{"id":3466,"date":"2011-08-22T12:06:57","date_gmt":"2011-08-22T09:06:57","guid":{"rendered":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/?p=3466"},"modified":"2011-08-22T12:08:30","modified_gmt":"2011-08-22T09:08:30","slug":"restaurare-la-manastirea-corbii-de-piatra","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/?p=3466","title":{"rendered":"Restaurare la M\u0103n\u0103stirea Corbii de Piatr\u0103"},"content":{"rendered":"

Dup\u0103 \u201crevederea de 40 de ani a absolven\u0163ilor Seminarului Special de la Curtea de Arge\u015f, promo\u0163ia 1968-1971\u2033, ce a avut loc la \u201cSala Manole\u201d a palatului arhiepiscopal de la Curtea de Arge\u015f, \u00cenalt Preasfin\u0163itul Arhiepiscop Calinic a f\u0103cut o vizit\u0103 de lucru la M\u0103n\u0103stirea Corbii de Piatr\u0103, unde sa \u00eent\u00e2lnit cu echipa de restauratori de la Ministerul Culturii \u015fi Patrimoniului Na\u0163ional condus\u0103 de domnul Dan Mohanu.
\n\"\"<\/a> <\/p>\n

S-a vizitat biserica rupestr\u0103 \u015fi s-a stabilit \u00een prima faz\u0103 men\u0163inerea conserv\u0103rii monumentului, urm\u00e2nd ca ulterior s\u0103 se \u00eenceap\u0103 lucr\u0103rile de restaurare.<\/p>\n

Cu acest prilej a fost prezentat\u0103 \u015fi lucrarea: Corbii de Piatr\u0103 \u2013 studiu interdisciplinar ai c\u0103rei autori sunt: D. Mohanu, E. Cincheza Buculei, M. Seclaman, A. Luca, S.C. B\u0103rzoi, R. Roban, M. Onete, I. Gomoiu, E. Chatzitheodoridis, Gh. Niculescu, O. Hinamatsuri Barbu, M. Georgescu, publicat\u0103 de Editura UNARTE, 2011, Bucure\u015fti.
\n\"\"<\/a>
\nM\u0103n\u0103stirea Corbii de Piatr\u0103 se afl\u0103 \u00een Localitatea Corbi, Jud. Arge\u015f pe DN 73C, Curtea de Arge\u015f \u2013 \u015foseaua C\u00e2mpulung Muscel, spre Est p\u00e2n\u0103 la Domne\u015fti (22 km), apoi ramifica\u0163ie la st\u00e2nga spre Nuc\u015foara (Domne\u015fti \u2013 St\u0103ne\u015fti \u2013 Corb\u015fori \u2013 Corbi, 11km) [ localizare ] Stare\u0163: Ieromonah Ignatie Gorunescu<\/p>\n

Scurt Istoric<\/p>\n

\u00cenceputurile vie\u0163ii monahale la Corbii de Piatr\u0103 sunt mai pu\u0163in cunoscute. Se cunoa\u015fte faptul c\u0103 cele mai multe a\u015fez\u0103ri monahale au ap\u0103rut \u00een locul altora mai vechi cobor\u00e2nd pe firul istoriei p\u00e2n\u0103 \u00een vremuri imemoriale. A\u015fa vor fi stat lucrurile \u015fi cu m\u0103n\u0103stirea de la Corbi, a\u015fezat\u0103 \u00een inima unei misterioase \u015fi extrem de timpurii vetre ascetice rom\u00e2ne\u015fti.
\n\"\"<\/a>
\nPrima atestare documentar\u0103, 23 Iunie 1512, nu este \u015fi data infiin\u0163\u0103rii m\u0103n\u0103stirii, exist\u00e2nd informa\u0163ii certe conform c\u0103rora sf\u00e2ntul loca\u015f a existat \u015fi \u00eenainte de aceast\u0103 dat\u0103. \u00cen chip cu totul minunat (pentru ca nu a fost niciodat\u0103 restaurat\u0103!!!) biserica p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 p\u0103r\u0163i mari de pictur\u0103: Deisis, Bunavestire, Jertfa lui Avraam, Na\u015fterea Domnului, \u00cent\u00e2mpinarea Domnului, \u00cenvierea lui Laz\u0103r, Botezul Domnului, Schimbarea la Fa\u0163\u0103, \u00cen\u0103l\u0163area Domnului, Arhanghelul Gavriil,Sfin\u0163i Militari, Iisus Emanuil. Caracteristicile stilistice, calitatea picturii, \u00eenso\u0163ite \u00een exclusivitate de inscrip\u0163ii grece\u015fti, coroborate cu \u015ftirile documentare, permit datarea cu certitudine a ansamblului \u00een primele decenii ale sec. XIV, datare prin care Corbii de Piatr\u0103 este loca\u015ful cu cea mai veche pictur\u0103 din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Diaconul Pavel de Alep, care l-a \u00eenso\u0163it pe patriarhul Macarie al Antiohiei, \u00een calitate de cronicar \u00een c\u0103l\u0103toriile sale prin \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne, \u00een 1658 viziteaz\u0103 \u015fi bisericu\u0163a rupestr\u0103 de la Corbi pe care ne-o descrie ca fiind \u201cmic\u0103 dar frumoas\u0103, despre care se spune ca a fost ascuns\u0103 \u015fi apoi descoperita de un sf\u00e2nt eremit c\u0103ruia i s-a ar\u0103tat \u00een vis \u015fi care venind aici o deschise; vechile zugr\u0103veli se pot \u00eenc\u0103 vedea \u00een ea \u015fi se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte aici regulat Liturghia.<\/p>\n

\"\"<\/a>
\nFaptul c\u0103 la 23 Iunie 1512 m\u0103n\u0103stirea a fost redeschis\u0103 de monahia Magdalina, deci de o c\u0103lug\u0103ri\u0163\u0103 ci nu de un c\u0103lug\u0103r sau eremit, ne \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte s\u0103 afirm\u0103m cu certitudine c\u0103 Pavel de Alep se refer\u0103 la deschiderea m\u0103n\u0103stirii Corbii de Piatr\u0103 cu mult \u00eenainte de 23 Iunie 1512. Legenda redescoperirii bisericii poate fi ecoul unei realit\u0103\u0163i legate fie de \u00eenceputul a\u015fez\u0103rii monastice, c\u00e2nd o grot\u0103 natural\u0103 a fost, poate, adaptat\u0103 cultului de c\u0103tre un eremit peregrin, fie de un moment situat dup\u0103 risipirea primei a\u015fez\u0103ri monastice, dar anterior fazei ctitorice\u015fti de la 23 Iunie 1512. Cel mai devreme aceast\u0103 perioad\u0103 poate fi \u00een sec. II, atunci c\u00e2nd unii istorici sus\u0163in c\u0103 biserica slujea cre\u015ftinilor \u015fi de ascunz\u0103toare, \u00een acele vremuri de prigoan\u0103, pentru c\u0103 era foarte bine camuflat\u0103, intrarea f\u0103c\u00e2ndu-se de-a bu\u015filea, printr-o u\u015f\u0103 mic\u0103, s\u0103pat\u0103 \u00een peretele nordic. Iar cel mai t\u00e2rziu poate fi vorba de \u00eenceputul sec. XIV, atunci c\u00e2nd a \u015fi fost pictat\u0103 biserica.
\n\"\"<\/a>
\nRedeschiderea bisericii la \u00eenceputul sec.XIV presupune existen\u0163a unei vetre monahale la Corbi cu mult timp \u00eenainte de aceasta. Spunem \u201ccu mult \u00eenainte deoarece, pentru a necesita interven\u0163ia divin\u0103 la descoperirea m\u0103n\u0103stirii, trebuia ca s\u0103 treac\u0103 mult timp de la risipirea ei, astfel \u00eenc\u00e2t \u015fi memoria localnicilor dar \u015fi a locurilor s\u0103 nu mai re\u0163in\u0103 existen\u0163a pe aceste meleaguri a unei m\u0103n\u0103stiri.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

De altfel \u015fi legendele locului spun c\u0103 \u00eenainte de Basarab I a existat un alt ctitor, Harabo vod\u0103, iar un alt argument poate fii arhitectura bisericu\u0163ei care deriv\u0103 tipologic din bisericile sala, cu dou\u0103 altare, dedicate unui hram dublu, caracteristici ale lumii bizantine din sec. X.<\/p>\n

Biserica de la Corbi se \u00eenrude\u015fte tipologic cu grupul de biserici rupestre din Capadocia \u00eens\u0103 are particularitatea a dou\u0103 sfinte altare pe un singur naos, prin care biserica rupestr\u0103 este unic\u0103 la noi \u00een \u0163ar\u0103. \u015etim cu certitudine c\u0103 pictarea unei biserici a reprezentat chiar \u015fi \u00een secolele mai apropiate de noi adic\u0103 atunci c\u00e2nd existen\u0163a unor echipe de zugravi autohtoni nu poate fi pus\u0103 la \u00eendoial\u0103 o lucrare destul de costisitoare \u015fi e greu de crezut c\u0103 aducerea \u015fi remunerarea unei echipe de zugravi din afar\u0103 a revenit \u00een sarcina unei comunit\u0103\u0163i monastice. Astfel \u00eenc\u00e2t ini\u0163iativa \u015fi fondurile unui ctitor ni se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 ca necesare \u015fi plauzibile.<\/p>\n

Dat\u0103 fiind epoca \u00een care se situeaza stilistic pictura de la Corbi, dat fiind c\u0103 statul era interesat \u00een mod cert \u00een sprijinirea unor centre monahale ortodoxe la sud de Carpa\u0163i \u015fi c\u0103 tot statul era cel mai \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 dispun\u0103 de resursele financiare trebuitoare, putem s\u0103 presupunem c\u0103 el a fost, cel pu\u0163in, ctitorul picturii. \u00cen lumina acestor considera\u0163ii Basarab I Voievod din pomelnicul m\u0103n\u0103stirii nu ne mai apare ca un nume de legend\u0103, ci, \u00een mod cert, drept ctitor real.<\/p>\n

La 23 Iunie 1512, monahia Magdalina (\u00een mirenie Mu\u015fa, fiica \u015fi so\u0163ie de boier, descendent\u0103 din familia boierilor Craiove\u015fti \u015fi m\u0103tu\u015fa vv Neagoe Basarab, proprietara erditar\u0103 a mo\u015fiei de la Corbi) redeschide m\u0103n\u0103stirea de la Corbii de Piatr\u0103, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, pe care o inchin\u0103 domnitorului Neagoe Basarab, m\u0103n\u0103stirea c\u0103p\u0103t\u00e2nd astfel inca de la (re)\u00eenfiin\u0163area ei statutul de m\u0103n\u0103stire domneasc\u0103.<\/p>\n

Astfel, dup\u0103 spusele lui Nicolae Iorga, m\u0103n\u0103stirea Corbii de Piatr\u0103 este prima m\u0103n\u0103stire de c\u0103lug\u0103ri\u0163e \u00eenfiin\u0163at\u0103 la noi \u00een \u0163ar\u0103. \u00cen Septembrie, acela\u015fi an, domnitorul Neagoe Basarab \u00eenchin\u0103 m\u0103n\u0103stirea de la Corbi ctitoriei sale de suflet, m\u0103n\u0103stirea Arge\u015fului, Corbii de Piatr\u0103 devenind p\u00e2n\u0103 \u00een secolul XVIII metocul acesteia.<\/p>\n

Dup\u0103 doar trei ani, la Corbi sunt adu\u015fi c\u0103lug\u0103ri, maicile mut\u00e2ndu-se la schitul Ostrov, unde, dup\u0103 moartea domnitorului, se va c\u0103lug\u0103ri \u015fi doamna Despina, sub numele de Platonida monahia.<\/p>\n

La sud de pronaos este trapeza m\u0103n\u0103stirii, d\u0103ltuit\u0103 la r\u00e2ndu-i \u00een piatr\u0103, despre care tradi\u0163ia afirm\u0103 c\u0103 \u00eei slujea domnitorului Neagoe de divan, unde judeca diferite pricini \u015fi stingea anumite ne\u00een\u0163elegeri, atunci c\u00e2nd lua parte la praznicul hramului m\u0103n\u0103stirii Corbii de Piatr\u0103, Adormirea Maicii Domnului. \u00cen prima jumatate a sec. XVIII m\u0103n\u0103stirea devine biseric\u0103 de mir, ca urmare a a\u015fez\u0103rii \u00een jurul ei a unei puternice colonii de rom\u00e2ni, peste 200 de familii, veni\u0163i din Jina Sibiului, care \u015fi-au p\u0103r\u0103sit locurile natale din cauza persecu\u0163iilor religioase la care erau supu\u015fi pentru c\u0103 respingeau unirea cu Roma (unia\u0163ia).<\/p>\n

La \u00eenceputul secolului urm\u0103tor, biserica este modificat\u0103, luand \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea pe care o are \u015fi ast\u0103zi. Atunci, arhiereul Iosif de Sevasta, cel care i-a a\u015fezat pe jinari la Corbi, d\u0103ruindu-le biserica \u015fi toate posesiunile m\u0103n\u0103stirii, ia hot\u0103r\u00e2rea de a m\u0103ri sf\u00e2ntul l\u0103ca\u015f, ne\u00eenc\u0103p\u0103tor pentru noua comunitate, d\u0103ltuind \u00een st\u00e2nc\u0103 un pronaos de 5,5m\/4,5m cu intrare spre Nord \u00een naos. Se sparge zidul desp\u0103r\u0163itor dintre cele dou\u0103 sfinte altare, din care ia na\u015ftere noua sf\u00e2nt\u0103 mas\u0103 (pe care se sluje\u015fte \u015fi ast\u0103zi) \u015fi se construie\u015fte o nou\u0103 catapeteasm\u0103, care va fi pictat\u0103 de \u015etefan zugravul, la 06 Iunie 1814. Tot atunci se adaug\u0103 al doilea hram bisericii, Sf. Ap. Petru \u015fi Pavel. Deasupra bisericii, \u00eencastrat\u00ee \u00een st\u00e2nc\u0103 este crucea de piatr\u0103 de la 1700 iar \u00een fa\u0163a ei este paraclisul \u015fi clopotni\u0163a de la 1890. Mai jos de paraclis este o lespede de piatr\u0103 despre care se crede c\u0103 ar fi fost jertfelnic dac.
\n\"\"<\/a>
\nDe asemenea, sunt presupuneri, c\u0103 \u00een st\u00e2nga R\u00e2ului Doamnei, pe Plaiul de Mijloc sar afla ruinele castelului lui Voicu Corvin, fiul lui \u015eerb \u015fi tat\u0103l legendarului Iancu Corvin de Hunedoara, cel care avea s\u0103 p\u0103streze pentru totdeauna blazonul corbului, tranform\u00e2ndul \u00eentr-un semn al regilor.<\/p>\n

O cronic\u0103 ungureasc\u0103, a lui Bonfini, dup\u0103 ce afirm\u0103 c\u0103 Iancu Corvinul Valahul este unul dintre marii eroi ai cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii, vorbe\u015fte despre locul na\u015fterii sale, despre plaiul numit al oii, cea mai frumoas\u0103 vale din Valachia Transalpin\u0103, unde Corvinii \u00ee\u015fi aveau ob\u00e2r\u015fia.<\/p>\n

Inspirat din folclorul local, scriitorul Alexanru Odobescu cercet\u0103tor pasionat \u015fi avizat al antichit\u0103\u0163ilor zonale consemna, \u00eentr-un raport din anul 1861, prezen\u0163a, la \u00eenceputul veacului XVII, a unei o\u015ftiri \u00een preajma monumentului: \u201cLa satul Corbi este o bisericu\u0163\u0103 s\u0103pat\u0103 \u00een st\u00e2nc\u0103, unde se zice c\u0103 s-au adunat r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele o\u015ftirii lui Mihai Viteazul, dup\u0103 uciderea de la Turda.\u201d<\/p>\n

\u00cen ultimul timp, \u00een biserc\u0103 se slujea rar, o dat\u0103 pe an, de Sf. Ap. Petru \u015fi Pavel, praznic care a fost preluat \u00een mod eronat de evlavia localnicilor ca unic hram al bisericii.<\/p>\n

Hramul m\u0103n\u0103stirii de la \u00eentemeierea ei a fost Adormirea Maicii Domnului, a\u015fa cum apare \u015fi \u00een toate documentele ulterioare. Mutarea lui de la 15 August la 29 Iunie poate fi legat\u0103 de hramul pe care \u00eel avea biserica jinarilor din satul natal, ori legat\u0103 de numele voievodului Neagoe care prin documentul de la 17 Iunie 1517 face o dona\u0163ie anual\u0103 m\u0103n\u0103stirii de 700 aspri.<\/p>\n

\"\"<\/a>
\nDup\u0103 trecerea la cele ve\u015fnice a noului ctitor, voievodul Neagoe Basarab, s-a preluat \u015fi s-a perpetuat tradi\u0163ia ca de 29 Iunie s\u0103 se fac\u0103 parastasul ctitorului a\u015fa cum el \u00eensu\u015fi a cerut \u00een actul de la 1517, ca dup\u0103 moartea lui s\u0103 i se fac\u0103 parastas o dat\u0103 \u00een an, \u00een orice zi. \u015ei pentru c\u0103 de 29 Iunie mergeau c\u0103lug\u0103rii s\u0103 ia dania anual\u0103 a domnitorului, s-a men\u0163inut aceast\u0103 zi \u015fi ca pomenire dup\u0103 moartea lui. Si, cu timpul, nemaislujindu-se \u00een biserc\u0103 dec\u00e2t la 29 Iunie, pentru tradi\u0163ia parastasului, s-a adoptat, probabil, acest praznic \u015fi ca hram al bisericii.<\/p>\n

Ast\u0103zi, la Corbii de Piatra, prin purtarea de grij\u0103 a \u00cenalt Prea Sfin\u0163iei Sale Calinic Arhiepiscopul Arge\u015fului \u015fi Muscelului, de la 23 martie 2003 s-a re\u00eennodat firul vie\u0163ii monahale \u00eentrerupt acum mai bine de 200 de ani, scopul acestui demers fiind acela de a demara lucr\u0103rile pentru construirea unui complex chinovial alc\u0103tuit din corp de chilii, paraclis \u015fi cl\u0103diri anexe, precum \u015fi pentru \u00eenceperea operei de restaurare a picturii, lucr\u0103ri prin care vestitul l\u0103ca\u015f de cult s\u0103-\u015fi recapete, pe c\u00e2t va fi cu putin\u0163\u0103, str\u0103lucirea de odinioar\u0103.<\/p>\n

Nota: Acest istoric este o compila\u0163ie din datele adunate de la Arhivele Na\u0163ionale \u015fi din scrierile d.lui C.tin R\u0103dulescu-Codin, istoric, \u015fi ale d.nei Clara Laura Dumitrescu, critic de art\u0103 sau puse la dispozi\u0163ie de preot Petre Grigorescu. Ierom. Ignatie Gorunescu \/Sursa: Arhiepiscopia Arge\u015fului<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dup\u0103 \u201crevederea de 40 de ani a absolven\u0163ilor Seminarului Special de la Curtea de Arge\u015f, promo\u0163ia 1968-1971\u2033, ce a avut loc la \u201cSala Manole\u201d a palatului arhiepiscopal de la Curtea de Arge\u015f, \u00cenalt Preasfin\u0163itul Arhiepiscop Calinic a f\u0103cut o vizit\u0103 de lucru la M\u0103n\u0103stirea Corbii de Piatr\u0103, unde sa \u00eent\u00e2lnit cu echipa de restauratori de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[652],"class_list":["post-3466","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-general","tag-manastire-corbii-de-pitra"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3466","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3466"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3466\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3476,"href":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3466\/revisions\/3476"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3466"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3466"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.primariacorbi.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3466"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}