u015fi calitatea produsului finit.<\/p>\n
Amestecarea se poate face mai u\u015for cu un mestec\u0103u sau hustuc\u0103u. \u201eMagiunul nu se las\u0103 nici un minut f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u00eenv\u00e2rteasc\u0103. Timp de 15 p\u00e2n\u0103 la 20 de ore, depinde c\u00e2t de tare e focul, c\u00e2t fierbe \u015fi se mestec\u0103 \u00een continuu. Produsul e f\u0103r\u0103 zah\u0103r, f\u0103r\u0103 conservan\u0163i, sunt prune Stanley curate\u201d, spune Dorina Faur. \u00centruc\u00e2t \u00eentreg procesul tehnologic este solicitant, se apeleaz\u0103 la ajutoare. Pe vremuri, mnerea se prepara cu ajutorul femeilor din familiile vecine, care luau la r\u00e2nd fiecare gospod\u0103rie.<\/p>\n
Fierberea se opre\u015fte c\u00e2nd mnerea ajunge la concentra\u0163ia de 54-55% substan\u0163\u0103 uscat\u0103 la cald, respectiv 56% substan\u0163\u0103 uscat\u0103 la rece, sau atunci c\u00e2nd mnerea fiart\u0103 nu cade din lingura \u00eentoars\u0103 cu scobitura \u00een jos. \u00cen trecut, mnerea se punea \u00een oale de lut sau \u00een ciubere de lemn, care asigurau p\u0103strarea timp de c\u00e2\u0163iva ani.<\/p>\n
Datorit\u0103 fierberii \u00eendelungate, produsul finit nu necesit\u0103 conservan\u0163i. \u00cen plus, borcanele se mai dau la cuptorul de p\u00e2ine \u00eenc\u0103lzit c\u00e2teva ore, timp \u00een care mnerea prinde deasupra o crust\u0103 care o fere\u015fte de diferi\u0163i agen\u0163i ce ar produce fermentarea sau deprecierea calitativ\u0103. Borcanele se depoziteaz\u0103 pe rafturi \u00een magazii sau \u00een camere curate \u015fi bine aerisite, r\u0103coroase, cu maxim 18-20 \u00b0C, ferite de \u00eenghe\u0163 \u015fi de mirosuri str\u0103ine.<\/p>\n
\u00cen fiecare an, din prunele fierte \u00een cele trei cazane vechi, unul de 80 l \u015fi dou\u0103 de 100 l fiecare, se produc circa o mie de borcane de magiun de 400 g \u015fi de 800 g, cantitate suficient\u0103 pentru comercializarea \u00een cadrul t\u00e2rgurilor agro-alimentare \u015fi expozi\u0163iilor de profil, la care particip\u0103 cu Asocia\u0163ia \u201eAr\u0103deanca\u201d. De regul\u0103, \u00een prim\u0103var\u0103 se epuizeaz\u0103 tot stocul de mnere din anul precedent.<\/p>\n
La rachiu se folosesc doar merele \u015fi prunele depreciate, cele care nu se pot procesa sau valorifica prin v\u00e2nzarea \u00een stare proasp\u0103t\u0103. Acestea sunt prelucrate \u00eentr-un cazan de cupru de 250 litri \u015fi transformate \u00een rachiu.<\/p>\n
\u00cen cur\u00e2nd, vor cultiva \u015fi piersic<\/p>\n
\u00cen viitor, \u00een ordinea investi\u0163iilor, prioritare sunt modernizarea \u015fi replantarea planta\u0163iilor \u015fi \u00eenfiin\u0163area unui microfabrici de magiun, cu spa\u0163ii moderne de produc\u0163ie, vestiar, grup social, spa\u0163ii de preambalare \u015fi depozitare. \u201eA\u015f vrea s\u0103 accesez ni\u015fte fonduri pentru \u00eenfiin\u0163area unei fabrici de magiun. S\u0103 fie nou\u0103 din temelii. Toat\u0103 investi\u0163ia ar valora 150 mii euro, poate chiar \u015fi dou\u0103 sute de mii de euro\u201d, ne-a spus Dorina Faur.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u015fte replantarea, la pre\u0163urile de cost actuale raportate la veniturile din valorificarea produselor, lucrarea n-ar fi posibil\u0103 din surse financiare proprii. \u201eReplantarea unui hectar de livad\u0103 m-ar costa 10-15 mii de euro. Sper\u0103m ca m\u0103sura de sprijin pentru reconversie s\u0103 se aprobe \u015fi \u00een pomicultur\u0103, a\u015fa cum s-a procedat \u00een domeniul viticol. Cu asta poate avem noroc s\u0103 ne moderniz\u0103m planta\u0163iile\u201d, spune Vasile Faur.<\/p>\n
\u00cen acest an, alte \u015fase hectare de livad\u0103 sunt \u00een curs de preg\u0103tire pentru \u00eenfiin\u0163area unei planta\u0163ii de piersic.<\/p>\n
STANLEY – PRUNUL CU CEL MAI BUN RANDAMENT<\/p>\n
Despre soiurile aflate \u00een cultur\u0103, Vasile Faur spune c\u0103 acestea se caracterizeaz\u0103 printr-un randament foarte bun, \u00een primul r\u00e2nd ca productivitate \u015fi rezisten\u0163\u0103 la boli \u015fi d\u0103un\u0103tori, apoi ca timp mai \u00eendelungat de p\u0103strare. <\/p>\n
Anna Spath are coacerea mai t\u00e2rzie, \u00een septembrie, soiul fiind destinat mai mult pentru compoturi. La Stanley, coacerea se produce \u00eenc\u0103 din luna august, iar soiul se preteaz\u0103 la cele trei tipuri de consum: stare crud\u0103, industrializare, distilare – rachiuri. \u201eStanley este, la ora actual\u0103, cel mai rentabil soi de prun, comparativ cu al\u0163i pomi indigeni ce au produc\u0163ie \u00een general mic\u0103, dar o rezisten\u0163\u0103 genetic\u0103 mare la boli \u015fi d\u0103un\u0103tori.<\/p>\n
Este prunul cu cel mai bun randament. O prun\u0103 rezist\u0103 la p\u0103strare ca \u015fi ro\u015fia Platus. Poate fi depozitat circa o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 probleme, apoi se preteaz\u0103 la consumul \u00een stare proasp\u0103t\u0103, dar \u015fi pentru industrializare: compot, gem, magiun. \u00cen plus are rentabilitate mare pentru rachiuri\u201d, ne-a explicat Vasile Faur. <\/p>\n
PROTEC\u0162IA LIVEZII: MINIM TREI STROPIRI <\/p>\n
Imediat dup\u0103 preluarea livezii de la ADS, so\u0163ii Faur au f\u0103cut stropiri repetate \u00een livad\u0103. Pomicultorul ar\u0103dean consider\u0103 c\u0103 la prun sunt obligatorii cel pu\u0163in trei stropiri \u00een fiecare an, dintre care una musai \u00een iarn\u0103. \u00cen lipsa acestora, produc\u0163ia se poate \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163i iremediabil. <\/p>\n
\u201eO stropire de iarn\u0103 cu produse cuprice, apoi una c\u00e2nd jum\u0103tate din petalele florilor sunt scuturate – \u00eempotriva d\u0103un\u0103torului Hoplocampa (Viespea neagr\u0103 a prunelor – n.r.) – musc\u0103 ce depune ou\u0103 \u00een fructul mic format.<\/p>\n
\u00centre prima \u015fi a doua stropire, c\u00e2nd mugurele se desface \u015fi are m\u0103rimea unei urechiu\u015fe de \u015foarece, tratamentele se mai pot repeta cu Dithane sau Vondozeb. A treia stropire de baz\u0103 se face c\u00e2nd fructul e format c\u00e2t de c\u00e2t, dat \u00een p\u00e2rg\u0103. \u00cen general, atunci c\u00e2nd se face o stropire pentru bolile foliare, se folose\u015fte \u015fi un insecticid, \u015fi un fungicid\u201d, ne-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit Vasile Faur c\u00e2teva recomand\u0103ri tehnologice. <\/p>\n
De\u015fi foarte rezistent, soiul Stanley, ca de altfel to\u0163i prunii nobili, sunt sensibili la Plum-pox \u015fi monilioz\u0103. \u201ePlum-pox se manifest\u0103 ca un fel de putrezire \u00een interior. Dac\u0103 faci o sec\u0163iune \u00een prun\u0103 se observ\u0103 ni\u015fte iriza\u0163ii de alt\u0103 culoare dec\u00e2t pulpa fructului, mai \u00eenchis\u0103. Monilioza apare ca o putrezire \u00een exterior. Ambele se trateaz\u0103 cu Carbendazim combinat cu un insecticid\u201d, a ad\u0103ugat acesta.<\/p>\n
Olivia FIRI<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Mnerea de prune de Alde\u015fti, produs\u0103 de familia Faur din localitatea ar\u0103dean\u0103 Voivodeni, a devenit al doilea magiun de prun\u0103 recunoscut la nivel na\u0163ional \u015fi atestat ca produs tradi\u0163ional<\/p>\n
\u00cen \u0162ara Zarandului, pe valea Cri\u015fului Alb, pomicultura a fost \u015fi continu\u0103 s\u0103 fie o activitate de baz\u0103 \u00een localit\u0103\u0163i precum Chi\u015findia, P\u0103iu\u015feni, V\u0103soaia, Cuied, Buteni sau […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[663,666,667,664,668,665,669],"class_list":["post-3548","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-general","tag-dulceata-prune","tag-magiun-prune","tag-mnere","tag-racie-moldova","tag-racie-prune","tag-racie-romania","tag-traditii-romania"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3548","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3548"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3548\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3550,"href":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3548\/revisions\/3550"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3548"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3548"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3548"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}